PROIECT DE LECTIE

I.PARTEA INTRODUCTIVA
Nume si prenume : Prof. Budurca Valentina
Data: 08.11.2020
Scoala: Scoala Gimnaziala “Tudor Arghezi”
Clasa: a V a C
Disciplina : Biologie
Unitatea de invatare : Ecosisteme terestre si acvatice naturale
Subiectul lectiei : Recapitulare ecosisteme terestre naturale
Durata de desfasurare : 40 minute
Categoria lectiei: Recapitulare, sistematizarea si sinteza cunostintelor

Scopul lectiei : Dobandirea unui sistem de cunostinte referitoare la componentele structurale ale unui ecosistem , interactiunea dintre organism si
mediu, tipuri de ecosisteme naturale in vederea intelegerii interdependentei biotop-biocenoza.
Competente specifice:
1.1. Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, ca surse pentru identificarea caracteristicilor unor sisteme biologice, a unor
procese și fenomene
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală și scrisă
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor
4.2. Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului comportament asupra mediului înconjurător

Obiective operationale :
Pe parcursul si la sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili :
O1: Sa enumere cele doua componente ale unui ecosistem indicand factori biotici si factori abiotici pe baza filmului didactic prezentat de catre
profesor.
O2: Sa identifice tipuri de ecosisteme naturale si artificiale indicand cel putin trei exemple pe baza imaginilor prezentate din power point de catre
profesor.
O3: Sa enumere categoriile trofice pe baza imaginilor prezentate in power point si sa enumere minim doi reprezentanti pentru fiecare categorie
trofica
O4: Sa enumere cel putin trei relatii intre vietuitoare pe baza imaginilor prezentate de catre profesor in power point.
Resurse procedurale: observarea dirijata si nedirijata, conversatia euristica, explicatia, demonstratia, problematizarea,invatarea prin descoperire,
jocul de rol
Resurse materiale: calculator, manual, prezentare PPT, aplicatii online wardwall, mozaik education .
Forma de organizare a activitatii : frontal, individuala
Anticiparea dificultatilor: probleme tehnice la calculator, intreruperea curentului electric/internet, insusirea eronata a unor termeni noi.
Bibliografie:

Manual clasa a V-a , Ed Corint , Silvia Olteanu , Stefania Giersch, Iuliana Tanur, Camelia Manea, Teodora Lazar
Manual clasa a V-a , Ed Litera, Jeanina Cirstoiu, Alexandrina-Dana Grasu
Biologie pentru clasa a V-a Caiet de lucru, Ed Ars Libris, Iuliana-Alina Sprinceana, Florina- Claudia Ghitulescu, Adina Grigore
Manual clasa a V-a , Ed Aramis Print, Teodora Badea, Nicoleta-Adriana Geamana, Madalina Nituleac
II DESFASURAREA LECTIEI

Obiective Etapele lectiei Activitatea profesorului Activitatea elevului Evalu

operationa are
le

1 2 3 4 5

Moment P. verifica prezenta (realizeaza un screen shut E. isi pregatesc rechizitele necesare orei
organizatoric pentru a salva timp) ,resursele materiale ale
lectiei
Reactualizarea P. adreseaza elevilor intrebari din lectia E. raspund la intrebarile adresate de profesor.
notiunilor necesare anterioara : Ecosisteme din zone calde : deserturile, savanele, Orala
trecerii la noua lectie Ecosisteme din alte zone ale Globului padurile tropicale, padurile ecuatoriale.
Ce ecosisteme cunoasteti din zone calde?Dar din Ecosisteme din zone reci: Polul Nord, tundra, Polul Sud.
zone reci? Animale din desert: scorpionul, soparla de desert,
testoasa de desert, vulpea de desert, camilele.
Animale din savana: animale erbivore : girafe,
Gazele, antilope, sebre, elefanti si animale
Carnivore : lei, leoparzi, gheparzi, hiene
Dati exemple de animale din desert? Dar din
savana?
Biotopul la Polul Nord:
-gheața are aproximativ 3m grosime;
-vara durează 6 luni, temperaturi medii
De 0 0 C;
-iarna corsepunde nopții polare, temperatura medie de
-35 0C. Biocenoza: animale putine cu
 Cum este biotopul la Polul Nord? Dar biocenoza? Adaposturi in zonele de uscat apropiate
. Ursul polar, vulpea polara

