Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL I
TERMINOLOGIE SI DEFINITII
Definitie:
1. Dezvoltarea umană reprezintă un domeniu interdisciplinar de studiu dedicat înţelegerii
schimbărilor pe care le suportă fiinţa umană pe parcursul vieţii.
2. Dezvoltarea umană constituie un model al schimbărilor pe care le suferă individul din
momentul concepţiei şi continuă pe tot parcursul vieţii.4
Corespunzator nevoii de auto-valorizare este imaginea sinelui de-a lungul unei dimensiuni care
variaza de la moral, competent, puternic, apreciat, la imoral, incompetent, nedemn, slab.
Trasaturile de personalitate variaza de la increderea in sine, stima de sine, la respingere, stima de
sine scazuta.
2. Consecinte ale neindeplinirii nevoilor copilului
Esecul nevoii de dragoste si securitate isi gaseste efect in sindromul de ”deprivare materna”.
Imposibilitatea satisfacerii nevoii de noi experiente are ca efect negativ nelinisea, tulburari ale
somnului, agitatie. Ritmul alert al copilului de a se adapta repetat la noi situatii duce la
dezorientare si distorsiunea realitatii, anxietate, oboseala, apatie.
Nesatisfacerea nevoii de incurajare si recunoastere, duce la stima de sine scazuta, nesemnificativ,
izolare.
Nesatisfacerea nevoii de responsabilitate conduce la deficiente in deprinderile de auto-control,
impulsivitate, nesocotirea drepturilor celorlalti, iresponsabilitate.
3. Functiile relatiilor cu parteneri de acceasi varsta
1. securitatea emmotionala
Presenta partenerilor de aceeasi varsta sigura copilului sentimentul de securitate emotionala,
atasamnetul timpuriu este aproape simiar celui normal,fata de mamiti in centre , in cazul copiilor
ocrotiti in centre, dar dezvoltati in grup.
2. stabilirea normelor
Normele sau sstandardele compertamentale sunt invatate si se intaresc in grup.
3. instructie
Abilitatile congnitive sociale, motorii sunt dezvoltate in interiorul grupuli, care au rol si de
educatie informala asupra copilului.
4. joaca
Permite dezvoltarea abilitatilor fizice, intelectuale si sociale, avand rol de stabilire in ierarhia
grupului.
5. adaptare sociala
Pregateste inca de timpuriu adaptarea si intelegerea individului in viata sociala prin influentele
grupului.
4. Deprivarea materna
Din raportul realizat de Bowlby, in 1951 pentru OMS, reiese ca pentru dezvoltarea sanatoasa a
copilului este necesar ca copilului sa aiba o relatie calda, intima si continua cu mama. Dupa
parerea acestuia mama nu poate di inlocuita de altcineva nici macar temporat de actcineva,
acesta sustine in continuare relatia mama-copil si priveste atasamentul fata de o singura ”figura
materna” si recomanda ca copilului sa se obisnuiasca cu alte persoane pe care il ingrijiesc in mod
treptat. Bowlby a ajuns in urma studiilor efectuate la un numar de 6 caracteristici considerate ca
fiind indispensabile unei bune ingrijri materne:
- O relatie de iubire, cercetarile efectuate atat in plan logitudinal cat si in plan transversal
au demonstrat ca exsta o legatura stransa intre dezvoltarea psihilogica ulterioara a
copilului si relatiile familiale. Daca in familie lipseste apropierea calda a membrilor
familiei, coilului va fi mai dispus sa dezvolate un comportament antisocial.
- Atasamnetul. Majoritatea copiilor dezvolta puternic atasament fata de copii. Acesta
prezinta o multitudine de forme individuale a intensitatii si distributiei, si de intensitate
diferita fara de mama , fata de tata. O caracteristica a atsamentului descrisa de Bowlby,
este monopolizarea. Monopolizarea determina copilul sa se fixeze pe o singura persoana
si presupune ca aceeasi persoana sa se afla in contact prelungut cu copilul in perioada
dezvoltarii atasamentului, Schaffer si Emerson au aratat ca nu cantitatea timpului petrecut
cu copilul este importanata ci calitatea timpului petrcut impreuna, intensitatea
interactionarii parintelui cu copilul. Mamele care ii acorda o mai mare atantis copilului,
vor stabili o relatie de atasament mai puternica decat cele care nu au in permanent copilul
in apropiere. Atasamnetul mai puternic este prezentat la mamele care se joaca cu copilul,
fata la cele care intra in contact cu micutul decat doar pentru griji. Promtitudinea
raspunsurilor din partea mamei atunci cand copilul plange este asociata cu atasamnet.
Ataamnetul se mai poate dezvolta si fata de ftati sau surori. Prezenta acestora la varste
fragede in preajma copilului, poate reduce anxietatea provocata de diferite situatii
stresante.
- O relatie continua. Separarile fericite il pot chiar proteja pe copil de efecte negative ale
unor ulterioare separari. Problema nu este separarea in sine ci momentul in care se
produce si contextul.
