Microculegere

de jocuri didactice, glume,

ghicitori matematice

Elena Riba
Scoala Nr.1 Rimnicelu - Buzau

1
 1. Mesaj codificat
Scopul jocului:
- realizarea corespondenţei dintre figuri şi cuvintele date,
- dezvoltarea flexibilităţii gândirii;
Sarcina didactică:
- descifrarea mesajului cu ajutorul codului dat;

este

▫ didactic

copiilor

isteţi

destinat

jocul

Materiale: Fişe de lucru

Regula jocului:
La comanda „Start !” a învăţătorului, elevii vor căuta să
descopere mesajul prin asocierea figurii cu cuvântul dat.

2. Isteţel

Scopul jocului:
- formarea deprinderilor de adunare şi scădere a numerelor
naturale (0 – 10)
- dezvoltarea gândirii şi a raţionamentului matematic;
Sarcina didactică:
- adunarea şi scăderea numerelor naturale (0-10)
Material didactic: fişe de lucru;
Regula jocului:
Învăţătorul cere elevilor să urmărească cu atenţie desenul şi să
efectueze corect adunările şi scăderile din interior, iar rezultatele se vor trece
în pătrăţelele libere.

2
 9 4
8 +
5 6
= =

=
5
2
7 +
6 =
=
4

+
3

3
 3.Câţi ani are plopul ?
Scopul jocului:
- consolidarea deprinderii de calcul mintal (0 – 1 000)
Sarcina didactică:
- efectuarea operaţiilor date pentru a afla vârsta plopului;
Material diadctic:
- fişe de lucru
Regula jocului:
Se cere elevilor să urmărească cu atenţie desenul după care: se
adună numerele, rezultatul se înmulţeşte cu 5, se împarte la 3, din acest
număr se scade suma iniţială şi se află vârsta plopului.

5
3 1
4 7
3 2
9 5 4
8 7 6

4
 4.Câţi şoareci a prins „Motănel” ?

5.Cine formează cât mai multe numere ?

Scopul jocului:
- consolidarea deprinderilor de formare a numerelor naturale;
- dezvoltarea gândirii logice;
Sarcina didactică:
- - să scrieţi numerele formate din sute, zeci, unităţi;
Regula jocului:
Elevii, într-un timp dat, trebuie să scrie cât mai multe numere
formate din sute, zeci şi unităţi pe care le pot descoperi folosind cifrele
indicate.

7 1 2

4 0 3

8 5 6

5
 6.Ie cu motive geometrice
Scopul jocului:
- recunoaşterea figurilor geometrice;
- formarea deprinderilor de a desena figuri geometrice;
Sarcina didactică:
- înfrumuseţarea unei ii cu motive geometrice;
Material didactic:
- fişe de lucru;
Regula jocului:
La comanda învăţătorului „Porniţi !”, elevii trebuie să deseneze pe
ie linii frânte, linii curbe, pătrate, triunghiuri, romburi, etc, apoi să le
coloreze.

7. Sărbătoritul
Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a lucra cu fracţiile;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
Sarcina didctică:
- să descopere sărbătoriltul;
- cât primesc invitaţii din tort;
Material didactic:
- fişe de evaluare;
Regula jocului:

6
 Elevii privesc cu atenţie desenul şi apoi completază:
a) Cea mai mare bucată de tort îi revine Ion Ana
Sărbătoritului. Dan
b) El este ................... Adi
c) Invitaţii primesc ‫ ٱ‬din tort.
Maria
Ema
Ina

8. Punguţa cu câţi bani ?

Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a calcula rapid;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
Sarcina jocului:
- descoperirea sumei din fiecare pungă;
Material didactic:
- punguţe, jetoane cu numere:
Regula jocului:
La îndemnul învăţătorului, elevii deschid punguţa şi însumeză
valorile înscrise pe jetoane.

500 20 100 5
1 0
50 500
0 200
1 100 1 100

7
 9. Descifrează mesajul

Scopul jocului:
- formarea deprinderii de calcul;
- realizarea corespondenţei dintre literă şi rezultattul adunării;
Sarcina didactică;
- descifrarea mesajului cu ajutorul adunării;
Material didactic:
- fişe de lucru;
Regula jocului:
Elevii vor calcula corespunzător adunările din interiorul căsuţei, vor
găsi corespondenţa fiecărei litere cu rezultatul dat. La sfârşit, după o
completare corectă vor avea o surpriză plăcută;
„Îmi place mult matematica.”

C A Î L P
17 + 24 + 45 + 56 + 49 +
26 25 27 9 24

T E M I U
21 + 36 + 16 + 19 + 27 +
69 45 48 57 28

72 64
72 76 73 65 59 43 81

64 55 65 90

64 59 90 81 64 59 90 76 43 59

8
 Ghicitori matematice

1. Pe o creangă cam uscată

6 vrăbii stau la ceartă
Încă două au venit
Care-i suma la sfârşit ?

2. În căsuţa din pădure

Stau cei 7 piticei
Dacă doi sunt după mure
Câţi acasă sunt cuminţei ?

3. 4 iepuraşi sprinţari
În grădină au intrat
Dar căţelul meu, Azor,
Pe unul l-a speriat.
Câţi mai rod la varză verde
Şi dulăul nu îi vede ?

4. Şaizeci şi patru
Şi cu unul şi cu altul
Şi cu doi legat de patru,
Şi-ncă unul,
Şi-ncă patru
Cât fac ?

5. Doisprezece fraţi aleargă,

Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se ajung.

6. Patru gâşte pe cărare,

Câte aripi sunt sub soare ?
Dar picioare ?

7. La un număr mă gândesc
Tu încearcă să-l găseşti
Decât 10 e mai mare;

9
 Decât 20 mai mic,
Unităţi numai 3 are,
Iară zeci, în fine,
Ştiu că-s mai puţine.
La ce număr m-am gândit ?
Ai ghcit ?
M. Peneş, „Sărbătoarea abecedarului”, Ed.
Aramis, Bucureşti.

8. Un cioban are 12 oi. În afară de 9 îi mor toate. Câte oi îi

rămân ciobanului ?

9. Câte ouă se pot mânca dimineaţa pe stomacul gol ?

10. Pe cărarea din pădure

Se întâlniră cinci arici
Mai sosiră apoi unul
Dară dispărură cinci.
Câţi arici or mai fi oare ?
La plimbare pe cărare ?

Glume matematice
Sarcina didactică:
- crearea unei atmosfere plăcută;
- dezvoltarea perspicacităţii, antrenarea capacităţiilor de gândire.

 - Ionele, cum a decurs astăzi ora de matematică ?

- Foarte bine, tăticule ?
- Câte exerciţii ai avut de rezolvat ?
- Şase !
- Şi le-ai rezolvat pe toate ?
- Desigur tăticule, ... mai puţin pe primele două şi pe ultimele
patru.

 - De ce-ai făcut nod la batistă ?

