Unghiuri

 congruente :au măsuriegale

 adiacente : au acelaşi vârf şi
o latură comună
 opusela vârf : au acelaşi vârf şi laturile
unuiasunt în prelungirea laturilorceluilalt
 Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente
 complementare : două unghiuri care au suma 90º
xcomplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 70º
 suplementare :două unghiuri care au suma 180º
xsuplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 160º
 unghi alungit : care  are 180º; unghi nul   care are 0º
 unghipropriu :care nu este nici alungit, nici nul
 unghiascuţit  90º; drept  90º ;obtuz 90º

 unghiuriîn jurul unui punct  

Suma unghiurilor în jurul

unui punct  este 360º
 Unghiuri formate de două drepte cu o secantă
alterne interne :1 şi 7;  2 şi 8
alterneexterne : 3şi 5; 4 şi 6
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6;
3 şi 7;4 şi 8
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi

de unghiuri sunt congruente şi reciproc.
Puncte şi drepte
 puncte coliniare:sunt situate pe o dreaptă
 drepte concurente: drepte care se intersectează
punct de concurenţă:punctul în care se
 intersectează două drepte
 semidreapta deschisă:  (OAO 
 semidreapta închisă:  [OAO 
segmente congruente: au lungimi egale[AB]  [CD]
 drepte perpendiculare: formează
un unghi drepta  b
 drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu
se intersecteazăa b
Axioma lui Euclid:
printr-un punct exterior unei drepte se poate
duce o singură paralelă la dreapta dată.
Figuri geometrice
Triunghi
isoscel: are două laturi congruente
 echilateral: are toate laturile congruente
 oarecare: are laturi de lungimi diferite
 ascuţitunghic: toate unghiurile ascuţite
 dreptunghic: are un unghi drept
catete:laturile care formează unghiul drept
ipotenuza: latura opusă unghiului drept
 obtuzunghic: are un unghi obtuz
Patrulater
 Paralelogram:are laturile opuse paralele
Proprietăţile paralelogramului:
 laturile opuse sunt congruente
 unghiurile opuse sunt congruente, iar
unghiurilealăturate sunt suplementare
 diagonalele au acelaşi mijloc
Dreptunghiul: paralelogramul care are
un unghi drept
 diagonalele dreptunghiuluisuntcongruente
Rombul: paralelogramul care are două
laturi alăturate congruente
 diagonalele rombului sunt perpendicula re şi
sunt bisectoare ale unghiurilor
Pătratul: are toate proprietăţile
dreptunghiuluişi rombului
 Trapezul:are două laturi paralele şi
celelalte două neparalele
Τrapez isoscel:arelaturileneparalele
congruente
Τrapez dreptunghic:are un unghi drept
Teoreme importante
suma unghiurilor unui triunghi este 180º
suma unghiurilor unui patrulater este 360º
 unghiurile de la baza unui triunghi
isoscel sunt congruente
 într-untriunghi isoscel, bisectoa rea
unghiului de la vârf este şi mediană,
înălţime,mediatoare.
 într-un triunghi dreptunghic,
mediana din vârful unghiului
drept este jumătate din ipotenuză.
 într-un triunghi dreptunghic
care are un unghi de 30º, cateta
opusă acestui unghi este
jumătate din ipotenuză.
 teoremalui Thales :
AE AF
EF BC    
EB FC
 teoremafundamentală a asemănării :
dacă EF BC,atunci AEF ~ ABC(suntasemenea),adică
AE AF EF
 
AB AC BC
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu
pătratul raportului de asemănare
 teorema bisectoarei:dacă AD
AB AC
 este bisectoare, 
BD DC
Într-un  dreptunghic:
 teorema înălţimii: AD  BD  DC
 teorema catetei: AB  BD  BC
 teorema lui Pitagora:AB2  AC 2  BC 2

unghiulla centru AOB are măsura

egală cu a arcului cuprins între laturi
unghiulînscris AMB are măsura
jumătate din a arcului cuprins între laturi
 raza este perpendiculară pe tangentă
 unghiul format de o tangentă cu o coardă
este jumătate din arcul subântins de coardă
diametrul perpendicular pe o coardă 
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul.
 teoremacelor trei perpendiculare :
AM   , MB  d  AB  d
Linii importante în triunghi
 Bisectoarea: împarte un unghi
în două unghiuri congruente.
Bisectoarele sunt concurente
în I- centrul cercului înscris
 Mediatoarea: perpendiculară pe
mijloculuneilaturi.
Mediatoarelesuntconcurente
în O- centrulcerculuicircumscris.
La triunghiul obtuzunghic, O este
situat în exterior.
La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei.
 Înălţimea: perpendiculara
dintr-un vârf pe latura opusă.
Înălţimilesunt concurente
în H - ortocentrul.
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior.
 Mediana: uneşte un vârf
cu mijlocul laturii opuse.
Medianelesunt concurente
în G - centruldegreutate.
1 2 1 2
Centrul de greutate este la de bază şi de vârf:GM  AM ,GA  AM
3 3 3 3
Arii şi alte formule
bh ab sin u
Triunghi A  ; A  ; A  p ( p  a )( p  b )( p  c ),unde peste
2 2
abc
 semiperimetrul, p  ( formula lui Heron)
2
a 3 a2 3
Triunghi echilateral:înălţimeah  ;aria Aech. 
2 4
c c c c
Triunghi dreptunghic:înălţimea h  1 2 ;aria Adr .  1 2
ip 2
Linia mijlocie în triunghi
-uneşte mijloacele a două laturi;
Este paralelă cu a treia latură şi
este jumătate din aceasta.
A
Raza cercului înscris în triunghi r 
p
Dd
Paralelogram A  b  hDreptunghi A  L  lRomb A   saub  h )
2
Pătrat diagonalad  l 2,aria A  l²
( B  b)  h
Trapez A 
2
Linia mijlocie în trapez
-uneşte mijloacelelaturilornepara lele;
Este paralelă cu bazele şi
Bb
este egalăcu media lor aritmetică:lm 
2
180 180
Poligon regulat : apotema an  R cos ;  latura ln  2 R sin
n n

Măsura unghiului un 
 n  2   180 ;Nr. diagonalelor n  n  3 
n 2
Cerc   Lungimea (circumferinţa)L  2 R,  Aria A   R ²,     3,14159265...
Poliedre
Prisma     V  AB  h    
AL  suma ariilor feţelor laterale    
Aria totală AT  AL  2AB
Diagonala paralelipipedd  a 2  b2  c 2
Diagonala cubului d  l 3
AB  h
Piramida V 
3
AL  suma ariilor feţelor laterale    
Aria totală AT  AL  AB
apotemă=înălţimea unei feţe laterale
Trunchiul de piramidă 
h
V  ( AB  Ab  AB  Ab )
3
AL  suma ariilor feţelor laterale    
Aria totală AT  AL  AB +Ab
Corpuri rotunde
Cilindrul      AL  2 RG  
 AT  AL  2 AB 
V   R ² h
Conul     AL   RG   
 AT  AL  AB
 R2  h
V  
3
360R
unghiul sectorului desfăşurării u 
G
Trunchi de con
AL   G  R  r 
AT  AL  AB  Ab 
h 2
V ( R  r 2  Rr )
3
Sfera A  R 2
4 R 3
V 
3