- O interectiune stimulativa. Argumnetarea acesei venoi a scos in evidenta ca contactele
fizice a familiilor si copiilor institutionalizati sunt stimulate de vizitele primite de la cei
dragi
- O relatie cu o singura persoana. Studiile efectuate scot in evidenta ca atat apropierea
fizica in sine este la fel de importanta ca si calitatea relatiilor prilejuite de aceasta.
- Mentinerea copilului in propria casa. Cercetarile efectuate au demonstrat ca efetele
institutiilor care preiau sarcina de surogat matern sunt negative. Studiile care s-au realizat
in acest domeniu au arata ca o multime de factori sunt importanti in dezvoltarea normala
si armonioasa a copilului, cum ar fi: protectia, alimentatia, jocul cu alti copii sau chiar cu
parintii, disciplina, comunicarea parinte-copil. Prin toate aceste aspecte parintii sunt
importanti.
Efecte pe termen scurt ale separarii de mama copil
Atasament sigur – este dezvoltat la copilul care simte protectie deplina din partea parirntilor.
Copilul are un aorecare stres la separare, reactie pozitiva la reuniune, cu ceva contact fizic
sau cautarea confortului. Joc securizant; receptiviate intre ingrijitor si copil; ingrijitorul
preferat strainilor; ingrijitor alert si receptiv la semnalele copilului; copil sigur ca ingrijitorul
ca fi dispnibil si il va ajuta cand va aparea dificultati.
Atasament nesigur sau anxios – se intalneste la copiii care sunt crescuti de parinti cu
comprtamentele ambivalente. Putine semne de stres la separare, copilul il ignora sau evita pe
ingrijitor sau reuniune. Copiii nu cauta constactul fizic. Jocul este inhibat; copiii atenti la
ingrijitor si in general precauti; in mod egal, vor interactiona si cu alte persoane; parinte
indiferent, insensibil sau respingand semnele copilului.
Atasament foarte nesigur sau ambivalent – il intalnim la copiii care sunt crescuti in medii
familiale nestabile, dezorganizate, fiindu-le grav neglijate drepturile si libertatile civile,
drepturile educationale, drepturile ale sanatatii, acolo unde se dezvolta tendinta spre
comportamnet antisocial, menifestat prin agresivitate, violenta fizica, emotionala, abuz,
exploatere prin munca, cu impact negativ asupra dezvoltatii normale a copilului. Copilul este
puternic stresat la separare si greu de calmat la reuniune. Cauta contactul cu mama sau
ingrijitorul si totusi nu se calmeaza; vor fugi dupa mama, ingrijitor daca acestea pleaca.
Copiii ambivalenti solicita si rezista atentiei; manifesta atat nevoie, cat si furie dependenta si
rezistenta; nervozitate la situatiile noi si persoanele necunoscute; ingrijitorul este
inconsecvent si insensibil, dar nu il respinge si nu este ostil.
Efecte pe termen lung ale experientelor de viata timpurie
Principii ale efetelor experientelor de viata timpurii:
1. Caracteristicile cu determinare genetica pot fi puternic modificate de experientele
timpurii
2. Trairile din prima copilarie au efecte de lunga durata
3. Experientele timpurii sunt una din cauzele majore ale diferentelor inter-indivoduale
4. Experientele timpurii au multiple efete
5. Varsta la care se produce stimularea are o importanta critica.
Separarea de parinti
1. Separarea foarte scurta, asociata cu ingrijirea din patea mai multor persoane. Daca in
prima jumatate a sec.XX, ocuparea unui loc de munca de catre mama era considerat o
forma grava de neglijare cu efete de comportament delicvent asupra copilului, cat si
pericolul creselor si centrelor de zi care constituiau o forma de neglijare fata de copil,
astazi, toate aceste forme, sunt inlocuite de mame substiut, baby siter si cu accent pe
formarea educationala si dezvoltarea timpurie a copilului. riscul il consstituie formele de
epidemii in randul scolarilor, prescolarilor din gradinite.
2. Separarea temporara. Separarea temporara a copiilor de familie a inregistrat efecte
negative manifestate prin comportament antisocial, forme de depresie si anxietate in
randul copiilor ocrotiti in centrele rezidentiale, declansat inca de timpuriu din familie, ai
carui climat nefavorabil era neadecvat cresterii si dezvolatrii bio-psiho-sociale. Referitor
la separarile temporare, la plecarile in vacante, tabere a copiilor pe perioade scurte, ori in
cazul internarii in spital, nu s-au identificat efecte negative in randul copiilor. Din acest
lucru rezulta ca principalul stalp al mentinerii unei sanatati psihice normale, il constitie
familia, cu abiliati de crestere si ingrijire a copilului, prin asigurarea copilului unui climat
familial afectiv stabil, educatie informala, preocuparea de formarea profesionala a
copilului si e educatiei.
