I.B.

U
20.02.2015
Curs 1
- Interacțiunea dintre Roma și Constantinopol în sec. XIII
- Implicarea Bisericii Ortodoxe în mișcarea ecumenică
- Examenul: oral; 2-3 iunie
1. O bună bucată dintre cursuri -> se va concentra pe încercările de unire până la căderea
Imperiului Bizantin (400 de ani); nici unii, nici ceilalți, nu căutau unirea decât pentru motive
personale („monedă de schimb”); mobilul din spatele pe care le vom înregistra din sec. XI până
în sec. XV; cum au evoluat aceste încercări; cât de mult accent teologic/politic s-a pus; una
dintre temele importante din cursul semestrului II; este o temă destul de politică, și mai puțin
teologică (4 cursuri)
2. Discursul isihast – în creștinismul oriental, lucrurile erau mai atrase de o orientare politică; pe
măsură ce politicul se îndreaptă spre compromis, sistemul monahal începe să intră într-o zonă a
dezbaterii teologice foarte fructuoase => dogmă foarte interesantă în sec. XIV -> Sf. Grigorie
Palama
3. A doua jumătate a mileniului al II-lea -> secolul al XVII-lea și așa-numitele „Mărturisiri de
credință ortodoxă” -> noi, în Orient, ne diferențiem radical de creștinismul occidental; Toma
D’Aquino (doctor ecclesiae) – „Summa Theologiae” – nu este foarte concisă, spre deosebire de
crezul de credință niceo-constantinopolitan; dintr-o dată, într-un singur secol, găsim 4-5
mărturisire de credință succesive; toate mărturisirile din acest secol au niște probleme (ex.
Petru Movilă la prefacerea darurilor – datorită romano-catolicismului)
4. Sec. XIX - Discursul ortodox cu celelalte confesiuni; dialogul cu romano-catolicii (început
imediat după căderea Constantinopolului); dialogul cu protestanții (începând din sec. XVI);
dialogurile purtate de teologii ortodocși în a doua jumătate a sec. XX – vom vedea care au fost
lucrurile dezvoltate și care au fost rezultatele
- vor mai fi introduse în curs elemente istorice ce țin de bisericile ortodoxe locale (ex. biserica
ortodoxă bulgară în timpul ocupației otomane; biserica ortodoxă sârbă)