Sunteți pe pagina 1din 66

UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL-CONSTANTA


MASTERAT CONTABILITATE ,EXPERTIZA SI AUDIT

LUCRARE DE DISERTATIE

COOORDONATOR STIINTIFIC : MASTERAND :


PROF.UNIV .DR. STEFAN FLOREA TIRNOVAN MARIA

CONSTANTA
2010
UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET –CONSTANTA
FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
MASTERAT CONTABILITATE, EXPERTIZA SI AUDIT

IMOBILIZARILE CORPORALE PRIN PRISMA


STANDARDELOR INTERNATIONALE DE RAPORTARE
FINANCIARA

COORDONATOR STIINTIFIC : MASTERAND:


PROF.UNIV.DR. STEFAN FLOREA TIRNOVAN MARIA

CONSTANTA
2010
CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………..........1
CAPI ASPECTE TEORETICE SI METODOLOGICE PRIVIND IMOBILIZARILE
CORPORALE PRIN PRISMA STANDARDELOR INTERNATIONALE DE
RAPORTARE FINANCIARA …………………….......................................................2
1.1 .Definirea si aria de aplicabilitate a Standardelor Internationale de Raportare
Financiara ..........................................................................................................................2
1.2 .Terminologia utilizata de Standardele Internationale de Raportare Financiara .........4
1.3 .Cadrul general al contabilitatii imobilizarilor corporale ............................................8
1.4 .Recunoasterea imobilizarilor corporale ....................................................................11
1.4 .Masurarea initiala a imobilizarilor corporale ...........................................................13
1.5 .Masurarea ulterioara recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale ................ .16
1.6.Amortizarea imobilizarilor corporale ........................................................................19
1.7.Evaluarea imobilizarilor corporale ............................................................................24
1.8.Controlul financiar al imobilizarilor corporale .........................................................28
1.8.1 Sistemul informational contabil al imobilizarilor corporale ............................28
1.8.2 Controlul financiar de gestiune ........................................................................32
1.8.3Aspecte concrete referitoare la controlul imobilizarilor corporale ...................33
1.8.3.1 Controlul miscarii mijloacelor fixe...........................................................34
1.8.3.2Controlul gestionarii, intretinerii,repararii si utilizarii
mijloacelor fixe...............................................................................................................36
1.8.3.3 Controlul amortizarii imobilizarilor corporale .........................................36
CAP II STUDIU DE CAZ –TRATAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE PRIN
PRISMA IAS 16 LA E-ON MOLDOVA FURNIZARE SA .....................................40
2.1 . Prezentarea generala a societatii E-ON MOLDOVA FURNIZARE SA ...............40
2.2. Operatiuni inregistrate in contabilitate privind intrarea mijloacelor fixe in
patrimoniu.................................................................................................................. ...44
2.3. Operatiuni inregistrate in contabilitate privind iesirea mijloacelor fixe
din patrimoniu ............................................................................................................... 48
2.4. Amortizarea imobilizarilor corporale .....................................................................51
CAP III UNELE PROPUNERII DE IMBUNATATIRE PRIVIND ANALIZA SI
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE ...................................55
CONCLUZII ................................................................................................................57
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE

O multitudine de factori endogeni si exogeni face necesara cunoasterea, de catre


profesionistii contabili, a Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS),
intr-o lume a globalizarii si mondializarii ; ca angajati sau liber profesionisti , acestia
trebuie sa sprijine managementul inteprinderilor in elaborarea unor politici contabile care
sa faca din contabilitate un instrument al conducerii.
Sistemul contabil al agentilor economici din tara noastra parcurge o etapa de arminizare
cu norme contabile internationale , ceea ce impune ca legislatia referitoare la contabilitate
sa sufere modificari si adaptari la aceasta noua situatie .
Ca si celelate Standarde Internationale de Raportare Financiara , standardul nr. 16 se
refera , in traducere stricta la ,, terenuri , cladiri –constructii si echipamente ” , preluat in
versiune romaneasca prin ,, imobilizari corporale ” si el trebuie inteles in contextul
Prefetei la Standardele Internationale de Raportare Financiara , in sensul ca la elaborarea
standardelor nu a existat intentia ca acestea sa fie aplicate elementelor nesemnificative .
Acest Standard are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil pentru imobilizarile
corporale iar, in cadrul acestuia , identificarea momentului de recunoastere a acestor
active , a valorilor contabile si a amortizarii aferente , constituie problemele centrale ale
Standardului .
Standardul prevede recunoasterea unei imobilizari corporale ca activ, in primul rand ,
atunci cand satisface definitia si criteriile de recunoastere pentru un activ , in general , asa
cum sunt ele definite in ,, Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare ”.
Trebuie totodata observat ca Standardele Internationale de Contabilitate nu au ca obiect
modul de oerganizare si tinere a contabilitatii in timpul exercitiului . Ele se refera numai
la elaborarea situatiilor financiare care , de regula sunt anuale , astfel ca denumirea de
Standarde Internationale de Raportare Financiara pare mai conforma .
Lucrarea de fata isi propune sa ofere aspecte teoretice si practice privind imobilizarile
corporale din prisma IAS 16 .
Imobilizarile constituie , la majoritatea inteprinderilor , cea mai mare parte a activelor , cu
deosebire la inteprinderile industriale , iar modul de contabilizare a acestora influenteaza
rezultatele financiare declarate .
Imobilizarile corporale reprezinta bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea
unei inteprinderi care se regasesc sub forma de terenuri si amenajari de terenuri si ,
respectiv, mijloace fixe . Imobilizarile corporale se refera la drepturile reale asupra
bunurilor corporale (dreptul de proprietate , uzufructul , utilizarea ).

1
CAP I ASPECTE TEORETICE SI METODOLOGICE PRIVIND IMOBILIZARILE
CORPORALE PRIN PRISMA STANDARDELOR INTERNATIONALE DE
RAPORTARE FINANCIARA

1.1 Definirea si aria de aplicabilitate a Standardelor Internationale de


Raportare Financiara

Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) se adreseaza exlusiv


inteprinderilor , orice alta intermediere putand in mod relativ usor sa conduca la aplicarea
distorsionata a acestora prin favorizarea unuia sau altuia din utilizatorii informatiilor
financiare in detrimentul celorlalti si rolul hotararilor in cunoasterea si mai ales in
aplicarea acestora de catre inteprinderi trebuie sa il aiba organismele profesionale din
domeniul contabilitatii , iar Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania , in calitatea sa de membru al IFAC (Federatia Internationala a Contabililor ) ,
are obligatia , potrivit statutelor acestor organisme la care adera inca din 1996 , sa lupte
pentru aplicarea in tara noastra a Standardelor Internationale de Contabilitate si Audit .
Standardele Intenationale de Raportare Financiara (IFRS ) trebuie intelese si aplicate in
integritatea lor , date fiind legaturile si interconectarile dintre acestea in determinarea
informatiilor financiar –contabile ale unei entitati . De astfel , Consiliul pentru
Standardele Internationale de Contabilitate recomanda organismelor de normare contabila
sa aplice regula ,, ori tot, ori nimic ” atunci cand decid sa implementeze Standardele
Internationale de Raportare Financiara .
Imobilizarile corporale fac, direct sau indirect obiectul mai multor Standarde
Internationale de Raportare Financiara , din care mentionam :
• IAS 1, in ce priveste modul de prezentare a imobilizarilor corporale in situatiilor
financiare ;
• IAS 17 ,, Leasing ”, pentru imobilizarile corporale care fac obiectul contractului de
leasing;
• IAS 40 ,, Investitii imobiliare ” , pentru proprietatile imobiliare utilizate pentru
inchirierea sau ca investitie pentru majorarea puterii de cumparare a capitalului ;
• IAS 36 ,, Deprecierea activelor ” , in ce priveste alte forme de depreciere a
imobilizarilor corporale in afara amortizarii acestora ;
• IAS 22 ,, Combinari de inteprinderi ” , pentru imobilizarile corporale care fac
obiectul unor operatiuni de fuziuni , divizari si alte forme de restructurare care se
concretizeaza in grupari si regrupari de inteprinderi ;
• IAS 11 ,, Contractele de constructii ”;
2
• IAS 20 ,, Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea
informatiilor legate de asistenta guvernamentala ” ;
• IAS 23 ,, Contul indatorari ” ;
• IAS 21 ,, Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar ”;
• IAS 35 ,, Activitati in curs de intrerupere ” ;
• IAS 37 ,, Provizioane , datorii si active contingente ” , in ce priveste
modalitatile de intrare sau de iesire din inteprindere a imobilizarilor corporale ;
• IAS 12 ,, Impozitul pe profit ” ;
• IAS 15 ,, Informatii care reflecta efectele variatiei preturilor ” ;
• IA 29 ,, Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste ” , in ce priveste
aspecte ale evaluarii imobilizarilor corporale si impactul asupra impozitului pe
profit .
Standardul nr .16 are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil pentru
imobilizarile corporale iar , in cadrul acestuia , identificarea momentului de
recunoastere a acestor active , a valoriilor contabile si amortizarii aferente ,
constituie problemele centrale ale Standardului .
Standardul trebuie aplicat in contabilitatea imobilizarilor corporale , exceptand
cazul in care un alt standard prevede sau permite o abordare contabila diferita ;
trebuie aplicat de catre toate inteprinderile pentru imobilizarile corporale folosite in
productia de bunuri si servicii sau pentru administratie .
In anumite situatii , Standardul se aplica prin corelare cu alte standarde ,ca de
exemplu :
• pentru imobilizarile corporale care fac obiectul contractelor de leasing ,
impreuna cu Standardul IAS 17 ,, Leasing”
• pentru proprietatile imobiliare utilizate pentru inchiriere sau pentru
majorarea puterii de cumparare a capitalului impreuna cu Standardul IAS 40
,, Investitii imobiliare ”
• pentru deprecieri ale imobilizarilor corporale , altele decat cele constatate
pe seama amortizarilor , impreuna cu Standardul IAS 36 ,, Deprecierea
activelor ”
Standardul IAS 16 nu este aplicabil in cazul :
• padurilor , resurselor naturale neregenerabile , prospectiunilor si extractiilor de
minereu , de petrol si gaze naturale si concesiunilor miniere , care nu sunt
imobilizari corporale in spiritul Standardului
• activele biologice aferente activitatilor agricole pentru care se aplica Standardul
IAS 41.
In unele cazuri , alte standarde permit ca recunoasterea initiala a valorii contabile a
imobilizarilor corporale sa fie determinata utilizandu-se o abordare diferita de cea prevazuta
in acest Standard . De exemplu , IAS 22 ,, Combinari de inteprinderi ” prevede ca
imobilizarile corporale achizitionate intr-o combinare (cum ar fi fuziune
sau o divizare ) sa fie evaluate initial la valoarea justa , chiar daca este superioara costului . In
aceste cazuri , toate celelate
3
aspecte ale tratamentului contabil, inclusiv amortizarea sunt determinate de cerintele
acestui Standard .

