Sunteți pe pagina 1din 5

MEDICINĂ INTERNĂ/ GRUPA AMG IIC

TEMA 2: AFECȚIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

BOALA/NOȚIUNI HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ


TEORETICE
Hipertensiunea arterială este un Hipotensiunea arterială este un
Definiție sindrom caracterizat prin creșterea sindrom caracterizat prin scăderea
presiunii sistolice și a celei diastolicevalorilor tensionale sub 100 mmHg
peste valorile normale. După O.M.S pentru tensiunea sistolică și sub 65
se consider valori normale pentru mmHg pentru aceea diastolică.
presiunea maximă 140 – 160 mmHg, În funcție de durată, hipotensiunea
interpretate în raport cu varsta, sexul poate fi trecătoare sau permanentă.
și greutatea, iar pentru minimă 90-95 În funcție de etiologie se deosebesc:
mmHg. hipotensiuni arteriale esențiale,
simptomatice și ortostatice.
Etiopatologie Majoritatea autorilor acceptă astăzi Cauze ale hipotensiunii arteriale:
concepția nervistă potrivit careia Sarcina, din cauza unei creșteri în
predispoziția ereditară este de natura ceea ce privește nevoia de sânge,
neurogenă, legată de o anumită necesar atât pentru femeia gravidă,
structură a personalității și de o cât și pentru bebelușul care se
anumită modalitate de raspuns la dezvoltă în uterul ei;
situațiile de stres: durere, frică, Hemoragia sau marile cantități de
supărare. Boala ar fi esential sânge pierdute prin prisma unei
nervoasă produsă de o tulburare în leziuni sau răni grave;
activitatea centrilor nervoși superiori. Probleme ale sistemului circulator,
Diferiți excitanți din sfera psiho – cauzate de atacurile de cord sau de
emoțională (necazuri, griji, valvele inimii care nu funcționează
nesiguranță), acționînd pe fondul adecvat;
unei predispoziții ereditare, duc la Slabiciune și o stare de șoc care
apariția unor focare de excitație acompaniază deshidratarea
permanentă la nivelulscoarței persoanei;
cerebrale, determinînd secundar o Șocul anafilactic, o formă gravă de
vasoconstricție arterială. În lanțul reacție alergică;
pathogenic al hiipertensiunii mai Infecțiile din fluxul sangvin;
intervin – tot prin intermediul Afecțiunile endocrine, cum ar fi
scoarței - sistemul endocrin si diabetul, insuficiența suprarenală
rinichiul. (adrenală) și bolile tiroidiene.
Medicamentele pot să cauzeze o
scădere a tensiunii arteriale. Beta-
blocantele și nitroglicerina, folosite
pentru a trata afectiunile cardiace.
Diureticele, antidepresivele triciclice
și medicamentele pentru tratarea
disfuncției erectile pot duce la
hipotensiune.