Profesorul propune elevilor sa reflecte asupra

Captarea atentiei ipotezei : Ştiati că peste 70% din populaţia totală Elevii raspund la aceasta idee incadrand bacteriile
pentru lectia noua de bacterii de pe Terra se află sub suprafaţa in categoriile trofice invatate.
planetei ? Aveti idee ce sunt bacteriile “zombie”?
Cercetătorii au facut o descoperire neobişnuită şi
spre uimirea noastră există pe Terra un ecosistem
imens format din bacterii zombie.Aceştia au forat
2,5 km sub fundul mării pentru a găsi primul strat
al acestui ecosistem vast. Aceste bacterii trebuie
să trăiască la temperaturi extreme, lipsite total de
lumină şi cu niste cantităţi minime de hrană , ele
se află într-o stare asemănătoare cu a unui zombie
de aici şi denumirea lor. Descoperirea aceasta
demonstrează că planeta noastra este plină de
secrete pe care abia incepem să le aflam.
Profesorul anunta tema : Ecosisteme naturale
recapitulare.
Haideţi să aflam ce este un ecosistem şi care sunt
componentele acestuia.

P anunta titlul lectiei si il scrie pe tabla online E. scriu in caiete titlul lectiei.
( word)

Anuntarea temei si a P. trezeste interesul elevilor acestia sunt

obiectivelor informati asupra obiectivelor urmarite si se
prezinta succind definitia ecosistemului .

Ecosistemul constituie o unitate relativ

stabilă, care există în anumit spaţiu şi timp. El
poate fi caracterizat prin mărime, origine,
structură, vârstă etc. Dimensiunile ecosistemului
pot varia foarte mult. De exemplu, o plantă uscată
reprezintă un microecosistem, o pădure sau un
lac-mezoecosistem, un ocean – macroecosistem,
iar ecosfera constituie cel mai mare ecosistem.
Hotarele ecosistemelor sunt aproximative şi se
stabilesc, de regulă, după speciile de plante
edificatoare. De exemplu pornind de la poalele
munţilor Bucegi spre vârf se succed mai multe
ecosisteme : păduri de foioase, păduri de conifere,
zona subalpină de jnepeni şi zona pajistelor alpine
cu muşchi, licheni, plante târâtoare.
Ecosistem = unitatea structurală şi
functională care se stabileste între biotop si
biocenoză ; unitatea organizatorică elementară a
ecosferei.
Ecosistemul este format din doua
componente aflate în stransă legatură
( interdependentă):
1.Biocenoza e compusă din grupări de
vieţuitoare (populaţii): fiinţe microscopice, plante,
ciuperci, animale.Între populaţii există diferite
relaţii ( de hrănire, de apărare, de reproducere)
.Vieţuitoarele îsi duc existenţa într-un spaţiu
numit biotop unde sunt influenţate de anumite
condiţii de viaţă , la care ele se adaptează.
2.Biotopul cuprinde elemente fără viaţă
( ex: roca, solul, vântul, curenţii de aer, valurile,
temperatura, umiditatea, lumina etc) .Acestea
variază în timp ( de la zi la noapte de la un
anotimp la altul) şi le creează vieţuitoarelor
condiţii pentru existenţă.( aer, apă, teren, hrană
etc).
Un ecosistem are o suprafaţă cuprinsă
între 0,1 si 500 km pătraţi.
 Orice biocenoză ocupă un anumit
biotop.Nu există biocenoză fără biotop şi nici
biotop fără biocenoză.

