Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„PROFESOR REAL
ÎNTR-O ȘCOALĂ VIRTUALĂ”
Fenomenul de Sexting
Autor: Teodora Carmen Stoica
Bun găsit!
În acest material vom discuta despre fenomenul de sexting și despre rolul acestuia în cadrul
relațiilor de prietenie și iubire ale adolescenților.
Adolescența
Preadolescența și adolescența sunt perioade complexe în viața copiilor, ce aduc cu sine multe
schimbări rapide și dramatice. Deși acestea pot fi observate de ceilalți în felul în care adoles-
cenții se exprimă, se comportă și relaționează cu ceilalți, în special cu membrii familiei și cu alte
persoane apropiate, este important să ne amintim că perioada este la fel de furtunoasă și în
spațiul interior al copilului.
Pe lângă modificările de ordin fizic prin care trec copiii și care rareori sunt predictibile, uniforme
sau armonioase, marile provocări apar atunci când vorbim despre dezvoltarea aspectelor cogni-
tive, sociale și emoționale.
Aspecte cognitive
În perioada pubertății, creierul copilului trece printr-o perioadă dramatică de dezvoltare – orice
cadru didactic sau părinte poate observa că gândirea adolescentului este una complexă. Deși de
cele mai multe ori adolescenții iau decizii bune, chiar surprinzând prin raționamente corecte și
comportamente mature, ei pot face și presupuneri incorecte.
Mai concret, adolescenții vor face adesea greșeala de a-și supraestima propria influență asupra
contextului de viață, învinovățindu-se și luând lucrurile personal atunci când ceva nu funcționează
conform planului. Totodată, adolescenții pot interpreta anumite gesturi sau comportamente ca
fiind critice, ei trăgând de multe ori concluzii pripite în privința a ceea ce cred sau gândesc ceilalți.
Acestea sunt datorate faptului că cortexul prefrontal al adolescenților, adică partea din creier
responsabilă cu controlul impulsurilor, gestionarea reacțiilor emoționale, prezicerea consecințelor
unor acțiuni și coordonarea comportamentelor complexe, este încă în formare.
Abilitățile emoționale și sociale sunt cu atât mai importante cu cât, în perioada adolescenței,
copiii încep treptat să capete independență față de familie și să își petreacă timpul, mai degrabă,
în grupul de egali. În această perioadă ei pun foarte mare preț pe părerea celorlalți, nevoia lor
fiind de a fi plăcuți și acceptați.
Formarea identității
Printre schimbările profunde și interesante care au loc în adolescență se numără și procesul de
descoperire de sine. Adolescenții experimentează și testează tocmai pentru a-și da seama cine
sunt, ce le face plăcere sau care sunt valorile în care cred. Identitățile tinerilor sunt modelate
de mulți factori externi (așteptări familiale, culturale și societale, experiențe la școală, influența
mass-media și a prietenilor), însă și ei fac alegeri care le modelează identitatea. Mai precis, ei își
selectează mediile și oamenii pe care și-i doresc în jur și își ajustează convingerile și comporta-
mentele pe baza feedbackului.
În funcție de vârsta copiilor, aceștia pot adopta diverse comportamente și strategii pentru a-și
dezvolta identitatea. Dacă în adolescența timpurie (11-14 ani) copiii au dorința de a se identifica
în mai multe moduri în afara rolului pe care îl au în familie, dezvoltă flexibilitate în modul în care
se prezintă în diferite situații și experimentează o sensibilitate mai mare la feedbackul din partea
celorlalți, la vârstele cuprinse între 14 și 18 ani, ei vor explora în mod activ diverse fațete ale unei
identități pentru a vedea care li se potrivește, vor putea să își plaseze propria identitate într-un
context socio-cultural mai larg și, în final, vor crește gradul de stabilitate a imaginii de sine în
relație cu ceilalți.
Vedem așadar că, pe măsură ce relațiile lor sociale se extind, adolescenții petrec mai puțin timp
cu familiile lor, concentrându-se mai mult pe interacțiunea în grupul de egali. Tot în această
perioadă, copiii încep să dezvolte un interes pentru relațiile romantice – lor pot să le „cadă cu
tronc” anumite persoane, fie ele cântăreți, vedete etc. sau chiar prieteni sau colegi.
Câte dintre acestea vă sunt familiare? Vă mai amintiți momentul în care ați simțit că ați
legat o prietenie adevărată? Dar pe acela în care ați simțit că iubiți pentru prima oară?
1. Formarea identității
Fie că vorbim de avataruri în jocuri, pagini de Pinterest unde poți lista interese sau chiar
filtrele din Instagram și Snapchat, internetul permite tinerilor să se joace cu propria lor
identitate și să experimenteze diverse moduri în care se prezintă celorlalți. Această vari-
etate de opțiuni poate fi foarte distractivă pentru copii și nu este în sine dăunătoare, dar
este important de reținut că în mediul online conținutul este intens modificat, standardele
a ceea ce reprezintă frumusețe sau succes fiind exacerbate. O lipsă de limite în privința
timpului și conținutului vizualizat online de către tineri poate duce la expunerea la false
modele și compararea cu standarde nerealiste. Dificultatea de a-și alege repere sănătoase
îi poate face pe adolescenți să se simtă nelalocul lor, confuzi sau dezorientați.
