Sunteți pe pagina 1din 31

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei


Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul Inginerie Management și Evaluarea Imobilului

Lucrare de an
La disciplina : Evaluarea tehnică a imobilului
Tema : ,, Estimarea uzurii fizice a primăriei din satul Chișcăreni
raionul Sîngerei”

A efectuat : studenta gr. EI- 1607


Secureanu Antonina

A verificat: conf. univ. dr


Albu Ion
lector univ.
Bulat Irina

Chișinău 2018
Cuprins
INTRODUCERE....................................................................................................................................3
1.GRUPELE DE CAPITALIZARE......................................................................................................4
1.1 Clasificarea clădirilor după numărul de etaje......................................................................4
1.1.1 Sistemul de deservire tehnică, reparație și reconstrucție....................................................5
1.2 Reparația curentă a lucrărilor și obiectelor..........................................................................5
1.2.1 Reparația capitală a clădirilor..............................................................................................6
2.DESCRIEREA OBIECTULUI INSPECTAT.................................................................................16
Fundația.........................................................................................................................................17
Pereții.............................................................................................................................................17
Pereți interiori...............................................................................................................................18
Golurile..........................................................................................................................................18
Planșeele.........................................................................................................................................19
Pardoseala.....................................................................................................................................19
Finisare..........................................................................................................................................20
Rețele inginerești...........................................................................................................................20
Altele..............................................................................................................................................21
Acoperișul......................................................................................................................................21
3. ESTIMAREA UZURII FIZICE A CONSTRUCȚIEI ADMINISTRATIVE (PRIMĂRIA
SATULUI CHIȘCĂRENI, RAIONUL SĂNGEREI).........................................................................22
2.1 Estimarea uzurii fizice a obiectului evaluat..............................................................................22
CONCLUZIE........................................................................................................................................30
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................31

2
INTRODUCERE

Actualitatea. Astazi, dezvoltarea afacerilor a devenit practic imposibilă fără implicarea


evaluatorilor și respectiv fără luarea deciziilor, și elaborarea principiilor de acțiune în baza
rapoartelor și recomandărilor acestora.
Efectuarea activității de evaluare presupune: cercetarea documentaţiei tehnice;
determinarea caracterului şi parametrilor bunului imobiliar; vizarea obiectului; aplicarea
metodelor; întocmirea raportului. Activitatea de construcţii cere o atenţie deosebită din partea
locatarilor, executanţilor, inginerilor de întreţinere, şi în cele din urmă, din partea oricărui
membru implicat în această activitate. Expertiza tehnică este o activitate complexă care
cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, analize şi evaluări necesare
pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente.
Scopul raportului dat prevede inspectarea şi evaluarea tehnică a construcției
administrative( primăria satului Chișcăreni).
Obiectivele lucrării sunt:
• Prezentarea planurilui clădirilor;
• Sesizarea gradului de degradare a elementelor construcţive şi determinarea cauzelor
degradării;
• Realizarea concluziilor asupra stării construcţiei;
• Determinarea grupelor de capitalizare.
Prezentul raport este format din 3 capitole.
Capitolul I intitulat ” Grupele de capitalizareˮ cuprinde caracteristica fiecărei grupe,
pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, la fel și durată de exploatare a acestora.
Capitolul II intitulat „ Descrierea obiectului inspectat” este stabilită adresa bunului
inspectat, destinația acestuia caracteristicile tehnice, economice, la fel și descrierea fiecărui
element constructive în parte.
Capitolul III intitulat ,, Estimarea uzurii fizice a construcției administrative(Primăria
satului Chișcăreni, raionul Sângerei)” este calculate uzura fizică pentru fiecare element în
parte aplicînd mai multe metode, la fel este calculate și uzura întregii construcții.
Lucrarea data cuprinde 3 capitole, 10 figuri, 8 tabele , 5 formule, 4 surse bibliografice și
este expusă pe 31 pagini.

3
1.GRUPELE DE CAPITALIZARE

Parametrii de construcție, cum ar fi durabilitatea fundațiilor și pereților, determină


durata de viață globală a construcțiilor, precum și capitalizarea lor. Din punct de vedere al
capitalizării, toate clădirile pot fi împărțite în șase categorii (sau grupuri), astfel pentru clădirile
rezidențiale durata de viață poate atinge 150 de ani, iar pentru clădirile cu menire socio-
culturală - 175 de ani. Este caracteristic faptul că utilitatea și conformitatea clădirilor sunt
verificate periodic prin reparații capitale.
De asemenea, reparațiile pot fi:
1. preventive (menținerea condiției bune);
2. urgente (dacă este necesar).
Reparația curentă a clădirii- complex de lucrări de reparație și de construcție pentru
asigurarea indicatorilor necesari de exploatare a cșădirii în perioada dintre reparațiile capitale.
Reparația caitală a clădirii – complex de lucrări de reparație și de construcție pentru
restabilirea indicatoarelor de exploatare a clădirii, orientat spre asiguraraea siguranței și a
confortului clădirilor, elementelor.
Reparația urgentă- determinate de necesitatea lichidării urgente a defectelor din
elementele constructive și sistemele inginerești, neînlăturarea cărora ar comporta deteriorarea
altor elemente ale clădirii sau deteriorarea integral a clădirii, precum și a imobilului cetățenilor.

1.1 Clasificarea clădirilor după numărul de etaje


După numărul de etaje clădirile se clasică in :

 clădiri cu un etaj;
 clădiri cu puţine etaje - cel mult 3 etaje;
 lădiri cu multe etaje - de la 4 pînă la 9 etaje;
 clădiri polietajate - de la 10 pînă la 20 etaje;
 clădiri de mare înălţime - mai mult de 20 etaje.

Etajele se cclasifică în :
 etaje de pe suprafaţa pămîntului - dacă nivelul pardoselilor încăperilor nu este mai jos
de nivelul trotuarului sau al stratului de etanşare;
 etaje de soclu, demisol - dacă nivelul pardoselilor încăperilor se află mai jos de nivelul
trotuarului sau al stratului de etanşare cu mai puţin de jumătate din înălţimea încăperilor;

4
 etaje de subsol - dacă nivelul pardoselilor încăperilor se află mai jos de nivelu trotuarului sau
al stratului de etanşare cu mai mult de jumătate din înălţimea încăperilor;
 etaj de mansardă - încăperi de locuit aşezate în interiorul cerdacului, în care suprafaţa părţii
orizontale a tavanului constituie cel puţin o doime din suprafaţa pardoselii iar înălţimea pereţilor pînă la
partea orizontală înclinată a tavanului - cel puţin 1,6 m.

