Sunteți pe pagina 1din 10

CURSUL DE FORMARE

„PROFESOR REAL
ÎNTR-O ȘCOALĂ VIRTUALĂ”

Fenomenul de Sexting
Autor: Teodora Carmen Stoica
Bun găsit!

În acest material vom discuta despre fenomenul de sexting și despre rolul acestuia în cadrul
relațiilor de prietenie și iubire ale adolescenților.

Adolescența
Preadolescența și adolescența sunt perioade complexe în viața copiilor, ce aduc cu sine multe
schimbări rapide și dramatice. Deși acestea pot fi observate de ceilalți în felul în care adoles-
cenții se exprimă, se comportă și relaționează cu ceilalți, în special cu membrii familiei și cu alte
persoane apropiate, este important să ne amintim că perioada este la fel de furtunoasă și în
spațiul interior al copilului.

Pe lângă modificările de ordin fizic prin care trec copiii și care rareori sunt predictibile, uniforme
sau armonioase, marile provocări apar atunci când vorbim despre dezvoltarea aspectelor cogni-
tive, sociale și emoționale.

Aspecte cognitive
În perioada pubertății, creierul copilului trece printr-o perioadă dramatică de dezvoltare – orice
cadru didactic sau părinte poate observa că gândirea adolescentului este una complexă. Deși de
cele mai multe ori adolescenții iau decizii bune, chiar surprinzând prin raționamente corecte și
comportamente mature, ei pot face și presupuneri incorecte.

Mai concret, adolescenții vor face adesea greșeala de a-și supraestima propria influență asupra
contextului de viață, învinovățindu-se și luând lucrurile personal atunci când ceva nu funcționează
conform planului. Totodată, adolescenții pot interpreta anumite gesturi sau comportamente ca
fiind critice, ei trăgând de multe ori concluzii pripite în privința a ceea ce cred sau gândesc ceilalți.

Acestea sunt datorate faptului că cortexul prefrontal al adolescenților, adică partea din creier
responsabilă cu controlul impulsurilor, gestionarea reacțiilor emoționale, prezicerea consecințelor
unor acțiuni și coordonarea comportamentelor complexe, este încă în formare.

Prin urmare, atenția adolescenților va fi concentrată pe ceea ce se întâmplă în prezent și mai


puțin pe consecințele pe termen lung. În această perioadă copiii trăiesc experiențele de viață cu
intensități emoționale crescute, iau decizii pripite, își asumă comportamente de risc, fără a avea o
perspectivă clară asupra consecințelor.

Aspecte emoționale și sociale


Dezvoltarea abilităților emoționale – capacitatea de a identifica, numi și regla emoțiile – este
foarte importantă întrucât ajută la formarea și menținerea relațiilor cu ceilalți. Un copil care
este eficient în interacțiunea cu prietenii, colegii etc. se poate integra mult mai bine în anumite
contexte sociale și în mediile cu care interacționează (mediul școlar, grupul de prieteni).

Abilitățile emoționale și sociale sunt cu atât mai importante cu cât, în perioada adolescenței,
copiii încep treptat să capete independență față de familie și să își petreacă timpul, mai degrabă,
în grupul de egali. În această perioadă ei pun foarte mare preț pe părerea celorlalți, nevoia lor
fiind de a fi plăcuți și acceptați.
Formarea identității
Printre schimbările profunde și interesante care au loc în adolescență se numără și procesul de
descoperire de sine. Adolescenții experimentează și testează tocmai pentru a-și da seama cine
sunt, ce le face plăcere sau care sunt valorile în care cred. Identitățile tinerilor sunt modelate
de mulți factori externi (așteptări familiale, culturale și societale, experiențe la școală, influența
mass-media și a prietenilor), însă și ei fac alegeri care le modelează identitatea. Mai precis, ei își
selectează mediile și oamenii pe care și-i doresc în jur și își ajustează convingerile și comporta-
mentele pe baza feedbackului.

În funcție de vârsta copiilor, aceștia pot adopta diverse comportamente și strategii pentru a-și
dezvolta identitatea. Dacă în adolescența timpurie (11-14 ani) copiii au dorința de a se identifica
în mai multe moduri în afara rolului pe care îl au în familie, dezvoltă flexibilitate în modul în care
se prezintă în diferite situații și experimentează o sensibilitate mai mare la feedbackul din partea
celorlalți, la vârstele cuprinse între 14 și 18 ani, ei vor explora în mod activ diverse fațete ale unei
identități pentru a vedea care li se potrivește, vor putea să își plaseze propria identitate într-un
context socio-cultural mai larg și, în final, vor crește gradul de stabilitate a imaginii de sine în
relație cu ceilalți.