Sexting-ul
În acest context, în care tehnologia influențează felul în care copiii își formează viziunea despre
sine și despre lume și chiar interacționează unii cu ceilalți, nu este de mirare că ea va deveni și un
potențial mod de a-și descoperi corpul sau de a explora sexualitatea.
Rețineți! Cortexul prefrontal, partea din creier responsabilă de deciziile bune, controlul impulsu-
rilor, rezolvarea de probleme complexe, nu se formează complet până la vârsta de 25 de ani. Prin
urmare, tinerii încă învață să anticipeze consecințele pe termen lung ale unei acțiuni. Mai mult,
adolescenții sunt predispuși la adoptarea unor comportamente de risc, cu atât mai mult cu cât ele
sunt legate de formarea identității lor și se întâmplă în contexte sociale. Nu în ultimul rând, este
foarte important să reținem că rețelele sociale și telefoanele smart fac din această acțiune una
foarte facilă.
Deși sexting-ul poate părea foarte riscant, este important să reținem că nu toate situațiile în care
tinerii fac sexting vor ajunge să fie situații dăunătoare pentru ei, majoritatea situațiilor de sexting
fiind consensuale și având loc într-o relație de cuplu.
Având toate aceste aspecte în minte, vă invit să explorăm motivele pentru care sexting-ul poate,
în anumite situații, să aibă efect pe termen lung asupra adolescenților.
Natura conținutului
În funcție de conținutul materialelor, producerea și distribuirea lor poate fi considerată porno-
grafie infantilă, conform legislației din România. Chiar dacă distribuirea către un coleg sau
prieten a unei astfel de imagini poate părea o joacă, fapta este considerată infracțiune și există
numeroase spețe în care procurorii au decis punerea sub acuzare a tinerilor, deși aceștia erau
încă minori.
Eliminarea conținutului
Odată ce o imagine este trimisă cuiva, aceasta poate fi foarte ușor preluată și răspândită pe
Internet. Deși unele materiale sunt considerate ilegale, iar autoritățile și operatorii de Internet
fac demersuri pentru a le elimina, ele pot rămâne stocate în diverse dispozitive și pot să reapară.
Prin urmare, uneori este foarte dificil ca o imagine să fie ștearsă complet de pe Internet.
Sextortion
Deși mare parte din sexting este consensual, există și situații în care imaginile sunt obținute prin
constrângere. O discuție online ce a început ca un flirt se poate transforma rapid în amenințări.
Odată ce victima cedează și trimite o imagine (uneori poate fi chiar o imagine nu foarte expli-
cită), agresorul va șantaja victima pentru a obține mai mult. Acest fenomen se numește sextor-
tion și este, de asemenea, o infracțiune incriminată în codul penal.
Toate aceste ramificații, pe care le prezintă fenomenul de sexting, îl fac extrem de complex și
necesită o gestionare pe măsură și o prevenție susținută.
Recomandări
Vă invit să trecem în revistă câțiva dintre cei mai importanți pași pe care îi putem face pentru a
preveni și gestiona situațiile de sexting.
Rețineți!
Fie că alegem să nu vorbim copiilor despre relațiile de iubire sau sexualitate, ei tot vor afla despre
aceste lucruri din grupul de prieteni, colegi sau de pe Internet. Educarea copiilor ne dă oportunitatea
nu doar de a le oferi informații corecte și veridice, ci și de a le transmite valorile, atitudinile și princi-
piile familiei din care fac parte.
Faceți o analiză a situației și interveniți. Este important să nu lăsați un astfel de eveniment să degene-
reze și este la fel de important să oferiți suport victimei. Dacă o imagine intimă a ajuns să fie distri-
buită în rândul elevilor dintr-o clasă sau școală, persoana vizată va avea mare nevoie de înțelegere și
suport pentru gestionarea anxietății, a rușinii și a temerii.
Cereți ajutorul!
Întrucât sexting-ul este un act ilegal și poate ascunde fenomene mai profunde sau poate duce la situ-
ații mai dificile, vă recomandăm să apelați la specialiștii liniei de raportare esc_ABUZ din cadrul „Ora
de Net”. Experiența de a gestiona astfel de situații, precum și colaborarea directă cu Inspectoratul
General al Poliției Române pot fi de mare ajutor în oferirea de îndrumare specifică.
Bibliografie selectivă
Petrovai, D., Botiș, A., Tudose, D., Constandache, S., Preadolescența și adolescența: Ghid pentru părinți,
Salvați Copiii, 2008.
https://parentandteen.com/
https://opa.hhs.gov/sites/default/files/2020-08/opa-adolescent-development-explained-download.pdf
https://swgfl.org.uk/resources/so-you-got-naked-online/
Salvați Copiii România este o organizație de utilitate publică, a cărei misiune este
aceea de a garanta egalitatea de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul din care
aceștia provin, prin utilizarea propriei expertize, precum și prin activități de lobby și
advocacy asupra factorilor de decizie și mobilizarea liderilor din societatea civilă.
Salvați Copiii este membru al Save the Children International, cea mai mare
organizație independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, care
cuprinde 28 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări.
Secretariatul General