 În afară de etajele principale sus - enumerate în clădirile polietajate se construiesc etaje


tehnice pentru instalarea în ele a utilajelor şi sistemelor inginereşti.

 Numărul etajelor clădirii se determină prin numărul de etaje de pe suprafaţa pămîntului.


 Etajul soclu se include în numărul de etaje de pe suprafaţa pămîntului în cazul în
care partea de sus a planşeului se află cu cel puţin 2 m mai sus de nivelul trotuarului sau al
stratului de etanşare

1.1.1 Sistemul de deservire tehnică, reparație și reconstrucție


Sistemul de deservire tehnică, reparaţie şi reconstrucţie a clădirilor reprezintă un complex
de măsuri organizatorice şi tehnice, orientate spre asigurarea păstrării clădirilor. Acest sistem
cuprinde resursele materiale, de muncă şi financiare, precum şi documentaţia normativă şi
tehnică.
Sistemul de deservire tehnică, reparaţie şi reconstrucţie trebuie să asigure funcţionarea
adecvată a clădirilor pe parcursul perioadei de utilizare, conform destinaţiei. Termenele de
efectuare a reparaţiei clădirilor, elementelor lor se determină prin aprecierea stării tehnice a
acestora..
Termenele de efectuare a reconstrucţiei clădirilor se determină luînd în considerare
necesitatea socială şi, de regulă, trebuie să coincidă cu termenele de reparaţie capitală.

1.2 Reparația curentă a lucrărilor și obiectelor


Reparaţia curentă trebuie efectuată în termene care asigură exploatarea eficientă a clădirii
din momentul terminării lucrărilor de construcţie sau reparaţie capitală pînă la data de efectuare
a următoarei reparaţiei capitale, reconstrucţiei. Totodată se ţine cont de condiţiile naturale—
climaterice, soluţiile constructive, starea tehnică şi regimul de exploatare a clădirii.
Reparaţia curentă se efectuează conform planurilor de perspectivă pentru 3-5 ani, divizate
pentru fiecare an şi anuale. Planurile anuale se întocmesc pe baza planurilor de perspectivă,
ţinînd cont de rezultatele inspectărilor, listele de lucrări sau de documentaţia tehnică şi deviz
pentru lucrările complexe de reparaţie curentă, măsurile de pregătire a clădirilor pentru
perioada de toamnă-iarnă, primăvară-vară.

5
Reparaţia curentă a clădirilor poate fi efectuată cu forţe proprii sau în antrepriză - de către
persoane juridice sau fizice licenţiate. Reparaţia curentă în antrepriză se efectuează în bază de
contract de antrepriză, în care se stipulează valoarea şi termenele de executare a lucrărilor.
Recepţia lucrărilor terminate la reparaţia curentă a clădirilor de locuit se efectuează de
către comisii formate în acest scop din reprezentanţi ai gestionarului clădirilor şi ai
executantului de lucrări, dacă lucrările au fost executate în antrepriză, iar la reparaţia curentă a
clădirilor comunale sau social - culturale - din reprezentanţi ai serviciului de exploatare şi ai
executantului de lucrări, dacă lucrările au fost executate în antrepriză.
Reparaţia curentă a apartamentelor se efectuează din contul propriu al proprietarilor,
chiriaşilor şi arendaşilor în conformitate cu actele legislative şi cu documentele normative în
vigoare.
1.2.1 Reparația capitală a clădirilor
Reparaţia capitală cuprinde înlăturarea deranjamentelor la toate elementele uzate,
restabilirea sau înlocuirea lor, în afara înlocuirii integrale a fundaţiilor de piatră şi beton,
pereţilor portanţi şi carcaselor, cu elemente durabile şi economice, care îmbunătăţesc
indicatorul de exploatare a clădirilor reparate. Totodată pot fi executate lucrări pentru
îmbunătăţirea amenajării interioare, mărirea cantităţii şi calităţii serviciilor, dotarea cu utilaj
ingineresc care lipseşte, amenajarea terenului aferent.

În planul de reparaţie capitală se include, de regulă, clădirea în ansamblu sau o parte din
ea, o secţiune, mai multe secţiuni. în caz de necesitate poate fi efectuată reparaţia capitală a
unor elemente ale clădirii, precum şi amenajarea exterioară.
La reconstrucţia clădirilor, ţinînd cont de condiţiile stabilite în construcţia urbană şi
normele de proiectare în vigoare, în afară de lucrările de reparaţie capitală, se poate efectua:

 Resistematizarea încăperilor, construcţia etajelor suplimentare, anexelor, iar în caz de


existenţă a fundamentărilor necesare - demolarea parţială a acestora;
 Ridicarea nivelului de dotare cu utilaj ingineresc.
Concomitent, furnizorii de servicii efectuează în această perioadă
reconstrucţiabranşamentelor respective la reţelele de încălzire, alimentare cu apă, cu energie
electrică, cu gaze şi de canalizare: ameliorarea expresivităţii arhitecturale a clădirilor, precum şi
amenajarea terenurilor aferente.
La reconstrucţia clădirilor comunale şi social-culturale poate fi prevăzută extinderea
clădirilor existente şi construcţia clădirilor noi în locul celor lichidate.
 La planificarea şi efectuarea reconstrucţiei clădirilor excluderea din bilanţ şi darea lor
în exploatare trebuie luată în evidenţă cu indicatorii respectivi naturali şi valorici pînă la
6
şi după reconstrucţie. Valoarea de bilanţ a clădirilor reconstruite se determină ca suma
cheltuielilor pentru reconstrucţia lor şi valoarea de înlocuire elementelor, inclusiv a utilajului
care se păstrează. Rezultatele reparaţiilor sau ale reconstrucţiei trebuie indicate în dosarul de
inventariere şi cartea tehnică a clădirii.
 Valoarea, termenele începerii şi terminării reparaţiei capitale sau reconstrucţiei
clădirilor trebuie să fie determinate pe bază de concurs şi să fie prevăzute în contractele
încheiate cu întreprinderea de antrepriză care a obţinut concursul pentru executarea lucrărilor,
ţinînd cont de termenele normative de executare a reparaţiei capitale a clădirilor.
 Determinarea valorii reparaţiei capitale sau reconstrucţiei clădirilor trebuie efectuată în
baza preţurilor de deviz sau preţurilor contractuale, luînd în considerare preţurile de piaţă
pentru materialele de construcţii, produse şi utilaje. In deviz se includ şi alte plăţi prevăzute de
legislaţie şi documentele normative în vigoare, precum şi mijloacele de rezervă pentru lucrările
şi cheltuielile neprevăzute, divizate în două părţi:

Prima parte pentru achitarea lucrărilor suplimentare executate în urma corectării soluţiilor
de proiect la efectuarea reparaţiei sau reconstrucţiei - rezerva beneficiarului; şi a doua parte
pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare care apar la reparaţie sau reconstrucţie în cazul
schimbării metodelor de executare a lucrărilor faţă de cele prevăzute în normele şi preţurile de
deviz - rezerva antreprenorului.
In afară de valoarea totală de deviz trebuie să fie indicate sumele de restituire a valorii
materialelor de la demolarea construcţiilor şi de la demontarea utilajelor şi sistemelor
inginereşti, ţinînd cont de starea tehnică a lor. Starea tehnică a elementelor se determină la
examinarea clădirilor pentru elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz, şi se corectează după
demolarea şi prelucrarea lor. Documentaţia de proiect şi deviz se elaborează de către
organizaţiile de proiectare sau persoanele care dispun de licenţele respective
In documentaţia de proiect şi deviz pentru reparaţia capitală sau reconstrucţia clădirilor se
prevede:
- examinarea tehnică, determinarea uzurii fizice şi morale a obiectelor de proiectare;
- elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz pentru toate soluţiile de proiect ce ţin de
resistematizarea, redirectivarea de funcţie a încăperilor, înlocuirea elementelor, sistemelor
inginereşti sau construcţia lor din nou, amenajarea teritoriului şi executarea altor lucrări
necesare;
- fundamentarea tehnico-economică a reparaţiei capitale şi reconstrucţiei;
Decontările beneficiarilor cu organizaţiile de proiectare se efectuează conform
contractelor încheiate.

7
Aprobarea şi reaprobarea documentaţiei de proiect şi deviz pentru reparaţia capitală şi
reconstrucţie se efectuează:
pentru clădiri ce se află în jurisdicţia autorităţilor publice locale - de către primării sau
întreprinderile autorizate de acestea;
pentru clădiri ce se află în jurisdicţia agenţilor economici - de către conducătorii lor; pentru
clădiri ce se află în gestiunea cooperativelor de construcţie a locuinţelor, asociaţiilor de
proprietari ai locuinţelor privatizate, asociaţiilor de coproprietari în condominiu - de către
adunările generale ale membrilor, împuterniciţilor membrilor lor.
Intervalul de timp de la aprobarea documentaţiei de proiect şi deviz şi pînă la începutul
lucrărilor de reparaţie-construcţie nu poate fi mai mare de 2 ani. Conform comenzii
beneficiarului, proiectele inactuale trebuie să fie modificate de către elaboratorii acestora în
scopul rectificării nivelului tehnic care să corespundă cerinţelor actuale şi să fie aprobate în
modul stabilit pentru aprobarea proiectelor elaborate din nou.
Eficacitatea reparaţiei capitale şi reconstrucţiei clădirilor se determină prin compararea
rezultatelor economice şi sociale cu cheltuielile necesare pentru realizarea lor. Totodată
rezultatele economice trebuie să prevadă înlăturarea uzurii fizice şi reducerea cheltuielilor de
exploatare, iar reconstrucţia şi mărirea suprafeţei, volumului de servicii prestate, randamentului
etc.
Rezultatele sociale trebuie să prevadă îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei,
condiţiilor de muncă a personalului de deservire, ridicarea calităţii şi mărirea volumului de
servicii.
Autorităţile publice locale, agenţii economici, care dispun de fond locativ, trebuie să
creeze un fond locativ de manevră în cantitate ce va asigura evacuarea locatarilor pe perioada
de efectuare a reparaţiei capitale sau reconstrucţiei din blocurile de locuit proprii, precum şi a
altor proprietari pe bază de contracte.
Reparaţia capitală sau reconstrucţia se efectuează respectînd prevederile documentelor
normative cu privire la organizarea, executarea şi recepţia lucrărilor de reparaţie - reconstrucţie,
regulile de protecţie şi securitate a muncii, regulile de securitate antiincendiu.
Decontările pentru lucrările de reparaţie capitală sau reconstrucţie se efectuează după
terminarea şi darea în exploatare de către beneficiar a clădirilorlor sau a complexelor de lucrări
prevăzute în contractele de antrepriză.
După reparaţia capitală sau reconstrucţie clădirile trebuie să fie recepţionate pentru darea
în exploatare în modul stabilit de Regulile de recepţie pentru darea în exploatare a clădirilor de
locuit după reparaţia capitală şi de Regulile de recepţie pentru darea în exploatare a obiectelor
de menire comunală şi social-culturală.
8
Tabelul 1.1 Durata minimă de exploatare eficientă a clădirilor
N Tipul de clădiri în funcţie de materialul construcţiilor Durata, ani
r principale pînă la punere pînă la
în reparaţie punere
curentă în
reparaţie
capitală
1 2 3 4
1 Cu pereţi din panouri şi blocuri mari, cărămidă,
piatră
naturală etc, cu planşee din beton armat şi condiţii
3-5 15-20
normale de exploatare - clădiri de locuit şi clădiri cu
regim similar de temperatură şi umiditate a
încăperilor principale.
2 Cu pereţi din panouri şi blocuri mari,
cărămidă, piatră naturală etc, cu planşee din
beton armat, cu condiţii favorabile de
exploatare şi menţinere permanentă a
regimului de temperatură şi umiditate - muzee, 3-5 20-25
arhive, biblioteci etc.

3 Cu pereţi din panouri şi blocuri mari, cărămidă, piatră


naturală etc, cu planşee din beton armat, cu condiţii
grele de exploatare, cu umiditate ridicată, mediu
ambiant agresiv,
variaţii considerabile de temperatură - băi, spălătorii, 2-3 10-15
bazine, stabiliment de băi de nămol şi balneologie etc,
precum şi
construcţii speciale deschise - pentru sport,
spectacole, etc.