O1 Prezentarea optima a P. pune la dispozitia elevilor un video din E. privesc video si raspund la intrebari.
continutului programul Mozaik 3D in care sunt prezentate
caracteristicile ecosistemelor naturale

Dirijarea invatarii P solicita elevilor sa vizioneze prezentarea PPT . E. vizioneaza cu atentie prezentarea PPT orala
pentru atingerea O1 In prezentarea PPT este reprezentata schematic
definitia unui ecosistem , profesorul cere elevilor E noteaza in caiete informatiile de pe tabla
sa deduca pe baza imaginilor definitia unui
ecosistem, clasificarea ecosistemelor, definitia
biotopului si a biocenozei.

02 Prezentarea optima a P. prezinta programul imagini cu ecosisteme E. vizioneaza cu atentie si identifica tipurile de
continutului naturale studiate si solicita elevilor sa recunoasca ecosisteme
ecosistemele.

Dirijarea invatarii P. solicita elevii sa priveasca imaginea din power E. isi aleg ecosistemul natural terestru preferat. orala
pentru atingerea O2 point care ilustreaza ecosistemele naturale E. noteaza in caiete descrierea ecosistemul ales.
invatate. Sunt invitati sa le recunoasca si sa
descrie asemanarile si deosebirile dintre acestea.
P. initiaza un joc de rol si invita pe toti elevii sa
isi aleaga ecosistemul natural terestru preferat si
sa incerce sa noteze cat mai multe caracteristici
ale ecosistemului ales.
P.ii invita pe rand sa citeasca caracteristicile
ecosistemelor alese fara sa mentioneze despre ce E incearca sa ghiceasca ecosisteme pe baza
ecosistem este descrierea. descrierii biotopului, biocenozei.
P solicita ceilalti elevi sa recunoasca ecosistemul
descris

Pajiștea= ecosistem terestru în care producătorii

sunt reprezentați de o vegetație ierboasă.

Biotopul :
- Pajistea de stepa se caracterizeaza prin
ierni geroase , veri calde si secetoase.
Solul se numeste cernoziom.
- Pajistea alpina solul de culoare cenusie
este mai putin fertile. Iernile sunt lungi si
geroase iar verile scurte si cu precipitatii
bogate.
Biocenoza:
- Plantele din pajistea de stepa: au
radacinile adanc infipte in pamant ,
frunzele inguste si acoperite cu ceara
pentru a impiedica transpiratia, tepi si peri
pe tulpina, pe frunze s chiar pe flori.
Plante ierboase : graminee, trifoi, papadie,
ciulini, plante lemnoase: precum arbustii
lemn-cainesc, porumbar, paducel.
- Animalele din pajistea de stepa:
nevertebrate: viermi, melci, libelule,
licurici, vertebrate: soparle, serpi, pasari
( prepelita, potarniche, ciocarlia, uliul),
mamifere ( soarece de camp, popandau,
iepure, vulpe)
- Plantele din pajistea alpina : plantele au
tulpinile scurte sau taratoare pentru a
 rezista vanturilor puternice, tulpini
acoperite cu ceara , florile viu colorate
datorita luminii puternice. Plante
ierboase: garofita de munte, cimbrisor,
arnica, clopotel, sunatoare.
- Animale din pajistea alpina:
nevertebrate: viermi,melci, vertebrate:
broasca rosie de munte, tritonul, soparla
de munte, vipera, acvila de munte, capra
neagra.

Pădurile
sunt ecosisteme terestre prezente la diferite
altitudini;
-predomină plantele lemnoase, celelalte
viețuitoare trăind pe plantele lemoase și între
acestea.

