APARATUL DIGESTIV

Anamneza durerii abdominale

În analiza clinică se va preciza: modul de debut, localizarea, intensitatea durerii,

caracterul, iradierea, circumstanţele care o intensifică sau o calmează.
CAUZE:
DURERI DE CAUZĂ INTRAABDOMINALĂ
 Dureri viscerale-apar prin iritarea terminaţiilor senzitive ale nervilor vegetativi ai unui
organ abdominal: ulcer gastric sau duodenal.
 Inflamaţia peritoneului- prin contaminare bacteriană (perforaţia apendiculară).
 Obstrucţie mecanică sau spasm al uni viscer cavitar abdominal -obstrucţia IS.
 Tulburări ischemice apărute prin embolie sau tromboză , ruptură vasculară.
 Afectarea peretelui abdominal prin traumatisme sau infecţie musculară.
DURERI DE CAUZE EXTRAABDOMINALE
 Iradieri din torace-pneumonii, procese pleurale inflamatorii bazale, durere coronariană.
 Iradieri de la măduva spinării
 Iradieri de la organele genitale
CAUZE NEUROLOGICE- Zona Zoster

ANALIZA DURERII ABDOMINALE

După modul de debut
Durerea abdominală acută care apare în situaţii patologice şi în funcţie de localizare
are următoarele poziţii:
 Durerea acută epigastrică poate apare în ulcer gastric sau duodenal perforat, pancreatită
acută, tromboza vaselor mezenterice, anevrism disecant al aortei abdominale, dilataţie
gastrică acută, apendicită acută în faza precoce.
 Durerea acută în hipocondrul drept apare în colecistita acută, litiază biliară sau colică,
ulcer duodenal perforat.
 Durerea abdominală din hipocondrul stâng dată de infarctul sau ruptura de splină,
pielonefrita acută stângă, colică renală stângă.
 Durerea din fosa iliacă dreaptă –apendicita acută
 Durerea din fosa iliacă stângă –suferinţele colonului descendent
 Durerea acută localizată suprapubian –retenţia acută de urină sau rupturi de sarcină
uterină.
 Durerea din regiunea supraombilicală –ocluzia intestinală.
Durerea abdominală cronică , mai puţin intensă poate evolua cu accentuări. Se
însoţeşte şi de manifestări care orientează diagnosticul: greţuri, vărsături, tulburări de tranzit. În
funcţie de localizare se pun problemele diagnosticului:
 Durere cronică în epigastru –ulcer gastric sau duodenal , gastrită cronică , cancer gastric.
 HD –colecistita cronică , litiază biliară , cancer hepatic
 HS – suferinţe colonice de la flexura splenică
 Mezogastru – suferinţe ale IS
 ABDOMENUL ACUT MEDICAL se manifestă prin câteva semne comune cu cele
ale abdomenului acut chirurgical de care este total deosebit. Bolnavii au durere abdominală
intensă , dramatică, apărută brutal. Lipsesc apărarea şi durerea abdominală de decompresie. În
punctul dureros apăsând cu degetul nu doare decât dacă se ridică brusc degetul.

Suferinţele care generează sunt :

 Boli metabolice
 Boli endocrine
 Boli hematologice
 Suferinţe inflamatorii

Vărsăturile

Vărsătura reprezintă expulzarea bruscă forţată pe gură a conţinutului gastric , eventual

şi intestinal. Expulzarea se face prin contracţii simultane ale diafragmului , muşchilor
abdominali, pilorului, relaxarea cardiei. Pentru vărsăturile cu conţinut intestinal intervin şi
mişcările antiperistaltice ale I. Există mai multe tipuri de vărsături:
 Vărsături de tip central- au caracter exploziv în jet, apar fără un efort deosebit şi nu sunt
precedate de greaţă-sindromul de HT intracraniană.
 Vărsături de tip periferic- sunt precedate de greaţă , sunt declanşate de centrul de vomă
din substanţa reticulată care primeşte excitaţii din tractul gastrointestinal – căile aferente
(n. vag) , căile eferente- (n frenici, n muşchilor abdominali).
Sunt date de :
 Reflexe extra digestive-suferinţe ale urechii medii sau labirintice
 Suferinţe abdominale acute –apendicita
 Suferinţe digestive cronice-stază esofagiană, gastrite acute sau cronice
 Infecţii virale, bacteriene, micotice
 Boli cardiace-IMA
 Boli renale-IRA, colica ranală
 Boli endocrine-B ADDison
 Boli metabolice-DZ
 Boli psihice
La analiza clinică a unei vărsături vom preciza: frecvenţa, orarul, conţinutul, mirosul,
cantitatea.
Frecvenţa vărsăturilor. Sunt vărsături care survin în ingestii sau în suferinţe
extradigestive –IM , administrarea de morfină, alteori întâlnim vărsături repetate după fiecare
masă –gastrite , boală ulceroasă. Aceste vărsături determină deficit nutritiv prin împiedicarea
aportului alimentar.
Orarul şi relaţia cu alimentaţia:
 Matinale la alcoolicii cu gastrită cronică
 15-30 minute după masă –gastrita acută
 1-2ore în timpul digestiei gastrice –ulcer gastric
 2-4ore –cancer gastric
 4-6ore – ulcer duodenal
Cantitatea poate fi mică/mare
 Mirosul poate fi acid/ fecaloid/ acetonă
Conţinut de mucus/ suc gastric/ abundente cu resturi alimentare/ fecaloide/ purulente/
paraziţi.

Hematemeza şi melena

Hematemeza reprezintă eliminarea pe gură, prin vărsături a unei cantităţi de sânge

de culoare roşu închis sau negricios care provine din TG , prin lezarea esofagului, stomacului. Se
deosebeşte de vărsătura cu sânge înghiţit după epistaxis de hemoptizie.
În hematemeză sângele este de culoare închisă , conţine cheaguri şi resturi alimentare.
Principalele cauze ale hematemezei sunt :
 esofagiene-rupturi de varice esofagiene
 gastrice- ulcer gastric
 duodenale
 sindroame hemoragice
Melena este un scaun negru, lucios ca păcura , din care reiese o hemoragie digestivă
superioară care nu a produs neapărat hematemeză. La debut scaunul este moale.

Tulburările apetitului

Anorexia/inapetenţa –pierderea apetitului , simptom frecvent pe care îl întâlnim într-

un număr mare de boli , neavând o valoare de diagnostic. Nu se consideră inapetenţă senzaţia de
saţietate precoce la cei cu stomac rezecat, refuzul unei alimentaţii monotone, teama de unele
alimente care declanşează manifestări supărătoare (grăsimi la cei cu suferinţe biliare, lapte şi
fructe la cei cu colopatii).
Se întâlneşte în neoplazii cu localizare gastrică, boli febrile, boli digestive cu
hipersecreţie gastrică sau cu tulburări de tranzit intestinal, boli hepatice cronice , suferinţe biliare,
boli renale.
Anorexia selectivă reprezintă inapetenţa pentru un anume aliment: anorexia pentru
carne sau pâine –în cancerul gastric.
Hiperorexia- creşterea apetitului fiziologic în covalescenţa unor boli acute care au
dus la slăbire , şi patologic în sarcină, DZ, ulcer duodenal. Bulimia reprezintă nevoia imperioasă
de a ingera alimente în cantităţi mari , depăşind nevoile organismului , fără vreo senzaţie de
saţietate-psihoze.
Parorexia- reprezintă un apetit pervertit –pofta de mâncare de a ingera alimente acide
, sau substanţe sau materiale nealimentare (cărbune, nisip, cretă).