1.2. Terminologia utilizata de Standardele Internationale de Raportare


Financiara

Potrivit Standardului , imobilizarile corporale sunt acele active care indeplinesc


cumulativ doua conditii :
- sunt detinute de o inteprindere pentru a fi utilizate in productia de
bunuri sau in prestarea de servicii , pentru a fi inchiriate tertilor sau
pentru a fi folosite in scopuri administrative ;
- este posibil a fi utilizate pe parcursul a mai mult de o perioada .
Imobilizarile corporale trebuie sa fie in primul rand active , iar activele sunt definite in
Cadrul General si in Standardul IAS nr 1. ca ,, resurse controlate de inteprindere ca
rezultat al unor evenimente trecute si de pe urma carora inteprinderea estimeaza ca va
obtine beneficii ” .
Pe de alta parte , imobilizarile corporale sunt bunuri ,, detinute de o inteprindere ”.
Folosirea conceptelor de ,, resurse controlate ” si ,,detinute ” de o inteprindere in definirea
imobilizarilor corporale face ca aceasta categorie de bunuri sa fie mult mai larga ,
cuprinzand si bunurile pe care inteprinderea le foloseste in exploatarea sau le inchiriaza
sau le detine ca investitie imobiliara , proprietatea asupra acestor bunuri nemaifiind
determinata . Este un caz de aplicare a principiului proeminentei fondului asupra formei
(sau a ecomicului asupra juridicului ) . Asa se explica recunoasterea in contabilitatea
inteprinderii a unor bunuri care nu sunt proprietatea acesteia (bunuri in leasing , de
exemplu ).
Cea de a doua conditie ceruta de Standard , referitoare la durata , este convergenta cu cea
din legislatia romaneasca , in masura in care ,, perioada ” se refera la un exercitiu
financiar contabil care , de regula este de un an : ,, durata mai mare de un an ” in
reglementarile romanesti si ,, durata mai mare de o perioada ” cum este prevazut in
Standard .
Imobilizarile corporale , in general , sunt active care prezinta caracteristicile :
-au o durata de utilizare mai mare de un an ;
-sunt achizitionate pentru a fi utilizate in cursul activitatii de exploatare
-nu sunt achizitionate pentru a fi revandute clientilor .
Activele imobilizate denumite si active pe termen lung au purtat o perioada si denumirea
de active fixe , insa , in ultimul timp, utilizarea acestei denumiri se restrange , pentru ca
notiunea de ,, fixe” sugereaza o durata nelimitata de functionare .
Desi nu exista o delimitare stricta a perioadei minime de timp in care trebuie sa fie utilizat
un activ pentru a fi considerat imobilizat , criteriul cel mai frecvent aplicat consta in aceea

4
ca activul trebuie sa poata fi utilizat in mod repetat pe o durata de cel putin un an . in
aceasta categorie se includ si activele utilizate numai in perioade de varf sau de urgenta ,
cum ar fi un generator .
Activele care nu se utilizeaza in cursul normal al exploatarii nu se includ la imobilizari
corporale de exploatare , chiar daca indeplinesc conditiile necesare pentru imobilizari
corporale ; de exemplu , terenurile detinute in scopuri speculative sau cladirile care nu se
mai utilizeaza pentru operatiunile economice curente nu trebuie incluse in categoria
imobilizarilor corporale de exploatare .
Daca un articol este detinut pentru a fi revandut , trebuie clasificat ca stoc , indiferent de
durata sa de functionare ; de exemplu , un strung , care urmeaza a fi vandut , de o fabrica
de strunguri , va fi considerat element de stoc , in timp ce , la inteprinderea care-l cumpara
, pentru a-l utiliza in activitatea sa de exploatare , acest strung reprezinta o imobilizare
corporala .
Valoarea contabila este ,, valoarea la care un activ este recunoscut in bilant dupa
scaderea amortizarii acumulate pana la acea data , precum si a pierderilor cumulate prin
depreciere ”.
Din definitia data de Standard rezulta ca , pentru a determina valoarea contabila , sunt
necesare 3 elemente :
• o valoare de recunoastere in bilant , care poate fi orice alt tip de valoare , precum :
valoarea justa , valoarea de utilizare sau costul ; in cadrul achizitiei unei inteprinderi
prin fuziune sau divizare , activele acesteia sunt evaluate la valoare justa care se preia
din bilantul inteprinderii cumparatoare si devine valoare contabila ; tot astfel valorile
reevaluate la un moment dat devin valori contabile la elaborarea bilantului contabil;
• suma amortizarii acumulate de la data intrarii activului in inteprindere sau de la
data punerii in functiune si pana la data prezentarii in bilant ;
• pierderile cumulate prin deprecieri , altele decat cele cauzate de amortizarea
normala a bunului ,
Este de observat ca valoarea contabila a unei imobilizari se determina exclusiv in
bilant , indiferent de valoarea pe care bunul respectiv o are cu care circula in timpul
exercitiului , ea nu poate fi confundata cu valoarea de inventar . La un moment dat ,
valoarea contabila reprezinta valoarea ramasa de amortizat , plus valoarea reziduala .
Valoarea justa reprezinta , potrivit Standardului , suma pentru care un activ ar putea
fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza , in cadrul unei
tranzactii cu pretul determinat obiectiv .
Prin IFRS nr .1 /2003 , valoarea justa este definita ca fiind suma la care poate fi
tranzactionat un activ sau decontata o datorie , de buna voie , intre parti aflate in
cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv .

5
Valoarea justa a activelor este , de regula , valoarea lor de piata , care se determina pe
baza unor evaluari efectuate , de regula , de catre evaluatori profesionisti calificati .
Acesti evaluatori sau experti evaluatori dispun de calificarea necesara pentru evaluarea
activelor , ceea ce presupune stapanirea tehnicilor pentru determinarea diferitelor
valori ale bunurilor.
Valoarea de piata a unui bun presupune :
-existenta unui bun identificat care sa fie destinat schimbului contra unei sume de bani
sau a altui bun ;
-existenta unei piete a produsului si a unei concurente normale
-existenta celor doi actori –vanzatorul si cumparatorul –care sa fie in cunostinta de
cauza , adica sa fie avizati , competenti si independenti , conditie a determinarii in
mod obiectiv a unui pret .
Valoarea de piata a fost definita diferit de organismele internationale , elementele
esentiale fiind insa cele rezultate din definitia data de Standard .
Astfel , valoarea de piata , asa cum este definita prin art . 49(2) din Directiva CEE si nr
. 91/674 , inseamna pretul la care un bun ar putea fi vanduta in cadrul unui contract
privat , intre un vanzator hotarat sa vanda si un cumparator independent , la data
evaluarii , considerandu-se ca proprietatea este expusa public pe piata ; conditiile de
piata permit o vanzare ordonata si tinand seama de natura proprietatii , este disponibila
o perioada normala pentru negocierea vanzarii .
Conform definitiei aprobata de Comitetul International pentru Standardele de Evaluare
–a carui autoritate a fost recunoscuta de organismele internationale cu sarcini de
normare in domeniul contabilitatii –valoarea de piata este suma estimata pentru care
un activ ar putea fi schimbat , la data evaluarii , intre un vanzator hotarat sa vanda si
un cumparator hotarat sa cumpere , intr-o tranzactie libera (nepartinitoare ), dupa un
marketing adecvat in care fiecare parte a actionat in cunostinta de cauza , prudent si
fara constrangere .
Costul reprezinta suma platita in numerar sau echivalente de numerar , ori valoarea
justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ , la data achizitiei
sau a constructiei acestuia .
Din definitia prezentata in Standard rezulta ca poate fi considerat drept cost al unei
imobilizari corporale :
• fie suma platita in numerar sau echivalente de numerar pentru achizitionarea si
punerea in stare de utilizare sau de functionare a bunului respectiv ;
• fie valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea si
punerea in stare de utilizare sau de functionare a bunului respectiv; in acest caz
specialisti calificati in evaluarii de bunuri vor determina valoarea justa a
contraprestatiei convenita a fi efectuata , iar aceasta valoare va fi atribuita
bunului , de natura imobilizarilor corporale achizitionate .

6
Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o inteprindere o va obtine
pentru un activ la sfarsitul duratei de viata utila a acestuia , dupa deducerea
prealabila a costurilor de cesiune previzionate .
Estimarea valorii reziduale a unui bun inca de la data achizitiei acestuia , desi
dificila , trebuie facuta apeland la cadrele tehnice ale inteprinderii sau folosind
documentatia tehnica a bunului , avand in vedere influentele pe care aceasta la
poate avea asupra obligatilor fiscale ale inteprinderii .
Durata de viata utila , conform Standardului original , reprezinta :
• perioada pe parcursul careia inteprinderea se asteapta sa utilizeze un activ ;
• numarul de produse sau de unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute
de inteprinderi prin folosirea activului respectiv.
Durata de viata utila sau durata de utilizare a unui activ se stabileste prin documentatia
tehnica a produsului cu ocazia achizitionarii bunului respectiv si ea poate fi revizuita
periodic pe baza de expertiza tehnica ;de asemenea , durata de utilizare a unui bun trebuie
sa faca obiectul unei revizuiri atunci cand apar modificari evidente in stare fizica , morala
sau functionala a bunului respectiv sau cand fac obiectul unor restructurari prin fuziune ,
divizare asociere etc .
Trebuie facuta distinctie intre durata de viata utila a fiecarui bun care trebuie sa stea la
baza elaborarii si prezentarii situatiilor financiare ale inteprinderii si durata de viata utila
prevazuta inca in actele normative din tara noastra , care este obligatorie pentru elaborarea
declaratiilor si determinarea obligatiilor fiscale ale inteprinderii .
Valoarea amortizabila a unui bun este , conform Standardului , costul activului sau o
alta valoare substituita costului in situatiile financiare , din care s-a scazut valoarea
reziduala .
Conform Standardului , orice alta valoare substituita costului in situatiile financiare sta la
baza determinarii valorii amortizabile , adica a valorii ce trebuie recuperata treptat , pe
masura utilizarii bunului , prin amortizare . Aceste alte valori se refera la valorile atribuite
bunului pe parcursul utilizarii sale , de regula , pe baza de expertiza efectuata de
specialisti cu pregatire in evaluare , cu ocazia reeavaluarilor ocazionate de momente din
viata inteprinderii cum ar fi :
fuziunile , divizarile , asocierile modificari in marimea si structura capitalului ,
modificarea numarului si structurii actionariatului , transmiteri –achizitii de inteprinderi
etc , sau cu ocazia elaborarii situatiilor financiare anuale .
Amortizarea constituie alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ asupra
duratei sale de viata utila . Fiind un element al costurilor inregistrate de inteprindere ,
se calculeaza anual si lunar :
• fie prin raportarea valorii amortizabile a activitatii asupra numarului de ani sau de
luni care constituie durata de viata utila a activului respectiv ;

7
• fie prin aplicarea unei norme (rate ) de amortizare asupra costului bunului respectiv
.
Standardul nu-si propune abordarea aspectelor fiscale ale amortizarii , astfel ca trebuie
facuta in permanenta distinctia intre amortizarea contabila si amortizarea fiscala ;
amortizarea contabila serveste pentru elaborarea situatiilor financiare , iar amortizarea
fiscala pentru elaborarea declaratiilor fiscale .
In definitiv , imobilizarile pot fi privite ca o suma de servicii ce urmeaza sa fie folosite
in activitatea de exploatare , pe parcursul unui anumit numar de ani ; ele sunt
considerate costuri pe termen lung neexpirate .
Pierderea din depreciere reprezinta , conform Standardului , diferenta dintre
valoarea contabila si valoarea recuperabila a activului .