PĂDURI DE
FOIOASE
Biotopul :

-cresc la altitudini între 100 – 1200m, astfel:

păduri de stejar (100 – 800m); păduri de fag (600 –
1200m); în funcție de lumină, pot fi întâlnite și la
alte altitudini;
-temperatura, lumina și precipitațiile variază în
funcție de anotimp;
-temperatură medie 6-8oC,
-precipitați între 600 – 1000mm/an;
-lumină redusă când arborii sunt complet
înfrunziți, mai puternică primăvara.

Biocenoza:
-ciuperci: comestibile(ghebe, hribi, gălbiori), otrăvitoare
 (pălăria șarpelui, buretele viperei);
-licheni, întâlniți pe scoarța copacilor;
-plante inferioare: mușchi, ferigi;
-plante ierboase, întîlnite primăvara: toporași, floarea
paștelui, brândușe, viorele;
-plante lemnoase: stejarul sau fagul (specii principale), alte
foioase: gorun, cer, gârniță, carpen, frasin, paltin, arțar,
platan, cireș sălbatic, alun ș.a.;
-animale: insecte (gândacul croitor, cărăbușul), păsări
(ciocănitoarea, cucul, bufnița), mamifere (veverița, căprioara,
lupul, porcul mistreț).

PĂDURI DE
CONIFERE
Biotopul :

-cresc la altitudini de 1200 – 1800m, dar și la alte

altitudini în funcție de luminozitate, formând
păduri simple (molidișuri, brădete) sau mixte
(diferite conifere sau foioase);
-temperatura medie de 3 – 5oC;
-vânt puternic;
-precipitații de 800 – 1300mm/an;
-lumină redusă, fiind păduri întunecoase;
-solul este de tip podzol brun;
Biocenoza:
-ciuperci: hribul;
-licheni: mătreața bradului;
-plante lemnoase: bradul, molidul, pinul, zada;
-plante ierboase și arbuști (în zonele mai luminoase): afin,
merișor, coacăz, zmeur, mur;
-animale: insecte(omida păroasă a molidului, viespea),
amfibieni (salamandra), repile (șopârla de munte), păsări
(forfecuța, cocoșul de munte), mamifere (veverița, cerbul,
lupul, ursul).
 Deșerturile
-la nord și sud de tropice se află zone cu umiditate redusă și
vânt puternic; -diferențe mari de temperatură între zi și
noapte
-vegetație redusă cu plante suculente (cactuși), palmieri,
adaptate la condiții de temperatură și uscăciune; -animale:
scorpionul, șopârla de deșert, țestoasa de deșert, vulpea de
deșert, cămilele. Majoritatea sunt nocturne.
Savanele
-apar în zona de climă subecuatorială, cu un anotimp ploios și
unul secetos;
-asociații de ierburi și copaci izolați (acaccia, baobab,
eucalipt); -animale ierbivore (girafe, gazele, antilope, zebre,
elefanți) și carnivore (lei, leoparzi, gheparzi, hiene), care în
perioada secetei trec prin lungi perioade de sete și foame.

Polul Nord
-gheața are aproximativ 3m grosime; -vara
durează 6 luni, temperaturi medii de 0o C; -iarna
corsepunde nopții polare, temperatura medie de
-35o C.
-animale puține cu adăposturi în zonele de uscat
apropiate: ursul polar, vulpea polară; -în apă:
creveți, pești, orci, narvali, păsări acvatice, foci,
morse etc. -dimensiuni mai mari decât animalele
înrudite din zona temperată și adaptări specifice.
-urșii polari sunt specifici pentru Polul Nord.
Tundra
-veri scurte, ierni lungi, întunecoase, foarte reci;
-vânt puternic.
-vegetație: licheni, mușchi, plante ierboase cu
flori, arbuști puțini; -animale: reni, elani, vulpi
polare, lupi polari etc
O3, O4 Prezentarea optima a P. solicita elevii sa vizioneze imaginea din E. studiaza imaginea din PPT si identifica
continutului PPT in care sunt reprezentate cele trei categoriile trofice.
categorii trofice. Pe baza imaginii sunt invitati
sa mentioneze reprezentanti pentru fiecare
categorie trofica.
E. dau exemple de reprezentanti pentru categoriile
Categorii trofice: trofice mentionate.
PRODUCATORI (plante verzi, alge)
CONSUMATORI (animale din ecosistem)
DESCOMPUNATORI (bacterii si ciuperci) E. dau exemple de relatii de hranire, de aparare si
de reproducere.
P solicita elevii sa identifice tipurile de relatii
dintre vietuitoare pe baza imaginilor din
prezentarea PPT.

