UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

Controlul si expertiza produselor alimentare

Noțiuni generale despre bolile plantelor

Cadru didactic: conf.dr.ing.Gontariu Ioan Student: Solomon Andrei

SUCEAVA
NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR

Orice tulburare care apare in structura si functiile unui organism, sub influenta unui agent
patogen sau de alta natura, urmata de modificari biochimice, fiziologice, citologice, histologice,
anatomice si morfologice, poarta denumirea de boala.

Totalitatea modificarilor vizibile survenite in procesul de patogeneza, alcatuiesc tabloul

simptomatologic al bolii. Evolutia procesului patologic trebuit privita in contextul interactiunii
dintre planta gazde - agentul patogen - factorii externi. Dupa etiologie (cauza bolii) bolile sunt
grupate in boli neinfectioase (fiziologice) si boli infectioase (parazitare).

Bolile neinfectioase se datoresc actiunii nefavorabile a factorilor de mediu (edafici, climatici) sau
tehnologiei de cultura necorespunzatoare. Bolile infectioase sunt provocate de agenti
fitopatogeni.

Calsificarea bolilor infectioase :

a) dupa natura agentului ficopatogen:

- viroze - boli produse de virusuri

-micoplasmoze - boli produse de microorganisme de tip Mycoplasma

-bacterioze- boli produse de bacterii

-micoze- boli produse de ciuperci

antofitoze- boli produse de antofite semiparazite si holoparazite;

b) dupa evolutia si durata procesului patologic:

-boli acute(ritm de dezvoltare rapid);

-boli cronice(ritm de dezvoltare lent);

c)dupa caracterul infectiei:

-boli localizate(majoritatea)

-boli generalizate(viroze, micoplasmoze,traheobacterioze,traheomicoze);

d)dupa aria de raspandire:

-boli epidemice sau epifitii(se raspandesc cu viteza mare, ocupa suprafete intinse, provoaca

adevarate invazii insa apar periodic);

-boli endemice sau endemii, sunt cantonate intr-o anumita regiune,se manifesta an de an cu o

intensitate variabila).

Determinarea cu exactitate a unui agent patogen presupune pe langa cunoasterea simptomelor

tipice bolii si examinarea microscopica a acestuia.
Modificari anatomo-morfologice induse de agentii fitopatogeni in procesul de patogeneza

Tulburarile fiziologice si citologice ce au loc in plantele bolnave, duc prin acumularea lor
treptata la aparitia unor modificari morfologice evidente, modificari care constituie principalele
elemente ale descrierii unei boli. Simptomele prin care se manifesta bolile plantelor pot fi
grupate astfel:

a) Patarea este cel mai frecvent simptom fiind intalnit la viroze, micoplasmoze, bacterioze, si
mai ales la micoze. Petele care apar, pot fi albicioase, galbene, rosiatice, brune, negre, au forme
si marimi diferite, apar in majoritatea cazurilor pe frunze dar se intalnesc si pe fructe sau ramuri.

Pe frunzele de mar atacate de Mycosphaerela sentina apar pete albe (fig. 1).

Fig. 1 Patarea alba a frunzelor de par produsa de Mycosphaerela sentina

Petele galbene sunt provocate de fenomenul de manare fiind intalnite la plantele atacate de
ciuperci din familia Peronosporaceae care produc mane, de virusuri si micoplasme. Petele pot fi
localizate (petele untdelemnii de la frunzele de vita-de-vie atacate de Plasmopara viticola) sau
pot fi extinse pe intreaga suprafata a frunzei, ca la majoritatea virozelor. La multe boli virotice,
petele de decolorare alterneaza cu portiuni de limb de culoare verde, ceea ce da frunzei aspectul
caracteristic de mozaic(mozaicul frunzelor de mar-Apple mosaic virus)-fig.2.

Fig. 2 Mozaicul frunzelor de mar Apple mosaic virus

Pe frunzele de grau atacate de Puccinia striiformis f.sp. tritici apar dungi galbui, longitudinale,
paralele cu nervurile. Petele rosiatice apar pe frunzele de prun in cazul atacului
ciupercii Polystigma rubrum. La cartoful atacat de Alternaria porri f. sp. solani apar pe frunze
pete de culoare bruna(fig. 3).

