Sunteți pe pagina 1din 4

Stilul stiintific:

-datorita dezvoltarii stiintei si tehnicii stilul stiintific cunoaste o larga dezvoltare in domenii dif de
activitate

-Comunicare este neutral directa adresandu se cunosaterii si nu sensibilitatii receptorului

-respecta normele limitei literare

-se def prin claritate precizie si sobrietate;

-se evita omonimia si sinonimia

-Limbajul este neologic datorita caract universal al stiintelor

-se utilizeaza termenii specializati (specifici fiecarui domeniu stiintific(teorema,gen literar…))

-se utilizeaza un sist de semen conventionale (simboluri grafice, diagrame)

-emitatorul este obliectiv specializat cu pregatire in domeniul in care scrie

-fraza este dezvoltata cu raportul de cordonare si subordonare cu tendinta de a formul ipoteze ,judecati
argumente etc…

-stil denotativ lipsit de relief stilistic,cuv fiind folosite cu sensul lor propriu

-stilul stiintific se caract prin mono semantism

-utilizarea pluralului academic

Stilul official administrativ se utilizeaza in administratia tarii in redactare textelor oficiale a


documentelor (legi,codul muncii,codul penal,adeverinta,curriculum vite,cerere,memoriu),foloseste niste
clisee care apar in redactarea textelor oficiale,deci rezulta stereotipia(nu avem libertate),lipsit de relief
artistic ,este organizat pe capitol articole paragrafe puncte si subpuncte ,are caract normativ pentru ca
se reglemnteaza drepturi libertati si comporatamente,limbajul este
denotativ,monosemantic,precis,neologic.

Stilul publicistic-se realizeaza in contextual presei ,neavand trasaturi proprii.Presa surprinde evenimente
din toate domeniile vietii publice asimiland trasaturi specific celorlalte stiluri in functie de subiectul
propus.Functia dominanta este cea de a informa dublata de functia de a educa prezentand fapte si
personaliati de interes public .Limbajul se caract prin respectarea normelor literare ,deschidere catre
neologisme si inovatie,dar si prin expesivitate –textul publicistic imbinand precizia faptelor in stilul
neutru cu fig de stil care pot fi attractive pt public.

Stilul belletristic-caract domeniul creatiei literare care se def prin subiectivitate expresivitate si
recrearea realiatii prin proectii fictionale .Comunicarea se def prin ambiguidate ,prin inovatie la nivel
morfo-sintactic lexical sau semantic .Stilul este conotativ cu acc pe relieful stilistic,topica afectiva ,lexicul
asimileaza straturi dif (arhaic regional biblic neologic…)Referentul nu mai este extras din realitate
deoarece tine de planul fictiunii.Emitatorul la nivelul textului este disimulat de voci textuale (narator eu
liric personajul naratarul ),Polisemantism.
Tema familiei.

Familia reprezinta un univers social si spiritual de mare complexitate reprezentand temeiul vietii si un
factor essential in modelarea individului,in formarea dimensiunilor lor spirituale si mentale.

„Toate familiile fericite seamana intre ele,fiecare familie nefericita este nefericita in felul ei.”(Tolstoi)

In istoria literaturii ,tema familiei dezvaluie aspect diferite (variate) cum ar fi:

-relatiile dintre parinti si copii

-maternitatea,paternitatea

-conflictul dintre generatii

-stramosii/bunicii

-ereditatea incarcata

-conflictele

-absenta/moartea unui parinte

-secretele de familie

-mostenirea/succesiunea

Mitologia are in centru idea de familie reflectand o anumita conceptie despre existenta si univers.

Mitul despre : -Uranus si Geea (mitologia greaca)

-Isis,Osiris(mitologia egipteana)

-Ying,Yang(mitologia chineaza)

-Istoria Atrizilor (mitologia greaza)

In ,,Iliada,, de Homer :Razboiul Troian (a durat 10 ani).Rapirea Elenei sotia lui Menelaus din Sparta de
catra regale (printul) Paris-a fost declansarii acestui razboi.

Conflictul dintre frati: reprezinta un alt aspect esential reflectat in mitologie sau literatura:

-Mahabharata (mitologie Indiana)

-Cei sapte contra Tebei

-Eschil;Romulus si Remus;

-Cain si Abel;