O1,02,03 Conexiunea inversa P adreseaza E raspund din lectia predate E raspund la intrebarile adresate de profesor orala
P intareste raspunsurile corecte , le corecteaza
pe cele gresite.
P foloseste aplicatia wardwall
https://wordwall.net/ro/resource/6825386/eco
sisteme

O1,02,03 Evaluarea P solicita elevilor completarea de exercitii de E completeaza grila si rezolva problema orala
tip grila, problematizare.

O1,02,03 Fixarea cunostintelor P prezinta un text “Padurea lui Petrisor” de E rezolva sarcina de lucru data de P. orala
Mihail Sadoveanu
 P solicita elevii :
1. Precizați denumirea ecosistemului 1.Padurea ecosistem natural terestru
descris în textul de mai sus.
Stabiliți în ce categorie de
ecosisteme se încadrează. 2.Biotop: aer, pământ, cer, val, apă, țărm, soare, vânt
Biocenoza : trestii, sălcii, gâze, rândunele, lișiță, cioară,
2. Sa noteze in tabel elemente ale
pescari
biotopului si ale biocenozei pe
baza textului dat.

O1,02,03,0 Transferul P le da elevilor ca tema pentru acasa sa E isi noteaza in caiete tema pentru acasa.
4 cunostintelor realizeze un colaj de imagini ale
ecosistemului natural terestru preferat. Sunt
invitati sa realizezez notite ale caracteristicilor
biotopului si biocenozei ecosistemului.
Fisa de activitate pentru momentul de conexiune inversa:
 1. Ce este biotopul?
2. Ce este biocenoza?
3. De cate tipuri sunt ecosistemele?
4. Ce activitati face omul intr-un parc?
5. Ce plante cultivate cunosti?
6. Dati cateva exemple de relatii care se stabilesc
intr-un ecosistem
7. Ce animale daunatoare care traiesc intr-un
ecosistem artificial cunosti ?
8. Care este rolul insectelor intr-un ecosistem?
9. Dati exemple de vertebrate
10. Dati exemple de nevertebrate
11. Care sunt factorii abiotici studiati?
12. Parcul este un…

Rezolvare intrebari din roata :

1. Ce este biotopul?
Biotopul cuprinde elemente fără viaţă ( ex: roca, solul, vântul, curenţii de aer, valurile, temperatura, umiditatea, lumina etc)

2. Ce este biocenoza?
Biocenoza e compusă din grupări de vieţuitoare (populaţii): fiinţe microscopice, plante, ciuperci, animale.

3. De cate tipuri sunt ecosistemele?

Clasificare ecosistemelor in functie de interventia omului : natural si artificiale si in functie de substrat :terestre, acvatice

4. Ce activitati face omul intr-un parc?

Cultiva plante, tunde gazonul, uda etc

5. Ce plante cultivate cunosti?

Cereale, legume, fructe etc

6. Dati cateva exemple de relatii care se stabilesc intr-un ecosistem.

Relatii de reproducere , de aparare si de hranire.

7. Ce animale daunatoare care traiesc intr-un ecosistem artificial cunosti ?

Viermi, insecte : afide, musca de varza si de morcov.

8. Care este rolul insectelor intr-un ecosistem?

Insectele pot fi hrana pentru alte animale, insectele asigura polenizarea incrucisata, implicate in diseminarea de seminte.

9. Dati exemple de vertebrate

Pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere.