10
 - Mi l-a făcut tata, să nu uit că trebuie să rezolv probleme la
matematică.
- Şi le-ai rezolvat ?
- Nu. Tata a uitat să-mi dea problemele.

 - Azi am răaspuns primul din clasă la matematică !

- Bravo ! Şi ce v-a întrebat ?
- Cine nu s-a prgătit pentru astăzi ?

 Doamna învăţătoare întreabă la ora de matematică:

- Dacă ai 9 caise şi le mănânci pe toate, câţi sâmburi îţi mai
rămân ?
- Nouă sâmburi, răspunde Gigel

 Câte sute sunt într-o duzină ?

1. Jocuri numărători:

a) - O alună, două, trei...

Veveriţă, câte vrei ?
- Vreau vreo patru, cinci sau şase
- Că alunele-s gustoase !
- Îţi dau şapte, opt sau nouă,
Dacă o să ne spui şi nouă,
Când o să mai vină-ncoace
Iarna cu zece cojoace.
- Veveriţa socoti:
„Parcă nouă zile ar fi !
Parcă opt, ba, sau şapte-mi pare...
Spune-mi vânt, tu, ştii tu oare ?”
Vântul s-a zburlit: „Ba da !”
Şase, cinci, aşa ceva...
Şi-ai să auzi atunci, o hei,
Cât spui patru, cât spui trei,
Cât spui două, cât spui una,
Cântând viscolul întruna...1

b) Câţi ani are sora ei ?

1
S. Oneţiu, A. Gârboni, “Numărători”

11
 Ana are-un an plus şapte,
Vârsta ei pe jumătate,
O are sora mai mică
Şi o are şi Costică.
Câţi ani are sora ei,
Cine ştie, dragii mei.

2. Ghicitori matematice:
a) Soarele cum apune
Basmul bunicuţa-l spune
La nepoţii dumneaei,
Dar se vede că tustrei
Adormiră, şi-aşadară
Basmul, câţi îl ascultară ?

b) Patru pitici în sănioară

De pe deal ca vântul zboară
Când ajung jos râzând
Doi în sanie mai sunt.
Ia ghiciţi câţi în zăpadă
Au căzut pe drum grămadă ?

c) Mândră e pestriţa mea,

Nu e nimenea ca ea
Puii ei mici şi pufoşi
Au crescut toţi sănătoşi
Dar sunt cam zglobii, drăguţii,
Căci dau de furcă, măicuţii.
Patru umblă-ncolo-ncoace,
Doi abia ies din găoace,
Iar sub aripă mai are
Încă patru ouşoare.
Socotiţi şi veţi afla
Puişori câţi va avea ?

3. Glume matematice:

12
 a) „Sugativa”

Tare-mi este dor de 10

Şi de 9 dacă vrei.
C-am uscat de-o săptămână
Urme doar de 2 sau 3 !

b) Copilul se plânge zilnic că la şcoală este persecutat de

profesor. Furios, tatăl merge la şcoală să afle ce se întâmplă cu odrasla.
- De ce îmi persecutaţi copilul ?
Este întrebarea adresată profesorului în loc de bună ziua.
- Veţi afla imediat motivul „persecuţiei”,
răspunse profesorul.
- Cât fac 9 x 3 ?
- Tată, vezi ? Iar începe !

c) Ce face iepurele când împlineşte un an ?

(Răspuns: Merge pe al doilea)

Glumele matematice creează o atmosferă naturală de veselie . Ele

constituie exerciţii mintale de perspicacitate şi de antrenare a capacităţilor de
gândire. Prin conţinutul lor captează atenţia elevilor antrenându-i la
dezlegarea lor.

d) Ce vârstă au personajele ?
Sarcini de lucru:
- Scrie cifrele ce intră în alcătuirea
desenelor;
- Calculează vârsta personajelor adunând
numerele găsite;

13
 Fata moşului Fata babei

ani ani

De exemplu:
1. Scrieţi egalităţile cu cu: 4, 5 şi 9.
4+5=9 9–5=4
9–4=5 9=5+4
2. Cu ajutorul operaţiilor de înmulţire, împărţire şi adunare a
numerelor naturale scrieţi numărul 5, folosindu-vă numai de 4 ori
cifra 2.
(2 x 2) + (2 : 2 ) = 5
( 2 : 2) + (2 x 2) = 5
(2 : 2 ) + 2 + 2 = 5
3. Se dau numerele 15 şi 10. Aflaţi produsul dintre diferenţa şi suma
acestor numere.
(15 - 10) x (15 + 10) = 4 x 25 = 100
4. Într-o ladă sunt 72 kilograme de caise. Într-un coş sunt de 8 ori mai
puţine.
Ce întrebare putem formula?
:
Situaţie – problemă A: Construiţi un unghi ascuţit AOB. Într-un
punct M pe semidreapta OB ridicaţi o perpendiculară.
a) Marcaţi toate celelalte notaţii necesare şi scrieţi toate unghiurile
pe care le conţine figura;
b) Clasificaţi aceste unghiuri;
c) Ce unghiuri de aceeaşi mărime sunt în figură ?

Sarcină problemă B

14
 Apreciaţi dacă aceste figuri conţin poligoane, precizaţi -le, notaţi-le
numiţi- le.

a) b)

d) d

Jocul didactic: „Ajutaţi-l pe Isteţel” să descopere cele trei drumuri

spre măr.
a) Drumul cu numere din 5 în 5;
b) Drumul cu numre din 10 în 10;
c) Drumul cu numre din 2 în 2.

15
 -5
40 + 20

x7 x6 - 30
+ 50
2
0 - 70

-9 -4 + 90

+5

b) Jocul didactic: „Semnul care s-a pitit”

Scopul jocului:
 Folosirea corectă a semnelor de relaţie (<; =; >);
 Perfecţionarea tehnicii de calcul;

16
 Sarcina didactică:
 Utilizarea corectă a semnelor de relaţie;
Regula de joc:
 elevii vor primi fişe de lucru şi vor pune în pătrăţele
semnul de relaţie care se impune după efectuarea
operaţiilor.
Recompensă:
 Calificativul foarte bine pentru cei care au rezolvat
corect;
321 + 213 186 + 416 ‫ٱ‬
657 – 323 622 – 956 ‫ٱ‬
860 + 139 409 + 583 ‫ٱ‬

207 + 164 + 258 125 + 153 + 324 ‫ٱ‬

782 – 104 - 78 86 - 284 – 955 ‫ٱ‬
39 + 207 - 93 107 - 185 + 64 ‫ٱ‬

1. Dan şi Matei au împreună 184 de timbre. Matei are de trei ori

mai multe timbre decât Matei. Câte timbre are fiecare copil ?
Metoda I

.
De exemplu: jocul didactic „Şirul s-a întrerupt”
Scopul jocului didactic: Determinarea algoritmului de calcul al
numerelor şirului.
Sarcina didactică: Găseşte regula (algoritmul) şi continuă!
Regula jocului: elevii vor găsi logica alcătuirii şirului, ca să-l poată
completa.
a) 3, 6, 9, .......
b) 5, 10, 15, .....
c) 1, 4, 7, 10, .....
d) 8, 12, 20, 24, ....
Recompensă: calificativul „foarte bine” pentru elevii care au
descoperit regula jocului.