Relațiile de prietenie și iubire


în contextul mediului digital
Relațiile de prietenie joacă un rol central în viața adolescenților, contribuind la o serie de funcții
importante de dezvoltare: căpătarea independenței față de familie, formarea identității și înce-
perea relațiilor romantice. Ele evoluează în adolescență de la un interes comun pentru activități la
o împărtășire de opinii, emoții și poate, mai apoi, la dezvoltarea de sentimente. De multe ori, rela-
țiile de prietenie sunt caracterizate de trei elemente principale: încredere, comunicare și intimitate.

Vedem așadar că, pe măsură ce relațiile lor sociale se extind, adolescenții petrec mai puțin timp
cu familiile lor, concentrându-se mai mult pe interacțiunea în grupul de egali. Tot în această
perioadă, copiii încep să dezvolte un interes pentru relațiile romantice – lor pot să le „cadă cu
tronc” anumite persoane, fie ele cântăreți, vedete etc. sau chiar prieteni sau colegi.

Înainte de a merge mai departe....

Vă invit să facem o scurtă incursiune în trecut pentru a ne aminti cum am experi-


mentat chiar noi relațiile de prietenie și iubire – de la chicotelile cu prietenele sau
glumele cu prietenii, împărtășirile de secrete, privirile aruncate pe furiș, bilețelele
de dragoste lăsate în bancă, până la prăjitura și sucul servite împreună sau sărutul
furat pe ascuns la despărțire.

Câte dintre acestea vă sunt familiare? Vă mai amintiți momentul în care ați simțit că ați
legat o prietenie adevărată? Dar pe acela în care ați simțit că iubiți pentru prima oară?

Chiar dacă istoricul de viață, precum și perioada în care am devenit adulți, au


modelat poate diferit experiența noastră, tipul acesta de clipe, dorințe, nevoi și
emoții sunt firești oricărei persoane.

Pentru înțelegerea adolescenților de azi, este important să ne amintim că nevoile lor


intrinseci, umane (nevoia de a fi acceptat, de a fi iubit etc. ) au rămas aceleași, doar
forma de manifestare a căpătat noi valențe.
Utilizarea tehnologiei digitale a început să joace un rol foarte important în felul în care adoles-
cenții socializează, leagă prietenii și relații de iubire. Chiar dacă noi, adulții, putem privi cu scep-
ticism interacțiunea online, ea este o realitate ce le permite tinerilor să comunice și să socializeze
chiar și atunci când nu sunt fizic împreună, să întărească relațiile de prietenie formate și chiar să
dezvolte altele noi.

Vă invit ca în continuare să explorăm modurile în care prezența tehnologiei și a social media


poate influența cele trei etape esențiale ce au loc în adolescență.

1. Formarea identității
Fie că vorbim de avataruri în jocuri, pagini de Pinterest unde poți lista interese sau chiar
filtrele din Instagram și Snapchat, internetul permite tinerilor să se joace cu propria lor
identitate și să experimenteze diverse moduri în care se prezintă celorlalți. Această vari-
etate de opțiuni poate fi foarte distractivă pentru copii și nu este în sine dăunătoare, dar
este important de reținut că în mediul online conținutul este intens modificat, standardele
a ceea ce reprezintă frumusețe sau succes fiind exacerbate. O lipsă de limite în privința
timpului și conținutului vizualizat online de către tineri poate duce la expunerea la false
modele și compararea cu standarde nerealiste. Dificultatea de a-și alege repere sănătoase
îi poate face pe adolescenți să se simtă nelalocul lor, confuzi sau dezorientați.

2. Dezvoltarea relațiilor de prietenie


Atunci când Internetul este folosit pentru a înlesni comunicarea și îmbogăți relațiile de
prietenie deja formate, el poate fi foarte benefic pentru adolescenți. În același timp, atunci
când vorbim de copii introvertiți, cu o capacitate mai scăzută de a lega prietenii, internetul
devine mai degrabă un refugiu. Ascunderea în rețelele sociale sau în jocurile online nu va
facilita dezvoltarea abilităților sociale de care este nevoie pentru a prospera la maturitate,
ci prezintă chiar riscul de a radicaliza anumite comportamente sau reacții. Internetul
permite eliminarea persoanelor sau elementelor care provoacă disconfort sau neplăcere,
alterând pragul de sensibilitate al acestor copii. Limitele clare, păstrarea unui echilibru
atunci când vine vorba de tehnologie, precum și oferirea de sprijin și ghidaj copiilor ce
întâmpină dificultăți în relaționare, vor media aceste potențiale riscuri.