În functie de etiologie se deosebesc: Hipotensiunea arterială este împărțită


Clasificare Hipertensiunea arterială esențială, în mai multe clase:
în care nu se poate evidenția o cauză Hipotensiunea ortostatică (sau
organică, și Hipertensiunea arterială posturală) - Este scăderea tensiunii
secundară sau simptomatică, în care arteriale care apare atunci când faci
este dovedită cauza. Se deosebesc tranziția de la faptul ca stai jos sau
hipertensiuni secundare renale, stai întins și te ridici în picioare. Este
endocrine, neurogene și frecventă la persoanele de toate
cardiovasculare. În funcție de vârstele. Pe măsura ce corpul se
evoluție se acceptă astăzi clasificarea adaptează la schimbarea pozitiei,
propusă de O.M.S: stadiul I, poate exista o perioadă scurtă de
caracterizat prin depășirea valorilor amețeală. Aceasta este ceea ce unii
normale de 140 – 160 / 90 – 95 oameni numesc faptul că "văd
mmHg; stadiul II – lea, caracterizat steluțe" atunci când se ridică brusc.
prin semne de hipertrofie Hipotensiunea severă este legată de
cardiovasculară.hipertrofia șoc. Acesta are loc când organele nu
ventriculului stîng poate fi constată sunt alimentate suficient cu sânge și
clinic, electrocardiografic, oxigen, de care au nevoie pentru a
radiographic si prin examenul funcționa corespunzător.
fundului de ochi (angiopatie Hipotensiunea mediată neuronal.
hipertensivă); stadiul al III – lea, Această scădere a tensiunii arteriale
caracterizat prin apariția are loc deoarece nu există o
complicațiilor cardiace, coronariene, comunicare bună între inimă și
cerebrale și renale. creier.
Hipertensiuni arteriale Hipotensiunea postprandială -
simptomatice: reprezintă o scădere a tensiunii
De cauză renală. Din acest grup fac arteriale care are loc imediat după
parte hipertensiunile renovasculare masă. Este un tip de hipotensiune
{anomalii congenitale ale vaselor ortostatică. Adulții în vârstă, în
renale(stenose, anevrisme), special cei cu boală Parkinson, sunt
tromboze, embolii}, hipertensiunile mai predispuși să dezvolte
din bolile parenchimului hipotensiune postprandială.
renal( glomerulonefrita acută și Hipotensiunea cronică
croniică, leziunile renale din diabet, asimptomatică - tensiunea arterială
pielonefritele). scăzută din motive necunoscute.
De cauză endocrină. Din acest grup Această formă de hipotensiune,
fac parte: numită hipotensiune cronică
Feocromocitomul o tumoare asimptomatică, nu este de obicei
localizată în medulara glandei periculoasă.
suprarenale.
Hiperaldosteronismul primar
(adenom corticosuprarenal cu
secretie excesivă de aldosteron)
Sindromul Cushing datorit unei
tumori corticosuprarenale sau
hipofizare.
Hipertensiuni Endocrine, mai apar în
hipertiroidism și în cursul sarcinii; în
timpul primei sarcini poate apărea o
hipertensiune reversibilă recidivînd
cu fiecare nouă sarcină; alteori,
graviditatea agravează o
hipertensiune arterială preexistentă
de altă natură.
De cauză neurogenă. În boli
traumatice tumorale sau inflamatorii
ale creierului care duc la o cresterea
a presiunii intracraniene sau în caz
de leziuni ale centrilor vasomotori se
observă, uneori și creșterea tensiunii
arteriale.
De cauză cardiovasculară. bolile
însoțite de hipertensiune arterială
sunt:coarctația aortică, bloc complet,
insuficiența aortică și ateroscleroza.
Se deosebesc 3 stadii: -Hipotensiunea arteriala atunci cand
Tablou clinic Stadiul prehipertensiv- afirmat pe presiunea sangelui in artere scade
baza ascendenței ereditare sub 90/60 mmHg pot include:
hipertensive, apariția unor puseuri - oboseală,
tensionale trecătoare și a unor teste - stări de vertij,
care stabilesc creșterea anormală a - amețeală,
presiunii arteriale, comparative cu - greață,
normalul. - piele umedă și rece,
Stadiul de hipertensiune - depresie,
intermitentă- caracterizat prin - pierderea constienței,
perioade de hipertensiune, fară alte -vedere încețoșată.
semen clinice, alternând cu perioade Stările de leșin (sincopă, atunci când
normale. persoana își pierde echilibrul) și lipsa