1.3 Cadrul general al contabilitatii imobilizarilor corporale

Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt :


a) terenurile , inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora ,
b) imobilizarile corporale de natura mijloacelor fixe .
Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare
si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii :
a ) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a guvernului .
Aceasta valoare va fi actualizata periodic in functie de indicele de inflatie .
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru obiectele care sunt folosite in loturi , seturi , sau care formeaza un singur corp, la
incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intergului corp , lot sau set .
Sunt de asemenea , considerate mijloacele fixe supuse amortizarii :
a ) investitiile efectuate la mijloacele luate cu chirie ;
b ) capacitatile puse in functiune partial , pentru care nu s-au intocmit formele de
inregistrare ca mijloace fixe . Acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se
inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de
realizarea lor ;
c) investitiile efectuate descopera in vederea valorificarii de substante minerale utile cu
carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata , precum si cele pentru realizarea
lucrarilor miniere subterane de deschidere a zacamintelor ;
d ) investitiile efectuate la mijloacele fixe in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici
initiali .
Sunt considerate active corporale , dar nu se supun amortizarii : mijloacele fixe apartinand
proprietatii publice , lacurile , baltile , iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii,
precum si terenurile , inclusiv cele impadurite .

8
Nu sunt considerate mijloace fixe :
a ) motoarele , aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in scopul
inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor , de orice fel, care nu modifica
parametri tehnici initiali ai mijlocului fix ,

b ) sculele , instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor


produse in serie , fie la executarea unei anumite comenzi , indiferent de valoarea si durata
lor de functionare normala ;

c ) constructiile si instalatiile provizorii ;

d ) animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte ,


animalele de ingrasat , pasarile si coloniile de albine ;

e ) padurile ;

f ) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de


exploatare , precum si cele pentru foraj executate pentru explorari, prospectiuni geologice
si geofizice , forajele pentru alimentarea cu apa care nu au dat rezultate , sondele situate in
gaz – capul unor zacaminte de titei , precum si sondele de cercetare geologica care au pus
in evidenta acumulari de hidrocarburi , dar care , din motive geologo- tehnice si
economice obiective , nu pot fi exploatate ;

g )prototipurile atat timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie , inclusiv
seria zero , sau sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator ;
h ) echipamentul de protectie si de lucru , imbracamintea speciala , precum si accesoriile
de pat , indiferent de valoarea si durata lor de utilizare .
Actualmente ,conform H.G. nr .105/31.01.2007 , limita valorica pentru incadrarea unui
activ corporal in categoria mijloacelor fixe este de 1.800 lei .
Contabilitatea imobilizarilor corporale se concretizeaza in evidenta sintetica a existentei si
miscarii acestora la nivelul unitatii patrimoniale , in evidenta analitica pe categorii de
imobilizari corporale si pe fiecare mijloc fix ca obiect de evidenta : calculul amortizarii si
inregistrarea sa in contabilitate , urmarirea modului de pastrare si utilizare a imobilizarilor
corporale la nivelul locurilor de munca (de functionare sau utilizare a acestora ).
Asa cum s-a prezentat , din categoria imobilizarilor corporale fac parte terenurile si
mijloacele fixe .
Toate operatiile economice referitoare la imobilizari corporale dintr-o unitate patrimoniala
sunt consemnate in documente primare (justificative ).
Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri si amenajari de terenuri .
In contabilitatea analitica , terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe :terenuri
agricole si silvice , terenuri fara constructii , terenuri cu zacaminte , terenuri cu constructii
si altele .

9
Terenurile se inregistreaza in contabilitate , la intrarea in patrimoniu , la valoare stabilita
potrivit legii , in functie de clasele de fertilitate , suprafata si amplasarea acestora , si alte
criterii, la costul de achizitie sau valoarea de aport , dupa caz .
Mijloacele fixe sunt structurate potrivit ,, Catalogului privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe utilizate in economie care cuprinde 3 grupe
principale si anume :
Grupa 1 –Constructii
Grupa 2- Instalatii tehnice , mijloace de transport , animale si plantatii
Grupa 3 – Mobilier , aparatura birotica , sisteme de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale
Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a existentei si
miscarii , precum si calculul amortizarii si provizioanelor constituite prin deprecierea
acestora .
Mijloacele fixe la intrarea in patrimoniu se inregistreaza in contabilitate la valoarea de
intrare , prin care doctrinar se intelege :
a ) costul de achizitie , pentru mijloacele fixe procurate cu titlul oneros ;
b ) costul de productie pentru mijloacele fixe constituite sau produse de unitatea
patrimoniala ;
c ) valoarea actuala , estimata la intrarea in activ tinand seama de valoarea mijloacelor
fixe ci caracteristici similare sau apropiate , pentru mijloacele fixe obtinute cu
titlul gratuit ;
d ) valoarea de aport (de utilitate ) acceptata de parti , pentru mijloacele fixe intrate in
patrimoniu cu ocazia asocierii , fuziuniii etc , conform statutelor si contractelor ;
e ) valoarea rezultata in urma reevaluarii , pentru mijloacele fixe reevaluate in baza unei
dispozitii legale exprese .
Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta , prin care
se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile
lui ,destinat sa indeplineasca in mod independent , in totalitatea lui , o functie distincta .
Documentele tipizate utilizabile pentru evidenta operativa si analitica a mijloacelor fixe
sunt :
1 ) Registrul numerelor de inventart (Anexa 1 ) care se intocmeste de catre
compartimentul financiar contabil in scopul asigurarii controlului existentei mijloacelor
fixe . Pe baza acestui registru se atribuie fiecarui mijloc fix care constituie un obiect de
evidenta distinct , un numar de inventar la data intrarii mijlocului fix in patrimoniu prin
achizitionare , constituire , confectionare , transfer , etc (cu exceptia celor luate cu
chirie ) . Pentru o identificare rapida a mijloacelor fixe ,, in teren ” se impune ca numerele
de inventar atribuite sa se ,, imprime ” pe acestea , cu exceptia celor care circula prin
schimb , cum ar fi tuburi de oxigen,

10
ambalaje de natura mijloacelor fixe etc . Atribuirea numerelor de inventar se face serial ,
pe grupe de mijloace fixe .
In cadrul fiecarei serii de numere de inventar se pot constitui subserii atribuite unor
subgrupe de mijloace fixe , daca acest lucru se considera necesar . Numarul de inventar
odata atribuit unui mijloc fix, urmeaza a fi mentionat in toate documentele care privesc
existenta si miscarea mijlocului fix respectiv.
Forma tipizata a Registrului numerelor de inventar este prezentata in Anexa nr .1 ; acest
document nu circula , fiind un document de evidenta contabila operativa , arhivandu-se la
compartimentul financiar contabil.
Daca acest registru se tine computerizat , apreciem ca ar trebui periodic , eventual anual ,
listat pe suport de hartie si arhivat la compartimentul financiar contabil.
2 Fisa mijlocului fix (Anexa nr.2 ) care se intocmeste intr-un singur exemplar , de
catre compartimentul financiar contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe
mijloace fixe de acelasi fel daca acestea au aceeasi valoare de intrare , aceleasi cote de
amortizare si sunt puse in functiune in acceasi luna . Forma tipizata a acestui document
este prezentata in Anexa 2 .
Fisa mijlocului fix este un document de evidenta contabila analitica prin care nu circula ,
se arhiveaza la compartimentul financiar contabil.
3) Bon de miscare a mijloacelor fixe (anexa 3 ) – document justificativ de predare –
primire a mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale aceleasi unitati
patrimoniale precum si document de insotire a mijlocului fix pe timpul
transportului . Forma tipizata a acestui document este prezentata in Anexa 3.

1.4 Recunoasterea imobilizarilor corporale

Standardul prevede ca imobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ atunci cand :


• este posibila generarea catre inteprindere de beneficii economice aferente
activului ;
• costul activului poate fi masurat in mod credibil .
Pentru ca fiecare bun sa fie recunoscut ca o imobilizare corporala trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
• prin folosirea bunului este posibila obtinerea pentru inteprindere de beneficii
viitoare ;
• costul bunului sa poata fi masurat in mod credibil;
• bunul sa fie detinut de inteprindere pentru a fi utilizat in productia de alte bunuri

11
sau pastrarea de servicii , pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru a fi folosit in scopuri
administrative ;
• bunul sa poata fi folosit pe parcursul mai multor perioade .
Indeplinirea criteriilor de recunoastere ca imobilizare corporala prevazute in Standard
constituie unul din principalele momente in care discernamantul si rationamentul
profesional poate avea un rol hotarator asupra deciziei daca reprezinta un activ sau o
cheltuiala si implicit asupra rezultatelor raportate de inteprindere , avand in vedere ca
imobilizarile corporale reprezinta foarte adesea o parte importanta din activele
inteprinderii.
Cu alte cuvinte , un bun sau o cheltuiala poate fi recunoscut ca o imobilizare corporala
daca sunt indeplinite doua criterii pentru a fi recunoscut ca activ si alte doua conditii
pentru ca activul sa fie recunoscut ca imobilizare corporala :
• primul criteriu de recunoastere se considera ca este indeplinit daca inteprinderea
stabileste cu suficienta certitudine ca va fi beneficiara unor beneficii economice
viitoare , prin folosirea bunului respectiv , ceea ce presupune ca ea va primi atat
avantajele aferente activului respectiv cat si riscurile aferente acestuia .
Beneficiile economice viitoare se pot exprima prin cele mai diferite forme de avantaje
viitoare , cum ar fi obtinerea de venituri , reduceri de cheltuieli , avantaje economice ,
sociale sau de alta natura .
Asigurarea indeplinirii acestui prim criteriu se realizeaza numai atunci cand atat
avantajele utilizarii bunului cat si riscurile aferente acestei utilizarii ajung sa fie detinute
de inteprindere , ceea ce presupune finalizarea unei tranzactii ( in cazul achizitiilor de
bunuri ) sau incheierea unui proces de productie (in cazul productiei de bunuri pentru
sine ).
• al doilea criteriu de recunoastere este mai usor de verificat in cazul achizitiilor de
imobilizari corporale , intrucat tranzactiile prin care are loc intrarea in posesia
bunului identifica si costul acestuia ; in cazul producerii de catre inteprindere a
unui astfel de activ pentru necesitati proprii , o evaluare fiabila a costului se
realizeaza pornind de la tranzactiile incheiate de inteprindere cu tertii pentru
aprovizionarea si consumul de materii prime si materiale , angajarea de personal si
pentru asigurarea altor factori care prin utilizare genereaza costuri .
• indeplinirea primei conditii pentru ca un activ sa fie recunoscut ca o imobilizare
corporala presupune ca :
- activul sa fie detinut de inteprindere ;
- -activul sa aiba una din urmatoarele destinatii :
1. productia de alte bunuri ;
2. prestarea de servicii ;
3. inchirierea la terti
- folosirea in scopuri administrative

12
• cea de a doua conditie pentru ca un activ sa fie recunoscut ca o imobilizare
corporala este ca activul respectiv sa poata fi folosit pentru o durata mai mare decat
o perioada . In legislatia nationala aceasta conditie este exprimata prin ,, bunuri cu
o durata mai mare de un an ”.