10. Dati exemple de nevertebrate

Spongieri, celenterate, viermi, artropode.

11. Care sunt factorii abiotici studiati?

Sol, temperature,lumina,aer, apa etc.
12. Parcul este un…
Ecosistem artificial terestru.
Fisa de evaluare:

I.Alege varianta corecta de răspuns:

1.Mamiferele erbivore sunt :

a.Producători
b.Consumatori
c.Descompunători

2. Într-o pădure în categoria producători

poate intra:
a.Bradul
b.Ursul
c.Omul

3.Este pasare specifică pădurii de conifere:

a.Pupăza
b.Forfecuţa
c.vulturul
d.Gaiţa

5.În funcţie de altitudine , pajiştile pot fi:

a.De stepa, alpine
b.Naturale şi artificiale
c.Un ecosistem în care creste iarbă înaltă
d.Un ecosistem în care nu creşte iarbă
4.Care dintre urmatoarele elemente este o
componentă abiotică a unui ecosistem?
a.Carnivorele
b.Erbivorele
c.Solul
d.Plantele

6. Într-un ecosistem , substanţele minerale sunt restituite mediului de către :

a.Producători
b.Consumatori primari
c.Descompunători
d.Consumatori terţiari

II
În deşertul Gobi au fost identificate 12 cămile a căror greutate este de 10 320 kg . Calculează greutatea cămilelor după o perioadă
secetoasă de 16 zile , ştiind că acestea au folosit rezervele de apă şi hrană din cocoasă, fiecare
dintre ele având la sfarşitul perioadei cu 10 kg mai puţin.

Fisa de fixare a cunostintelor:

I.Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor formulate:

 “Era pe la sfârşitul lui august, şi pădurea Petrişorului, bătrână şi nestricată de mână de om, îşi desfăşura tăcută bolţile de
frunzişuri. Urca domol coline trăgănate, se ridica departe într-un pisc prăpăstios, în vârful căruia săgeta spre cer un brad vechi, care vestea
cel întăi, printr-un şuiet adânc, sosirea vânturilor. Aşa urca lin spre asfinţit, şi de pe cerul răsăritului soarele începea să-i pătrundă
ascunzişurile.

În ţihla măruntă de la margine, lumina se cernea în ploaie deasă şi caldă de raze; roiuri de musculiţe se roteau ici-colo, ţesându-se într-un
joc grăbit; sticleau în lumină, pe urmă dispăreau. Un grangur sta nemişcat pe o ramură de fag întinsă spre soare ; îi sticleau penele ca
gălbenuşul oului; întindea din vreme în vreme gâtul şi da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile
pădurii. Paseri mărunte, stropite cu felurite culori, se chemau de pe vârfuri de nuieluşe mlădioase; erau stigleţi cu pete de sânge, piţigoi
rotunzi cu pene cenuşii şi negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochişori sticliţi ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri şi
fărîmau melodios chemările, fâlfâiau apoi uşurel, şi-n urmă-le nuieluşele se clătinau, tremurându-şi frunzele lucii.” (In padurea
Petrisorului de Mihail Sadoveanu)
a) Precizați denumirea ecosistemului descris în textul de mai sus. Stabiliți în ce categorie de ecosisteme se încadrează.
b)Notați in tabelul de mai jos, în rubrica corespunzatoare elementele biotopului şi ale biocenozei vehiculate în text.

BIOTOP BIOCENOZA

   

 
 
 
 
 Fisa de activitate rezolvare:
I
1B
2A
3B
4C
5A
6C

II
a) Aflam cate kg au slabit camilele in 16 zile
12X 10 = 120 KG mai putin
b) Aflamgreutatea camilelor dupa perioada de seceta :
10320-120= 10100 kg

III.
a) ecosistemul descries este padurea
b)
BIOTOP BIOCENOZA

  Padure
cer Brad
Vanturi Musculite
Soare Grangur
Lumina Pasari
Ploaie Pitigoi