Tulburări ale gustului , salivaţiei şi ale mirosului gurii

Gustul neplăcut sau mirosul neplăcut îl întâlnim în diverse boli ale cavităţii bucale ale
faringelui şi nasului: carii dentare, gingivite + amigdalite cronice, sinuzite cronice. Gustul este
modificat când limba devine încărcată cu celule epiteliale , resturi alimentare , bacterii. Apare în
stări febrile, boli digestive.
Gustul metalic se întâlneşte la pacienţii cu lucrări dentare cu efect de pilă electrică ,
nevrotici. Gustul acru pacienţii cu hiper aciditate gastrică , amar-suferinţe biliare, dulceag-
diabetici.
 Hipersalivaţia (ptialismul) ajungând până la scurgerea salivei din gură –sialoree:
gravide, pacienţi cu stomatită, carii dentare.
Xerostomia (asialia) se caracterizează prin senzaţia de uscăciune a gurii: boli de
deshidratare severă , febră.
Modificările halenei ţin de igiena gurii şi a danturii. Mirosul neplăcut apare în boli ale
cavităţii bucale , faringelui, nasului. În unele boli aerul expirat are miros caracteristic: miros
fetid-abces pulmonar, fecaloid- ocluzie intestinală, aldehidic- alcoolici, mucegai sau ficat
proaspăt-insuficienţă hepatică , amonial- uremie, usturoi-intoxicaţie cu fosfor.

Pirozisul, regurgitaţiile , eructaţiile

Pirozisul- senzaţie de arsură localizată retrosternal sau epigastric , însoţeşte

regurgitaţiile , apar în esofagite, ulcer esofagian+ gastric+ duodenal.
Regurgitaţiile esofagiene şi gastrice – revenirea în cavitatea bucală a unor mici
cantităţi din conţinutul esofagului sau stomacului. Revenirea se face fără efort, şi fără în prealabil
greaţă. Regurgitaţiile esofagiene apar în dilataţiile esofagiene şi diverticulii esofagului, iar cele
gastrice se recunosc prin conţinutul amar , acid, sau alimentar-hernii hiatale.
Eructaţia –eliminarea pe gură a gazelor din stomac care pot fi fără miros la
persoanele care mănâncă repede şi înghit aer, cei ce mestecă gumă, şi cu miros la cei cu stază
gastrică.

Meteorismul abdominal

Reprezintă creşterea conţinutului gazos al intestinului. În mod normal conţinutul

gazos provine cca 70% din aerul înghiţit , 20% prin difuzarea gazelor din sânge , 10% procese
fermentative intestinale. Se întâlneşte în : aerofagie, dietă cu alimente bogate în celuloză, HT
portală, insuficienţa cardiacă globală, boli infecţioase grave, ocluzia intestinală. Bolnavii au
senzaţia de balonare abdominală cu zgomote hidroaerice ( borborisme).

Examenul cavitaţii bucale

Buzele se examinează în porţiunea cutanată dar şi în cea mucoasă: volum , culoare,

aspect, eventuale erupţii, ulceraţii, cicatrici. Volumul buzelor este determinat de particularităţi
rasiale , individuale, poate fi mărit în acromegalie, mixedem. O mărire bruscă-edem alergic.
Micşorarea volumului buzelor cu îngustarea orificiului bucal-sclerodermie. Culoarea
poate fi palidă-anemie, cianotică. Aspectul buzelor în stările de deshidratare pot fi uscate, cu
marginea liberă acoperită de cruste brune. În cheilite apar fisuri , edem+ eritem + sângerări.
Dintre erupţiile labiale cel mai frecvent este herpesul labial – în boli infecţioase cu febră mare.
Şancrul luetic este cea mai frecventă leziune sifilitică extragenitală. Cheiloschizisul este o
malformaţie congenitală care interesează una sau ambele buze care par despicate
Dinţii pot prezenta anomalii de formă , număr, patologia lor datorită cariilor. Lipsa de
dezvoltare a dinţilor este rară –indică o nutriţie deficitară. Caria dentară apare la nivelul
smalţului dentar de unde progresează , distruge smalţul , dentina, ajunge în camera pulpară 
dintele devien dureros la cald, rece, percuţie.
Gingiile normal, au culoare roză , marginea liberă aderă la dinte. Gingivita este
inflamaţia gingiilor care poate apărea în cazul stomatitelor. Gingivitele ulcero-necrotice sunt
inflamaţii în care gingiile sunt acoperite de o membrană galbenă cenuşie, prezentând ulceraţii şi
sângerare pe marginea liberă.
Stomatitele sunt inflamaţii ale mucoasei cavităţii bucale. Stomatita eritematoasă
prezintă eritem + tumefacţia mucoasei bucale, usturimi , durere senzaţie de uscăciune. Acestea se
pot extinde spre mucoasa obrajilor , planşeul bucal şi al limbii.

Examenul limbii

Se face prin inspecţie pentru părţile laterale , iar pentru faţa inferioară ne servim de un
apărător. Se cercetează volumul, culoarea , aspectul, mobilitatea , umiditatea. Limba normală are
culoare roză. Este umedă şi mobilă anterior. Aspectul normal se păstrează prin permanenţa
descuamare a stratului epitelial.
Macroglosia este congenitală în hipotiroidism şi dobândită în acromegalie , mixedem,
edem alergic. Microglosia este rar congenitală. Mobilitatea limbii este compromisă în paralizia
hipoglosului
Modificarea aspectului limbii:
 limba saburală acoperită cu depozit alb-gălbui –tulburări de digestie, stări febrile
 limba prăjită este limba deshidratată
 limba roşie –prin descuamare epitelială cu păstrarea papilelor- ciroză hepatică, DZ
 limba neagră piloasă –se caracterizează prin culoare neagră a limbii care au pe suprafaţă
peri negri. Apare prin hipertrofia papilelor filiforme
 limba scrotală este o anomalie congenitală care apare la mai mulţi membri ai unei
familii , manifestată prin prezenţa unor şanţuri care dă aspect de piele scrotală
Anginele

Sunt inflamaţii ale regiunii faringo-amigdaliene cu îngustarea istmului faringian. Ca

simptome locale avem: disfagie, disfonie, hipersalivaţie sau senzaţie de uscăciune a gurii.
Simptomele generale sunt reprezentate de febră , frison, cefalee, astenie.
După aspect deosebim:
 Anginele roşii (eritematoase)-hiperemia mucoasei faringo-amigdaliene şi a plierilor ,
uneori şi hipertrofia amigdalelor. Apar în infecţii bacteriene, virale, cu streptococul beta
hemolitic grup A , poate determina RAA.
 Angine albe cauzate de coci piogeni  angine pultacee. Au aspect de angină foliculară-
foliculii amigdalieni prezintă mici dopuri de puroi evidente pe fondul eritematos
amigdalian.
 Angine ulcero- necrotice ulceraţii adânci neregulate situate pe amigdale şi zonele vecine
acoperite de un depozit cenuşiu. Evoluează cu febră mare , stare septicemică, halenă
fetidă.
Anginele cronice sunt consecinţa unor infecţii faringiene acute şi repetate.
Amigdalele sunt sediul infecţiei de focar-focar inflamator cronic.