Fig. 3 Patarea bruna a frunzelor de cartof atacat de Alternaria porri f. sp. solani

Petele pot avea si culoarea neagra (frunze de trandafir atacate de Diplocarpon rosae , fig.4).

Fig. 4 Patarea neagra a frunzelor de trandafir-Diplocarpon rosae

b) Necroza sau arsura este un stadiu avansat al patarii si apare datorita mortificarii tesuturilor. Ca
exemple, citam necroza frunzelor de fasole, produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv.
phaseoli(fig.5),arsura ramurilor de mar cauzata de Erwinia amylovora.

Fig. 5 Arsura comuna a fasolei

Xanthomonas campestris pv. phaseoli

c) Ciuruirea frunzelor se datoreste aparitiei unui strat de sciziune intre zona sanatoasa si zona
necrozata, care determina desprinderea portiunii atacate, frunza ramanand in acest caz perforata.
Acest simptom este intalnit frecvent la frunzele pomilor din familia Prunoideae , in cazul
atacului de Pseudomonas syringae si Xanthomonas campestris vv. Pruni(fig.6).

Fig.6 Ciuruirea frunzelor pomilor samburosi- Stigmina carpophyla

d)     Hipertrofii. Acestea apar datorita actiunii unor enzime secretate de agentii fitopatogeni

care determina inmultirea exagerata a celulelor si proliferarea haotica a tesuturilor. Astfel de
tumori sunt produse de Agrobacteriumradiobacter pv. Tumefaciens pe radacina sau coletul
pomilor fructiferi(fig.7) si pe radacina de sfecla(fig.8).  
 Fig. 7 Cancerul pomilor fructiferi-Agrobacterium radiobacter pv. Tumefaciens

De asemenea, ciuperca Plasmodiophora brassicae provoaca hipertrofia radacinilor de varza(fig.

8).

Fig. 8 Hernia radacinilor de varza-Plasmodiophora brassicae

e) Atrofii. Sunt modificari contrare hipertrofiilor si se manifesta prin incompleta dezvoltare a

unor organe sau chiar prin avortarea lor. Plantele de tomate atacate de Mycoplama sau
de Cucumber mosaic virus au limbul foliar atrofiat(fig.9).

Fig.9 Boala "frunzelor de feriga"-Cucumis mosaic virus

Uneori hipertrofiile apar asociate cu atrofiile, ca in cazul hurlupilor provocati de Taphrina pruni,
la care mezocarpul este hipertrofiat iar endocarpul si samanta sunt atrofiate(fig. 10).

Fig. 10 Hurlupii la prun- Taphrina pruni

f) Putregaiurile apar datorita distrugerii lamelei pectice din peretii celulari sub actiunea unor
bacterii sau ciuperci. Dupa consistenta organelor atacate si in functie de conditiile climatice,
putregaiurile pot fi de doua feluri: umede si uscate.

Putregaiul umed(moale) se dezvolta pe carnoase si suculente, in conditii de umiditate ridicata.

De exemplu Erwinia carotovora var. atroseptica care produce putregaiul umed al
cartofului(fig.11) si ciuperca Monilinia sp. care produce putregaiul brun al fructelor
semintoaselor si samburoaselor.

Fig. 11 Putregaiul umed al tuberculului de cartof- Erwinia carotovora var. atroseptica

Putregaiul uscat se manifesta pe organele mai putin suculente ale plantelor si in conditii de
umiditate atmosferica scazuta. Exemple : putregaiul uscat al stiuletilor de porumb produs de
ciuperca Nigrospora oryze(fig.12) si putregaiul uscat al tuberculilor de cartof produs de diferit
specii de Fusarium.