Sofocle-autor de tragedii din antichitate;a scris mai multe tragedii in care ilustreaza mai multe aspect
ale vietii de familie(Oedip rege;Antigona)-ilustreaza variate aspecte ale familiei printre care incestul sau
lupta dramatica de a apara traditiile stramosesti.
Oedip este un personaj simbolic de o maretie coplesitoare si un puternic tragism.Nascut ca fiu al lui
Laios si a Iacostei,fiind instrainat deoarece asupra sa apasa un blestem teribil si anume de a-l ucide pe
tatal sau si a se casatori cu mama lui.Laios pentru a evita un asemnea dezastru il abandoneaza pe
copil,care este gasit de un pastor si va fi crescut de regale Corintului pe nume Polebos (care nu ii
dezvaluie adevarul despre faptul ca a fost gasit,si in tinerete,Oedip merge le templul din Delphi si isi afla
iarasi destinul,Crezand ca Palebos este tatal sau,pleaca in lume) .Afland de la oracolul din Delphi ca isi va
ucide tatal,Oedip pleaca din Corint si la o rascruce de drumuri intr o confruntare isi ucide adevaratul tata
pe care il considera un strain.Ajuns in Teba,invinfe Sfinxul,apoi drept rasplata o primeste pe Iocasta,ca
nevasta.Va avea 4 copii:Polinice,Antigona,Etocles si Ismene.Cei doi baieti vor ajunge sa se ucida unul pe
altul intr o alta confruntare ca rezultat al blestemului lui Oedip,care se implineste.

Sigmund Freud scrie despre ,,Complexul lui Oedip” care consta in atractia baiatului pentru mama si
rivalitatea cu tatal.

In renastele William Skakespear scrie despre:

-Hamlet

-Romeo si Julieta

-Richard III

-Regele Lear

Situatiile prezentate evidentiaza conflictul dintre familii,lipsa de morala,crima si suferinta produsa


de adevar.

Tema familiei ajunge in centrul literaturii in secolul al XIX lea ,atunci cand se cristalizeaza realismul.

In secolul al XIX lea prin reaviz care este teoretizat de Balzac (romanul ,,Mos Gariot’’) prin
realism,tema familiei legata de cea a societatii este in centrul atentiei scriitorilor precum:

-Balzac- romanul ,,Mos Gariot’’

-Gustave Flaubert -,,Doamna Bovary’’

-Doastoieveski-,,Fratii Karamazov’’

-Lev Tolstoi-,,Anna Karenina”

Situatiile prezentate evidentiaza confictul dintre familii, lipsa de morala, crima si suferinta produsa de
adevar.

"Mos Goriot" face parte din comedia umana, ilustrand un tablou al societatii si al omului, publicat in
1835,ilustrand drama paternitatii esuate si tabloul imoral al aristocratiei .

Mai intai este descrisa pensiunea doamnei Vauquer unde traiesc mai multe pers printre care si Mos
Goriot.

Impresia de la inceput e de degradare. Batranul Goriot traieste intr o odaie lipsita de mijloace.
Goriot traieste drama tatalui abandonat, ficele lui, una contesa si cealalta baroneasa, se simt rusinate de
tatal lor sarac, fapt care confera dramatism situatiei batranului. In alt plan, este surpriinsa evolutia unui
tanar, Rastigniac, care renunta la studii fiind atras de freamatul aristocratiei franceze.

Tanarul invata repede eticheta inaltei societati, dorind sa parvina prin castigarea inimii unei femei
bogate.

Tanarul intra astfel in infernala masinarie sociala care corupe moral indivizii.

In patima sa,Mos Goriot, se lipseste de orice simt moral.

Stie ca ficele lui au amanti carora le plateste politele vanzand ultimele lucruri pe care le are, este primit
pe usa din dos, fiind mereu asteptat in starea unui gest de iubire.

Moare in saracie, distrus de nefericirea fetelor si de propria neputinta. In literatura romana, tema
familiei este frecvent ilustrata in texte de factura realista dar si in cele moderne.

De retinut sunt schitele si comediile lui Caragiale, prozele lui Ioan Slavici(Mara,Moara cu noroc) Ioana
Garbiceanu cu romanul Arhangelii, D. Zamfirescu cu Ciclul comastenilor, George Calinescu cu romanul
de debut cartea nuntii si enigma otiliei, Marin Preda cu Morometii.

In opera lui Cara., familia este satirizata in scene hilare,comice, accetuand lipsa de morala, proasta
educatie si pretentiile exagerate ale familiilor definite de snobism.

Copii sunt lipsiti de educatie, rasfatati si insolenti. In comedii, autorul surprinde tradarea si lipsa de
morala dintr o perspectiva critica.

In Amintiri... si Hronicul..... , este surprinsa imaginea generica a familiei model care educa si modeleaza
personalitatea copiilor care au sentimentul ca traiesc intr un univers magic. In Moara cu Noroc de I.
Slavici, e surprinsa drama protagonistului generata de dorinta de imbogatire de a parveni. In romanul
Ion, problematica familiei este importanta pentru imaginea satului romanesc din primele decenii al
secolului al XX lea. Casatoria nu are la baza dragostea, ci dorinta de a corecta

S-ar putea să vă placă și