4 Cu pereţi din cărămidă, piatră naturală etc. cu


planşee din lemn; cu pereţi din diferite materiale şi
2-3 10-15
condiţii normale de exploatare - blocuri de locuit şi
clădiri cu regim similar de temperatură şi umiditate
a încăperilor principale.

5 Cu pereţi din cărămidă, piatră naturală etc. cu


planşee din lemn; cu pereţi din diferite materiale, cu
condiţii favorabile de exploatare şi menţinere 2-3 15-20
permanentă a regimului de
temperatură şi umiditate - muzee, arhive, biblioteci
etc.
6 Cu pereţi din cărămidă, piatră naturală etc. cu
planşee din lemn; cu pereţi din diferite materiale,
cu condiţii grele de exploatare , umiditate ridicată, 2-3 8-12
9
mediu ambiant agresiv,
variaţii considerabile de temperatură - băi, spălătorii,
bazine, stabiliment de băi de nămol şi balneologie etc,
precum şi
construcţii speciale deschise pentru sport, spectacole
etc..
Sursa: elaborat de autor

Tabelul 1.2 Durata minimă de exploatre eficientă a elementelor clădirilor

Nr Elmentul clădirilor de locuit comunale și social- Durata pînă la reparația


culturale capitală
Clădire de Clădiri
locuit comunale
și social-
culturale
1 2 3 4
1 Fundație
fundaţie continuă din piatră naturală cu mortar mixt 50 50
sau de ciment x
fundaţie continuă din piatră naturală brută şi cărămidă 50 50
cu mortar de var x
fundaţie continuă din beton şi beton armat 60 60
piloni din beton şi piatră naturală brută 40 40
fundaţie de piloţix 60 60
2 Pereți
din panouri mari cu strat termoizolant din plăci de vată 50 50
minerală, fibrolit de cimentx
din panouri mari cu un strat de beton uşor x de rezistenţă 30 30
deosebită din piatră, din cărămidă de grosime 2,5-3,5
cărămizi şi din blocuri mari cu mortar mixt sau mortar 50 50
de cimentx
din cărămidă de grosime 2-2,5 40 40
cărămizi cu mortar de varx de zidărie uşoară 30 30
de zidărie uşoară din cărămidă, piatră şi blocuri de 30 30
ciment cu zgură, cu mortar de var
din argilă bătută şi chirpicix 15 15
3 Planșee
din beton armat prefabricate şi beton monolitx 80 65
de cărămidă în arc sau umplere
cu beton pe grinzi de metalx 80 65

de lemn, pe grinzi de lemn, între etaje, tencuite idem 60 50


de pod 30 25
pe grinzi de lemn, uşoare, netencuite 20 15
de lemn pe grinzi de metal 80 65
4 Pardoseli
din plăci de ceramică pe suport de beton 60 30

10
Continuare tabel 1.2
1 2 3 4
din ciment netezite 30 15

din ciment cu granule de marmură 40 20

din scînduri îmbinate cu uluc şi lambă pe 30 15


planşee pe pămînt

din stejar pe stinghii, pe mastic 20 10


din fag pe stinghii, pe mastic 60/50 30/25

din mesteacăn, plop pe stinghii, pe mastic 40/30 20/15


din plăci fibrolemnoase dure 30/20 15/10

de asfalt 15 8

din linoleum fără suport 10 5

din linoleum cu supotr de ţesătură sau 20 10


duşumea izolată termic şi acustic

din plăci de clorură de polivinil 10 10


din plăci de marmură 50 25
de granit 80 40
5 Scări
din beton armat, trepte în formă de plăci pe vanguri 60 40
de metal sau beton armat sau pe plăci din beton
armat x
trepte din beton armat şi granulă de marmură 40 30
trepte de lemn 20 15
6 Balcoane, loggii
pe grinzi în consolă, rame din oţel cu umplutură din beton 60 50
monolit armat sau plăci prefabricate idem
din scîndură pe grinzi-console 30 25
din beton armat şi plăci de planşee 80 70
de metal cu grilaj 40 35
de lemn 10 8

11
Continuare tabel 1.2
1 2 3 4
7 Acoperișul
căpriori şi grătar de şipci din elemente 80 80
prefabricate
de beton armat 80 80
podină de beton armat prefabricată căpriori şi grătar de 50 50
şipci de lemn
8 Învelitoarea
din tablă de oţel zincată 15 15
din carton bituminos, 3-4 straturi 10 10
din ţigle ceramice 60 60
din plăci de azbest şi ciment şi de ardezie ondulată 30 30
de mastic pe ţesături de sticlă 10 10
9 Pereți despărțitori
din beton cu zgură, beton, cărămidă, tencuiţi 75 60
de ipsos cu fibră de tencuială uscată 60 50
din plăci de ipsos prefabricate pe carcasă de lemn 30 25
10 Uși
de balcon interioare 40 30
de separație 50 35
de intrare în apartament 40 30
de intrare în casa scării 10 7
11 Ferestre
cu cercevea din lemn 40 30
cu cercevea din metal 50 40
12 Finisaj interior
tencuiala pereţilor de piatră 60 30
pereţilor de lemn şi pereţilor despărţitori 40 20
finisaj cu plăci de ceramică 40 30
finisaj cu plăci de ipsos prefabricate 30 15
zugrăviala încăperilor cu soluţii apoase 4 2
cu soluţii emulsionate 5 3
zugrăviala cu soluţii apoase a caselor scărilor 3 3
cu soluţie emulsionată 4 4

12
Continuare tabel 1.2
1 2 3 4
cu vopsele alchidice, 8 2
cu email, lac etc. a pereţilor, tavanelor, produselor de 5 3
tîmplărie a pardoselilor
tapet obişnuit pe pereţi 4 3
tapete de calitate ameliorată 5 4
13 Finisaj exterior
finisaj cu plăci de ciment finisate 60 60
cu plăci de ceramică pe suport de hîrtie 30 30
cu piatră naturală 80 80
tencuială de terasit 50 50
tencuiala suprafeţelor de cărămidă cu mortar mixt 30 30
cu mortar de var 20 20
cu compoziţie de polimeri 6 6
cu vopsea de ulei pe lemn 4 4
cu compoziţie de silicaţi 6 6
vopsirea acoperişului din compoziţii de ulei 4 4
elementelor ornamentale de ciment; 30 30
acoperirea muluririlor, cornişelor cu friză şi fronton peste 8 8
fereastră, pervazelor cu tablă de oţel zincată
Sursa: elaborat de autor

