*m

%m
CUPRINS
 Celula este unitatea de baza structural[ qi funclionala a tuturor organismelor. Poate exista singur[
;au in grup, constituind diferite structuri. Dimensiunile celulelor variaz6. de la lesut la fesut, fiind
c uprinse intr e 20 -25 microni.

Cele mai mici celule sunt hematiile, limfocitele qi unele celule din scoarla creierului mic; cele mai
mari sunt ovulele (200 microni) qi fibrele muscular striate (10-15 cm).

Reticulul endoplasmatic neted:

sistem de membrane si canalicule care
faciliteazi transportui substanlelor in
interiorul celulei.
Vacuole: mici siculeti
care
servesc Ia depozitarea rezervelor
sau la eliminirea secre(iilor.
Microfilamentele: fibre subliri
de naturi proteici relafionate
cu fluxurile interne ale celulei
responsabile de contracfia fi
\ musculare.
\,i
Centriolii: organite
Nucleul: formaliune sferici tubulare care intervin in
ce de func{ionarea celulari si procesul de diviziune celulari.
de transmitere a caracterelor
ereditare. i
i Nucleolul: mic corp sferic
i confinutinnucleu, care trans- .;/ Microtubulii: filamente
tubulare care formeazi un fel
I/ citoplasmi pentru fabricarea ,,','i
mite mesaje ribozomilor din "i
de schelet intern al celulei.
gi
brelor
i proteinelor.
Microvilozititi: mici
pliuri ale membianei cito-
plasmatice, care miresc
suprafafa celulei qi participi
la schimbul de substante cu
mediul extern.

i--':' Reticulul
ndoplasmatic
rugos: sistem
de membrane Ei
microcanale unde
se gisesc numeroqi
ribozomi.

Membiana celularfl sau

'citoplasmatici:
inveliq se-
mipermeabil al celulei, de-a
lungul ciruia se produc
schimburi intre interior si
extern.
iediut

Aparaiul Golgi: ansamblu de Ribozomii: organite cu

vezicule Ei tubuli subliri cu rolul formi de griunte, avind
de a transforma, transporta si rolul de a fabrica proteinele.
elimina produsii chimici necesari
pentru activitatea celulard; este ,i Membraha nucleari:
," inveliq propriu al nucleului Lizozbmii: vezicule mici care
<fabrica> celulei.
' care il separi de citoplasmi. con[in in interiorul lor enzime ce
au rol in digerarea alimentelor gi
Citoplasma: substan{i de con- eliminarea reziduurilor din celuli.
sisten![ gelatinoasi care ocupi
interiorul celulei qi in care sunt
cufundate nucleul gi toate organitele.
Mitocondiiile: organite de
form{ alungitd unde se produce
arderea substan(elor nutritive.

Fig. 1, Alcd.tuirea celulei

I
 Celula musculard striath

Celula musculari netedi

Celula osoasi

Celula musculard de tip cardiac

=i.'ffi
1#
se=q,.
€-#+
EW=
'$ ffi.
Limfocit Monocit
Hematia

Celule glandulare
ffi w ffi
Neutrofile Eozinof,le Bazofile
Celula reproducitoare

Celula musculari netedi

Fig, 2, Forme de celale Si md.rimea lor comptarativd

In organizarea unei celule intr[ 3 componente fundamentale:

A. Citoplasma B. Nucleul C. Membrana
A. CITOPLASMA cuprinde doul componente:
1. hialoplasma (partea nestructurate a celulei) confine ape in care se afli un ansamblu de micele
coloidale in stare de miqcare continue. in api se afl[ cloruri, fosfafi, carbonati qi bicarbonafi in proporfii
diferite. Aceste s[ruri se afl[ in stare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd rol important in modificarea
permeabilitl1ii membranei qi a viscozitilii citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanle dintre
citoplasmd gi mediul intercelular. Substanfele organice sunt: glucidele,lipidele, protidele.
2. organite celulare: - comune tuturor celulelor - reticulul endoplasmic, ribozomii, ergastoplasma,
lizozomii, condriomul, aparatul Golgi, centrul celular. (fig.l, pag.Z)
- specifice numai unor celule - miofibrilele din celula muscular[, neurofibrilele
din celula nervoasa., corpusculii Nissl din celula nervoasi.
in ap[ se afli cloruri, fosfafi, carbonafi qi bicarbonali in proporlii diferite. Aceste slruri se afll in
stare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd un rol important in modificarea permeabilitetii membranei
qi aviscozitllii citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanfe dintre citoplasm[ si mediul intracelular.
Substanlele organice sunt: glucidele, lipidele, protidele.