Exemplu: „Puşculiţa fermecatã” regula precizeazã astfel sarcina

elevilor: sã completeze în pãtrate semnele de relaţie, astfel încât relaţia să se
verifice.

17
 Celui care a rezolvat corect exerciţiul i se va spune:
Bine-mi pare,
Ai ghicit !
Treci la loc!
Eşti fericit !
Iar celui care a greşit:
Rău ne pare,
N-ai ghicit !
Treci la loc,
Eşti pedepsit !
Cel „pedepsit” trebuie să recite o strofă dintr-o poezie, să spună o
ghicitoare, etc.
În jocul „Treptele” regula cere elevilor să efectueze calcule de pe
fiecare treaptă a scării.
Cel care va ajunge primul la steag va fi apreciat prin calificativul
„foarte bine”

Într-o cutie sunt bile galbene şi verzi. Se extrag din cutie 5 bile. Câte
bile dintre cele extrase pot galbene şi câte verzi?
Scopul: Consolidarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr
într-o sumă de doi termeni.
Material didactic: Bile galbene şi verzi. (minim 5)
Elemente de joc: Întrecerea individuală şi pe echipe (rânduri de bănci)
Regula jocului: Elevii scriu soluţiile posibile ale problemei pe o foie
de hârtie, iar învăţătorul strânge foile.
Exemple de jocuri:
 Balonaşele buclucaşe
Scopul jocului: recunoaştere culorilor şi folosirea lor.
Sarcina didactică: colorarea baloanelor;
Materiale didactice: fişe cu baloane necolorate;

18
 Regula jocului: la comanda „Roşu !” a învăţătorului, elevul va
colora primul balon, apoi învăţătorul dă alte comenzi.
Recompensă : creioane colorate.

Vreau în căsuţa mea, Spune-mi unde pot locui

Scopul jocului: stabilirea proprietăţilor mulţimilor: mic-mare,
sus-jos, gros-subţire, lung-scurt.
Sarcina didactică: Coloraţi cu roşu casa mai înaltă !.

Sarcina didactică: Alege drumul mai scurt !

19
 Sarcina didactică: Încercuieşte obiectul mai scurt !

Sarcina didactică: Colorează cu verde arborele din dreapta !.

 Hai să colorăm !
Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a colora;

20
 - formarea deprinderilor şi a priceperilor de a recunoşte după anumite
atribute figurile geometrice învăţate;
Sarcina didactică: recunoaşterea figurilor geometrice;
Materiale: fişe cu figuri geometrice;
Regula jocului: fiecare copil va colora în roşu cercurile, în
în albastru pătratele, în verde, dreptunghiurile şi în galben triunghiurile;
Recompensă: elevul care va colora respectând cerinţele, va
declarat campion;

 Vântul a luat semnele

Scopul:
- formarea deprinderii de adunare şi scădere a numereleor naturale;
- dezvoltarea gândirii şi a rapidităţii de calcul;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
Sarcina didactică: rezolvarea corectă a adunărilor în
concentrul 0 – 10;
Materiale: caietul de matematică
Desfăşurarea jocului: S-a desenat pe tablă mai multe jocuri
într-o configuraţie ca cea de mai jos:

1 6 4

21
 3
3

5 2

1. Joc didactic folosit ca lecţie de sine stătătoare –

Racheta isteţilor

Scopul jocului:
- dezvoltarea deprinderii de calcul rapid şi corect;
- însuşirea ordinii operaţiilor;
- dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului competitiv;
Sarcina didactică: rezolvarea corectă a exerciţiilor de adunare,
scădere, înmulţire şi împărţire;
Materiale: fişă de lucru individuală;
Regula jocului: elevii vor rezolva calculele din trepta întâi. Dacă
rezolvă corect devine „pilot de elicopter”

22
 Compune o
problemă:
5 x 8 + 7x5 =

(158 + 28):6+
794 -293

76 – 72 : 4 – 4 : 4+
5x0

275 : 5 =
75 x
23 =
326 + 94=
683 – 297=

23
„Iese vulpea din pădure
Şi se duce în sat să fure
1 găini şi-o raţă grasă
Cu câte se întoarce acasă ?”

„Sub straşina casei mele

Stau în cuib 5 rândunele
Vin în vizită la ele
Încă 9 rândunele
Câte-n cuib s-au adunat
Şi s-au pus acum pe sfat ?”

„În grãdina mea cu flori

10 fluturi trec în zbor
2 din ei au obosit
Pe-o frunzã au poposit
Câţi mai zboarã prin grãdinã
Sub a soarelui lumină.”

„Şaizeci şi patru şi cu unul şi cu altul şi cu doi legat de

patru, şi-ncă unul, şi-ncă unul şi-ncă alt patru cât fac ?”

„Vine iarna. Ce să vreau

Săniuţă sau patine ?
- Nota 10 la purtare
Ţi-aş dori să vrei mai bine.”

„Presupun că eşti un pilot de avion. Pleci în cursă de la

Bucureşti – Craiova – Timişoara cu 30 de pasageri. La
Craiova urcă 7 pasageri, dar urcă 8. Câţi ani are pilotul ?”

„Un bărbat se culcă la ora 20. Pune ceasul să sune la ora

9 dimineaţa. Cât timp doarme ?”

2. După conţinutul programei şcolare:

24
 a) Jocuri didactice matematice pentru aprofundarea
cunoştinţelor specifice unui capitol sau subcapitol

Exemplu: jocul Cine ştie, scrie!

Scopul: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor matematice de
calcul oral şi scris;
Sarcina didactică: formularea şi rezolvarea unor exerciţii de
compunere a numerilor în limitele 1 – 10, citirea şi scierea lor;
Material didactic: Coli de hârtie pentru fiecare elev.
Se împarte clasa în două echipe, apoi se formează grupe de câte doi
elevi care vor veni pe rând la joc. Reprezentantaţii echipei A vor lucra în
jumătatea stângă a tablei, iar cei din echipa B în jumătatea din dreapta.
Prima pereche de elevi formată din câte un reprezentant din fiecare
echipă vine la tablă. Conducătorul jocului indică un număr şi cere elevilor să
formeze în scris diferite exerciţii de adunare al cărui rezultat să fie egal cu
numărul dat, După 3-4 minute se dă semnalul de încetare şi se face
aprecierea rezultatului. Pentru menţinerea atenţiei elevilor, aprecierile vin
din aprea echipei adverse. Pentru fiecare greşeală găsită, verificatorul va
primi un punct, iar pentru fiecare răspuns corect se acordă echipei respective
câte un punct.Va fi declarată câştigătoare echipa care a totalizat cel mai mare
număr de puncte.
Înainte de începerea jocului s-a lucrat cu elevii câteva exerciţii:
3 + ‫ٱ‬+ ‫ٱ‬+ ‫ ٱ‬5 5=‫=ٱ‬
‫ٱ‬+ ‫ ٱ‬2 = 5 5= ‫ٱ‬+‫ٱ‬+