Inspecţia abdomenului

La inspecţia abdomenului urmărim: modificarea tegumentelor, circulaţia venoasă

subcutanată vizibilă, modificările de formă şi volum, mişcările respiratorii, pulsaţiile vizibile.
 La inspecţia tegumentelor pot apărea vergeturi albe-sidefii: în sarcină, după slăbiri,
ascită. În boala Cushing , vergeturile au culoare roşie localizate pe flancuri sau fosele iliace. În
sarcină şi B Addison avem hiperpigmentaţie pe linia albă.
La circulaţia venoasă subcutanată –vizibilă la persoanele cu tegument subţire şi
strat adipos redus.
Modificările de formă şi volum pot fi bombări sau excavări.
La copilul mic abdomenul este globulos , la tineri abdomenul este plat , al adulţi prin
scăderea tonusului muscular este bombat. La femei în special după naştere este flax şi lăsat în
ortostatism.
Bombarea abdominală apare în obezitate , ascită, sarcină, tumori mari. În ascita de
volum mare cu lichid abdomenul are formă de obuz, iar în ascita de volum mediu are formă de
badomen de batracian.
Bombarea regională a abdomenului apare în tumori de organe sau dilatare de organe
cavitare. În regiunea epigastrică –dilatare de stomac. Hipocondru drept avem hepatomegalie,
cancer hepatic, chisturi hidatice. HS splenomegalie , tumori ale cozii pancreasului. Flancurilor –
tumori ale rinichilor. Din fose avem tumori de colon.
Observarea mişcărilor respiratorii
În mod normal, abdomenul participă la mişcările repiratorii. Reducerea AMR apare în
toate situaţiile în care presiunea abdominală este crescută(sarcină, ascită). Absenţa mişcărilor –
proces inflamator peritoneal prin perforaţia unui organ cavitar.
La persoanele cu perete abdominal subţire se pot observa mişcările peristaltice ale
intestinului. Pulsaţiile vizibile ale peretelui abdominal se văd la nivelul epigastrului date de aorta
abdominală. Nu are semnificaţie patologică decât dacă se asociază cu dilataţie anevrismală.

Palparea abdomenului

Bolnavul este în decubit dorsal cu abdomenul descoperit, membrele inferioare

flectate. Examinatorul stă în dreapta bolnavului şi are mâinile calde. Se palpează toate zonele
topografice abdominale dar lăsând la urmă zona dureroasă. Palparea se face mono sau bimanual.
Cea monomanuală permite o explorare mai amănunţită a zonelor. Cea bimanuală cuprinde o
zonă mai mare şi creşte forţa pentru a pătrunde în profunzime.
Palparea superficială aduce informaţii despre tonicitatea peretelui abdominal şi
existenţa unor puncte dureroase sau zone hiperestezice. Se face pornind dintr-o fosă iliacă şi se
examinează întregul abdomen. Normal este moale , elastic, nedureros. La femeile multipare şi la
vârstnici este flasc.
Pot apărea modificări astfel: apariţia unui grad de rezistenţă într-o regiune
abdominală se datorează unei tumori sau măriri unui organ abdominal, contractura musculară
localizată în iritarea peritoneului adiacent unui viscer inflamat, contracturi musculare
generalizate în peritonite acute.
Palparea superficială descoperă puncte sau zone dureroase pe care le cercetăm prin
palparea profundă. Palparea profundă se face mono sau bimanual. Permite aprecierea stării
organelor abdominale şi descoperă formaţiuni tumorale intra-abdominale. Se face sistematic , se
cercetează toate regiunile abdomenului şi în final zona dureroasă.
În fosa iliacă stângă se poate palpa colonul sigmoid ca o formaţiune în formă de
coardă , funie, ce rulează sub deget. În flancul stâng la bolnavii cu colon iritabil se palpează o
formaţiune în coardă ce are dispoziţie verticală-colonul descendent.
 În hipocondrul stâng se palpează splina , rinichiul stâng , lobul stâng hepatic. În
epigastru se palpează lobul stâng al ficatului, stomacul tumoral. În hipocondrul drept se palpează
marginea inferioară a ficatului.
În flancul drept –colonul ascendent. În fosa iliacă dreaptă se palpează cecul cu
eventualele tumori. În regiunea mezogastrică se palpează colonul transvers. În hipogastru uterul
mărit de volum , gravidic, sau tumoral.

**** La palparea unei formaţiuni tumorale precizăm dacă aceasta este intra-abdominală sau
aparţine planurilor superficiale ale abdomenului. Pacientul aşezat în decubit dorsal ridică
trunchiul şi dacă formaţiunea nu se palpează în urma contracţiilor muşchilor abdominali  este
intra-abdominală.
Dacă se palpează dar e imobilă , fixată , ţine de planul muscular, dacă se palpează şi
este mobilă ţine de tegumentul abdominal.
Se mai precizează sediul tumorii în raport cu topografia abdominală , forma: rotundă,
ovalară, cu contur(net, difuz), mărimea în cm, consistenţă (dură, moale, elastică). Se mai
precizează sensibilitatea şi mobilitatea tumorii în abdomen în raport cu poziţia bolnavului în
decubit, ortostatism, cu respiraţia. Tumorile hepatice şi splenice sunt mobile cu respiraţia , cele
gastrice, renale, mezenterice, intestinele se mobilizează cu schimbarea poziţiei , iar cele
retroperitoneale sunt fixe.

Semiologia gastritelor acute

Procesul inflamator al mucoasei care are etiologie virala, agenţi infecţioşi, alergici,
chimici, mecanici, termici.
Debutul este brusc, cu greţuri, hipersalivaţie, dureri epigastrice, vărsături (alimentare,
mucinoase bilioase).
In formele uşoare: greţuri, eructaţii si senzaţie de plenitudine.
In formele infecţioase se adaugă manifestări de entero-colită + sindrom infecţios general.
Histologic: numeroase NE

Semiologia gastritelor cronice

Proces inflamator cronic, localizat sau difuz, situat pe mucoasa si pe structurile mai
profunde. Histologic Ly, Po, evoluţia este gastrita atrofică.
Diagnosticul se stabileşte pe aspectul endoscopic şi examen histopatologic al
mucoasei gastrice.
Cercetarea secreţiei = scăderea debitului acid max<10mEg/h ajungând până la
anaciditate histamino-refractară.
Pot fi primitive si secundare ce apar la bolnavi cu alte boli digestive(UGD, cancer).
Cele primitive în funcţie de topografie se împart în tip A(fundică =corp + fornix) ş tip B( antrală
= poziţia orientată a stomacului).

Sindromul ulceros

Prin ulcer se înţelege o întrerupere circumscrisă, unică sau multiplă a continuităţii

peretelui gastric/duodenal, însoţită de o reacţie fibroasă de la mucoasa la seroasa.
 UGD necomplicat= durere in epigastru fără iradiere. In sindromul ulceros tipic
durerea are următoarele caractere:
- persista 3-4 săptămâni(periodicitate)
-apariţia la ore fixe, dacă mesele sunt regulate (ritmicitate)
In UG durerea apare precoce la 30-40’ dupa masa. In UD durerea apare la 2-4h si
continuă pana la o noua ingestie de alimente.
-calmare durerii: alimentaţie, alcaline, după vărsături
-exacerbarea durerii are loc cu ocazia suprasolicitărilor psiho-emoţionale, expunere la frig,
alimente excitante gastrice
-iradierea durerii apare in complicatii sau in localizari particulare.
Iradierea interscapulară sugerează penetrare in pancreas. Iradiere in hipocondrul dr,
umar dr= penetrare hepato-colecistică. Iradierea durerii este mai frecventa in UD
Simptome de însoţire: greţuri, vărsături, pirozis, constipaţie, senzaţie de plenitudine.
Apetitul este păstrat sau exagerat in UD şi scăzut in UG.
Obiectiv: la palpare durere în pct epigastric, xifoidian si in zona pancreato-
dudenală.