Tabelul 1.3 Grupele de capitalizare pentru clădirile rezidențiale

Periodicitatea
Grupa de capitalizare Tipul reparației Termen de exploatare
reparațiilor
1. Obiecte cu fundații o dată în 3 ani Curentă
din beton armat sau din odată în 6 ani Capitală selectivă
150 ani
piatră, pereți din beton
armat sau cărămidă (în odată în 30 ani Capitală
13
3 cărămizi), planșeu
2.
dinObiecte din
beton armat o dată în 3 ani Curentă
cărămidă (grosimea 2,5
cărămizi) sau piatră de odată în 6 ani Capitală selectivă 125
calcar, din elemente
prefabricate cu planșee
odată în 30 ani Capitală
din beton armat
3. Obiecte ușoare din
piatră tăiată cu fundație o dată în 3 ani Curentă
din beton armat, pereți
odată în 6 ani Capitală selectivă
din blocuri
100
prefabricate, planșee
din beton armat în
odată în 30 ani Capitală
combinație cu grizi
metalice
4. Construcții din o dată în 3 ani Curentă
cherestea sau lemn,
odată în 6 ani Capitală selectivă 50
fundații tip continue și
planșee din lemn odată în 30 ani Capitală
5. Construcții din o dată în 3 ani Curentă
chirpici, tip carcasă sau
din elemente odată în 6 ani Capitală selectivă
30
prefabricate cu
fundație pe piloni și odată în 30 ani Capitală
planșee din lemn
6. Obiecte de tip o dată în 3 ani Curentă
carcasă din stuf, tip odată în 6 ani Capitală selectivă 15
ușurat odată în 30 ani Capitală
Sursa: elaborat de autor

Tabelul 1.4 Grupele de capitalizare pentru clădirile nerezidențiale

Periodicitatea Termen de
Grupa de capitalizare Tipul reparației
reparațiilor exploatare
1. Obiecte de tip carcasă o dată în 3 ani Curentă
cu carcasă din beton 175
armat sau metalic, o dată în 6 ani Capitală selectivă

14
o dată în 30 ani Capitală
umplutură din sticlă
2. Obiecte capitale din o dată în 3 ani Curentă
piatră sau blocuri mari
prefabricate, pe coloane o dată în 6 ani Capitală selectivă 150
sau stîlpi. Planșeu din
beton armat o dată în 30 ani Capitală
3. Obiecte cu pereți din o dată în 3 ani Curentă
blocuri mari prefabricate
sau din piatră de calcar pe o dată în 6 ani Capitală selectivă 125
coloane, cărămidă sau
stîlpi din beton armat. o dată în 30 ani Capitală
Planșeu din beton armat
4. Obiecte cu pereți din o dată în 3 ani Curentă
piatră de calcar de tip
ușor pe coloane sau o dată în 6 ani Capitală selectivă 100
fundație din beton armat,
o dată în 30 ani Capitală
planșee din lemn
5. Obiecte ușoare din o dată în 3 ani Curentă
piatră de calcar pe stîlpi odată în 6 ani Capitală selectivă 80
din lemn sau cărămidă o dată în 24 ani Capitală
6. Obiecte din cherestea o dată în 2 ani Curentă
sau case din bîrne, cu o dată în 6 ani Capitală selectivă 50
planșeu din lemn o dată în 18 ani Capitală
7. Obiecte din elemente o dată în 2 ani Curentă
prefabricate, tip carcasă o dată în 6 ani Capitală selectivă 25
sau din lemn o dată în 6 ani Capitală
8. Obiecte din lemn sau o dată în 2 ani Curentă
alte tipuri de obiecte odată în 5 ani Capitală selectivă 15
ușoare ( spre exemplu
cabina telefonică). - Capitală
9. Gheretele, corturile și o dată în 2 ani Curentă
alte obiecte ale o dată în 5 ani Capitală selectivă 10
întreprinderilor
comerciale - Capitală
Sursa: elaborat de autor

15
2.DESCRIEREA OBIECTULUI INSPECTAT

Amplasarea: satul Chișcăreni, raionul Sângerei.


Destinația: specială.
Aspectul tehnico-constructiv : Este o construcție complexă, alcătuită din două clădiri,
clădirea administrativă care are 2 nivele și construcție auxiliară de un nivel. Suprafața totală a
clădirii administrative este de 384,3 mp și clădirea auxiliară de 107,4 mp. Este o construcție
relativ veche, proiectată în anul 1988, fundația este construită din beton armat monolit. Pe
exterior construcția e intr-o stare satisfăcătoare, tencuiala în unele locuri a căzut, astfel pereții
rămînînd cu defecte alocuri, starea lor înrăutățindu-se și mai mult sub influența factorilor
exteriori în ultimii ani.
Aspectul economic : Starea tehnică a obiectului este una satisfăcătoare ,unele elemente
constructive sunt afectate de factorii exteriori, în special pereții exteriori și acoperișul. În unele
locuri este necesară finisarea construcției pe cînd în altele este necesară înlocuirea totală. Din
punct de vedere al amplasării, este amplasat favorabil, are deasemeni căi de transport atît pentru
lucrători și cetățeni cît și pentru alt tip de transport în caz de necesitate.

Figura 2.1 Obiectul inspectat

16
Fundația
Analizînd infrastructura clădirii am constatat că construcția are o fundaţie din beton
armat monolit, unită cu grinzi de fundare, seria 01.011-1,6.2. Pereții subsolului sunt construiți
din panouri mari prefabricate elaborate dupa tipul individual al construcției. Grinzile de fundare
seria КЭ-01.23. Se pot observa careva deteriorări în parte din spate a construcției, sunt
dezgolite armăturile cee ace duce la coroziunea metalului și la slăbirea rezistenței construcției.

Figura 2.2 Funfația obiectului inspectat


Pereții
Pereţii exteriori sunt din piatră de calcar lacustru cu grosimea de 380mm. Starea
generală a pereţilor exteriori este apreciată la un grad înalt datorită calităţii iniţiale a pietrei de
calcar. Starea pereţilor exteriori este relativ bună.