Jocul didactic: Unde s-a greşit ? (specific clasei I şi a II-a)

Scopul jocului:
- consolidarea cunoştinţelor despre numere naturale,
prin numărare şi comparare;
- dezvoltatrea gândirii şi a atenţiei;
Sarcina didactică: numărarea corectă şi efectuarea exerciţiului
problemă;
Material didactic: jetoane cu flori
Regula jocului: învăţătorul le va atrage atenţia elevilor că va face
intenţionat greşeli, la sesizarea cărora, elevii trebuie să spună „NU!”.
Într-o drumeţie la pădure nişte elevi (maria, Dan, Ionuţ şi Andra)
culeg flori de pădure. Ridicând jetonul cu 6 ghiocei, învăţătorul spune că

25
maria a cules 8 ghiocei. În acest moment elevii sesizează greşeala spunând:
„Nu!” şi o vor corecta. Jocul continuaă.
Recompensă: jetoane cu flori pentru răspunsurile corecte.

Jocul didactic: Puişorul (specific clasei a III-a şi a IV-a)

Scopul: consolidarea noţiuni de geometrie;
Sarcina didactică: realizarea desenului din figuri geometrice;
Materiale didactice: Instrumente geometrice, fişe de lucru;
Regula jocului: la semnalul învăţătorului elevii realizează desenul
în timp ce citesc poezia;
Recompensă: primul elev care realizează desenul corect va primi o
trusă de geometrie;

„Un cerc mare şi un cerc mic,

Puişor mai stai un pic
Să-ţi pun unghiul ascuţit
Cioculeţ de ciocănit.
Şi la cap un punctişor.
Să primeşti, măi puişor,
Linii curbe aripioare
Ca la orice zburătoare.
N-ai codiţă, gălbior ?
Stai s-o facem binişor;
Linie frântă am desenat
Şi codiţă eu şi-am dat.
Două drepte la picioare
Termiante c-unghioare
Şi-acum pleacă la plimbare.

26
 Jocul didactic: Săgeata zburătoare
Scopul jocului:
- consolidarea adunării numerelor naturale formate din sute;
- dezvoltarea gândirii logice;
- formarea capacităţii de analiză şi sinteză;
- dezvoltarea spiritului competitiv;
Sarcine didactică: efectuarea corectă a operaţiilor de adunare;
Materiale didactice: fişe de lucru;
Regula jocului: elevii primesc fişe de lucru. Învăţătorul cere
elevilor să facă adunările din dreptunghiuri şi să unească printr-o săgeată
dreptunghiurile conţinând operaţii cu acelaşi rezultat, astfel încât relaţiile să
fie adevărate.
Recompensă: primul elev care a calculat corect şi a făcu
corespondenţa primeşte calificativul „foarte bine”.

200 + 400 700 + 200 400 + 400

100 + 600 300 + 300 500 + 300

300 + 300 +300 200 + 300 + 200 400 + 500

Jocul didactic: Steluţa triunghiurilor

Scopul jocului:
- consolidarea cunoştinţelor despre triunghi;
- dezvoltarea spiritului practic şi tehnic;
- dezvoltarea spiritului de observaţie şi a capacităţii de orientare;
- dezvoltarea atenţiei şi a memoriei;
Sarcina didactică: să descopere cât mai multe triunghiuri;
Materiale didactice: fişe de lucru;
Regula jocului: învăţătorul cere elevilor să privească cu atenţie
desenul şi să descopere cât mai multe triunghiuri. Ele sunt notate cu trei
litere. Elevii au fost atenţionaţi să noteze cu aceleşi litere două triunghiuri.

27
S-a precizat că triunghiurile pot fi mari sau mici, pot conţine mai multe
triunghiuri.
Recompensă: au fost desemnaţi câştigători elevii care au găsit cele
mai multe triunghiuri în timpul stabilit. S-a făcut o clasificare a locurilor în
ordinea numărului de triunghiuri găsite.
Interesant de ştiut este faptul că se pot descoperi 110 triunghiuri în
cadrul desenului.

Jocul didactic: Melcul

Scopul jocului:
- dezvoltarea capacităţii de orientare;
- consolidarea operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire şi
împărţire;
Sarcina didactică: rezolvarea unor operaţii de adunare, scădere,
înmulţire, împărţire în limitele 1 – 100;
Materiale: culegerea de exerciţii matematice „Matematica ... prin
joc”;
Regula jocului: elevii sunt împărţiţi în două echipe şi alcătuiesc cu

28
numerele scrise pe melc adunări, scăderi, scăderi, înmulţiri, împărţiri. Dacă
un elev greşeşte calculele, trece următorul la tablă. Jocul se continuă până se
epuizează toate căsuţele.
Recompensă: elevii care termină pe primele trei locuri vor primi o
cochilie de melc.

81 18
;9 ;5
40
:2 43
0 ;1
29 35 2
:1 ,7
5 7; 12 5;
8 ;4 9
18
;2
64 7;7 16 30
5
;8 ;1 ;6
8

În jocul Construiţi ! s-a urmărit:

Scopul jocului:
- recunoaşterea figurilor geometrice;
- formarea deprinderii de a construi;
- dezvoltarea imaginaţiei creatoare;
- dezvoltarea atenţiei;
Sarcina didactică: construirea unei căsuţe cu ajutorul figurilor
geometrice;
Materiale didactice: Figuri geometrice confecţionate din carton, cretă
colorată.
Regula jocului: s-a cerut elevilor să scoată din trusă un pătrat mare,
un dreptunghi mic, două cercuri, două triunghiuri.
Cine poate construi o casă cu aceste figuri ?

29
 Figura a. Figura b

Se pot folosi şi alte jocuri didactice „La ora de matematică”, „În

grădina bunicii”, „La Grădina Zoologică”, „Coşul cu fructe”.

Jocul didactic: Plantele din pădure

Scopul jocului: consolidarea deprinderilor elevilor de a recunoaşte cu
uşurinţă diferite plante;
Sarcina didactică: construirea mulţimilor de plante dintr-o imagine
dată;
Materiale didactice: imagini cu plante, foi de observaţie, cu tabel;
Regula jocului: pentru fiecare plantă descoperită în imagine, elevii trag
câte o liniuţă. La sfârşitul timpului de joc, elevii verifică dacă fiecărei plante
îi corespunde câte o liniuţă. Se cere elevilor să observe liniuţele din tabel.
Care mulţime are mai multe elemente ?
Ce mulţime are tot atâtea elemente ?

30
 a)Jocurile numărători se folosesc pentru numărarea în ordine
crescătoare şi descrescătoare şi exersarea cardinalului şi a ordinalului.

