In cenaclu au activat și poeți, cațiva graficieni și caricaturiști.

Rangyak Stefan este autorul

primului afiș al cenaclului (v. Anexa 2.pag.19). Mulți spectatori și-au admirat chipul pe hîrtie așa cum
arăta în timpul spectacolului, desenat în creion, cu o deosebită măiestrie în suprinderea expresiei.
Rangyak nu semna desenele pe care le înmîna spectatorului desenat, ci scria pe ele ”Excelsior” Traian
Furnea, caricaturist (v.anexa 2, pag. 13), publicat de ”Flacăra”, ”Vatra”, ”Urzica”, își răspîndea cu
genorozitatedesenele hazlii în sălile de spectacol. Pilda lui a fost urmată de Dan Naforniță.

In cenaclul s-au alcătuit și prezentat în fața spectatorilor trei montaje literare (v. anexa. 3,
pag.14). Cel alcătuit de eleva Doina Olteanu, intitulat ”Florile pămîntuluiși ale păcii” s-a bucurat de
mult succes. Am dorit să provocăm publicul spectator la participare, de acea versurile au fost rostite
de cenacliști răspîndiți (fără să fie cunoscuți) în masa spectatorilor. Fotografia de la anexa 2. Pag 7,
surprinde o elevă apunînd versuri din acest montaj, în spectacolul susținut la liceul ”Metalotehnica”.

Edy Marinescu a prezentat numere de pantomină. Poantele lui Tuțu (Traian Furnea) au
delectat întodeauna publicul.

IV:3. Modalități de finalizare a creațiilor cenaclului

Cenaclul ”Excelsior” a fost și este în primul rînd un atelier de creație. Păstrîndu-și specificul
său fundamental, acela de atelier de creație, cenaclul și-a diversificat modalitățile de valorificate a
potențialului său creator în vederea adîncirii procesului de aducare patriotică și estetică a publicului
său, format din elevi și tineri muncitori, în fața căruia a susținut numeroase spectacole de muzică și
poezie (v.anexa 2, pag.14). dealtfel, noțiunea de atelier de creație trebuie acceptată și în sensul ei
larg. Orice ședință-spectacol înseamnă o încercare a forțelor cenaclului, înseamnă supunerea
cenaclului și, individual, a cenacliștilor, la un examen politic. Succesele ca și insuccesele sînt bune
prilejuri de reflecție. La fiecare manifestare cu public, am prospectat gusturile acestuia fără să facem
concesii succesului ieftin, l-am provocat fără să-l ignorăm, am căutat să-i înțelegem cerințele și
necesitățile sufletești superioare.

Ieșirea în public a fost o necesitate internă a cenaclului. A fost rodul evoluției complexității
munci artistice perseverente. Poeții aveau poezii publicate, dar există și o altă formă îmbietoare de
receptare a textului acestora – prin cîntec, folkiștii aveau numeroase compoziții minunate, ce
trebuiau ascultate, muzicienii, recitatori aveau nevoie de public. Am început să colindăm liceele,
prilej cu care erau racolate în cenaclul noi talente dornice de perfecționare și afirmare. Spectacolelel
au devenit prilejuri de emulație (v. Anexa 2. Pag. 11).

Am arătat în subcapitolul precedent structura unei ședințe-spectacol cu lectră supusă

dezbateri critice, ședință cu pregmant caracter de lucru (proces verbal). Forma cea mai înaltă a
manifestări artistice a cenaclului nostru a fost :

(V) Sedința spectacol

- program artistic complex

(v.pag. 71. a)

Aceste spectacole cu public constituie una din formele importante de valorificare a creațiilor
cenaclului.
 IV.3.1. Spectacolul de muzică și poezie

Intotdeauna spectacolele de muzică s-au desfășurat pe baza unui program întocmit în

ședințele cenaclului. Programul se structura în jurul a trei forme de manifestări artistice, care
n-au lipsit niciodată: poezie sau proză originală, muzică folk și recutări . La acestea se
adăugau muzica clasică, recitări, recitaruri, micro-expoziții de artă plastică (răspîndirea de
caricaturi și desene în public), momentele actoricești etc.

De obicei spectacolele noastre au cuprins 2-3 parți. In prima parte, cu un carecter mai
solemn, includeam poezia originală, poezia patriotică și muzica folk pe versuri patriotice,
momente aniversare (ex. 1907, 1877), momenntul Eminescu (permanent), momente
închinate anumitor poeți aniversați sau frecventați mult de cenacliști (ex. Bacovia(v.anexa
3,pag. 35-42), Blaga, Ady Endre etc. ). Partea a doua cumprindea un caleidoscop artistic,
poesie și piese folk antirăzboinice, momente inspirate din foclor (recitări, folk) umor, muzică
clasică, momente actorești etc. Al treilea moment îl constoituia topul cenaclului pentru
recitări și muzică folk și chiar poezii originale. In vederea prospectării gustului și preferințelor
publicului.