17
Figura 2.3 Pereții portanți
Pereți interiori
Starea pereților pe interior este una bună. Pereţii interiori portanţi sunt executaţi din
beton armatmonolit, grosimea 200mm. Aceşti pereţi zonifică clădirea în odăi modulate de
4m*5m, amplasate simetric faţă de coridorul central cu lăţimea de 2m, în clădirea
administrativă.
Golurile
Golurile construcției sunt reprezentate prin uși și ferestre. Ușile sunt menite pentru
circulația oamenilor atît în interiorul unei construcții, cît și intrarea și ieșirea din această
construcție, respectiv și pentru circularea curenților de aer. Iar ferestrile sunt golurile menite
pentru iluminarea încăperilor cu ajutorul luminii solare.
În urma expertizei tehnice au fost depistate următoarele goluri:
Uși
• 1 ușă cu dimensiunile de 3000 x 2900 mm
• 1 ușă cu dimensiunile de 1700 x 2150 mm
• 2 uși cu dimensiunile de 1200 x 2150 mm
• 1 ușă cu dimensiunile de 1500 x 2150 mm
• 4 uși cu dimensiunile de 850 x 2150 mm
• 14 uși cu dimensiunile de 900 x 2150 mm
Ferestre
• 26 ferestre cu dimensiunile de 1200 x 1550 mm
Materialul folosit pentru executarea uşilor şi ferestrelor este lemnul, de menţionat faptul
că uşile cu dimensiunile 3000 x 2900 mm au carcas din metal. Avînd în vedere starea
deplorabilă a clădirii, respectiv şi golurile sunt într-o stare nesatisfăcătoare cu multiple defecte
şi degradări.
În final am depistat 49 de goluri, dintre care 26 sunt ferestre și 23de uși.

18
Figura 2.4 Poze goluri

Planșeele
Nivelele la clădirea dată sunt delimetate de planşee din beton armat monolit grosimea
de 220 mm. Au fost depistate planşee avind o dimensiune de 250x1600x 6300. Fisuri în
planşeele de pod nu au fost depistate. Se presupune funcţionare lor pe viitor.. Starea planşeelor
este una bună, finisaj facut cu vopsea emulsie.

Figura 2.5 Poze planșeu

Pardoseala
Pardoseaua este executata din plansee prefabricate. Pe holuri drept elemente de finisaj
sunt ulilizate placi de ceramica sau beton. În corpul administrative stratul de acoperire a

19
pardoselei este prezentat de linoleum , iar în grupurile sanitare gresie.Au fost identificate mici
degradări ale pardoselelor.

Figura 2.6 Poze pardosea

Finisare
La finisajul fundației, ferestrelor, ușilor, balustradelor, contratreptelor scărilor,
pardroselei și plinturilor, pereților interiori a fost utilizată vopsea de culoare albă și albastră. La
finisarea pereților din exterior, tencuială din mortar de ciment. În corpul administrative au fost
utilizate 2 tipuri de finisaj: tencuială și vopsea. În noduri sanitări pereți sunt plăcate cu plase
ceramice. Pardoselele sunt executate din linoleum în coridoare și plăci de beton în blocul
administrativ. Recent în blocul administrative au fost executate lucrări de reparație , au fost
tencuiți pereții și s-a schimbat finisajul pe pardoseli.Pe exterior finisajul este intr-o starea nu
prea bună, din cauza factorilor de mediu se pot observa degradari ale acestuia, pe alocuri chiar
destul de grave .

20
Figura 2.7 Finisaj interior
Rețele inginerești
În condițiile funcționării obictului conform destinației lui apare necesitate utilizării
diferitor rețele inginerești ca parte componentă a activității lui. Efectuînd inspectarea bunului
imobil, am depistat urmatoarele rețele: fire electrice, conducte de apă și canalizare, ventilare,
căldură, telecomunicații ( internet, telefon). Efectuînd evaluarea starii rețelelor putem spune ca
este binevenita înlocuirea acestora cu altele noi sau mai performante care să corespundă
dezvoltării necesităților și funcțiilor construcției.

Figura 2.8 Rețele inginerești


Altele
Construcția data este doată cu balconcare eu dimensiunile de 1000 x 3800 mm, avînd
balustrade din piatră de calcar .Totodată există și scări care fac legătura între etaje având
balustradă din fier ,partea superioara fiind acoperită cu lemn pentru confort, fierul fiind vopsit
cu vopsea de culoare cafenie.Starea atit a scărilor cît și a balconului este una bună nu s-au
depistat fisuri sau degradări grave. Întreținerea corectă va permite rezistarea lor în timp.
Acoperișul
Acoperişul este de tip șarpantă acoperit cufoi de azbociment. Învelitoare este uzată şi
cauzează umezirea planşeelor şi pereţilor.
N-am avut acces direct la acoperiș , dar discutînd cu administrația primăriei am
concluzionat, că fiind un element care se afla la contact cu mediul exterior este supus mult mai
multor acțiuni agresive ale mediului ambiant. Reparațiile permit soluționarea pe o perioada a
unor probleme periodice. Necesită înlocuirea cît mai urgentă

21
Figura 2.9 Poze acoperiș

3. ESTIMAREA UZURII FIZICE A CONSTRUCȚIEI ADMINISTRATIVE


(PRIMĂRIA SATULUI CHIȘCĂRENI, RAIONUL SĂNGEREI)

2.1 Estimarea uzurii fizice a obiectului evaluat


Metode de determinare a uzurii fizice:
 Metoda normativă
 Metoda vârstei efective
 Metoda interpolării
 Metoda nominală
 Metoda grafică
Metoda normativă presupune determinarea mărimii uzurii fizice în baza analizei stării tehnice a
elementelor constructive de bază ale clădirii.
Metoda respectivă se aplică în două etape:
1. Se determină uzura fizică a fiecărui element constructiv;
U elem.  GSelem.
Uf elem. 
100% (2.1)
2. Se determină uzura fizică a construcției întregi dupa formula:
Uf elem.  GS proiect
Uf constr . 
GS reală (2.2)
unde:
Ufconstr. – uzura fizică a construcției (%);
Ufelem. – uzura fizică a elementelor construcției (%);
Uelem. – uzura elementelor construcției (%);
GSelem. – ponderea elementelor constructive (%);

22
GSproiect – greutatea specifică a construcţiei după proiect (%);
GSreală - greutatea specifică reală a construcției (%).
Metoda vârstei efective se aplică când sub influiența acțiunii umane construcția suportă
modificări în afara normelor de întreținere și de exploatare. Această metodă permite estimarea uzurii
după formula:
VE
Uf  100%
DVF (2.3)
unde:
Uf – uzura fizică (%);
VE – vîrsta efectivă;
DVF – durata de viață fizică.
Metoda interpolării este o metodă ce permite estimarea Uf cu o precizie mai mare folosind
normele în contrucție și rezultatele inspectării în teritoriu.