31
 Exemplu: jocul didactic - Surpriza
Scopul jocului: învăţarea ordinii strict crescătoare a şirului numerelor
naturale;
Sarcina didactică: citirea numerelor şi completarea rapidă a figurii
respectând ordinea numerelor;
Material didactic: fişe de lucru;
Regula jocului: fiecare elev va uni numerele naturale în ordine
crescătoare. Spre surprinderea elevilor, din liniile trasate se vor forma un
avion.
Învăţătorul poate cere elevilor să spună tot ceea ce ştiu despre avion.
Recompensă: elevii care au realizat avionul vor primi un ecuson cu
un avion.

4
7 8

3 5 6
1 2 9 10

19
18 12 11
16 15
14 13
17

Jocul didactic: Numără mai departe !

Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a număra corect şi conştient de la
0 la 10.

32
 - dezvoltarea gândirii;
- dezvoltarea atenţiei;
Sarcina didactică:
- numărare în ordine crecătoare şi descrescătoare;
Material didactic: paletele din „Jocul numerelor” pe care sunt scrise
cifrele de la o la 10; o baghetă;
Regula jocului: elevii primesc câte un cartonaş şi sunt aşezaţi în cerc în
faţa clasei în ordinea numerelor indicate pe cartonaşe (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
10). Un elev care nu a primit cartonaş va trece în mijlocul cercului.
Deplasându-se în cerc, elevii vor cânta „Dacă ştii a număra, locul
meu îl vei lua ”, apoi se opresc. Cel cubagheta va atinge cu bagheta un copil
care va ieşi din cerc şi va număra mai departe. Dacă numără corect va lua
locul celui cu bagheta, înmânând acestuia cartonaşul său. Jocul se reia până
câd toţi elevii vor număra corect.
Jocul se poate adapta şi pentru verificarea numărării în concentrul
1 -100.

Jocul didactic: Completează repede şi bine semnul potrivit operaţiei

Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a lucra cu cele patru operaţii;
- folosirea corectă a simbolurilor operaţiilor de adunare, scădere,
înmulţire, împărţire;
Sarcina didactică: calcularea şi scrierea în căsuţele libere a unuia
dintre semnele opraţiilor de adunare, de scădere, de înmulţire, de împărţire;
Recompensă: elevii care au rezolvat bine vor primi calificativul
„foarte bine”
a) 2 2 4 = 1 b) 2 36 = 1
2 35 = 5 5 12 3 5 = 20
2 4 5 3 = 4 6 3 2 = 9

Jocul didactic: Semnul s-a pitit

Scopul jocului:
- folosirea corectă a semnelor de relaţie (, , );
- perfecţionarea tehnicilor de calcul;

33
 Sarcina didactică: recunoaşterea semnului de relaţie;
Regula jocului: se poate desfăşura pe rânduri de bănci. Învăţătorul
scrie la tablă pentru fiecare rând exerciţii prin care se cere recunoaşterea
semnului de relaţie şi la semnalul învăţătorului elevii încep să calculeze.
Se declară învingători elevii de pe rândul care a calculat repede şi
corect.
Recompensă: un fanion roşu.

5+4 7–1 3+4+39–4+2

8–1 2+4 10 – 5 + 2  8 – 7 + 6
6 + 3  10 – 1 9–6+57–5+4

5  + 2  = 30
  +   = 49
 4 + 5  = 58

Se consideră propoziţia:
 +  = 14

Exemplu 2:
Aflaţi numerele care trebuie scrise în interiorul pătrăţelelor şi al
triunghiurilor pentru ca propoziţiile să fie adevărate simultan.
+=5
=1

Jocul didactic: Ce poate rezulta ?

Scopul jocului: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris;
Sarcina jocului: compunerea de exerciţii având rezultat dat, folosind
numerele în limitele 20 – 100 şi operaţiile învăţate;

34
 De exemplu: Conducătorul jocului indică numărul 42.
40 + 2 = 42 6 x 7 = 42
21 + 21 = 42 7 x 6 = 42
50  8 = 42 6 x 6 + 6 = 42
25 + 25 x2 – 58 = 42 40 : 8 + 36 = 42

Jocul didactic: Pătrăţelul buclucaş

Scopul jocului: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris;
Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare în limitele
0 – 100 pentru obţinerea unei anumite constante;
Material didactic: fişe de lucru în care sunt desenate trei pătrate a
câte nouă căsuţe.
Regula jocului: pătratele vor fic completate cu numere între 0 şi 16.
se comletează mai întâi pe diagonală, după care se vor căuta numerele
corespunzătoare pentru căsuţele rămase libere;
Recompensă: Pentru elevul care a găsit soluţia de rezolvare în cel mai
scurt timp.

Suma numerelor este 40

Jocul didactic: Robotul socoteşte

35
 1210 – 20 + 16 =

320 : 8 =

1 – 242: 100 – (18: 2 + 6 x7 – 15 : 5) : 8 + 3 x 9 =

(17 + 4 x2 ) : (121 : 11 – 2 x 3 ) =

3 x 2 x 6 – 3 x (19 – 3 x5 ) : 2 :8 =

18 : 2 + (16 – 108 : 27) : 3 =

72 : 12 x 3 x 2 : 4 =

1 + 2 x (6 + 6 : 3 ) – 5 : 6 =

(3 x 1 + 5) x 3 + 5 x3 +5 x 3 + 5 =

8 + 8 x 8 +8 x8 + 8 x (8 - 8) + 8 : 8 =

1 + 2 x 3 + (4 – 4 ) x 5 : 6 x 7 =

2 508 800 : 320= 1 002 005 – 375=

Scopul jocului:

Sarcina didactică: rezolvarea corectă a exerciţiilor, respectând

ordinea efectuării operaţiilor;

36
 Material didactic: fişe de lucru;
Regula jocului: elevii vor primi câte o fişă şi vor rezolva exerciţiile
începând din partea de sus a robotului;
Recompensă: câştigătorii sunt elevi al căror „robot” va râde.

.
Jocul didactic: Respectă culoarea ! (clasa I)
Scopul jocului:
- recunoaşterea figurilor geometrice;
- consolidarea cunoştinţelor despre culori;
Sarcina didactică: să coloreze corect figurile geometrice;
Regula jocului: elevii primesc o fişă de lucru, iar învăţătorul prezintă
sarcina jocului, aceea de a colora: triunghiul cu albastru, cercul cu roşu,
pătratele cu verde, dreptunghiul cu galben.

Jocul didactic: Brăduţul (clasa I, clasa a II-a)

Scopul jocului:
- dezvoltarea atenţiei,
- dezvoltrea capacităţii de analiză şi sinteză;
Sarcina didactică: să deseneze figurile geometrice din versurile
poeziei;
Material didactic: foi de matematică, creioane.
Regula jocului: Învăţătorul citeşte o poezie după care fiecare elev
trebuie să deseneze figurile geometrice sugerate de versuri.
„Un dreptunghi pe verticală
Cu un pix sau cu cerneală
Dacă desenezi, Dănuţ,

37
 Faci tulpină de brăduţi
Un triunghi ce-n nori se pierde
E coloana lui cea verde
Globuri – cercuri mari şi roţii,
Frunzele din linioare,
Iar în vânt să bată-n soare
Poţi să pui o notă mare!”