Sindromul de stenoză pilorică

Ansamblu de simptome/semne clinice si investigaţii care reflecta

dificultatea/imposibilitatea evacuării stomacului din cauza unei obstrucţii piloro-duodenale.
Obstrucţia funcţională apare pe leziuni organice.
In leziunile organice tabloul clinic se instalează lent după epuizarea funcţiei motorii a
stomacului. La început stomacul este destins, contracţiile acestuia devenind ineficiente şi dispar
în stadiul avansat. In cancerul antro-piloric stenoza se constituie intr-un timp scurt si fără
dilataţie importantă.
Simptome:
1. vărsături repetate, din ce in ce mai abundente cu alimente şi fără reflux biliar.
2. senzaţia de plenitudine epigastrică + greaţă + regurgitaţii fetide=> scăderea apetitului
3. durerile epigastrice caracter si evoluţie variabila în funcţie de etiologie si stadiul sindromului.
Obiectiv: scădere ponderala, deshidratare, astenie, hTA, oligurie
Clapotajul gastric este prezent la 6h după ultima masă, uneori apar unde peristaltice in
epigastru.
Raze: confirma stenoza + contractura. In stenozele foarte strânse stomacul este mult
destins in jos şi la dreapta, iar Ba cade ca fulgii de zăpada prin lichidul de staza.
Examenul endoscopic elucidează etiologia(boala ulceroasa, cancer, bolile
pancreasului, rar: hipertrofie de pilor, polipi, colecistita litiazica) si stabileşte sediul obstrucţiei.

Sindromul de constipaţie, mecanisme, cauze

Constipaţia reprezintă eliminarea întârziată a conţinutului intestinului gros, datorată

încetinirii tranzitului sau insuficienţei de evacuare din porţiunea sigmoido-rectală.
Scaunele sunt uscate, hiperdigerate, insuficiente 50g/24h, la intervale mai mari de 24-
48 h.
Sindromul de constipaţie se referă la constipaţia cronica.
Mecanisme organice
-perturbări mecanice: ptoza cu / fără periviscerită, megacolon, striuri cicatriciale, cancer
-alimentaţie săracă
-perturbări nervoase
-boli endocrine mixedem, hiperestrogism, ICRS, tetania
-intoxicaţii cronice: Pb, morfina
Mecanisme funcţionale: interesează actul defecaţiei ce poate fi modificat prin
inhibiţie voita sau inhibiţie reflexă in procese patologice ano-rectale. Insuficenta musculaturii
abd favorizează constipaţia la obezi/ vârstnici/ multipare.
Insuficienta de deschidere a sfincterului apare in dichinezia rectala.
Simptome locale: eliminare la 2-3 zile a unor scaune de consistenta crescuta, cu efort
fizic marcat; senzaţia de plenitudine a rectului, de golire incompleta; distensie si colici in abd
inferior; inţepături in regiunea perianală, sacrata, fesiera, posteriorul coapsei, care apar prin
distensia si iritare rectului.
Simptome generale: cefalee, indispoziţie, greaţa, halena urât mirositoare,
Semne fizice: la nivelul colonului descendent: mase de materii fecale, abd fiind
meteorizat.
La tuşeu: spasm anal si rect plin cu fecale in constipaţia habituala.

Semiologia colonului iritabil

Este o tulburare funcţională care se manifesta prin triada simptomatica: durere abd,
tulburare de tranzit, iritabilitate vasomotorie /neurovegetativa.
Durere abd: situata in flanc si hipogastru, durează câteva zeci de min, repetându-se
timp de mai multe zile...ani. Are caracter de jena/arsura ... colica violenta. Apare dimineaţa se
agravează după mese, remite după emisia de gaze / defecaţie.
Tulburările de tranzit: balonare abd dureroasa, scaunele sunt tari, fragmentate, in
forma de cacareze, insoţite de eliminări de mucus in cantitate mare. Alteori prezintă alternanta
regulata diaree-constipaţie.
Iritabilitatea vasomotorie generala consta in palpitaţii, fatigabilitate, insomnie,
transpiraţii, roşeaţă a feţei.
Tuşeu rectal: spasm dureros
Rectoscopie: hiperemia mucoase + mucus
RX: diag diferential cu constipaţia din alte boli.

Semiologia cancerului de colon

Apariţia recentă la vârstnici a unei constipaţii progresive ne orientează spre un cancer.

In tumorile stenozante, jos situate se elimina scaune sub forma de creion sau panglica.
Durerea abd precede /însoţeşte constipaţia.
Eliminarea de sânge roşu este semn de origine neoplazica. Eliminarea se atribuie
deseori unor hemoroizi a căror prezenţă se verifica prin tuşeu. Hemoroizii pot fi simptomatici si
in neoplasm.
Eliminare (dimineaţa) de secreţii sero-mucoase, muco-purulente sau puro-hemoragice
sunt semne importante.
Alte simptome: senzaţie de evacuare incompleta, flatulenta, dureri lombare.
Simptome generale: se agravează rapid: anemie, anorexie
 Ex ob: palparea tumorii, localizata la nivelul diferitelor segmente sau tuşeul rectal.
Diagnosticul neoplasmului: irigografie, edoscopie + biopsie.

Sindromul de anal şi tuşeul rectal

Este un complex de simptome si semne prezente in suferinţele ano-rectale:

-durere sau jena anala
-dureri ano-rectale după defecaţie
-dureri colicative recto-sigmoidiene
-tenesme rectale
-tulburări de defecaţie

Semiologia rectocolitei hemoragice

Etiologie? Afectează mucoasa /submucoasa rectala, extinzându-se spre intregul colon. B au 2-3
scaune pe zi (pana la 15) conţinând sânge, mucus si puroi. Când este interesat numai rectul
elementele patologice preced eliminarea materiilor fecale.
Durerile abd au caracter de colica sau crampa, fiind localizate periobilical in flancul si
fosa iliaca stângă.
Tenesmele sunt supărătoare.
In formele severe apar inapetenţa, greţuri, vărsături, febra. Bolnavii devin anemici. Clinic
au stare de apatică fie de nelinişte, sunt palizi cu reducerea ţesutului celular subcutanat.
Ex abd: durere in zona colonului stg, iar aceasta se palpează ca un cordon rigid.
Diagnostic: rectosigmoscopie; in faza de activitate a bolii la edoscopie: friabilitatea mucoasei, cu
sângerare difuza, ulceraţii.
Biopsie: anomalii glandulare, infiltrat inflamator in carion si periglandular.
Se mai face colonoscopie, irigoscopie sau irigografie pentru precizarea extensiei bolii.
Complicaţii locale: perforaţia, dilataţia acuta toxica a colonului, leziuni peri-ano-rectale,
hemoragii masive.
Complicaţii tardive: pseudoaplazie, stenoze, cancer de colon.