3. Dezvoltarea relațiilor de iubire


Precum în situația relațiilor de prietenie deja formate, tehnologia este benefică dacă este
folosită pentru a îmbogăți comunicarea dintre tineri. Dar există și vulnerabilități specifice
pe care trebuie să le luăm în considerare atunci când ne gândim la relațiile de dragoste
între adolescenți, în contextul tehnologiei. În primul rând, este important să înțelegem că
lipsa unor limite în ceea ce privește conținutul pe care tinerii îl accesează îi poate expune la
false modele sau la materiale ilegale, precum sunt cele pornografice, care prezintă nume-
roase aspecte într-un mod foarte distorsionat de realitate. Mai mult, prin lipsa interacțiunii
față în față, tehnologia poate elimina inhibiții și chiar facilita decizii pripite.

Sexting-ul
În acest context, în care tehnologia influențează felul în care copiii își formează viziunea despre
sine și despre lume și chiar interacționează unii cu ceilalți, nu este de mirare că ea va deveni și un
potențial mod de a-și descoperi corpul sau de a explora sexualitatea.

Concret, sexting-ul se referă la acțiunea de a trimite unei alte persoane


mesaje text, imagini sau clipuri video cu conținut erotic sau sexual.
Adolescenții pot face sexting dintr-o varietate de motive:

• Ca parte a unui flirt sau ca explorare a propriei sexualități.


• Pentru a primi aprecieri și pentru a se simți valoroși.
• Pentru că există o presiune a grupului sau presiuni din partea
partenerului de cuplu.
Atunci când ne gândim la acest fenomen, poate primul nostru instinct ar fi să-i sfătuim pe
adolescenți, pur și simplu, să nu o facă! Și deși este un sfat bun, el este adesea insuficient pentru
sprijinirea acestora.

Rețineți! Cortexul prefrontal, partea din creier responsabilă de deciziile bune, controlul impulsu-
rilor, rezolvarea de probleme complexe, nu se formează complet până la vârsta de 25 de ani. Prin
urmare, tinerii încă învață să anticipeze consecințele pe termen lung ale unei acțiuni. Mai mult,
adolescenții sunt predispuși la adoptarea unor comportamente de risc, cu atât mai mult cu cât ele
sunt legate de formarea identității lor și se întâmplă în contexte sociale. Nu în ultimul rând, este
foarte important să reținem că rețelele sociale și telefoanele smart fac din această acțiune una
foarte facilă.

Deși sexting-ul poate părea foarte riscant, este important să reținem că nu toate situațiile în care
tinerii fac sexting vor ajunge să fie situații dăunătoare pentru ei, majoritatea situațiilor de sexting
fiind consensuale și având loc într-o relație de cuplu.

Având toate aceste aspecte în minte, vă invit să explorăm motivele pentru care sexting-ul poate,
în anumite situații, să aibă efect pe termen lung asupra adolescenților.

Natura conținutului
În funcție de conținutul materialelor, producerea și distribuirea lor poate fi considerată porno-
grafie infantilă, conform legislației din România. Chiar dacă distribuirea către un coleg sau
prieten a unei astfel de imagini poate părea o joacă, fapta este considerată infracțiune și există
numeroase spețe în care procurorii au decis punerea sub acuzare a tinerilor, deși aceștia erau
încă minori.

Eliminarea conținutului
Odată ce o imagine este trimisă cuiva, aceasta poate fi foarte ușor preluată și răspândită pe
Internet. Deși unele materiale sunt considerate ilegale, iar autoritățile și operatorii de Internet
fac demersuri pentru a le elimina, ele pot rămâne stocate în diverse dispozitive și pot să reapară.
Prin urmare, uneori este foarte dificil ca o imagine să fie ștearsă complet de pe Internet.

Impactul asupra victimei


Distribuirea unei astfel de imagini către un public extins, dificultatea de a o șterge complet,
precum și posibilitatea reapariției sale pe Internet, pot avea efecte grave asupra sănătății
emoționale a victimei. Un grad sporit de atenție, înțelegerea și suportul oferit victimei sunt vitale
în astfel de situații.

Sextortion
Deși mare parte din sexting este consensual, există și situații în care imaginile sunt obținute prin
constrângere. O discuție online ce a început ca un flirt se poate transforma rapid în amenințări.
Odată ce victima cedează și trimite o imagine (uneori poate fi chiar o imagine nu foarte expli-
cită), agresorul va șantaja victima pentru a obține mai mult. Acest fenomen se numește sextor-
tion și este, de asemenea, o infracțiune incriminată în codul penal.

Toate aceste ramificații, pe care le prezintă fenomenul de sexting, îl fac extrem de complex și
necesită o gestionare pe măsură și o prevenție susținută.
Recomandări
Vă invit să trecem în revistă câțiva dintre cei mai importanți pași pe care îi putem face pentru a
preveni și gestiona situațiile de sexting.

Educați copiii cu privire la acest fenomen.