Jocul didactic: Ştiu să construiesc (clasele a III-a şi a IV-a)

Scopul didactic:
- recunoaşterea figurilor geometrice;
- dezvoltarea capacităţii de a crea unele obiecte;
Sarcina didactică: asamblarea unor corpuri geometrice
Material didactic: hârtie, carton;
Regula jocului: învăţătorul desenează pe tablă, iar elevii pe hârtie
la dimensiunile alese de ei. Se decupează şi se pliază după model şi se
lipeşte. Elevii sunt atenţionaţi să plieze numai după liniile punctate. Se
lipeşte a cu A, b cu B, etc;

Primii trei care au realizat corect vor primi cuburi colorate.

a) Cutia cu jucării

38
 B C
b c a

D d

E f g
E F

b) Cutia păpuşii
A
B G

b c a

d D

e f g
E F
G

Jocul didactic: Ghici cine sunt eu ?

Scopul jocului:
- dezvoltarea deprinderii de a recunoşte figuri geometrice;
- dezvoltarea spiritului competitiv;

39
 - activizarea elevilor;
Sarcina didactică: recunoaşterea figurilor geometrice;
Materiale didactice: foi matematice;
Regula jocului: învăţătorul le spune elevilor ghicitorile următoare,
cerându-le să noteze pe foi răspunsul corect.
Recompensă: baloane colorate
a) „Am şase feţe şi pe toate
Eu mă sprijin, că-s pătrate
Am opt vârfuri şi nu zece
Muchii am douăsprezece
Sunt frumos şi sunt bizar
Când îţi port noroc la zar.”
R: cubul
b) „Ca şi cubul, muchii, vârfuri,
Tot atâtea-mi socotesc.
Dar prin feţele dreptunghiuri
De el mă deosebesc
Când cutie, când penar,
Sunt mereu lângă şcolar.”
R: prisma
c) „Triunghiurile sunt feţele mele,
Într-un vârf unite către stele.
Dar ca bază pot avea
Figuri geometrice – sadea
Pătrat, dreptunghi şi pentagon,
Trapez sau orice poligon.
În Egipt eu sunt de seamă
Spune iute: Cum mă cheamă ?”
R: piramida
d) „Am două cercuri, două baze.
Când vreau să mă rostogolesc,
Oricine –n cale, să mă lase,
Căci mă grăbesc să mă-nvârtesc.
De m-alergi mă prinzi, copile,
Numai dacă ai rotile.
Spune iute cine sunt ? ”
R: cilindrul
e) „Cercul bază mă-nvârteşte,
Însă vârful mă opreşte.
Nu mă lasă dumnealui

40
 Decât roată-n jurul lui,
Ca sfârleaza pe un cui,
Sau în vârf de titirez.
Cine-s eu ? Spune ? Notez !”
R: conul

Jocul didactic: Câte palme măsoară banca mea ?

Scopul jocului: efectuarea unor măsurători cu unităţi nestandard;
Sarcina didactică: măsurarea lungimii băncii folosind palma ca
etalon;
Material didactic: creion, caietul de matematică;
Regula jocului: jocul se desfăşoară individual. Fiecare elev îşi
măsoară banca, consemnând rezultatul pe caiet. Prin comparare se constată
că elevii care au palmele mai mari au găsit un număr mai mic, iar cei cu
palmele mai mici au găsit un număr mai mare.
Recompensă: creioane colorate pentru elevii care au efectuat corect
măsurătorile;
Jocul didactic: Scufiţa roşie
Scopul jocului:
- formarea deprinderii de a calcula cu unităţi de măsură pentru
lungime;
- respectarea regulilor de parcurgere a unor drumuri;
- evitarea pericolelor;
Sarcina didactică: determinarea timpului şi adistamţei parcurse;
Material didactic: fişe de lucru;
Regula jocului: elevii vor primi câte o fişă cu traseul pe care trebuie
să-l parcurgă Scufiţa Roşie până la bunica şi vor avea de determinat câte ore
a mers şi ce distanţă a parcurs aceasta, dacă aceasta a plecat la ora 9, iar la
ora 12 era la bunica. Se vor exploata valenţele educative, discutându-se
despre regulile de parcurgere a drumurilor.
Recompensă: primii trei elevi care au determinat corect timpul şi
distanţa primesc ecusoane cu Scufiţa Roşie.

41
 30m 40m 120m

100m 60m 90m 70m

Jocul didactic: Micul aviator

Scopul jocului:
- verificarea cunoştinţelor despre unităţi de măsură a greutăţii;
- dezvoltarea deprinderilor de calcul rapid şi de organizare a
muncii;
Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare, înmulţire,
împărţire cu unităţi de măsură a capacităţii;
Material didactic: pe tablă se va desena un avion; foi de matematică;
Regula jocului: învăţătorul anunţă că jocul se va desfăşura pe grupe
formare din câte doi elevi care stau în aceeaşi bancă. Elevii din stânga din
fiecare bancă vor primi numărul 1, iar cei din dreapta, numărul 2.Explic
elevilor că pe tablă este desenat un avion în care sunt scrise datele referitoare
la cantitatea de combustibil. De la început se precizează că la 10 litri de

42
combustibil asigură parcurgerea unei distanţe de 250 km. În desfăşurarea
jocului fiecare membru al grupei are o sarcină precisă. Cei cu numărul 1
trebuie să stabilească cantitatea totală de combustibil, după care vor
transmite datele colegului de bancă (numărul 2). Acesta va trebui să
stabilească ce distanţă parcurge avionul cu combustibilul dat.
Recompensă: primele trei grupe vor câştiga jocul „Harta pe bucăţele”.

1. Completaţi: 1/4 l = ml
1/2 l = ml

1l 1/4 l = ml

1/2 l = dl = ml

2. Efectuaţi transformările:

6l = dl = cl
8 dl = cl = ml
17 000 ml = cl = dl
30 000 cl = dl = dal

3. Scrieţi lungimile următoare în ordine descrescătoare:

43
 Fetiţele au cumpărat dantelă pentru rochiţele păpuşilor:
Oana Lia Elena Rodica Sorina
5 dm 1/2m 1/4m 500cm 3/4dam

4. Completaţi:

Nr de ore 1 3 4 8 10 5
în minute

Fişă de evaluare iniţială

Evaluarea iniţială a elevilor de 6 – 7 ani , după înscrierea în clasa I, se
poate realiza pornind de la următoarele repere:

44
 1. Pregătirea elevului pentru a deveni şcolar:
a) Conduită pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii
b) Rezervat, greu de observat
c) Conduită negativă, neadecvată începerii şcolarităţii
2. Sistemul cognitiv-atitudinal:
A. Capacitatea de a utiliza informaţia din diverse medii de
cunoaştere (familie, grădiniţă, jucării, şcoală, activităţi preverate)
a) Răspunde cu uşurinţă la întrebările adresate, oferind
răspunsuri clare şi concise;
b) Cu ajutorul învăţătorului îşi adaptează răspunsurile la
cerinţele sale;
c) Nu cunoaşte toate datele despre universul său de
cunoaştere;
B. Competenţe de comunicare
a) Pronunţă corect toate sunetele, se exprimă în
propoziţii, are un vocabular adecvat;
b) Pronunţă aproape toate toate sunetele , exprimare
uşoară şi corectă;
c) vocabular redus, exprimare greoaie;
C. Deprinderi de scriere:
a) Recunoaşte semnele grafice scrise la grădiniţă şi se
orientează pe spaţiu de scriere pe orice tip de liniatură, foloseşte corect
instrumentele de scris, colorează respectând diverse coduri;
b) Recunoaşte unele semne grafice şi cu ajutorul
învăţătorului reuşeşte să le scrie pe diverse spaţii de scriere , colorează fără
să depăşească spaţiile;
c) Foloseşte incorect instrumentele de scris, se
orientează greu în spaţiu de lucru, nu cunoaşte semnele grafice;
D. Procesele de cunoaştere:
Percepţii
a) Percepţie complexă, spirit de observaţie dezvoltat;
b) Predomină percepţia vizuală şi auditivă;
c) Percepţie difuză, superficială;

Memorie
a) Memorie reproductivă şi vizuală foarte bună, îşi
aminteşte cu uşurinţă cântece şi poezii învăţate, recunoaşte elementele omise
din desene, memorează rapid versurile simple;

45
 b) Memorie vizuală bună, îşi aminteşte parţial unele
versuri din poezii, are nevoie de repetiţii multe pentru memorare unor
catrene;
c) Memorie mecanică, sunt necesare multe exerciţii
de memorare pentru fixarea unui material lingvistic;
Gândire
a) Defineşte, compară, analizează, descrie,
comletează, asociază, recunoaşte, ghiceşte cu rapiditate soluţiile pentru
exerciţiile şi jocurile propuse;
b) Rezolvă cu ajutorul adulţilor toate cerinţele
jocurilor de perspicacitate, analizează şi compară parţial;
c) Operaţiile gândirii sunt slab dezvoltate;

Imaginaţie
a) Reproductiv-creativă, născoceşte şi amplifică
întâmplările;
b) Reproductivă;
c) Săracă;
3. Conduita elevului la lecţie şi în clasă:
a) Atent, participă activ, cu interes;
b) De obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
c) Simplu spectator, ba chiar perturbă ordinea clasei;
4. Conduita în grup, integrarea socială:
a) Sociabil, comunicativ, te împrieteneşti uşor cu el,
vine cu idei şi propuneri;
b) Este în contact cu grupul, dar preferă sarcinile
executive;
c) Retras, rezervat, puţin comunicativ;

 Clasa I (pentru elevii care greşesc la adunarea în concentrul

0-10)
1. Efectuaţi:
6+3= 13 + 6 = 4+4= 14 + 15 =

46
9–4= 19 - 7 = 8–5= 27 – 6 =
2. Rezolvaţi problemele:

Erau 12 Erau 19

Au venit 7 Au plecat 8

Sunt ------ Au rămas -------

 Clasa a II-a (pentru elevii care nu şi-au însuşit cazurile mai

dificile de scădere cu trecerea peste ordin):
1. Efectuează următoarele scăderi:

53 - 9 = 66 – 28 = 57 – 47 =
84 – 47 = 50 – 47 = 23 – 19 =

2. Mama a vrut 66 de lei şi a cheltuit 36 de lei. Cu cât este mai

mare suma cheltuită decât cea rămasă.

3. Efectuaţi:

25 + 8 = 36 + 8 = 7+8= 48 + 8 =
15 + 8 = 46 + 8 = 57 + 8 = 68 + 8 =

 Clasa a III-a (pentru elevii care nu şi-au însuşit înmulţirea

numerelor naturale)
1. Efectuaţi prin adunare repetată:

47
 5x8= 6x6= 2x7=
7x3= 3x9= 8x4=

2. Efectuaţi : (pentru elevii care nu şi-au însuşit ordinea

operaţiilor)
(27 + 27 x 9 + 27 : 9) x (150 – 150 : 1) =
1000 – 725 : 5 + (3 x 92 + 24) : 100 =

 Clasa a IV-a (pentru elevii care greşesc la înmulţire când

înmulţitorul conţine zerouri în interior)
1. Efectuaţi:
265 x 106 = 17 x 405 =
485 x 308 = 186 x 204 =

2. Joc didactic: „Împărţiri deosebite” (pentru elevii care nu

şi-au însuşit împărţirea numerelor naturale )

11: 11 = 54: 6 = 45 : 9 =
121 : 11 = 540 : 6 = 450 : 9 =
1221 : 11 = 5400 : 6 = 4500 : 9 =

Clasa I
1. Adună cu 12 fiecare număr din cerculeţe:

12 + 2 7 3 14
5 6 3

4 4 7 8
4 3 3

2. Ordonează crescător şi descrescător rezultatele obţinute:

3. Compuneţi o problemă de scădere despre copii şi baloane cu

datele 37 şi 17.

48
  Clasa a II-a
1. Efectuează:
236 + 129 + 312 =
405 – 123 – 20 =

2. Află numerele:
546 + a = 881
404 – b = 123

2. Compune o problemă care să se rezolve prin exerciţiile date:

127 + 346 = a
127 + a = ?

 Clasa a III-a

1. Calculaţi valorile numerelor necunoscute:

m – 3 = 108
n : 3 = 108
p x 3 = 108

2. Cu cât este mai mare suma decât diferenţa numerelor 461 şi 359 ?

3. Perimetrul unui triunghi este de 84 cm, laturile fiind numere

consecutive. Ce mărime au ele ?

 Clasa a IV-a

1. Află valoarea lui n din inegalităţile:

456 x n = 45 144
n : 87 : 2 – 268 = 6 000

2. Reconstituiţi operaţiile înlocuind cu cifre:

2  7 6 + 39–
39 2 429
 45 9 3139

49
 1 2 x  4 0 : 1 = 3 4
3 2 4
40 = 96
600  0
56 6
044 60
==
3. Se pardoseşte o cameră sub formă de dreptunghi cu aria de
20 m². Lungimea şi lăţimea sa sunt exprimate prin două numere naturale. Se
folosesc scânduri de brad cu lăţimea de 20 cm şi lungimea de 4 m. Câte
scânduri sunt necesare ?