Semiologia diareelor acute

S.Diareic se caracterizează prin eliminare frecventă de scaune neformate cu resturi

alimentare nedigerate, care conţin mai mult de 200 ml apa/ 24h.
Diareile acute apar in infecţii digestive bacteriene, virale, toxine alimentare,
chimicale, medicamente, citostatice, infestări parazitare, alergeni, consum excesiv de alimente.
Clinic: febra, frison, mialgii, artralgii, cefalee, astenie fizica funcţie de virulenta.
Se pot asocia simptome gastrice: vărsături=> şoc hipovolemic.
Mecanisme:
-transfer de apa in lumen fără consum de energie
-transfer de apa in lumen cu consum de energie
-zone de ulceraţie
-diminuare timpului de contact intre chimul alimentar si peretele intestinal
-transferul distal al chimului alimentar incomplet digerat.
Semiologia diareelor cronice de cauză digestivă , extraintestinală

1.gastrogene = consecinţa aclorhidriei gastrice (Birmer, cancer), sau evacuarea rapida a

stomacului cu reducerea timpului digestiei(rejecţii).
Datorita insuficientei digestie gastrice, fibrele musculare si pectina vegetala nu sunt
desfacute, nu sunt atacate de enzime. In scaun apar fibre musculare nedigerate, amidon
nedigerat+ flora proteolitica.
2.pancreatogene= consecinţa insuficienţei pancreatice exocrine din PC, tumori de P. Se
manifesta prin scaun abundente 800-100 ml/zi, păstoase, albicioase, grăsoase si cu miros rânced.
Microscopic fibre musculare intacte, grăsimi neutre si f putini AG si săpunuri.
3.hepato-biliare=diskineii biliare după operaţii, tulburări de sinteză/eliminare a sărurilor
biliare. Apar in urma scăderii sărurilor biliare in duoden cu mal-digestie şi mal absorbţia
grăsimilor.
Manifestări: Scaune moi, lucioase. Microscopic: grăsimi+ AG
4.diareeile colonice, cu exudare + secreţie crescută apar in colonul iritabil, rectocolita
hemoragică, polipoza.
Manifestări: scaune neformate cu mucus si sânge si puroi.

Semiologia diareelor cronice de cauză intestinală

Mecanisme
-leziuni ce reduc suprafaţa de absorbţie: boala celiaca
-peristaltica exagerată: alergii, disbacterii
-exudaţie intestinala importanta
-s. de intestin scurt(chirurgical)
Disbacteria intestinala este indusa de antbioterapia prelungita sau însoţeste unele
suferinţe intestinale (ansa oarba). Se manifesta prin exagerarea proceselor de fermentaţie.
Diareea de fermentaţie : exagerare... cu producţie excesivă de ac. organici(acetic,
lactic), când in IS ajunge o cantitate crescuta de hidraţi de C. Excesul acestora apare fie prin
insuficienta digestiva sau tranzit rapid superior, fie raport alimentar unilateral.
B au dureri postprandiale, diaree cu scaune apoase, de culoare gălbuie, cu miros
înţepător, pH acid. Microscopic amidon nedigerat, celuloza, flora de fermentaţie în excces.
Diareea de putrefacţie ... exces de substanţe<= din descompunerea proteinelor când in
intestin apar cantităţi mari de albumine nedigerate/ neabsorbite.
Excesul de proteine apare fie prin aport exagerat in asociere cu insuficienţa digestivă
superioara, fie in procese exudative inflamatorii intestinale. Bolnavii au 5-6 scaune, moi, de
volum mai redus, culoare bruna, miros fetid, cu pH alcalin.
Microscopic: fibre musculare, parţial/total nedigerate + flora de putrefacţie.

Sindromul de mal absorbţie

Diaree cronică cu perturbarea absorbţiei substanţelor nutritive care se elimina prin fecale, apă,
săruri minerale, electroliţi.
Fiziopat. 2 mec :
-maldigestia- dat secreţiei inadecvate de fermenţi digestivi (aclorhidrie, boli pancreatice,
scurcircuitarea abd.)
-malabsorbtia- reducerea suprafeţei absortive: rejecţie, fistule, by-pass, tulburarea metab.
intracelular. Se deosebesc : malabsorbţie preenterocitară – cauzata de modificarea conţinutului
intraluminal care se prezintă insuficient prelucrat dat afectării gastrice , a pH ului.
- enterocitară- prin eliminarea de scaune abundente, omogene, lucioase, este afectata absorbţia
lipidelor, proteinelor, C, Fe, Ca, Cu. Cauze: reducerea supraf intestinului subţire prin rejecţie,
deficit enzimatic.
-postenterocitară- revenirea in lumenul intestinal a subst care au fost transportate prin celule
epiteliale in mediul int ; scaunele se însoţesc uneori de sângerări. Dat pierderi exagerate de limfa-
 anemie marcata, hipoproteinemie, hipolipemie.
Cauze: blocajul cailor limfatice in leucemii, afecţiuni enterale, creşterea presiunii in circ
venoasa abd.
Tabloul clinic
 diaree, anemie, carente vitaminice.
 alteori pot apărea numai simpt gastro-intestinale nespecifice
 Explorare: ex microscopic al scaunului pentru evidenţierea fibrelor musculare si a
grăsimilor neutre.
 determinarea cantitativa a steatoreei –patologic dc este > 6g/24h.
 pt absorbtia hidratilor de C , se abs integral in intestinul subtire , nu este metab in ficat si
se elim in urina; la o abs normala nivelul sg creste >30mg/dl iar excretia urinara /5h=4g;
 nivelul albuminelor serice
 colesterolul
 ac. folic
 ex Rg X gastro-intestinal
 ex imagistic pt pancreas
 endoscopii cu biopsie

Ce este boala celiacă(enteropatie glutemică)

Sindrom de malabsorbtie în care apar modificări de tip atrofic a mucoasei intestinale

cu raspuns favorabil la excluderea glutenului din alimentatie. Făina de cereale are 2 fracţiuni –
glutemina si griadina care au efect toxic. Triada celiaca- diaree, slabire, abd voluminos. Scaunele
ajung la 10/zi , sunt voluminoase ,apoase, de culoare deschisa , miros ranced. La copii- crestere
intarziata,adulti- scadere ponderala.

- anemie prin maiabsorbtie de Fe,Vitam.B12, ac. folic

-crampe musculare ,dureri osoase, fracturi spontane,

- edeme de tip hipoproteic , ascita dat malabsorbtiei proteinelor,

- manifestari hemoragice prin malabsorbtia vitam. K.

Explorare :
 - det. Steatoreei , tolerantei la lactoza;

- biopsie de mucoasa intestinala;

- detectarea atc antigliadinol.

Simtomatologia bolilor hepatice

este nespecifică
1. tulburări dispeptice- inapetenţă, greţuri, vărsături alimentare; apare in hepatitele ac. /cr. ,
ciroza, cancer hepatic , însoţită de scădere ponderala.
- tulburări de tranzit intestinal, diaree însoţită de balonări; apare in hepatita ac. ciroze hepatice.
- meteorism abd. persistent, semn de HTP; apare in ciroza hepatica.

2. Durerea in HD- suferinţe biliare, sau ale organelor vecine.

- cu caracter de apăsare sau greutate- după mese sau abateri alimentare, hepatite ac. sau cr.
- profund accentuata sau declanşată de efortul fizic, cedează după repaus/ tratament;
- continuă, difuza
- difuza cu evoluţie rapida – cancer hepatic primitiv.