Fig. 12 Putregaiul uscat al stiuletilor de porumb -Nigrospora oryze

g) Nanismul sau piticirea este determinat de ritmul redus de dezvoltare al plantelor in
comparatie cu ritmul de dezvoltare al plantelor sanatoase. Plantele infectate au talia redusa cu
ncca. 60-80%, internoduri scurte, dau productii scazute sau raman sterile. Tilletia
controversa ataca graul si produce un nanism accentuat plantelor infectate(fig. 13). In culturile
de floarea soarelui infectate de Plasmopara helianthi apar plante pitice cu tulpini subtiri,
internodii scurte,frunze incretite si apropiate.

Fig. 13 Malura pitica a graului- Tilletia controversa

h) Distrugerea organelor. Majoritatea agentilor fitopatogeni distrug partial organele atacate, in

putine cazuri inregistrandu-se distrugerea totala a acestora. Taciunele comun al porumbului
produs de ciuperca Ustilago maydis determina formarea unor pungi sau tumori la baza plantei
sau pe stiuleti( fig. 14).

Fig. 14 Taciunele comun al porumbului -Ustilago maydis

In cazul graului atacat de Ustilago tritici sunt distruse toate elementele spicului cu exceptia
rahisului(fig. 15).

Fig.15 Taciunele zburator al graului -Ustilago tritici

i) Deformarea organelor este o modificare produsa de virusuri, bacterii si ciuperci. De exemplu,

rasucirea frunzelor de cartof produsa de Potato leaf roll virus(fig. 16) si deformarea fructelor de
par produsa de Venturia pirina(fig.17). 

Fig. 16 Rasucirea frunzelor de cartof - Potato leaf roll virus

Fig. 17 Rapanul perilor- Venturia pirina

j) Ofilirea sau vestejirea este o modificare foarte grava determinata de insuficienta apei,
survenita la un moment dat in planta. Ofilirea poate fi fiziologica sau parazitara in functie de
agentul cauzator. Ofilirea parazitara poate fi partiala sau totala. Ofilirea partiala a frunzelor si
florilor de pe lastarii prunoideelor se observa la pomii atacati de Monilinia laxa(fig. 18).

Fig. 18 Monilioza prunoideelor- Monilinia laxa

Ofilirea totala este determinata de parazitii care afecteaza sistemul radicular(Plasmodiophora

brassicae) si mai ales de bacteriile si ciupercile traheifile(Erwinia tracheiphila, Fusarium
oxisporum).

k) Caderea frunzelor, florilor si fructelor caracterizeaza atacul multor paraziti. De exemplu

defolierea piersicului atacat de Taphrina deformans si caderea fructelor de mar si par produsa
de  Monilinia frutigena.

l) Producerea de exudat si gome.Exudatul este un lichid eliminat sub forma de picaturi incolore
sau galbui de catre plantele infectate de bacterii(Xanthomonas campestris pv. Phaseoli). Goma
sau cleiul este o substanta mucilaginoasa care apare in vasele conducatoare ale plantelor,
astupandle sau poate sa apara pe trunchiul sau ramurile diferitilor pomi fructiferi in cazul
infectarii cu ciuperci(Stigmina carophyla).

m)  Distrugerea organelor plantei si inlocuirea lor cu organe proprii parazitului. In spicele
gramineelor atacate de Claviceps purpurea, in locul cariopselor se dezvolta organele de
rezistenta ale ciupercii ce poarta numele de scleroti(fig.19).

Fig. 19 Scleroti de Claviceps purpurea si spice atacate

n) Asimetria organelor atacate este un simptom care apare frecvent la plantele virozate. Acestea
prezinta frunze care au cele doua jumatati inegale ca suprafata si lungime a marginii limbului.
Acest fenomen se observa la frunzele de prun atacat de Plum pox virus.

Fig.20 Atac de Plum pox virus

o) Hidroze. In acest caz frunzele atacate par a fi imbibate cu apa si devin translucide. Aceste
modificari apar mai ales in cazul bacteriozelor. Pe frunzele de castraveti atacate de
bacteria Pseudomonas syringae pv. lacrimans, se observa portiuni hidrozate ce inconjoara zonele
necrozate.

Fig. 21 Frunze de castraveti atacate Pseudomonas syringae pv. lacrimans