Programele spectacolelor noastre pentru sălile mari din oraș sau cele pentru alte
localitați din județ sau din afara județului au fost întodeauna aprobate de Comitetul de
cultură și educație socialistă al județului Mureș.

Prezentam mai jos spre exemplificare comținutul spectacolului cenaclului ”Excelsior”

susținut la 18 dec.1978 în sala cinematografului ”Arta” :

Programul cenaclului ”Excelsior” pentru data de 18 decembrie – sala

cinematografului ”Arta”

1. Țara – versuri Mihaela Diaconu, muzica Mircea Maier, interpretează Mircea Maier și
Monica Ristea.
2. Sub cerul românesc -recită Edy Marinescu
3. Lupta vieți – versuri George Coșbuc
- muzica Mircea Maier

4. Patriei – versuri de Eugenia Marinescu

5. Arc de triumf – versuri de Pelicia Ionescud

Cîntul dragostei – muzicăși interpretare Romeo Groianu

6. Recitare în limba maghiară: Bota Emese : Furulyaszó, (Glas de fluier), Fakas Arpád

7. Oltul în Ardeal – versuri Adrian Păunescu, muzica Dorina Năndrean și Bibo Ludovic.

8. Omul din Ardeal - versuri de doina Olteanu

Partidului – versuri de Margareta Puskas

 9. Moment aniversar: 1907-1977

- Lipsesc morminte de Tudor Arghezi – muzică și interpretare Mircea Rusu

- Eroi Războiului de independență – versuri de M. Puskas
- Hora de la Grivița – de V. Alexandri – muzică și interpretare Ioan Micu.

10. Grîu sub bolta Ardealului - versuri de Traiain Furnea

Cîntec de amintire – versuri Eugen Nistor

11. Port în mine – versuri Eugem Nistor – muzica Mircea Maier

12. Moment Ady Endre: recitare din Ady endre : Cîntecul iacobinului maghiar - recită Gal Ana
Maria

Nepotul lui Doja – muzică și interpretare Adrian Kovacs Vallomás a szerelemrὂl

13. Țara (în limba română, maghiară și germană) versuri Ioan Nicu și Doina Pologea –
interpretată de Ioan Nicu

14. Moment Eminescu:

- Peste vîrfuri – muzica Maier Mircea – interpretează Monica Maier și Mier Mircea

- O, ramîi – Dana Taloș

- Floare albastră - recită Dorina Draghici

- Lacul – muzicăși interpretare Rozalia Constantin

- Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie – recită Giuseppe Poenaru

15. Ce este potrivit să facem – versuri Adrian Păunescu muzica Theo Marian

- interpretează Folk grup ”Excelsior” Mircea Maier, Monica

Ristea, Giuseppe Poenaru, Dumitru Fabian .

Partea a II-a

1. Ploaia care va veni - versuri Dorin Liviu Zaharia

- Muzică și intrepetare Adrian Ivanițki
2. ”Sculptorul” de Ion Brad – recită Dan Olaru, student la institutul de teatru
3. Cîntec – adaptare după Omar Khayan - muzică și interpretare Ion Vele
4. Două poezii de Dumitru Mureșan, redactor la vatra
5. Risipei se dedă Florarul - versuri L. Blaga

- Muzica Ion Moldovan

6. Critica de jos – de Nina Cassian - recită Adrian Brînduș

7. Amiază - versuri de A. Sorofetea

 - muzică și intrepetare Adrian Ivanițki

8. ”Poante” – Traian Furnea

9. Toamna – St. O.Iosif – muzica Mircea Rusu

- cîntă Mircea Rusu și Dumitru Fabian

10. ”Mai, rar !” – parodie de Claudiu Iordănescu, după G. Bacovia

- recită Ion Ruscuț, student

11. Cîntec de dragoste – Al. Vlahuță

- muzică și interpretare Ion Moldovan

12. Despre cultivarea talentului - proză de Ioan Radin, redactorul revistei Vatra

- interpretează Dan Glasu

13. Rád gondlok – versuri și muzică Rozalia Constantin

14. ”Spânzuratul” – de M. Sorescu – interpretează Dana Taloș, studentă la Institutul de teatru