3. simptome neuropsihice- astenie fizica si intelectuala, scăderea atenţiei, si capacităţii de

concentrare, somnolenta postprandiala, insomnolenţă nocturna, cefalee; std. avansate- tulburări
ale stării de conştienţa, confuzie mintala, halucinaţii. Se întâlneşte in forme grave de hepatită. ac.
sau ciroza hepatica in stadiile. de insuficienţă hepatica.

4. manifestări hemoragice- gingivoragii, epistaxis, purpura, echimoze, alterări vasculare si/sau

trombocitopenie; forme grave- HDS, rectoragii.

5. pruritul- generalizat , intens pe flancuri insoţeşte icterul, hepatite, ciroze.

6.crestera temperaturii- subfebrila in hepatită ac , ciroze hepatice; moderata sau mare- cancerul si
abcesul hepatic.

7. manifestări articulare sub forma de dureri cu discrete tumefacţii , apar la debutul unei hepatite
ac virale, ciroza biliara primitive apare hipocratism digital.

8. manifestări endocrine- bărbati- andromastie, hipotrofie testiculara; femei- amenoree, acnee,

sterilitate. Apar in hepatite cr , ciroze hepatice,.

9. manifestări pleuro-pulmonare- polipnee, tuse seacă; ap in ascite mari cu sau fără hidrotorax si
plus dispnee de efort.

Antecedente la pacienţii hepatici

1. A. personale- prezintă interes bolile infecţioase, toxice sau metabolice; ex hepat ac virala sau
bacteriana, intoxicatii cu ciuperci, tetraclorura de C, alţi solvent organic, medicamente.
Consumul de alcool, suferinţe digestive ( ulcer gastro-duodenal, suf biliare, parazitoze
intestinale), diabetul zaharat.
2.AHC – prezintă interes factori de contaminare in hepatită ac virale sau cr, ictere hemolitice
congenital sau anomalii ereditare complexe.
3. condiţii de viaţa – orarul meselor, felul alem cu excese de grăsimi si dulciuri, modul in care
bolnavi respecta indicaţiile dietetic.
4. condiţii de munca- ruta profesionala, contactul cu rozătoare, activitatea in mediul rural,
contactul cu substanţe toxice.

Informaţii aduce de inspecţia generală a pacienţilor cu boli hepatice

- la bolnavi cu ciroza hepatica se remarca topirea maselor musculare;

- pe tegument si mucoase se observa icterul hepato-celular: rosietic;
- steluţele vasculare =angioame stelare- vas central pulsatil înconjurat de o reţea vasculara care
dispare la digitopresiune; apare pe teritoriul venei cave sup : fata, gat , torace, membre sup.
- eritroza palmara- coloraţie roşie violacee a eminentelor tenare si hipotenare a bazei si vf
degetului; apare in ciroza hepatica;
- tegumente subţiri si papile digitale şterse; in ciroze biliare primitive;
- erupţii purpurice- consecinţa trombocitopeniei cauzata de hipersplenism;
- manif. hemoragice- epistaxis, gingivoragii, echimoze apare in insuf hepatica;
- limba rosie , carminată, cu ştergerea papilelor mai ales la vf si margini; ap in ciroze hepatice;
- fanerele- pilozitate redusă la bărbaţi cu insuf hepatica, par pubian de tip femeiesc; unghii albe
subţiri , hipocratism digital, in ciroza biliara primitiva, cancer primitiv hepatic;
- edeme albe simetrice, moi, ciroza hepatică in principal prin hipoalbuminemie;
- toracele- baze lărgite , torace coloid, limita inf are sonoritate pulmonară ridicata la pac cu
hepatosplenomegalie sau cei cu ascita; bolnavul prezintă dispnee marcata; poate sa apară si
hidrotorax in cirozele hepatice;
- andromastia- la bărbaţi cu ciroza hepatica;
- abdomen- bombat in etajul sup – hepato-splenomegalie sau matitate in totalitae in cazul ascitei;

Examenul clinic al ficatului

- se începe cu reperarea limitei superioare a ficatului prin percuţie in expir; margine inferioara a
coastei 5 pe linie medioclaviculară, la margine inferioara a coastei 7 pe linia axilara , sub coasta
11 pe linie scapulara;
- marginea inf a ficatului- palpare – normal depăşeşte rebordul costal numai in inspir profund,
epigastru depăşeşte cu 4-5 cm apendicele xifoid; la longilini – ficatul are tendinţa de
verticalizare; brevilini- orizontalizare;
- palpare in epigastru la 5 cm sub apendicele xifoid ;
- diam matităţii hepatice pe linie medioclavic. este 9-11 cm ; aria matităţii diminua in ciroze
hepat avansate, emfizem pulm. si creste in hepatomegalie ;
- prin palpare mai apreciem consistenta, sensibilitatea, suprafată, mobilitatea;
- palpare – mono, bimanual- Gilbert- cu ambele maini puse fata in fata pe HD , mana stg
palpeaza ficatul; Glenard- policele stg pt palpare ficatului si cu dr indeparteaza; prin acrosare ; cu
bolnavul in decubit lateral stg.
-parametrii urmăriţi -- consistenta- normala este de organ parenchimatos, crescuta in hepat ac ,
cr, ferma dura in ciroza si cancer hepatic;la ficatul de staza- usor crescuta apoi dura ;
-- margine inf – condiţii normale subţire si elastica, dura groasa in hepatitele cr, subtire taioasa ,
dura in ciroze hepat.
--sensibilitate- nedureros , durere discreta in hepat ac si cr , durere intensa in ficatul de staza,
angiocolita, cancer hep.
--mobilitatea ficatului cu resp- normal păstrata, dispare in perihepatita sau emfizem pulmonar.
--suprafata – netede, neregulata cu noduli in ciroze si cancer hepatic.
-auscultatia-frecaturi rar in perihepatita, sufluri in anevrism arteio-venos.

Hepatomegalia

- hepatomegalia din hepatite ac virale- este moderata difuza, consist usor crescuta cu suprafata
neteda, marginea ant rotunjita si sensib moderata;
- hepatimeg din hepatita cr- moderata, consit crescuta, marg ant groasa, supraf neregulata, mici
noduli, moderat dureroasa la palpare.
- hepatomeg din cirozele hepatice- std initial-consist net crescuta, marg ant ascutita,dura, supraf
neregulata sau nodulara , nedureroasa.
- hepatomegdin cancerul hepatic primitiv- evolueaza rapid, dureroasa, supraf neregulata, noduli
de mari dimensiuni, foarte duri, paroape fixa la misc resp.
- hepatomeg din cancerele hepatice secundare sau metastatice de obicei globala, evol rapid,
foarte dureroasa.
- hepatomeg din chistul hidatic- volum, regulata, nedureroasa, cu sezatie de rezistenta elastica.
-hepatomeg din staza venoasa sistemica globala- dureroasa la palpare numai initial cand are
consistenta elastica, ulterior devine ferma , nedureroasa .
- hepatomeg din staza biliara- variabila ca dimensiuni, regulata , consistenta crescuta,
nedureroasa daca sa instalat lent , dureroasa –rapid.
- hepatomeg de supraincarcare- supraf neteda, consisteta crescura, dar nu dura.