Deși educația sexuală este un subiect tabu în România, numeroase studii au arătat că educarea copiilor
încă de la vârste mici are numeroase beneficii în prevenirea comportamentelor de risc și în întârzierea
debutului vieții sexuale. Prin urmare, încurajați părinții să poarte conversații deschise cu copiii, vorbiți la
clasă despre aceste fenomene, în măsura în care este posibil, și colaborați cu diverse persoane care vă
pot susține (consilierul școlar, asistenții sociali sau diverși specialiști din domeniul ONG).

Rețineți!
Fie că alegem să nu vorbim copiilor despre relațiile de iubire sau sexualitate, ei tot vor afla despre
aceste lucruri din grupul de prieteni, colegi sau de pe Internet. Educarea copiilor ne dă oportunitatea
nu doar de a le oferi informații corecte și veridice, ci și de a le transmite valorile, atitudinile și princi-
piile familiei din care fac parte.

Explicați tinerilor consecințele pe termen lung.


Adolescenților le este uneori dificil să anticipeze consecințele pe termen lung, ale anumitor acțiuni.
De aceea, este important ca aceștia să fie susținuți cu diverse studii de caz sau exemple. Atenție însă!
Nu toate evenimentele de sexting duc la situații traumatice. În alegerea resurselor și exemplelor, fiți
echilibrați și apropiați-vă de experiența reală de viață a adolescenților.

Dezvoltați o politică de intervenție la nivelul instituției de învățământ.


Discutați cu colegii dvs. și cu conducerea școlii și dezvoltați o politică de intervenție pentru astfel de
situații. Asigurați-vă că luați în calcul toate implicațiile legale și responsabilitatea de a raporta către
instituțiile abilitate. O astfel de politică poate fi foarte utilă în gestionarea corectă a unui incident de
acest fel.

Dacă aflați despre o situație de sexting, reacționați.


Deși poate fi dificil uneori să discutați despre aceste subiecte, ele pot apărea în orice școală și este
foarte important ca ele să fie adresate și gestionate de către adulți, mai degrabă decât minimizate sau
ignorate. Gestionarea lor vă dă oportunitatea de a-i învăța pe elevi, fie și indirect, ce înseamnă limitele
și de a le arăta că pot avea încredere în susținerea și prezența adulților importanți din viața lor.

Faceți o analiză a situației și interveniți. Este important să nu lăsați un astfel de eveniment să degene-
reze și este la fel de important să oferiți suport victimei. Dacă o imagine intimă a ajuns să fie distri-
buită în rândul elevilor dintr-o clasă sau școală, persoana vizată va avea mare nevoie de înțelegere și
suport pentru gestionarea anxietății, a rușinii și a temerii.

Cereți ajutorul!
Întrucât sexting-ul este un act ilegal și poate ascunde fenomene mai profunde sau poate duce la situ-
ații mai dificile, vă recomandăm să apelați la specialiștii liniei de raportare esc_ABUZ din cadrul „Ora
de Net”. Experiența de a gestiona astfel de situații, precum și colaborarea directă cu Inspectoratul
General al Poliției Române pot fi de mare ajutor în oferirea de îndrumare specifică.
Bibliografie selectivă
Petrovai, D., Botiș, A., Tudose, D., Constandache, S., Preadolescența și adolescența: Ghid pentru părinți,
Salvați Copiii, 2008.

https://parentandteen.com/
https://opa.hhs.gov/sites/default/files/2020-08/opa-adolescent-development-explained-download.pdf
https://swgfl.org.uk/resources/so-you-got-naked-online/
Salvați Copiii România este o organizație de utilitate publică, a cărei misiune este
aceea de a garanta egalitatea de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul din care
aceștia provin, prin utilizarea propriei expertize, precum și prin activități de lobby și
advocacy asupra factorilor de decizie și mobilizarea liderilor din societatea civilă.

Salvați Copiii promovează de 30 ani drepturile copilului, în acord cu prevederile


Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Peste 2.220.000 de copii
au fost incluși în programe educative, de protecție și asistență medico-socială, de
stimulare a participării lor în acțiuni de promovare și recunoaștere a drepturilor lor.

Salvați Copiii este membru al Save the Children International, cea mai mare
organizație independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, care
cuprinde 28 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări.

Secretariatul General

Intr. Ștefan Furtună nr. 3, sector 1,


010899, București, România Cofinanțat de Mecanismul pentru
Interconectarea Europei al Uniunii Europene

telefon: +40 21 316 61 76


Conținutul acestei publicații este responsabili-
e-mail: secretariat@salvaticopiii.ro tatea exclusivă a Organizației Salvați Copiii și
web: www.salvaticopiii.ro nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

S-ar putea să vă placă și