1.5 Masurarea initiala a imobilizarilor corporale

Potrivit principiului prevazut de Standard ,, un element al imobilizarilor corporale care


este recunoscut ca activ trebuie masurat initial la costul sau ” .
Structura si modul de determinare a costului imobilizarilor corporale difera in functie de
modalitatea de intrare a acestora in cadrul inteprinderii .
Imobilizarile corporale pot intra in inteprindere pe urmatoarele cai :
• prin achizitie ;
• prin productie (in cazul constructiilor , regie sau realizate de terti );
• prin schimb;
• ca aport in natura ;
• cu titlu gratuit .
Potrivit Standardului , costul unei imobilizari corporale este format din pretul de
cumparare la care se adauga :
• taxele vamale;
• taxele nerecuperabile;
• cheltuieli direct legate de punerea in functiune a activului precum :costul de
amenajare a amplasamentului ; costuri initiale de livrare si manipulare ;costuri de
montaj ;onararii arhitecti , ingineri etc ; costuri estimate pentru demontarea si
montarea activului , respectiv costurile de restaurare a amplasamentului , in
masura in care costul este recunoscut ca un provizion conform IAS nr.37.
• costurile indatorarii care sunt direct atribuite achizitiei , constructiei sau productiei
imobilizarii corporale respective , determinate in conformitate cu tratamentul
contabil alternativ permis (paragraful 11 din standardul IAS nr 23.) .
Din structura costului unei imobilizari corporale se observa ca acesta corespunde cu pretul
de cumparare ajustat cu unele cheltuieli accesorii ; anumite dificultati constau in faptul ca
cheltuielile accesorii ocazionate de o achizitie de imobilizari pot fi foarte variate si nu
toate fac in mod obligatoriu parte din costul activului respectiv.
Pretul de cumparare este convenit intre vanzator si cumparator , la data tranzactiei , dupa

13
deducerea taxelor recuperabile ; este pretul de cumparare corectat cu orice reducere
comerciala si cu taxa pe valoare adaugata sau orice alte taxe recuperabile . Dimpotriva ,
reducerile cu caracter financiar (sconturi ) nu se iau in calculul costului activului
respectiv.
Cheltuielile administrative si alte cheltuieli de regie pot constitui elemente ale
costului unei imobilizari corporale numai daca ele pot fi direct atribuite achizitionarii sau
punerii in functiune a acesteia .
Tot astfel , cheltuielile de constituire si cheltuielile care preced productia pot fi luate
in calculul costului imobilizarii corporale numai daca ele sunt necesare pentru punerea in
functiune a activului respectiv ; cheltuielile cu repararea unui utilaj care s-a efectuat in
cursul instalarii nu intra in costul imobilizarii corporale .
Costul unei imobilizari corporale produse in regie proprie este determinat folosind
aceleasi principi ca si in cazul imobilizarii corporale achizitionate , cu precizarea ca
cheltuiala cu rebuturile , manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind
normale , precum si pierderile care au in cursul constructiei in regie proprie nu sunt
incluse in costul imobilizarii corporale respective .
Costul unei imobilizari corporale produsa in regie proprie trebuie sa aiba la baza
costul de productie al bunului respectiv si anume :
• cheltuieli directe de productie , inclusiv costul indatorarii ;
• cote de cheltuieli indirecte alocate (amortizarea , cheltuiele de fabricatie si de
administrare a sectiilor ).
Costul de productie al activului nu cuprinde cheltuielile de administratie , de
distributie si alte cheltuieli generale ale inteprinderii .
In cazul imobilizarilor produse de catre inteprindere , costul cuprinde toate
cheltuielile directe de productie atribuite bunului respecti, precum si cota parte din
cheltuielile indirecte de productie ( in care nu trebuie incluse cheltuielile financiare ,
cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de cercetare si dezvoltare ).
Cheltuielile corespunzatoare subactivitati trebuie , de asemenea , excluse din costul de
productie , atat in ce priveste cheltuielile directe cat si cheltuielile indirecte . Costul de
productie al imobilizarii corporale poate sa cuprinda dobanzile aferente
imprumuturilor efectuate pentru finantarea productiei acesteia , dar numai in ce
priveste dobanzile corespunzatoare perioadei de fabricatie a bunului respectiv.
In ce priveste diferentele de curs valutar ce pot rezulta dintr-o devalorizare sau
depreciere monetara accentuata , impotriva careia nu se pot lua nici un fel de masuri
de acoperire a riscului si care afecteaza datoriile ce nu pot fi deconectate si apar din
achizitia recenta a unui activ facturat in valuta , acestea potrivit Standardului nr .21,
pot fi incluse in valoarea contabila a activului respectiv , cu conditia ca valoarea

14
contabila ajustata sa nu depaseasca minimul dintre costul de inlocuire si suma
recuperabila prin vanzarea sau utilizarea activului .
La achizitionarea terenurilor , de regula pe langa pretul de achizitie , in costul acestora se
cuprind si diverse cheltuieli ca de exemplu : comisioane agenti imobiliari , onorarii
avocati , impozite platite de cumparator , costul pregatirii terenului pentru constructii ,
cum ar fi drenajul , daramarea constructiilor vechi , curatirea si nivelarea , valoarea
estimata a lucrarilor de amenajare , cum ar fi strazi si sisteme de canalizare .
Amenajarile de terenuri , cum ar fi caile de acces , spatiile de parcare , imprejmuiri etc , se
inregistreaza in cont distinct intrucat , spre deosebire de terenuri , acestea au durata de
utilizare limitata si deci sunt supuse deprecierii (amortizarii ).
Costul unei cladiri achizitionate include pretul de cumparare al acesteia in exploatare .
Cand o inteprindere isi construieste singura o cladire , costul acesteia va cuprinde toate
cheltuielile oportune si necesare , cum ar fi : materiale de constructie , salariile , o parte
din cheltuielile de administrare si alte cheltuieli indirecte , la creditele pentru constructie
primite pe durata constructiei , taxe de amortizare , onorarii avocati etc . Cand constructia
se realizeaza de terti , costul acesteia va cuprinde pretul net al contractului ,plus alte
cheltuieli necesare pentru darea in exploatare a cladirii .
Costul echipamentelor cuprinde toate cheltuielile legate de achizitionarea si
pregatirea acestora pentru a fi puse in exploatare , cum ar fi : pretul facturat (minus
eventuale reduceri ) , transport , asigurari pe timpul transportului , accize , instalare , teste
de pregatire pentru punerea in exploatare si altele .
In unele cazuri au loc achizitii grupate (legate sau comune ) ca , de exemplu ,
achizitionarea unui teren cu cladire la un pret unic (nediferentiat ) . Avand in vedere
natura diferita a acestora in functie de durata de utilizare (terenurile au durata nelimitata )
, pretul unic trebuie separat pentru determinarea costului activelor in functie de durata de
utilizare .
In cazul crearii unei inteprinderi sau in cadrul operatiunilor de fuziune –divizare –
asociere ,imobilizarile corporale pot constitui aporturi , iar pretul de intrare al acestora
este cel care rezulta din documentele care stau la baza acestor operatiuni : contracte de
asociere , acte constitutive , proiecte de fuziune sau divizare , rapoarte de evaluare etc .
In cazul imobilizarilor primite cu titlu gratuit , pretul de intrare al acestora se
stabileste la nivelul preturilor care s-ar fi platit in conditiile normale de piata , pretul sau
de intrare se stabileste la nivelul valorii determinate de un evaluator independent .
Subventiile obtinute pentru achizitionarea sau producere unei imobilizarii corporale
nu au incidenta asupra costului acesteia . Fiind vorba de un ajutor acordat de catre alta
inteprindere sau de catre o autoritate publica , ne aflam in prezenta unei operatiuni cu
caracter financiar care nu afecteaza valoarea imobilizarii astfel cumparata sau produsa .

15
Un bun de natura imobilizarilor corporale poate fi achizitionat prin schimbul total sau
partial cu un alt bun de aceiasi natura sau cu un activ. Costul acestei imobilizari corporale
este determinat la valoarea justa a activului primit in schimb , care este echivalenta cu
valoarea justa a activului cedat , corectata cu valoarea oricarei sume transferate in
numerar sau echivalent de numerar .
Din aceasta prevedere a Standardului rezulta ca :
• activul cedat in schimbul imobilizarii corporale primite trebuie sa fie similar ;
• sa aiba o valoare de intrebuintare similara in aceeasi domeniu de activitate ;
• sa aiba o valoare justa similara , valoarea justa trebuie corectata cu eventuale sume
transferate in numerar sau echivalent de numerar pentru bunul achizitionat .
O imobilizare corporala poate fi schimbata si contra unor titluri de participare .

1.5. Masurarea ulterioara recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale

Principiul de baza statuat in Standard cere ca , ulterior recunoasterii initiale ca activ , o


imobilizare corporala sa fie inregistrata la cost , mai putin amortizarea cumulata pana la
acea data si orice pierderi cumulate din depreciere .
Rezulta ca , pentru a masura o imobilizare corporala ulterior recunoasterii initiale , sunt
necesare trei elemente :
• costul la care a fost recunoscut initial activul respectiv (C );
• amortizarea cumulate de la data recunoasterii initiale (A );
• pierderile de valoare , altele decat cele evidentiate prin amortizare , cumulate de la
data recunoasterii initiale a activului respectiv ca imobilizare (P ).
Astfel , spus , o imobilizare corporala se masoara ulterior recunoasterii sale initiale , deci
in orice moment al existentei sale , prin valoarea contabila a acesteia (Vc ) :
Vc = C-A-P

Conform tratamentului contabil alternativ permis , ulterior recunoasterii initiale ca


activ , o imobilizare corporala trebuie inregistrata la valoarea reevaluata , care reprezinta
valoarea justa la momentul reevaluarii , mai putin orice amortizare ulterioara cumulata
aferenta si pierderile ulterioare din depreciere .
Se poate constata ca , potrivit acestui principiu inscris in Standard , tratamentul contabil
alternativ permis presupune aceleasi elemente de determinare a masurarii ulterioare a unei
imobilizari corporale , cu diferenta ca valoarea contabila (Vc ) este inlocuita cu valoarea
reevaluata (Vr ) iar costul (C ) este inlocuit cu valoarea justa (Vj ) astfel ca o imobilizare
corporala se masoara la valoarea sa reevaluata :