Explorarea funcţională biochimică în bolile hepatice

- se imparte pe sindroame biologice:

1. sindr de citoliza hepatica= distr hepato-celulara cu potential reversibil ; citoliza se evidentiaza

prin ap in plasma a constituentilor celulari dintre care pe prim plan enzimele: - TGP
(ALAT) , GOT( ASAT) , cresc in hepat ac ; val normale: 20UI/ ml; rap de rettis ASAT/ALAT:
1,3N.
- LDH 4-5 – cresc in distrugerile hepatociteor, mare in hepat ac.

- ornitil- carbamil- transferaza- OCT creste in agresiuni minime hepatice.

2. sindr biologic de insuf hepato-celulera ( hepato-priv)- a) – scad albuminele serice; - scad

factori coag sintetiz in ficat; - scade fibrinogenul dat scaderi sintezei exagerari activ fibrinolitice;
- protrombina; - factorul V, VII, IX, X, XI,XII, se cere timpul de protrombina Quick ; -
pseudocolinesteraza;
b) metab lipidic – hepatocitul este sursa de LCAT – esterifica colesterolul cu ac grasi;
c) metab glucidic- dozarea glicemiei sau hiperlicemiei provacate ; clearance-ul de galactoza;
d) teste de transversare hepatica- BSP,se calculeaza retentia sg a acestei subst si clearace-ul.
e) crestera NH3 sg dovedind insuf hepat in detoxifiera lui ;

3. sindr de inflamatie ( activare) mezenchimala – se cerceteaza 8 glob prin electroforeza , val

normal este 18-2 % in val procentuala; imunelecroforeza dc 8 glob sunt crescute: Ig G 800 1800
mg%, 155UI/ml; Ig A 90- 450 mg%, 148 UI /ml; Ig M 60- 280 mg%, 147 UI /ml.
- teste de instabilit coloid plasmatica: R Timol 4-6 U MacLeg, R Takata Ara.

4. sindr bilio-excretor- analiz functia biliara a ficatului prin dozarea componentilor biliari si fact
care se elim prin bila , sg, urina, fecale.
- bilirubina- normal 1mg % cu 70-90 % BI
- enzime- fosfataza alcalina , 5 nucletidaza, LAB.
- B in urina –normal lipseste, dc in sg creste trece in urina – cul bruna;
- saruri biliare – ap in urina in icter obstructiv si hep.

Explorarea imagistică în bolile hepatice

1. scintigrama hepatica- harta radioactiva a ficatului, dupa inject unei subst radioactive in ficat;
2. ecografia- neinvaziva , apreciaza marimea , forma, omogenitatea ficatului, vascularizatie,
vezicula biliara, cai biliare , splina.Modif hepat evid : cresterea/scaderea dimens ficatului,
deformari ale conturului, cresterea difuza a ecogenitatii in proces inflamator, vena porta cu
calibru normal 8-12 mm, marimea VCI.
3. TC- date exacte despre marimea , conturul, prezenta de zone hipo, hiperdense .
Explorare morfologica : laparoscopia –vizualizarea viscerelor; punctie biopsie –hepatica

Icterul prehepatic

- icterul cu predomin bilirubinei neconjugate ( prehep)

Cauza: anemii hemolitice intra sau extra vasculare precum si rezorbţia unor hematoame mari ; se
cunosc si hiperbilirubinemii determ de perturb captarii hepatice a B sau activ glucuronil-
transferaza.
Avem :
Sindr Gilbert= calemie familiara, nehemolitica transmisa autozomal dominant, carac printr-
un deficit al activari glucoronil-transferazei si perturb captari hepat de B ; dupa 20 ani; clinic:
icter discret, urini clare, fara anemie si splenomegalie.
Sindr Criggler-Najara- se transmite autozomal recisiv , desoperit in copilarie; subtipul
1 – gluconil – transferaza este absenta; 2- activ enzimei este scăzută

Icter hepatic

Icter hepatocelular – creste B conjugata si neconjugată. Clinic- nuanţa roşie, discret pruriginos,
urini inchise, scaune decolorate; ap in hepat ac, cr, ciroze , ficat alcoolic.
 2 tipuri:
a) S Dublin –Jonson- transmis autozomal recesiv, icter cronic, moderat ca intensitate, fara
prurit, ap in adolescenta. Urini inchise la culoare dat B conjugate, perturbat excretor, B
creste in sg pana la 15mg/dl.
b) sindr.Rotor - transmitere autozomala recesiv ,icter cu B conjugata , asemanator cu D-J,
dar fara prezenta pigmentului brun.

Icterul mecanic

cu B conjugata ;
1. icterul prin obstructia cailor biliare extrahepatice- ap prin litiaza coledociana ,
colangiocarcinom, carcinom ampular , compresii neoplazice externe, pancreatite. Obstructia
se instal brusc cu colica biliara in litiaza biliara sau treptat , fara dureri in caz de compresie.
2. icter prin obstruct cailor bil intrahepatice- ap in ciroza bil primitiva , in obstruct cailor
intrahep , cancere , hemopat maligne.

Sindromul de hipertensiune portală+ anast porto- cave

Este un ansamblu de manifestări patologice determinate de creşterea pres sg > 15mmHg in sist
portal; creşterea gradientului porto-cav > 5 mmHg favoriz dezv circ colaterale; se poate instala
prin obstacol pre, intra, post hepatic.
a) prehepati- prin compresiunea venei porte prin tumori din vecinatate, obstacol intern,
endoluminal ca: tromboza din policitemie, LMC, infectii.
b ) intrahepatic- cele mai frecvente, pot fi situate presinusoidal- sarcoidoza, b Hotgin, boli
mieloproliferative,; sinusoidal- ciroze hep. postsinusoidal- endoflebita hepatica, policitemii.
c) posthepatice- obstr vv suprahepatice  sindr Budd- Chiare- de cauza tumorala, prin
tromboza in policitemii.
Tabloul clinic
1. Splenomegale congestiva, ap in HTP presinusoidal si tromboza v splenice.
2. dezv circ colaterale – ap anastomoze porto-cave care scat HTP . Circ colat. – varice esofag la
niv esofag inf si rg cardio- tuberozit a stomacului si fac leg intre v coronara gastrica si v azygos .
- hemoroizi – v hemoroidala inf care se varsa in vci si mijl si sup in sist port.

- circ colat peritoneala- ap v Retzius pe fata post s peretelui abd si vv Sappy care fac
legatura intre v splen si v ren str.

3. ascita insot HTP din ciroza hep si metastazele neopl HTP are rol in ap encefalopat portale.
4. encefalopatia portala.

Ce tipuri de ascita cunoasteţi

 Reprezintă acumularea de lichid în cavitatea în cavitatea peritoneală , care poate fi
seros, serohemoragic, chilos, gelatinos.
Tipuri:
 CV-ICDr, pericardită
 RENALĂ-sindrom nefrotic, glomerulo-nefrite
 Carenţială
 HTA portală
 Peritonite
 ALTE CAUZE-obstacol în circulaţia limfatică.

Tabloul clinic în IH

- variabil, de la forme oligosimptomatice pana la forme clinice manifestate .