8
 B. NUCLEUL este cel mai mare corpuscul Cromatina
Membrana nuclearS
din citoplasma. La exterior are o membran[ dubl[
strlb[tut[ de pori prin care se realizeazi schim-
burile de substanf[ intre citoplasml qi nucleu. Carioplasmi
Sub membrana nuclear[ se gaseqte cario-
plasma, masa coloidali cu aspect omogen in care
se observ[ la microscopul electronic, o relea de
filamente subliri formate din granulalii fine de Nucieolul
cromatinl (acizi nucleici ADN qi ARN).
in carioplasml se afli mai mulli nucleoli ce se
prezinti ca o retea de cordoane in ochiurile clreia
se afl[ ADN.
La inceputul diviziunii granulele de cromatinl
se aglomereazi formAnd cromozomii. Fiecare
cromozom este format, dintr-un filament de ADN,
de lungime variabili, iar in centrul lor se formeazl
o ingustare numit[ centromer, care il divide ln
doul brale de lungime inegal[, unul scurt qi unul Fig, 3. Reprezentare Nucleu
lung.
cent romer

t/

braful lung--
Structura
e--
anui cromozom bratul scurt
Sl=*
,1 i-
:+; iffi--g'*t
,:J:;+ --t'
Fig, 4, Cromozomii in diviziune celulard
:s=l
''-<

. ,ffidezoxiribozd :ffipunti dehidrogen Jadeninn (A) timinn (T)

S$ fosfat ffi guaninn (G) citozini (C)
Fig, 5. Reprezentarea unei cateni de ADN
ADN-ul este format din dou[ filamente compuse din molecule de dezoxiribozl gi fosfali infaqurate
intr-o elice dubl[ qi uniti cu ajutorul unor baze azotate inl[nfuite prin punli de hidrogen, ca gi cum ar
fi o scarl in spiral[. Exist[ patru tipuri de baze azotate, denumite adeninl, guanin[, timin[ qi citozin[, a
c[ror relalie este complementarl, deoarece una singurl se poate imbina cu alta specifici. Succesiunea
acestor elemente determinl alc[tuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de ADN qi care
constituie unitllile funclionale ce determin[ caracterele ereditare.
C. MEMBRANA celulei animale este foarte sublire ;i se formeazi prin diferenlierea citoplasmei
de la periferie care devine mai dens[ qi rezistent[.
Membrana are o structura trilaminatl. Membranele unor celule prezintl prelungiri,la unele celule
fiind temporare (pseudopodele leucocitelor), la altele sunt permanente (ciili celulelor din epiteliul
traheei, microvilozitlfile celulelor din epiteliul intestinal).
Membranaprezint[: -permeabilitateselectivl
- inclrcatura electric[ (este polarizati)