Stadiul de hipertensiune concentrării. Șocul -
permanentă în care se deosebesc: pune viata in pericol. Acesta se
Forma benignă- evoluează progresiv manifesta:
și se caracterizează prin: Confuzie, în special în cazul
Semne care apar la nivelul arterelor, persoanelor vârstnice;
artere sinuoase și rigide, puls bine Tegumente palide, reci și umede;
bătut Respirație rapidă, superficială;
Semne de fragilitate capilară- Puls rapid și slab.
diverse manifestări hemoragice
(epistaxis, metroragii)
Semne cerebrale – cefalee occipital
de obicei dimineața la trezire,
ameteli, oboseală, astenie, insomnia,
tulburări de memorie și concentrare
etc.
Examenul inimii relevă palpitații,
dureri precordiale, diferite grade de
dispnee.
Forma malignă- are evoluție rapidă
și mortalitate ridicată. Valorile
tensionale sunt mari, în special cea
diastolică depășind 130 mmHg,
rezistențe la tratament. Starea
generală este alterată rapid (astenie,
slabire, paloare, cefalee intensă).
Diagnostic -Stabilirea nivelurilor tensiunii -Analize de sânge –hemoleucogramă
arteriale; ionogramă serică, glicemia, markeri
-Identificarea cauzelor secundare de funcției renale acestea oferă
hipertensiune; informații despre starea de sănătate,
-Evaluarea riscului cardiovascular cât și despre existența hipoglicemiei,
global prin identificarea altor factori hiperglicemie, diabet ori o formă de
de risc, a afectării organelor ţintă şi a anemie. Toate acestea pot provoca o
comorbidităţilor. Procedurile tensiune arterială mai mică decât cea
diagnostice cuprind: considerată normală.
- măsurători repetate ale tensiunii -EKG sau ECG
arteriale; (electrocardiogramă) – Acest test
- anamneza; detectează semnalele electrice ale
- examenul clinic; inimii.
- investigaţiile de laborator şi -Ecocardiografia - această
paraclinice. examinare neinvazivă, include o
ecografie a toracelui, arată imagini
detaliate ale structurii inimii și ale
funcționării acesteia.
-Testul de efort cardiac – este atunci
când inima muncește mai mult decât
atunci când corpul se află în repaus.
În timpul testului de efort cardiac, se
face orice formă de efort fizic. Inima
va fi monitorizată în acest timp cu
ajutorul electrocardiogramei sau cu
ajutorul ecografiei cardiace. Și
tensiunea arterială poate fi
monitorizată în timpul testului.
-Manevra Valsalva - acest test
neinvaziv verifică funcționarea
sistemului nervos autonom, prin
analizarea frecvenței cardiace și
tensiunii arteriale după câteva cicluri
dintr-un anumit tip de respirație
profundă.
Tratament -Diureticele – sunt utilizate ca Hipotensiune ortostatică
terapie de primă linie, realizând -fludrocortizonul -mecanismul de
excreţia de sodiu pe cale urinară şi acţiune constă în creşterea retenţiei
scăderea volumului de sânge şi de sodiu de către rinichi, astfel
scăderea debitului cardiac. Cea mai producându-se o creştere a tensiunii
importantă reacţie adversă a acestor arteriale.
medicamente este scăderea potasiului -midocodrina este un vasopresor ce
din organism (hipopotasemia) care acţionează pe receptorii alfa-1 de pe
este responsabilă pentru prezenţa arteriole şi venule. Efectul său se
crampelor musculare sau oboselii produce prin creşterea tonusului
musculare. vascular la acest nivel.
-Beta-Blocante – aceste
medicamente încetinesc ritmul
inimii.
-Blocante ale canalelor de calciu –
acestea relaxează musculatura de la
nivelul vaselor de sânge arteriale şi
coronariene.
-Inhibitorii enzimei de conversie – au
un rol dublu, atât în prevenţia, cât şi
tratamentul HTA, medicamentele de
acest tip oferind protecţie
cardiovasculară şi renală prin
împiedicarea aterogenezei şi
trombogenezei.
-Alfa-blocantele – ameliorează
circulaţia fluxului sanguin prin
împiedicarea îngustării vaselor de
sânge.
• Alfa şi Beta- blocantele –
acţionează în acelaşi mod, dar
încetineşte şi ritmul cardiac.
• Medicamente cu acţiune centrală –
prin intermediul acestora, creierul
scade semnalele nervilor responsabili
de îngustarea vaselor de sânge.

S-ar putea să vă placă și