Vc = Vj –A-P

16
Valoarea justa este cea care se obtine prin reevaluarea imobilizarilor corporale care se
face la un moment dat , de regula la data bilantului sau in alte momente prilejuite de
masuri de restructurare a inteprinderii (fuziuni, divizari , majorari de capital etc ).
Standardul impune ca reevaluarile sa se faca cu suficienta regularitate , astfel incat
valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de valoare care poate fi determinata
pe baza valorii juste la data bilantului .
Din aceasta prevedere a Standardului se desprind unele aspecte de interes practic :
• valoarea revaluata si valoarea justa sunt valori de calcul ; imediat dupa
inregistrarea rezultatelor reevaluarii , valoarea reevaluata devine noua valoare
contabila a activului , iar valoarea justa noul cost al activului ;
• o data cu inregistrarea rezultatelor reevaluarii unui activ imobilizarea corporala ,
valoarea reevaluata este egala cu valoarea justa , intrucat pierderile de valoare pe
seama amortizarii sau a altor deprecieri au fost luate in calcul la determinarea
valorii juste ;
• o imobilizare corporala nu poate fi masurata decat la valoarea contabila care , asa
cum rezulta din definitia data de standard , este valoarea la care aceasta a fost
recunoscuta in bilant , mai putin amortizarea si pierderile din depreciere ,
cumulate ; iar valoarea recunoscuta in bilant este costul , la recunoasterea initiala ,
costul sau valoarea justa , la masurarea ulterioara a imobilizarii corporale
respective ;
• regularitatea efectuarii reevaluarilor este necesara pentru a se asigura ca valoarea
contabila nu difera in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe
baza valorii juste la data bilantului .
Potrivit Standardului , imobilizarile corporale sunt reevaluate la valoarea justa a
acestora la data reevaluarii , iar valoarea justa este de obicei valoarea lor de piata ;
valoarea justa este determinata pe baza unor evaluari efectuate , de regula , de
profesionisti cu calificare in domeniul evaluarilor si nu de ,, evaluatori autorizati ” cum
s-a prevazut in versiunea romaneasca a Standardului , dintr-o regretabila eroare de
traducere
Atunci cand nu exista nici o posibilitate de a identifica o valoare de piata pentru un
activ , activul respectiv se evalueaza la costul de inlocuire , mai putin amortizarea
corespunzatoare .
Frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a imobilizarilor corporale ; o
reevaluare se impune atunci cand valoarea justa a imobilizarilor difera semnificativ de
valoarea contabila a acestora . Unele imobilizari corporale pot fi reevaluate anual , caci
sufera o diferenta semnificativa intre valoarea justa si cea contabila ; pentru alte
imobilizari corporale , reevaluarile pot fi facute la 3- 5 ani .
Standardul impune insa potrivit caruia , in cazul in care un element al imobilizarilor
corporale este reevaluat , atunci intreaga clasa din care face parte acel element trebuie
reevaluata , prin clasa de imobilizari corporale intelegand o grupare de active de

17
aceeasi natura si cu utilizari similare aflate in exploatarea unei inteprinderi , ca de
exemplu : terenuri , cladiri , masini si echipamente , nave , aeronave , automobile ,
mobilier , instalatii , piese de schimb si asamblare , echipamente de birotica .
Desi expertii evaluatori trebuie sa aplice Standardele Internationale de Evaluare ,
Standardul International de Contabilitate nr . 16 , paragraful 33, tratand aspectele legate
de amortizarea cumulata la data reevaluarii , prevede ca evaluarea imobilizarilor
corporale se poate face pornind de la valoarea bruta sau de la valoarea ramasa a acestora :
• in cazul in care reevaluarea se porneste de la valoarea bruta , se recalculeaza
proportional si amortizarea acumulata pana la data reevaluarii , astfel incat
valoarea contabila a activului (valoarea ramasa ) sa fie egala cu valoarea reevaluata
• in cel de al doilea caz , mai intai se elimina amortizarea cumulata pana la data
reevaluarii si se supune reevaluarii valoarea ramasa , astfel incat , dupa reevaluare ,
valoarea contabila va fi egala cu valoarea reevaluata a activului respectiv .
Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale pot fi inregistrate in conturile de
capitaluri proprii sau pot fi recunoscute ca venituri sau cheltuieli . Efectele reevaluarii
imobilizarilor corporale asupra impozitului pe profit sunt reglementate de IAS 12.
Potrivit Standardului , in cazul in care valoarea contabila a unui activ este majorata ca
urmare unei reevaluari , aceasta majorare trebuie :
• inregistrata direct in creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de ,,
diferente din reevaluare ” sau
• recunoscuta ca venit , in masura in care acesta majorare compenseaza o diferenta
nefavorabila din reevaluarea aceluiasi activ , recunoscuta anterior ca o cheltuiala .
Surplusul din reevaluare inclus in capitalurile proprii poate fi transferat direct in rezultatul
reportat ,atunci cand acest surplus este realizat .
Se considera ca :
a ) surplusul este realizat in totalitate la casarea sau cedarea activului ;
b ) surplusul poate fi realizat anual , pe masura ce activul este folosit de inteprindere ;
in acest caz valoarea surplusului realizat este diferenta dintre amortizarea calculata pe
baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial
al activului ;
c ) standardul precizeaza ca transferul surplusului din reevaluare in rezultatul reportat nu
se efectueaza prin contul de profit si pierdere .
Potrivit Standardului , in cazul in care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca
rezultat al unei reevaluari , aceasta diminuare trebuie :
• recunoscuta ca o cheltuiala
• scazuta direct din surplusul din reevaluare corespunzator aceluiasi activ, in
masura in care compenseaza o diferenta favorabila inregistrata anterior ca surplus
din reevaluare .

18
1.6 Amortizarea imobilizarilor corporale

Amortizarea este anuitatea din valoarea de intrare a mijloacelor fixe corespunzatoare


deprecierii ireversibile si care se recupereaza prin inluderea sau trecerea pe cheltuielile
fiecarui exercitiu , aceste cheltuieli fiind deduse din venituri obtinute .
Amortizarea mijloacelor fixe reprezinta o componenta a costurilor de productie ,
aceasta fiind recuperata prin pretul produselor (se recupereaza de fapt acea parte a valorii
mijlocului fix transferata in procesul de productie asupra produsului nou realizat ) fiind
destinata regenerarii dotarii (investitiei de mentinere ).
In literatura franceza , de specialitate , prin amortizare se intelege ,, constatarea
contabila ” a scaderii valorii mijloacelor fixe datorate uzurii , trecerii timpului ,
progresului tehnic sau altor cauze . Aceasta are rolul de a modifica valoarea mijloacelor
fixe cu totalul deprecierilor pe care le-au suferit in timpul exercitiului respectiv . Rezulta
ca sensul notiunii de amortizare nu este diferit , ea reprezinta o recuperare din cheltuielile
fiecarui exercitiu a deprecierii ireversibile a mijloacelor fixe .
Cu exceptia terenurilor , activele imobilizate au o existenta limitata in timp. Ele se
consuma in procesul obtinerii veniturilor inteprinderii . Amortizarea este o modalitate prin
care costul activelor imobilizate este desfasurat pe parcursul duratei de viata utila a
acestora .
Toate elementele veniturilor si cheltuielilor legate de o anumita perioada participa la
determinarea rezultatului sub forma profitului sau pierderii acelei perioade . Cheltuiala cu
amortizarea reprezinta fractiunea din costul activelor imobilizate folosita in cursul unei
perioade contabile . Amortizarea este un element de determinare valorii ramase a
activelor imobilizate , valoare care se inscrie in bilant .
Prin inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea se asigura resurse pentru inlocuirea
activelor imobilizate la sfarsitul duratei lor de viata utila .
Amortizarea reprezinta constatarea si consemnarea pierderii definitive a beneficiilor
economice asociate activelor imobilizate , deoarece exista si deprecieri temporare ale
activelor imobilizate , pentru care se constituie provizioane (reduceri ) privind deprecierea
, conform principiului prudentei . Amortizarea este reflectarea monetara a partii din costul
imobilizarilor transferata asupra rezultatelor procesului productiv (produselor obtinute ) .
Aceasta este semnificatia economica a amortizarii .
Din punct de vedere economic , amortizarea este includerea unei cote din costul
imobilizarilor in cheltuielile perioadei in care s-a folosit activul imobilizat .

19
Viata unei imobilizari este mai mare de un an , deci se intinde pe parcursul mai multor
exercitii .
Semnificatia contabila a amortizarii este legata de corectarea (reducerea ) valorii
imobilizarilor ca urmare a utilizarii lor sau actiunii unor factori externi (naturali si de
progres tehnic ).
Din categoria imobilizarilor corporale sunt excluse din sfera amortizarii bunurilor a
caror folosinta nu este limitata in timp (terenuri , lacuri , paduri etc ).
Un element de o importanta deosebita in calculul amortizarii este durata de
functionare , durata de viata a unei imobilizari . Sunt supuse amortizarii imobilizarile cu
durata de viata determinata in timp .
Durata de viata utila este perioada pe parcursul careia se estimeaza ca inteprinderea va
utiliza activul supus amortizarii . Desigur , daca o inteprindere este in situatia de a ceda
activele inainte de sfarsitul duratei de viata utila a acestora , s-ar putea sugera o valoare
reziduala mai mare . In conditii normale , un teren va avea o durata utila nelimitata si nu
este supus amortizarii . Pentru ca durata de viata utila a unui activ este definita in raport
cu utilitatea lui pentru inteprindere , aceasta poate fi la fel de bine mai mica decat durata
de viata economica . Acest termen presupune durata de viata utilizabila . Estimarea
duratei de viata utila a unui activ se face luand in considerare uzura fizica estimata , uzura
morala si prevederile legale .
Baza de calcul a amortizarii o constituie costul activului sau , daca acesta a fost
reevaluat , valoarea rezultata dupa ultima reevaluare .
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de
la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare
, conform duratelor de viata utila si conditiilor de utilizare a acestora .
Dupa identificarea duratei de utilizare si a valorii amortizabile se pune problema
alegerii regimului (metodei ) de amortizare . Standardul IAS 16 stabileste ca metoda ce
urmeaza a fi folosita este adoptata in functie de modul in care se estimeaza ca activul va
aduce beneficii economice . In tara noastra potrivit OMFP 1752/2005 regimurile
amortizarii sunt urmatoarele :
• amortizarea liniara ;
• amortizarea degresiva ;
• amortizarea accelerata ;

Amortizarea liniara presupune repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor


fixe , pe toata durata de functionare stabilita a acestora . Aceasta se calculeaza prin
aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe . Cota
procentuala se stabileste proportional cu numarul anilor cat trebuie sa functioneze activul
respectiv .