9
 Esteproprietateafundamentala a celuleiprin care se realizeazacreqtereaqi regenerarea organismului.
Ciclul vital al unei celule are doui perioade: perioada metabolicd, in care celula acumuleaza*material
qi
creqte qi perioada de diviziune, ln care are loc imp[rfirea celulei in doud celule noi,
asemlnatoare celulei
mame din care provin.
La celul[ intAlnim urmdtoarele tipuri de diviziune:
I' Diviziunea directi sau amitoza are loc simultan pentru nucleu gi citoplasmi. Astfel se inmulfesc
unele celule din ficat, cartilagii, unele globule albe din sAnge qi celulele care dau naqtere
elementelor sexuale.
II. Diviziunea indirecti sau cariokineza se prezinti sub doui forme:
a. Mitoza este forma superioar[ de diviziune b. Meioza sau diviziunea red.ucfional[ este
a celulelor. Specific pentru celulele din corpul tipul de diviziune caracteristicl celulelor sexuale.
omului este nr. de 46 cromozomi dintre care 44 Din aceast[ diviziune rezulth celule numite gameti
grupali in 22 de perechi, partenerii avAnd aceeaqi (elemente sexuale) care confin numai jum[tate
form[ qi mirime qi doi cromozomi sexuali - din numlrul de cromoz omi (22 autozomi qi un
heterozomi (X, Y) diferite ca formi gi mdrime. heterozom X sau Y) - garnitura haploidi (n.
Cromozomii fiec[rei perechi sunt: unul cromozomi). Diviziunile acestea se produc in
de origine maternl, cel[lalt de origine paterna. faza de maturafie a elementelor sexuale. Gametul
Celulele organismului b[rb[tesc au forma 44 mascul se numeste spermie, iar gametul femel
+ XY iar cele ale organismului femeiesc au 44 + ovul. Prin procesul de fecundafie rezult[ oul sau
XX. Garnitura completa de 46 de crmozomi se zigotul care are 46 cromo zomi, deci numirul
numeste garniturd diploid[ (2n. cromozomi). specific omului.

Mitoza Meioza
..
.. .ttit.
r::i r....,...
.

,--t.
n"'.,
,,'ii-
lH_ ",'"

t
t
/\ n--+
r'-----**--.'="**-*- \
/' \
t' e ] \
i#;-:E=:,\
,t .- ,^ |
I
'.'-....i;fl-
* ii. i
--,:rr
\ \-/ = / .---_ \
\/ r.': -*---
-__--
F-<- -:'.'i'l
.'"*+=,i -..r
f"
'1.. -,+-- ,i
\r:-lr--*+-'l -
\ \-..:'--_--
\/ /
-*-' \\
5* ,'
r .tF 1 /
I
\,,\ /\rr
t1l
a\/i t' / \/\
-\r'\r\
I i*-r /,*t I r \ t e \

'T, \Hz t\z r\/

Fig. 6, Diviziunea celulei

10
 Toate celulele care intr[ in alc[tuirea corpului uman provin din segmentarea celulei ou, urmati de
diferenfierea celularl, care duce la formarea fesuturilor.
Asocierea de celule cu aceiaqi form[ qi structur[, indeplinind in organism aceiagi funcfie poart[
numele de fesut. Dup[ form[, structurl qi propriet[file fiziologice ale celulelor, lesuturile pot fi de 4 feluri:
- EPITELIAL
- CONJUNCTIV
- MUSCULAR
- NERVOS.

Prezint[ celule strAns legate, formind membrane ce acoperl corpul la suprafall sau clptuqesc
cavit[fi interne. Leg[tura dintre celule se face prin prelungiri digitiforme, care se intrep[trund, prin
formafiuni fibrilare, ce trec de la o celull la alta (tonofibrilele) sau sunt aqezate pe o membran[ bazall.
care leag[ epiteliul de lesutul ce il acoper[. Hrlnirea lesutului epitelial se face pe seama lesutului
conjunctiv care le insofeqte.
Dup[ funcfiile indeplinite lesutul epitelial se imparte in:
a) fesutul epitelial de acoperire
b) lesutul epitelial glandular
c) lesutul epitelial senzorial
A. TESUT EPITELIAL DE ACOPERIRE
Dup[ num[rul straturilor de celule din care sunt alcltuite:
- unistratificate
- multistratificate

fesut epitelial simplu

tesut multistratificat

Tipuri de celule
ce iau parte unistratificat prismatic Iesut multistratiflcat
la formarea cubic
epiteliului

tesut multistratificat
{esut pseudostratiflcat prismatic

Fig. 7, lesuturi epiteliale de acoperire

11