Sdet.
Uf elem.  U min.  (U max.  U min. ) 
Selem. (2.4)
unde:
Ufelem. – uzura fizică a elementului (%);
Umin. – uzura minimă (%);
Umax. – uzura maximă (%);
Sdet. – suprafața deteriorată (m2);
Selem. – suprafața elementului (m2).
Metoda nominală - se folosește pentru totalitatea elementelor constructive în cazul când sunt
respectate toate normele de exploatare și întreținere ale aceastora.
Vcr .
Uf  100%
DNE (2.5)
unde:
Uf – uzura fizică (%);
Vcr. – vîrsta cronologică;
DNE – durata normativă de exploatare.
Metoda grafică (ciclogramelor) se aplică pentru un număr limitat de elemente constructive
pentru care în timp s-a efectuat monitorizarea și s-au elaborat ciclograme (grafice) de comportare a
uzurii fizice în timp.

23
Figura 2.1 Determinarea uzurii fizice prin metoda grafică
Mărimea uzurii se determină ţinând cont de: starea generală a construcţiei, care depinde
de modul de menţinere, amplasare, perioada de exploatare, tipul şi calitatea materialelor de
construcţie; starea elementelor constructive - fundamentul, acoperişul, pereţii şi altele.
Fundaţii
1) Metoda nominală
Se determină vârsta reală a construcției în baza anului de dare în exploatare:

24
Vcr = 2018– 1988 = 30 ani
30
Ufund. = 125 x 100% = 24 %

2) Metoda vârstei efective


36
Ufund. = x 100% = 28,8%
125

Uzura fizică a fundației după metoda vârstei efective este de 28,8 %. Deoarece nu vedem
fundația în totalitate nu putem calcula prin metoda interpolării.
Pereții exteriori
1) Metoda nominala
30
Uper. = 60 x 100% = 50%

2) Metoda vârstei efective


33
Uperet. = x 100% =55%
60
Rezultă că uzura fizică a pereților este de 55%.
Pereţi interiori
Procentul detiriorărilor depistate în urma inspectarii din volumul pereţilor interiori este de
15%.
1) Metoda nominală
Uf = Vcr / DNE * 100% = 30/40*100=75%
2) Metoda vârstei efective
20
Upereț = x 100% = 50%
40
Planşee
Suprafaţa planşeelor –686,7m2
1) Metoda nominală
Uf = Vcr / DNE * 100% = 30/50*100=60%
2) Metoda virstei efective
Uf=VE / DVF*100%=23/50*100=46%
3) Metoda interpolării

Conform BCH 53-86. În urma inspectării am depistat o suprafat cu fisuri mici 150 m2

Uf = 21+(30-21)*150/686,7=22.96%

25
Concluzie: confom calculelor efectuate după metoda interpolării Uf a planșeelor este
22,96%.

Planșeeu de pod

Suprafța planșeeulor la cerdac este 1 112,9

1) Metoda nominală

Uf = Vcr / DNE * 100% = 30/50*100=60%

2) Metoda vârstei efective

Uf=VE / DVF*100%=23/50*100=46%

Conform BCH 53-86 În urma inspectării am depistat o suprafat cu fisuri mici 420 m2

Uf = 21+(30-21)*420/1 112,9=24,39%

Concluzie: Uzura planșeelor de pod este mai mică deoarece nu au o solicitare aît de mare ca
planșeul intermediar, uzura fizică este 24,39%

Tabelul 2.1 Determinarea uzurii fizice a planșeelor


Ponderea, Uzura pe Uzură conform
Tipul planșeului
% elemente, % ponderii, %
Planșeu pesste parter 50 22,96 11,48
Planșeu cerdac 50 24,39 12,19
Total uzură, % 100 23,67
Sursa: elaborat de autor
Acoperişul
Acoperişul este acoperit cu foi de ardezie
1) Metoda nominală (pentru capriori)
Uf=30/50*100=60%
1)Metoda nominală (pentru invelitoare)
Uf= 30/40*100=75%
Concluzie: acoperișul din foi de ardezie necesită să fie înlocuit, deoarece nu a fost înlocuit
niciodată decând a fost dat în exploatare.
Pardoselile
Pardoseaua din mortar de ciment a fost renovata în 2005.
1) Metoda nominala
Uf= 13/20*100=65%
26
2) Metoda interpolării
Suprafaţa finisată 1 112,9m2
Conform BCH 53-86 tab. 48 intervalul de uzură este de 21-40%, au fost detectate deteriorări pe
o suprafaţă de 450 m2 .
Uf= 21+(40-21)*450/1 112,9 = 28,68%
În urma calculelor am determinat că Uf=28,68% prin metoda interpolării. Pardoseaua este într-o
stare bună are pe unele porțiuni mici deteriorări

Ferestre
Ferestrele din termopan au fost instalate in anul 2009, Vcr = 2018-2009; VE=9 ani
1) Metoda nominală
9
UF.ferestre PVC= *100%=15%
60
2)Metoda virstei efective
10
UF.ferestre PVC= *100%=16,66%
60
Ferestrele din lemn au fost schimbate în anul 1001
1) Metoda nominală
17
UF.ferestre lemn= 25 *100%=68%
Concluzie: Uf a ferestrelor de la primul etaj este 16,66%, iar uzura fizică a ferestrelor din lemn
eajul 2 necesită să fie înlocuite fiind 68%.
Uşi
1) Metoda nominală
Uf=30/40*100%=75%
2) Metoda interpolării
Conform BCH 53-86 tab. 57, pentru usile din lemn intervalul de uzură este de 21-40%, au fost
detectate deteriorări pe o suprafaţă de 30%
Uf= 21+(40-21)*0,3=26,7%
Ușile sunt într-o stare satisfăcătoare datorită exploatări corecte a construcției.
Scările
1) Metoda vârstei efective
Uf = VE/DVF*100%=11/30*100%=36.66%
2) Metoda interpolării
Conform BCH 53-86 tab. 35 intervalul de uzură este de 21-40%, au fost detectate deteriorări pe
o suprafaţă de 35%