 Clasa I
Proba nr. 1 (Adunări şi scăderi în concentrul 0 – 30, fără trecere
peste ordin)

1. Efectuează:
20 + 2 = 23 – 3 = 13 + 14 =
23 + 5 = 27 – 7 = 28 – 16 =
22 + 7 = 26 – 20 = 15 + 12 =
2. Completaţi căsuţele cu numărul potrivit:

13 27

14 + 3 23 -3

24 29

3.Efectuaţi:

20 23 25 28 23 27
+3 -3

50
 23 25

În parale cu aceste fişe clasice s-au oferit elevilor fişe cu jocuri

didactice.

Proba nr.2
Joc didactic: Adună, scade !

2
2 4 3

?
1 3 6 4

2. Joc didactic : Surpriza florilor

15+10

29-
19-6
12+13 2 1 13
5 20+5 6
20-4
16+9
26-10

2. Jocuri : Ghicitori
„Undeva pe sub o stâncã
Într-o peşterã adâncã ,

51
 Au intrat: o vulpe bearcã,
Un motan şi-un pui de vacã
Mai târziu în vãgãunã
Mai veni o caprã brunã
şi doi iepuri rãtãciţi
Şi-un lup cu colţii tociţi
Acum spune-mi ştii ori ba
Câţi au stat alăturea ?”

Clasa a II-a () Adunarea şi scăderea numerelor naturale în

concentrul 0 – 1 000)

Proba nr.1
1. Scrie numerele:
 Cu 36 mai mari decât: 593; 408; 472; 859;
 Cu 270 mai mici decât: 300; 412; 387; 520;

2. Află numerele necunoscute:

20 + a = 30 b– 8= 7
169 + a = 539 a + 230 = 740
872 – b = 268 b – 300 = 400

3. Află câţi peri sunt în livadă, dacă dintre cei 187 de pomi, 113
sunt meri, iar restul nuci.

Proba nr. 2
1.Jocul didactic: „Descoperă şi completează mai departe”

15 15

243 258

2.Jocul didactic: „Steluţe magice”

52
 150
210
180 180
120 150 120 150
150 120 180 90 120
?
+?

120 130 170 130

200 160 140 110 110
17 110
140 80

3. Joc: „Ghicitori”
Nicuţă sădeşte în zori,
Doi meri mici cât doi bujori.
Doi caişi cu rădăcini,
Şi doi peri ca la vecini.
Mai sădeşte el, măi frate,
Doi gutui cu flori rotate
Şi doi peri cum sunt prin sate.

Proba nr.1
1. Efectuează:
123 x 2 + 222 x 3 = 312 x 3 – 222 x 2 =
231 x 3 + 202 x 2 = 333 x 3 – 111 x 5 =
114 x 2 + 123 x 2 = 404 x 2 – 111 x 6 =

2. Află termenul necunoscut:

a + 396 x 2 = 913 123 x 2 – b = 75
b – 185 x 4 = 93 329 x 2 + e = 839
275 x 3 + c = 939 f – 496 x 2 = 5

3. Care este diferenţa dintre produsul şi suma numerelor 100 şi 7.

Proba nr. 2

53
 1. Jocul didactic : „În valsul socotelelor”

+135

+375 +543

-340

X4 X5

100+12 200+21

4. Jocul didactic: „Dreptunghiuri magice”

5x1=
.... x 2 = ....
.... x 3 = ....
... x 4 = .....
3. Joc „Ghicitoare” .... x 5 = ...
„La un număr mă gândesc,
Încearcă să-l găseşti !
Decât 10 e mai mare;
Decât 20 mai mic;
Unităţi numai 3 are,
Iară zeci în fine,
Ştiu că-s mai puţine.
La ce număr m-am gândit ?
Ai ghicit ?”2

Clasa a IV-a
Proba nr. 1
2
m. Peneş, „Sărbătoarea abecedarului”, Ed. Carminis, Bucureşti, 1991

54
 1. Desensează un romb, notat cu CDEF şi un paralelogram noata cu
LMNO.
2. Desenează un pătrat cu latura de 5 cm. Calculează:
a) Perimetrul
b) Aria
3. Numeşte corpurile geometrice:

Proba nr.2
1. Jocul didactic „Piramida”
Formaţi echipe de câte doi colegi. Care echipă calculează corect, în
cel mai scurt timp ?
a) Calculaţi suma numerelor aşezate în vârful bazei.
b) Aflaţi numărul necunoscut, ştiind că el este dublul sumei
obţinute la punctul a.

9 2
5 7
1 8
9 1

2.Joc didactic: „Figurinele”

Calculează aria fiecărei figuri geometrice exprimate în

55
 3. Joc didactic: „Căsuţele”
Cele cinci căsuţe din desen sunt zugrăvite în cunci culori; roşu,
verde, galben, maro, galben şi albastru. Cea verde nu e vecină cu cea
galbenă, cea galbenă nu e vecină cu cea din mijloc, cea albastră nu e vecină
cu cea roşie, cea roşie nu e vecină cu cea verde, prima casă e maro.
Stabiliţi ordinea culorilor.

I 1 Efectuează:
a) 6 + 47 = b) 35 + 57 = c) 19 + 36 =
72 + 9 = 50 – 25 = 74 – 37 =

I 2 Află termenul necunoscut:

a) x + 38 = 54
b) a – 27 = 46
c) 42 – n = 17

I 3 Efectuează proba adunării în două moduri:

a) 26 + 37 =
b) 67 + 19 =
c) 23 + 47 =

I 4 Într-o cutie sunt 19 bile: albe, roşii şi verzi. Ştiind că sunt 4 bile verzi şi
4 bile albe, să se afle numărul bilelor roşii.

56
 Conţinutul probei

I 1 Transformaţi unităţile de măsură indicate;

a) 12 m = ‫ ٱ‬cm = ‫ ٱ‬mm
57t – ‫ ٱ‬kg = ‫ ٱ‬dag
b) 45 000 hl – ‫ ٱ‬kg = ‫ ٱ‬dag
17 l = ‫ ٱ‬cl = ‫ ٱ‬dl;

c) 2 ore = ‫ ٱ‬min = ‫ ٱ‬s

3ooo ani = ‫ ٱ‬milenii = ‫ ٱ‬secole
I 2 Efectuează rezultatele; atenţie la rezultate !
a) 729 g – 140 cg = ...... dg
655 dl + 88 ml = ..... ml

b) 31 hm + 32 dam = ....m
630 + 1800 mm = .... dm

c) 3 ore – 3 min = min

2 milenii + 2 secole + 240 luni = .... decenii
I 3 Compară:
a) 5l 50 ‫ ٱ‬dal
160 000 16 ‫ ٱ‬cg

b) 890 decenii 89 ‫ ٱ‬veacuri

3 h 000 36 ‫ٱ‬s

c) 1 km 10 ‫ ٱ‬hm
75m 7500 ‫ ٱ‬dm

I 4 O sârmă de 27 000 lungime a fost tăiată în trei părţi: prima, de 30 dm,

a doua cu 1 500 cm mai mare.
Câţi metri are a treia bucată ?

Bibliografie
1. Ioan Neacsu – Metodica predarii matematicii, manual pentru clasele I-IV,
Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1988,

57