20
Aa =Vi x Ca in care Ca = 100/D sau Aa = Vi /D

In care : Aa –amortizare anuala


Vi –valoare de intrare
Ca –valoare de intrare
D –dutata de utilizare

Amortizarea degresiva presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul din


coeficientii prevazuti de lege :
a ) 1,5 pentru mijloacele fixe cu durata normala de utilizare intre 2 si 5 ani ;
b ) 2 pentru mijloacele fixe cu durata de utilizare intre 5-10 ani ;
c ) 2,5 pentru mijloacele fixe cu durata normala de utilizare peste 10 ani .
Amortizarea degresiva se aplica in doua variante :
1 . Amortizarea degresiva fara influenta uzurii morale , presupune :
a ) In primul an se aplica cota de amortizare degresiva la valoarea contabila a mijloacelor
fixe ;
b ) In anii urmatori se aplica cota de amortizare degresiva la valoarea ramasa de recuperat
(amortizat ) pana in anul in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica
decat amortizarea anuala calculata prin impartirea valorii ramase de recuperat la numarul
de ani de utilizare ramasi ;
c ) Din anul respectiv si pana la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea
liniara raportand la numarul de ani ramasi .
2. Amortizarea degresiva cu influenta uzurii morale presupune :
a ) Durata de utilizare aferenta regimului liniar recalculata in functie de cota de amortizare
degresiva (DUR ) :

DUR =100/Ca

b ) Durata de amortizare in care se realizeaza amortizarea integrala (DUI ):


DUI = DN-DUR

DN = durata normala conform catalogului din care :


Durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare degresiva
(DUD );

DUD = DUI –DUR


Durata de amortizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare liniara
(DUL ):

DUL =DUI-DUD

c ) Durata de utilizare aferenta uzurii morale pentru care nu se mai calculeaza


amortizarea (DUM ) :
21
DUM = DN –DUI

Aceasta varianta permite amortizarea valorii contabile intr-o perioada mai mica decat
durata normala de utilizare , diferenta reprezentand influenta uzurii morale .
Pentru mijloacele fixe cu o durata de utilizare pana la 5 ani nu se calculeaza influenta
uzurii morale .
Amortizarea acelerata , consta in :
a ) includerea in primul an de functionare in cheltuielile de exploatare a unei amortizari in
cota de 50% din valoarea de intrare ;
b ) in exercitiile viitoare amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii liniare .
La amortizarea imobilizarilor corporale se au in vedere urmatoarele reguli :
• pentru amortizarea constructiilor se utilizeaza metoda liniara ;
• pentru echipamente tehnologice se poate utiliza metoda liniara , degresiva sau
accelerata ;
• pentru celelalte mijloace fixe se poate opta pentru metoda liniara sau degresiva ;
• investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se amortizeaza dupa metoda
liniara , pe o perioada de 10 ani (Legea 571/2003 );
• pentru mijloacele de transport achizitionate dupa 01.01.2004 , se calculeaza
amortizarea pe km sau pe ora de functionare calculata prin relatia (H.G. nr
2139/2004) :

Val contabila /Nr . de km sau ore de functionare

Repartizarea in timp a amortizarii ia forma unui plan de amortizare . Rezulta ca


amortizarea presupune doua aspecte : economic si financiar .
Aspectul economic se refera la includerea in cheltuielile fiecarui exercitiu a sumei
reprezentand deprecierile suferite de imobilizari
Din punct de vedere financiar , prin recuperarea amortizarii la incasarea pretului
produselor vandute se constituie fondurile pentru a inlocui mijloace fixe depreciate ,
fie pentru a realiza alte investitii . Amortizarea fiind o cheltuiala fara plata efectiva ,
sumele recuperate prin pret sunt resurse financiare pentru investitii in noi mijloace fixe
.Durata de viata utila a unui activ trebuie revizuita periodic pentru a se asigura faptul
ca ipotezele initiale emise de entitate asupra activului in cauza sunt inca valide . In
astfel de situatii , modificarile constatate vor fi contabilizate ca si modificari ale
estimarilor contabile , iar cheltuielile cu amortizarea pentru perioada curenta si pentru
perioadele viitoare vor fi ajustate . IAS 8 explica faptul ca procesul de estimare
reprezinta o parte integranta , absolut normala , a intocmirii situatiilor financiare in
conformitate cu IAS . Orice revizuiri ale estimarilor nu trebuie sa conduca la
retratarea cifrelor din anii precedenti , dar vor afecta exercitiul financiar curent si pe
cele urmatoare .
22

In mod similar si metoda de amortizare aplicata de inteprindere poate fi revizuita


periodic in lumina situatiei curente si a estimarilor viitoarelor beneficii economice . Daca
metoda nu reflecta circumstantele modificate , trebuie schimbata cu una adecvata .
Concluzia este ca o schimbare de metoda este adecvata doar daca circumstantele
modificate fac ca metoda initiala sa devina inadecvata .
Reglementarile contabile romanesti nu recunosc conceptul de valoare reziduala .
Conform IAS , valoarea amortizarii este determinata luand in calcul valoarea reziduala a
activului . In majoritatea cazurilor , aceasta va fi o valoare neglijabila sau nula datorita
tendintei de a utiliza activele de-a lungul intregii lor durate de viata utila . Totusi , exista
situatii in care activele vor avea valori reziduale –atunci cand inteprinderea decide , din
anumite motive , sa nu continue utilizarea activelor de-a lungul intregii lor durate de viata
economica .
Este cert ca , intr-o economie de piata responsabilitatea gestiunii interne a agentului
economic revine in totalitate organismelor de conducere ale acestuia , si anume :
Adunarea Generala a Actionarilor , Consiliul de Administratie si conducerea operativa .
Statul nu mai stabileste marimi normative cu privire la participarea factorilor de productie
in procesul de realizare de bunuri si servicii .
Statul isi face simtita prezenta in gestiunea inteprinderii indirect, prin intermediul a
doua elemente : stabilirea duratelor normale de functionare si aprobarea politicii de
amortizare .
Normele internationale de contabilitate nu prevad posibilitatea statului de a stabili
duratele de functionare mijloacelor fixe , conducerea agentului economic fiind mult mai
bine informata asupra contextului in care este folosit utilajul (conditii de utilizare , piata
de desfacere a produselor realizate etc ) . Stabilirea duratelor normale de functionare de
catre agentul economic trebuie sa se faca in functie de parametrii estimati de constructor ,
de experienta utilizarii anterioare a unor mijloace fixe similare , de impactul uzurii morale
si de concurenta de pe piata .
Se poate concluziona ca , in perioada de tranzitie pe care o traversam , sistemul de
amortizare reglementat la noi este dominat de interesul fiscal si mai putin de interesul
mentinerii capacitatii de finantare a capitalului .
Se cunoaste ca amortizarea si profitul formeaza sursele de baza ale capacitatii de
autofinantare , insa sistemul de amortizare , corijat prin intermediul duratelor de utilizare ,
limitelor de amortizare si gradul de deductibilitate , este in favoarea cresterii masei
profitului impozabil si in detrimentul amortizarii , dezavantajand astfel inteprinderea ,
care va fi nevoita sa acopere valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune
din profitul net , care ar trebui sa fie destinat dezvoltarii , si nu mentinerii capitalului
investit .

23
1.7.Evaluarea imobilizarilor corporale

Principalul obiectiv care se urmareste prin evaluarea este stabilirea unei valori care sa
poata fi considerata drept baza in luarea unor decizii .
Evaluarea este strans legata de calculatie , deoarece pentru o reflectare exacta in conturi
a existentei si miscarii elementelor patrimoniale in fazele circuitului economic , este
necesara stabilirea precisa a valorii lor .
In functie de modul si de momentul in care se face evaluarea , precum si a scopului
urmarit , distingem urmatoarele forme principale de evaluare a imobilizarilor corporale :
evaluarea curenta si evaluarea periodica .
Evaluarea curenta , cunoscuta si sub numele de evaluare contabila este practica la
inregistrarea operatiilor economice in contabilitate . Evaluarea curenta a imobilizarilor
corporale se realizeaza in momentul intarii si iesirii acestora in si din patrimoniul
inteprinderii , in timp ce evaluarea periodica se efectueaza la inventarierea elementelor
patrimoniale , denumita si evaluare de inventar , si cu prilejul intocmirii bilantului
contabil, denumita si evaluare bilantiera .
La anumite perioade , pe baza unor dispozitii legale este posibila reevaluarea
elementelor patrimoniale . Aceasta operatie presupune inlocuirea valorii contabile cu
valori actuale determinate in functie de pretul pietei sau noile valori de utilitate . De
regula , reevaluarea se efectueaza cu prilejul modificarii generale si substantiale de preturi
.
Evaluarea activelor in Romania se face conform Ordinului MFP nr 1752/2005 care
mentine vechea structura a momentelor principale de evaluare pe care o regasim in Legea
nr 82/1991 republicata si anume :
1. Evaluarea imobilizarilor corporale la intrarea in patrimoniu
Intrarea imobilizarilor corporale in patrimoniul unui agent economic se poate
realiza prin :achizitie , productie in regie proprie contracte de leasing , subventionare ,
schimb cu alte active , aport de capital social , donatie .
In cadrul imobilizarilor corporale , terenurile sunt evaluate la intrarea in patrimoniu la
valoarea stabilita potrivit legii , in functie de clasele de fertilitate , suprafata si
amplasarea acestora , si alte criterii , la costul de achizitie sau valoarea de aport , dupa
caz .
La intrarea in patrimoniu mijloacele fixe se inregistreaza in contabilitate la valoarea
de intrare sau valoarea contabila prin care se intelege :
• costul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlul oneros , format din
:pretul de cumparare negociat de furnizor si cumparator inscris in factura ;
taxele vamale si fiscale nedeductibile ; cheltuieli accesorii (transport , montaj ,
punere in functiune , probe tehnologice etc );

24
• costul de productie pentru mijloacele construite sau produse de unitatea
patrimoniala . El este format din costul materiilor prime si materialelor ,
cheltuieli cu manopera , cotele de cheltuieli indirecte , cheltuieli de productie
repartizate rational asupra produselor fabricate , lucrarilor executate si
serviciilor prestate . Alaturi de aceste elemente , in costul de productie al unei
imobilizari pot intra si cheltuieli cu dobanzile aferente imprumuturilor necesare
finantarii investitiei ;
• valoarea actuala estimata la inscrierea lor in activ, tinand seama de valoarea
mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare , pentru mijloacele fixe
obtinute cu titlul gratuit ;
• valoarea de aport (de utilitate ) acceptata de parti , pentru mijloacele fixe
intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii , fuziunii etc , conform statutelor si
contractelor .
Valoarea de aport si , respectiv ,de utilitate se substituie costului de achizitie .
Activele dobandite prin schimb cu alte active se inregistreaza la valoarea justa a activelor
primite in schimb . Exista diferite reguli pentru cuantificarea initiala ce depind de natura
elementului ce este schimbat , daca acesta este un element similar sau nu .
Cand un element de natura imobilizarilor corporale este schimbat pentru un activ similar
care are o utilizare similara in aceeasi ramura de activitate si care are o valoare justa
similara , elementul achizitionat este in mod normal inregistrat la valoarea contabila a
activului care a fost cedat .
Daca elementele schimbate nu sunt similare , costul este dat de valoarea justa a activului
primit , ce va fi valoarea justa a activului cedat corectata cu valoarea oricarei sume
transferate in numerar . Orice diferenta intre valoarea contabila neta a activului si
valoarea lui justa ar trebui recunoscuta in contul de profit si pierderi in anul tranzactiei ,
fie ca pierdere , fie ca profit dupa cum este adecvat .
In cazul mijloacelor fixe costul initial include si costurile estimate pentru demontarea si
mutarea activului , respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfarsitul duratei
de viata a acestuia . Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion
corespunzator . Costul de demontare si mutare va fi inregistrat in contul de profit si
pierdere de-a lungul vietii mijlocului fix, prin includerea in cheltuiala anuala cu
amortizarea . Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost
initial recunoscut .
Nu intotdeauna este cazul sa se includa in cost ceea ce ar trebui inclus in mod normal .
De exemplu , inainte de cumpararea unui important sistem de calcul , o inteprindere
suporta costuri legate de consultanta . Scopul acestei consultante a fost de a ajuta
inteprinderea sa stabileasca natura si nivelul de performanta al sistemului . Costurile
trebuie mai degraba inregistrate pe cheltuieli decat capitalizate pentru ca ele pot fi direct
atribuite sistemul ce a fost cumparat .