27
Uf= 21+(40-21)*0,35=27,65%
Concluzie: În urma calculelor am determinat Uf egală cu 27,65% Scările sunt într-o stare bună.
Finisarea exterioară
1) Metoda nominală
Uf= 11/50*100=22% Conform BCH 58-88..narujnaia otdelka
2) Metoda interpolării
Suprafaţa finisată cu tencuială 680,5m2
Conform BCH 53-86 tab.63 intervalul de uzură este de 31-40%, au fost depistate deteriorări pe
o suprafaţă de 220m2

Uf = 31+(40-31)*220/680,5 = 33,90%
Concluzie În urma calculelor prin metoda interpolării am determinat o Uf de 33,90%
Finisarea interioară
1)Metoda interpolării
Tencuială suprafața finisată cu tencuiala 930 m2
Conform BCH 53-86 tab.60 intervalul de uzură este de 21-40%, au fost depistate deteriorări pe
o suprafaţă de 24%
Uf= 21+(40-21)*0,24= 25,56%
Vopsea: Suprafaţa finisată cu vopsea 850.6 m2
Conform BCH 53-86 tab.60 intervalul de uzură este de 21-40%, au fost depistate deteriorări pe
o suprafaţă de 20%

Uf= 21+(40-21)*0,2 = 24,8%


Lemn: Suprafaţa finisată cu placi de lemn- 310 m2
Conform BCH 53-86 intervalul de uzură este de 21-40%, au fost depistate deteriorări pe o
suprafaţă de 75 m2

Uf = 21+(40-21)*75/310=25,59%

Uf = 25,56*930/2 090,6+24,8*850,6/2 090,6+25,59*310/2 090,6=25,25%

Concluzie Uf a finisărilor interoare este de 25,25% este într-o stare bună.


Rețelele inginerești
Obiectul supus evaluării este dotat cu următoarele rețele inginerești: apeduct, încălzire
centralizată, canalizare, și rețele electrice.
 Apeductul a fost schimbat în anul 2014 și înlocuit cu țevi din PVC.
 Încălzirea centralizată este compusă din: calorifere din fontă, țevi și coloane din oțel.
 Canalizarea, de asemenea, a fost schimbată în anul 2014 și înlocuită cu țevi din PVC.

28
 Rețelele electrice interioare nu au fost schimbate, adică au rămas acelea din anul 1988.
În continuare, în (Tabelul 2), sunt prezentate rezultatele referitoare la uzura fizică a rețelelor inginerești:

Tabelul 2.2 Rezultatele determinării Uf a rețelelor inginerești


Metoda
Grafică Interpolării Nominală
Tipul rețelei
Apeduct 15,73 16,50 15,67
Încălzire centralizată 64,38 60,00 59,50
Canalizare 13,45 15,00 30,22
Rețelele electrice 63,68 65,00 46,6
Sursa: elaborate de autor

Tabelul 2.3 determinarea uzurii fizice a întregii construcții


Denumirea elementului GS, GS GS, Uzura Ponderea
conform conform calculată, fizică Uzurii
ICVR, % Anexei 2, % calculată, fizice, %
% %
Fundații 9 - 9 28,8 2,59
Pereți Portanți 21 86 18,01 55 9,90
Despărțitori 14 2,94 50 1,47
Acoperiș Șarpantă 4 40 1,6 66 0,96
Învelitoare 60 2,4 75 1,80
Goluri Ferestre 10 56 5,6 16,66 0,93
Uși 44 4,4 26,7 1,17
Pardosea 8 - 8 28,68 2,29
Planșeu 14 - 14 23,67 3,31
Lucrări de finisare 16 - 16 28 4,48
Rețele Apeduct 10 0,9 16,50 0,14
inginereș Incălzire 24 2,16 60,00 1,29
ti Canalizare 12 1,08 15,00 0,16
Electricitate 9 32 2,88 65,00 1,87
Gaz 6 -0,54 100 -0,54
Ventilație 6 -0,54 100 -0,54
Apă caldă 10 -0,9 100 -0,9
Alte Scări 33 2,97 27,65 0,82
lucrări Balcon 9 25 2,25 3 0,06
Altele 42 3,78 10 0,37
Total 100 - 96,08 31,62
Sursa: elaborat de autor
∑ Uelem∗GS
Uf=
GSreală
31,62∗100
Uf = = 32,92%
96,08

29
Uzura fizică a construcției integrale este de 33 %.

CONCLUZIE

Elementul
constructiv și Concluzii Recomandare
concluzia
În urma inspectării obiectului
am stabilit că starea fundației
Fundația Necesită unele lucrări de reparație
este într-o stare bună, pe
alocuri cu fisuri
Pereţii exterior sunt efectuaţi A se efectua în fiecare an
Pereții din piatră de calcars i sunt intr- reparaţie pentru întrţinerea lor mai
o stare destul de bună. departe în starea care se află.
În mare parte se află într-o
Planșee stare buna avînd doar unele
fisuri.
Acoperişul este executat din
Necesită înlocuirea acestuia în
Acoperiș plăci de azbociment şi este
următorii ani
într-o stare satisfăcătoare.
Ferestrele sunt într-o stare
bună fiindcă cu cîţiva ani în
Golurile pentru urma au fost schimbate, pe Efectuarea unei intervenţii
ferestre şi uşi cînd uşile au rămas aceleaşi cosmetice ar fi de ajuns.
însă se menţin într-o stare
buna.
Pardoseala este într-o stare
bună, are unele deformări,
Pardoseala Întreținerea corectă
fisuri, în cabinet au fost
schimbate
Scările se află într-o stare
Scări Pe alocuri este necesară reparația.
buna, au unele mici deformări.
Sursa: elaborate de autor
Conform calculelor facute, uzura fizică a construcției administrative (primăria satului
Chișcăreni), constituie 34,25 %. Acest rezultat corespunde cu starea reală a construcției.
Datorită faptului că unele elemente sunt renovate sau schimbate gradul de uzură a construcției
este unul relative mic.

30
BIBLIOGRAFIE
1. Dosarul tehnic al obiectului inspectat;
2. Anexa 2, greutatea specific aproximativă a elementelor de construcției;
Greutatea specifică a elementelor
3. http://www.tehlit.ru/e_vsn.htm;
Grupele de capitalizare
4. http://www.tehlit.ru/e_vsn.htm.

31