Cauze pp – hepat. ac, hepat ac toxice sau medicamentoase, hepat cr, ciroza hepat, cancer hepat.
Simptomatologie:
1 astenia fizica cu necesitatea repausului la pat ;
2. icter de tip hep-cel , de I mare accent rapid .
3. manif hemoragice: purpura , echimoze, gingivoragii, epistaxis, metroragii.
4.manif cutam : angioame stelate, eritroza palmara, limba carminata, unhii albe, piele f subtire.
5. manif endocrine- andromastia, hipotrofie testiculara la B, amenoree si sterilitatea la F.
6. susceptibilitate crescuta la infectii si la act unor medicam : neurosedative,
tranchilizante,antibiotice.
7.hipoglicemie si ap unor curbe de hiperglicemie provocata.
8. encefalopatie hep.
9. fetorul hep – halena cu miros de ficat proaspat, ap la I h severa .

Investigatii: scaderea alb serice, fact esterif al colesterolului, glicemiei;  deficit funct in metab
respective, icterul, aneonemia, EEG.

Encefalopatia Hepatică

cuprinde tulb neuropsihice cauzate de factori toxici care au ajuns la aceste niele prin insuf detox
hep sau adusi prin anastomoze porto-cave care ocolesc ficatul.

Stadializarea:
Stad 1. – fct intelectuale : scaderea atentiei, stari depresive, iritab, schimbari de
personalitate.
fct neuromusc.- tremor , incoordonarea miscarilor;
Stad 2.- fct intelectuale- toropeala, schimbari de comportament, scaderea memoriei, tulb de
concentratie; fct neuromusc- asterixis, flaing tremor, mers atoxic, vorbire inceata,neclara.
Stad 3. confuzie , dezorientare, somnolenta, amnezie; reflexe OT exagerate, nistogmus,
clonus, rigiditate musc.
Stad 4 – stupor, coma, pupile dilatate, absenta rasp la stimuli.

Semne clinice semnif de encefalopatie :

flapping tremor
hiperreflectivitate OT
clonus
reflex Babinski
iritatia meningiala.

Care sunt argumentele pt diagnosticul de hepatita acuta ?

Cel mai frecvent date de inf virale la care se adauga leptospirozele si agresiunile toxice si
medicamentoase, principalul eveniment patologic al acestor agresiuni aucte este citoliza
hepatica, exprimata prin cresteri foarte mari in sange ale enzimelor intrahepatocitare
(transaminaze, LDH). Cresterea transaminazelor ajunge la multe sute sau mii de unitati,
precedand aparitia icterului. In formele severe apare insufic hepatica acuta, care conditioneaza
evolutia si prognosticul. In hepatitele acute virale hepatomegalia este moderata, neteda, cu
consistenta foarte putin crescuta si insotita de vagi dureri sau o senzatie de disconfort in cadranul
abdominal superior.

Care sunt argumentele pt diagnosticul de hepatita cronica ?

Hepatomegalie moderata, neteda, nedureroasa, cu consistenta crescuta si mg ant ingrosata,

splenomegalie de regula prezenta, in absenta semnelor de HT portala. Diagn se bazeaza pe exam
histologic al fragmentului obtinut prin punctie-biopsie hepatica, la care se adauga citoliza
hepatica moderata si modif imunologice (hipergamaglobulinemie, hiperimunoglobulinemie si
aparitia unor autoanticorpi tisulari).

Care sunt argumentele pentru diagnosticul de ciroza hepatica ?

Ficatul cirotic – consistenta dura, lipsa durerii si neregularitatea mg ant si a suprafetei palpabile;
nodulii care se simt la palpare pot fi mici sau mari, de obicei in rap cu dimensiunile ficatului. La
inceput eficatul cirotic este mare, cu predominanta lobului stg, apoi cu timpul se micsoreaza, cu
aspect foarte dur si nereg, micronodular.

Durerea biliara

Nelitiazica – Apare la tineri, predominant la femei, cu caracter asemanator colicii, dar fara sa
existe calculi demonstrabili prin expl imagistice. Localizarea este in epigastru sau HD, fiind
frecvent precipitata de mese si insotita de varsaturi. Ajunge la intensitate max in aprox 15 min,
ramanand in platou cateva ore. Intre aceste crize dur, pac sunt asimptomatici, cu examenul fizic
normal sau acuza diverse fen dispeptice ca pirozis, balonari sau crampe abdom. Frecvent –
hiperleucocitoza + cresterea amilazemiei => reactie pancreatica concomitenta. Singurul semn
ecogf – ingrosarea veziculei biliare, cu o discreta colectie lichidiana pericolecistica.

Colica bilara – durere viscerala tipica si severa, cu caracter ascutit sau de presiune, localizata in
epigastru sau HD, frecvent iradiaza ascendent in umarul drept sau interscapular. Incepe brusc si
persista cu intensitate max 1-4 ore, cedand de obicei gradat. Dupa calmarea dureri ramane o jena
in HD care persista inca 24 h sau mai mult. E insotita de varsaturi lichidiene cu aspect bilos,
greata, poate apare o dificultate respiratorie cu limitarea inspirului.

Colecistul palpabil

Formatiune ovoida, cu situatie anterioara, fara contact lombar si acre se mobilizeaza odata cu
ficatul in timpul respiratiei. Palparea – f dureroasa, bolnavul intrerupandu-si brusc inspirul.
Uneori in HD apare o discreta aparare musculara, semn al iritatiei peritoneale, acre se poate
insoti si de o ascensiune febrila.

Care sunt principalele simptome in afecţiunile pancreatice

- durerea
- diareea cronica
- icter mecanic
- DZ

Pancreatia acută

ap in litiaza biliara după consum excesiv de alcool , b ulceroasa, vasculita, insuf renala, manevra
endoscopica , traumatism abd, boli infectioase , hepat ac virala.
Tabloul clinic- debut marcat de ap unei dureri abd brusca, localiz in E sau periombilical cu
iradieri in flancuri sau spate. Intens dureri este mare se accent in decubit dorsal; simptome
asociate: varsaturi, eruptii, sughiti, distensia abd .
Ex obiectiv- pac anxiosi, agitati, transpirati, subfebrili, tahicardie, HTA, stare de soc, abd
destins, uneori cu aparare musc; palpare- dureri in E; percutie- timpanism, matitate deplasabila
pe flancuri, sindr lichidian la baza plam stg; periombilical se obs o pata albastruie dat
hemoperitoneului, pete violaceei pe flancuri din catabolism. Hb.
Date de laborator- amilazurie/amilazemie creste semnificati, ap leucocitoza, hiperglicemia,
uneori hipocalcemie; dupa 1-4 sapt de la debut- ap pseudochiste pancreat care contin lichid,
resturi tisulare, sg, enzime.

Pancreatita cronică

ap dupa un episod ant de pancreat ac in alcoolism cr suf gastro- duoden. Stomac operat, litiaza
biliara, malnutritie.
Tabloul clinic- durere in HS cu iradiere subcostala stg sau durere in E cu iradiere in semicentura
stg.’ Este declansata de alim grase, consum de alcool, nu cedeaza la antispastice , uneori cedeaza
la aspirina.Simptome asociate – greturi, varsaturi, meteorism abd, scadere ponderala, inapetenta ,
diaree; icter ap la 1/3 din bolnavi. HDS – hemoragie digestiva sup.
Ex clinic- durere abd accent la palpare in zona pancreatico-duodenala.
Date de laborator – amilaza si lipaza in sg, creste moderat si tranzitor in pusee de accenuare ,
creste B si fosfataza alcalina ; Testul de stimul cu secretine confirma insuf pancreatica iar sindr.
coprologic – diaree, steatoree.
Eco si TC- evid dimens pancreatice , calcificari;