25
Un alt exemplu, inainte de construirea unei noi cladiri , o inteprindere trebuie sa
suporte costurile de demolare ale cladirii vechi aflata pe locul ce a fost cumparat . In acest
caz , costurile ar trebui capitalizate deoarece ele pot fi atribuite noului activ. Oricum ,
intr-o astfel de situatie , costul global al noii cladiri trebuie revizuit pentru a avea
siguranta ca nu a fost stabilit la o valoare mai mare decat valoarea recuperabila .
Atunci cand plata pentru un activ este amanata peste termenii normali de plata ,
contabilizarea reflecta faptul ca pretul trebuie sa contina , din punct de vedere al realitatii
economice , un element de dobanda intrinsec , si ca valoarea recunoscuta initial ar trebui
sa fie echivalentul in numerar . Acesta ar fi in mod normal pretul in numerar platibil fara
existenta unui credit prelungit . Diferenta intre aceasta valoare si platile totale este
recunoscuta ca un cost de indatorare .
Costurile de demarare si costuri ante –productie similare nu trebui adaugate la costul
unui activ , in afara cazului in care sunt necesare pentru a aduce activul in stare de
functionare . IAS 16 (Standardul International de Contabilitate care vizeaza Imobilizarile
corporale ) cere ca pierderile din exploatare suferite inainte ca un activ sa satisfaca
performanta planificata sa fie recunoscute ca o cheltuiala .
O problema importanta prevazuta de IAS 16 si O.M.F.P nr. 1752/2005este aceea a
modului de recunoastere a cheltuielilor ulterioare intrarii in inteprindere a
imobilizarilor corporale . Dupa recunoasterea initiala , inteprinderea poate suferi
cheltuieli suplimentare cu activul .
Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute , de
regula , drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate . Costurile de reparatii vor fi
cheltuite pe masura ce sunt suferite , mai putin daca se poate arata ca cheltuielile vor
genera beneficii economice in exces fata de cele initial stabilite . Daca cheltuielile sunt
facute pentru a inlocui o componenta ce a fost initial recunoscuta ca avand o durata de
viata utila mai scurta decat restul activului , valoarea redusa a componentei va fi anulata si
costul noului element recunoscut .
Oricum , durata de viata utila a noii componente nu ar trebui sa depaseasca durata de
viata utila ramasa a activului luat ca un intreg , in afara cazului in care componenta era un
element , cum ar fi motorul unui avion , ce putea fi usor transferat altui activ .
Pentru a fi recunoscut ca activ , cheltuielile ulterioare ar trebui sa demonstreze
marimea capacitatii activului initial , imbunatatirea calitatii productiei rezultate sau prin
reducerea substantiala a cheltuielilor de exploatare .
2 Evaluarea imobilizarilor corporale la inventariere

Inventarierea patrimoniului reprezinta o operatiune importanta in activitatea agentului


economic , ocazie cu care se constata situatia reala a patrimoniului , cantitativ –valoric
sau numai valoric , la data la care se efectueaza .

26
Inventarierea se poate efectua in urmatoarele situatii : cand intervin modificari in
structura preturilor , la cererea organelor de control , cu prilejul efectuarii controlului , sau
a altor organe prevazute de lege , ori de cate ori exista indicii ca exista lipsuri sau plusuri
in gestiune care nu pot fi stabilite decat prin inventariere , ori de cate ori intervine o
primire –predare de gestiune , cu prilejul reorganizarii gestiunilor , ca urmare a
calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora .
In cele mai multe cazuri , evaluarea de inventar se efectueaza la incheierea exercitiului
financiar , cand are loc inventarierea patrimoniului si se face la valoarea actuala ,
denumita valoare de inventar .Aceasta se stabileste in raport de pretul pietei si de
utilitatea bunului respectiv , gradul de uzura si locul unde se afla .
O problema a inventarierii o constituie bunurile aflate in afara unitatii . Acestea se
inventarieaza inainte ca ele sa paraseasca unitatea .
Terenurile se inventarieaza pe baza documentelor care atesta proprietatea acestora si a
schitelor de amplasare .
Cladirile se inventarieaza pe baza titlurilor de proprietate a dosarului acestora , prin
inspectarea si compararea constatarilor cu datele prevazute in documente .
Evaluarea la inventar a imobilizarilor se face la valoarea ramasa neamortizata . Pentru
imobilizarile considerate a fi depreciate se evalueaza la valoarea actuala (in functie de
pretul pietei , starea lor faptica , precum si utilitatea lor in cadrul unitatii ).
Rezultatele constatate cu ocazia inventarierii se inscriu in procesul verbal de inventariere .

3.Evaluarea imobilizarilor corporale la inchiderea exercitiului financiar

Evaluarea bilantiera este proprie bilantului contabil . In bilant elementele entitatii


sunt inscrise la valoarea bilantiera , in vedrea determinarii ei , se compara valoarea
contabila neta (aceasta calculandu-se ca diferenta intre valoarea de intrare si
amortizarea calculata si inregistrata pana la data inventarierii ) cu valoarea de
inventar . Rezultatul comparatiei poate conduce la :
• plus de valoare care , conform principiului prudentei referitor la active , nu se
inregistreaza in contabilitate . In aceasta situatie , valoarea bilantiera a
imobilizarii este egala cu valoarea contabila neta ;
• minus de valoare care , conform principiului prudentei , se consemneaza
printr-un supliment de amortizare in cazul deprecierii ireversibile sau prin provizioane
(reduceri ) pentru depreciere daca deprecierea este reversibila .

4 Evaluarea imobilizarilor corporale la iesirea din patrimoniu

Evaluarea la iesire are in vedere recuperarea valorii de intrare a imobilizarilor si se


inregistreaza in contabilitate in functie de modalitatea de iesire din activitatea agentului
economic .

27
Iesirea imobilizarilor din patrimoniu se poate face prin vanzare la licitatii ,
cesionare sau in situatii exceptionale prin constatare de lipsuri la inventar , degradari ,
calamitati . Mijloacele fixe vor fi scoase din functiune la valoarea de inventar complet
amortizata sau la valoarea de intrare ramasa .
O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare , atunci
cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara .
Scoaterea din functiune este aprobata de consiliul de administarie , respectiv a
responsabilului cu gestiunea patrimoniului .
Iesirea mijloacelor fixe prin licitatii , negociere directa sau prin casare se aproba de
consiliul de administratie sau de responsabilul cu gestiunea patrimoniului .
Pentru mijloacele fixe amortizate integral se intocmeste procesul verbal de scoatere
din functiune a mijloacele fixe .
Acesta este un document de constatare a indeplinirii conditiilor si de consemnare a
scoaterii efective din functiune , de predare la magazie a ansamblurilor , subansamblurilor
, pieselor componente si materialelor rezultate .
Procesul verbal se intocmeste in doua exemplare , pe baza documentatiei prevazute in
normele legale . Acesta circula la persoana autorizata sa aprobe scoaterea din functiune a
mijloacelor fixe , a celorlalte bunuri materiale amintite mai sus , pentru a se inregistra in
evidenta la locul de folosinta a bunurilor materiale (ambele exemplare ) , la
compartimentul financiar sau persoana care conduce evidenta contabila , pentru
verificarea si inregistrarea operatiilor privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe
In urma casarii pot rezulta o serie de materiale ce pot fi valorificate fie prin vanzare ,
fie prin utilizarea lor la realizarea altor mijloace fixe in cadrul unitatii , ca materiale
recuperabile .
Castigurile , respectiv pierderile , obtinute in urma casarii sau cedarii unei
imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate de cedare si
valoarea sa neamortizata , inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acesteia si trebuie
recunoscute ca venit , respectiv cheltuiala , in contul de profit si pierdere

1.8 Controlul financiar al imobilizarilor corporale

1.8.1. Sistemul informational contabil al imobilizarilor corporale

Sistemul informational ce priveste activitatea economica a unei inteprinderi poate fi


privit ca un ,, ansamblu de resurse umane si de capital , investite intr-o unitate
economica , in vedrea colectarii si prelucrarii datelor necesare producerii informatiilor ,
care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii si controlului activitatilor
organizatiilor ”.

28
Un astfel de sistem permite obtinerea de informatii finale referitoare la existenta si
miscarea imobilizarilor in cadrul inteprinderilor , urmare a procesului de culegere ,
prelucrare si pastrare a datelor si informatiilor , folosind un ansamblu de mijloace ,
metode si procedee de lucru specifice contabilitatii , cunoscut si sub denumirea de sistem
informational contabil .
Componentele de baza ale sistemului informational contabil privind imobilizarile
corporale sunt evidentiate de subsistemele de ocumente , subsistemul evidentei tehnico-
operative si subsistemul conturilor .
Cand ne referim la subsistemul de documente avem in vedere totalitatea
documentelor primare specifice , pe genuri de operatii economice , intocmite la locul si in
momentul efectuarii acestora , constituind documente justificative ce stau la baza
inregistrarii in celelalte subsisteme , baza de calcul a indicatorilor economici , si chiar
proba in justitie privind litigiile patrimoniale .
Subsistemul evidentei tehnico –operative are drept baza datele din documentele
primare , fiind materializat prin folosirea unor registre , situatii operative , jurnale .
Informatiile din evidenta tehnico –operativa ajuta in luarea deciziilor pentru conducerea
curenta la nivelul subunitatilor . Principalele registre operative sunt ,, Registrul numerelor
de inventar ” la nivelul inteprinderii ; ,, Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe ” la
nivelul subunitatilor , la care mai putem adauga si ,, Registrul inventar ” .
Datele din documentele primare , preluate in sistemul evidentei operative la nivelul
gestiunilor , vor fi prelucrate in conturile sintetice si analitice , unde se desavarsesc sub
forma indicatorilor contabili .
Vom sintetiza in continuare modul de folosirea documentelor impreuna cu principalele
operatii economice ce se realizeaza in cazul imobilizarilor corporale .
Astfel , principalele operatiuni de gestiune a imobilizarilor corporale privesc
procurarea , receptia , utilizarea , darea sau luarea cu chirie , scoaterea din functiune ,
vanzarea , inventarierea si evaluarea .
Procurarea imobilizarilor corporale presupune executarea unor demersuri specifice
profilului societatii si a bunului cautat : prospectarea pietei , analiza ofertelor , organizarea
licitatiilor etc . Procurarea se poate realiza prin achizitie , constructie proprie sau pe baza
de prestari servicii , insa , indiferent de modul de procurare , activitatea de prospectare se
va incheia cu un contract si /sau o comanda .
Contractul trebuie sa contina clauze precise legate de calitate , pret , termene si
conditii de livrare , forma si momentul platii , penalitati , etc .
Receptia imobilizarilor corporale se face cu ocazia intrarii in unitate pe baza facturii
, rezultatele receptiei fiind de regula materializate intr-un proces verbal de receptie