3. Separarea prelungita sau permanenta. Douglass, Ross si Simson au identificat in randul
copiilor ai caror parinti au murit dupa perioade lungi de boala, dezvoltare intelectuala
ridicata, unde in randul copiiilor ai caror parinti decedati de acelasi sex este mai rar
inatalnita. Delicventa copilului are o rata mult mai mare in randul familiilor destramate,
fara stabilitate sociala, economica, emotionala, in comparatie cu delicventa copiilor
familiilor asociate decesului unuia dintre parinti.
Tipuri de ingrijiri de care a beneficiat copilul
Tipul si calitatea serviciilor ocrotirii asigurare copilului sunt factorii detrminanti in dezvoltarea
ulterioara. De asemeni, violenta, formele de abuz, modalitati de disciplina timpurie, conduc la
comportamente antisociale in randul copiilor. Nu instituionalizarea in sine este facorul ce
determina comportamentul anisocial si tulburarile psihice, anxietatea, ci privatiunea copiilor de
lipsa prelungita a contactului fizic cu alte persoane, jucarii. Oferirea de oportunitati si accesul
copilului la obiecte, jucarii carti stimulative au rol in dezvoltarea mtorie si intelectuala.
Referitor la durata privatiunii, studiile au aratat ca riscul cresterii unor deficite intelectuale,
tulburari emotionale si comportamentale este raportat la perioada sederii in centru de ocrotire, cu
cat este mai mare perioada, cu atat copilul este supus riscului.
Exceptie facem in randul copiilor separati de parinti cu probleme grave de sanatate, handicapuri,
unde separarea de familie favorizeaza copilul din punct de vedere intelectual, dat nu si relational.
Existenta unor relatii si posibilitatea de a se atasa de ceilalti
O relationare buna macar cu unul din parinti reduce riscul dezvoltarii comportamentelor
antisociale, comparativ cu acei copii de care nu se apropie nici unul dintre parinti de ei. Copiii
aflati in sistem de protectie, reprzinta din acest punct de vedere o categrie foarte vulnerabila. Au
sanse mai reduse de a forma o relatie de atasament. Pe de lata parte studiile atara ca din p.d.v. al
dezvoltarii normale a limbajului si inteligentei, casele de copii sunt perfect compatibile.
Varsta. Formarea relatiilor de atasament are un risc mai crescut la copiii care au fost
institutionalizati pe parcursul primilor 3 ani de viata.
Sexul. Baietii, din studiile lui Rutter sunt mai vulnerabili la efectele negative al deprivarii
materne.
Temperamentul copiilor, este influintat in mod diret in randul adoptiilor avand efecte cu devianta
comportamentala si indirect prin influintarea interactiunii cu mediul.
Reversibilitatea efectelor deprivarii materne.
Gradul de reversibilitate depinde de durata si severitatea deprivarii, varsta la care onceteaza
privatiunile cat si de completa este schimbarea de mediu. Astfel s-au inregistrat ameliorari ale
coeficientului de inteligenta in randul copiilorr care au suferit privatiuni de lunga durata.
Dezvoltarea fizica intaziata, poate fi cumva recuperata cu ajutorul specialistilo prin corectarea
malnutritiei. In schimb sindromul psihopatiei lipsei de afectiune are efecte mai mari in randul
copiilor cu perioade de institutionalizare lungi, unde copii sunt lipsiti de afectiunea paritilor.
CAPITOLUL IV – ADOLESCENTA
Stanley Hall - teoria despre adolescenta, conform careia marile transformari specifice varstei
determina schimbari majore in adolescenta. Efortul e care-l depun tinerii pentru a se adapta la
modificarile corpului, determina a doua nastere, adolescentul fiind fortificat nu doar fizic ci si
psihic, intelectual, moral.
Cautarea identitatii
In stadiile de dezvoltare psiho-sociale ale lui Erikson, aparitia crizei de identitate se petrece in
timpul adolescentei, atnci cand oamenii duc o lupta intre sentimente de identitate si
confuzie.Cercetatorul Marcia a dezvoltat teoria lui Erikson si potrivit lui, echilibrul dintre
identitate si confuzie se gaseste in lurare unui angajament fata de o identitate. Pentru oamenii cu
angajament fata de o identitate anume, exista tendinta de a fi mai sanatosi, fericiti. Pentru cei cu
o identitate difuza au tendinta de a simti ca nu-si gasesc locul pe lume si ca nu reusesc sa capete
o identitate.
James Marcia, identifica 4 statusuri in functie de prezenta sau absenta crizei si implicarii pentru
depasirea ei, elemente care determina formarea identitatii:
- Identitate castigata – se petrece in momentul cand individul a exploatat diferite identitati
si a luat un angajament fata de una singura
- Prevenire – implicare in absenta crizei. Este conforma indivizilor care accepta plannurile
facute de altii in locul lor
- Confunzie a identitatii – lipsa de imlicare si absenta crizei. Se regasesc persoanele lipsite
de un tel, confuze.
- Moratoriu – criza lipsita de impplicare. Staea unei persoane care este implicata activ in
explorarea diferitelor identitati, dar nu a facut nici un angajament.