29
punere in functiune . Intrarea in unitate a mijloacelor fixe se consemneaza in ,, Registrul
numerelor de inventar ” , prin atribuirea fiecarui mijloc fix a unui numar de inventar . Fac
exceptie de la inregistrare in acest registru mijloacele care constituie obiectul unor chirii .
Odata ce a fost atribuit un numar de inventar unui mijloc fix , acesta va fi trecut in
toate documentele ce privesc mijlocul fix respectiv .
Odata cu intrarea mijloacelor fixe in patrimoniu se intocmeste fisa mijlocului fix .
Aceasta ajuta la tinerea unor evidente analitice a mijloacelor fixe . Se intocmeste intr-un
exemplar , de compartimentul financiar –contabil, pentru un mijloc fix sau pentru mai
multe mijloace fixe .
Se pastreaza in ordinea codurilor din clasificarea fondurilor mijloacelor fixe , iar in
cadrul acestora se grupeaza pe locuri de folosinta . Daca intr-o fisa se regasesc mai multe
mijloace fixe nu se sorteaza pe locuri de folosinta .
La iesirea unui mijloc fix , fisa acestuia este scoasa si pastrata separat . Fisa
mijlocului fix este completata pe baza documentelor justificative privind miscarea
mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora , ca urmare a completarii , a
imbunatatirii , a modernizarii sau reevaluarii lor (proces verbal de receptie , de punere in
functiune , bon de miscare a mijloacelor fixe , proces verbal de scoatere din functiune ).
Daca sunt mai multe mijloace fixe pe fisa , acestea sunt inscrise pe un singur rand ,
specificandu-se pe fiecare coloana numerele de inventar atribuite . In aceasta situatie
valoarea de inventar se poate inscrie in coloana a treia .
In coloana Bucati , intrarile se inscriu in negru , iar iesirile in rosu . Inregistrarile in
coloanele Debit , Credit si Sold se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe .
In rubrica destinata datelor tehnice de identificare a mijlocului fix , in afara de datele
privind marca , numarul de fabricatie , seria se inscriu si partile componente ale
mijlocului fix .
Aceasta fisa nu circula , reprezinta un document de inregistrare in contabilitate si se
arhiveaza la compartimentul financiar –contabil .
Pentru mijloacele fixe independente , care nu necesita montaj si nici probe
tehnologice (utilaje pentru interventie , unelte , accesorii de productie , mijloace de
transport auto , animale ) se intocmeste proces verbal de receptie .
Pentru utilajele care necesita montaj , dar nu necesita probe tehnologice , precum si
pentru cladirile si constructiile speciale , care nu deservesc procese tehnologice (acestea
fiind considerate in functiune incepand cu data terminarii montajului , respectiv la data
terminarii constructiei ) se intocmeste procesul verbal de receptie provizorie .
Pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice precum si
cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice (acestea fiind
considerate puse in functiune la terminarea proceselor tehnologice ) se intocmeste proces
verbal de punere in functiune .

30
Pentru sondele folosite la extractia titeiului si a gazelor , gazelor de injestie , precum si
din sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate (acestea considerandu-
se puse in functiune la darea lor in productie ) se intocmeste procesul verbal de receptie
finala .
Procesul verbal se intocmeste de secretarul comisiei pentru receptionarea
obiectivului de investitii , in prezenta unei comisii formate din presedinte , specialisti ,
consultanti , asistenti la receptie .
Utilizarea imobilizarilor corporale in conformitate cu normele legale in vigoare
presupune recuperarea uzurii acestora prin amortizare sau prin provizioane . In acest
sens , este foarte utila folosirea documentului ,, Fisa mijlocului fix ”. Acest document
serveste evidentei analitice a mijloacelor fixe , informatiile pe care acesta le contine
permitand determinarea :normei de amortizare , data amortizarii complete , valoarea de
inventar sau modificarea valorii de inventar , ca urmare a imbunatatirii , modernizarii ,
sau reevaluarii lor . Pentru mijloacele fixe care au fost scoase din functiune , fisele
individuale ale acestora vor fi pastrate separat , pentru a putea oferi informatii operative
cu privire la existentul si miscarea lor .
Miscarea mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale societatii se
consemneaza in documentul justificativ ,, Bon de miscare ”.
Darea sau luarea cu chirie este consemnata intr-un contract de inchiriere care se
intocmeste intre unitatea proprietara a mijlocului fix si unitatea care primeste cu chirie .
Acest contract trebuie sa precizeze : costul chiriei , perioada de inchiriere , clauze
privind responsabilitatile partilor , clauze speciale cu privire la plata chiriei , precum si
aspecte legate de intretinerea si modernizarea mijlocului fix . Pe timpul transportului ,
mijlocul fix va fi insotit de ,, Bonul de miscare ” ce trebuie vizat in conformitate cu
normele interne stabilite .
Scoaterea din functiune a mijlocului fix , realizata dupa aprobarea propunerilor de
catre comisia de analiza si avizare, are la baza procesul verbal de scoatere din functiune a
mijloacelor fixe / de declansare a unor bunuri materiale . In acest document se
consemneaza scoaterea efectiva din functiune a mijloacelor fixe si predarea la magazie a
ansamblelor , subansamblelor, pieselor componente si a materialelor rezultate din
scoaterea din functiune .
O alta operatiune este vanzarea de imobilizari corporale . Aceasta are un caracter
exceptional , presupunand , de regula , o hotarare a consiliului de administratie cu
respectarea normelor in vigoare . De cele mai multe ori vanzarea presupune organizarea
de licitatii , rezultatele fiind consemnate in ,, Procesul verbal de licitatie ” , “ Procesul
verbal de vanzare ” si in ultima instanta in “Factura ” emisa .
Contabilitatea reflecta continu si in totalitate existenta si modificarea elementelor
patrimoniului ce apar datorita operatiilor economice din cadrul unitatii patrimoniului
.Existenta si miscarea valorilor materiale si banesti sunt consemnate in documente si apoi

31
inregistrate in evidenta contabila si evidenta operativa , insa aceste date prezentate in
contabilitate pot sa fie diferite in raport cu situatia reala patrimoniala . In activitatea
curenta pot avea loc unele modificari cantitative si valorice ale patrimoniului care nu pot
fi consemnate in documente . Din aceasta cauza este necesar ca , periodic , sa se
confrunte datele din evidenta contabila cu realitatea pentru cunoasterea exacta a
elementelor patrimoniului , utilizand inventarierea ca procedeu al metodei contabile .
Inventarierea , ca procedeu al metodei contabilitatii , indeplineste trei functii :
1 ) functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si
realitate ;
2 ) functia de stabilire a situatie nete ( Active (inventariate )-Datorii (inventariate ) ) si a
rezultatului exercitiului ;
3 ) functia de calcul si evidenta a stoocurilor consumurilor si vanzarilor .
Prin inventariere generala a patrimoniului se realizeaza identificarea bunurilor care nu pot
fi utilizate , creantele vechi si neincasate si se iau masuri de preintampinare sau limitare a
pagubelor , pentru cresterea eficientei si intarirea disciplinei decontarilor .

1.8.2 Controlul financiar de gestiune

Controlul financiar de gestiune reprezinta o forma de cunoastere a inteprinderii ,


deoarece prin intermediul informatiei obtinute prin exercitarea acestui tip de control se
creaza posibilitatea unei conduceri eficiente la nivelul firmei si in fiecare comportimentul
functional al acesteia .

Componenta a controlului intern, controlul de gestiune raspunde nevoii conducerii de a


cunoaste daca activitatea se desfasoara in conformitate cu obiectivele propuse . Se
urmaresc aspecte ce privesc echilibrul financiar , independenta economica , perenitatea
firmei , rentabilitatea , supravietuirea , posibilitatea de extindere a activitatii etc .
In acelasi timp , controlul financiar de gestiune este necesar procesului de conducere ,
deoarece poate oferi raspunsuri cu privire la capacitatea inteprinderii de a-si respecta
obligatiile fata de parteneri , fata de stat si terti privind plata dividentelor , plata bunurilor
si serviciilor cumparate , rambursarea creditelor , plata dobanzilor , achitarea impozitelor
si taxelor sau a altor obligatii .
Aceasta forma a controlului propriu este un control financiar ulterior , care urmareste
respectarea dispozitiilor legale cu privire la gestionarea si gospodarirea mijloacelor
materiale si banesti pe baza documentelor inregistrate in evidenta tehnico –operativa si in
contabilitate .
Obiectivele principale ale controlului financiar de gestiune se refera la respectarea
normelor legale cu privire la :
• existenta , integritatea , pastrarea bunurilor si valorilor de orice fel si detinute sub
orice titlul ;
• utilizarea valorilor materiale de orice fel , declasarea si casarea de bunuri ;
32

• efectuarea in numerar sau prin cont a incasarilor si platilor , in lei si valuta , de


orice natura ;
• intocmirea si circulatia documentelor primare , a documentelor tehnico-
operative si contabile .

Aceste obiective pot fi detaliate in functie de specificul unitatii sau de structura


organizatorica , putand fi completate chiar cu obiective noi : efectuarea inventarierii
periodice si corecta inregistrare a rezultatelor inventarierii ; respectarea statutului juridic
al documentelor cu regim special ; incadrarea gestionarilor si constituirea garantiilor
materiale ; indeplinirea masurilor dispuse cu ocazia efectuarii controalelor anterioare .
Control financiar de gestiune se exercita cel putin odata pe an , insa in conditiile
unor gestiuni materiale reduse ca volum , conducatorii unitatii pot aproba ca acestea sa fie
controlate pe o perioada mai mare de un an , dar nu mai tarziu de o data la doi ani .
Controlul poate fi efectuat in totalitate sau prin sondaj , tinandu-se cont de
volumul , valoarea si natura bunurilor , tentatiile si posibilitatile de sustrageri , conditiile
de pastrare si de gestionare , precum si de frecventa abaterilor constatate anterior . Pentru
efectuarea controlului trebuie cuprinse repere si documente intr-un numar semnificativ ,
care sa permita tragerea unor concluzii temeinice asupra respectarii actelor normative din
domeniul financiar , contabil si gestionar . In cazul constatarii de pagube , se impune
extinderea controlului asupra intregii perioade in care , legal , pot fi luate masuri de
recuperare a acestora si de tragere la raspundere a persoanelor vinovate .

1.8.3 Aspecte concrete referitoare la controlul imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale contribuie in mod direct la desfasurarea activitatii de baza in


cadrul fiecarei inteprinderi . De aceea utilizarea cat mai deplina a acestora sub raport
intesiv si extensiv reprezinta o conditie esentiala pentru desfasurarea unor activitati
profitabile .
Rolul pe care il manifesta in inteprinderi justifica atentia deosebita pe care organele
de control trebuie sa o acorde mijloacele fixe . Controlul nu trebuie sa vizeze doar
aspectele legate de utilizarea efectiva a mijloacelor fixe , dar si operatiunile privind
miscarea , inclusiv inlocuirea si reinnoirea acestora ; modul de gestionare , intretinere si
reparare a mijloacelor fixe ; modul de calcul a amortizarii .
Multitudinea aspectelor de urmarit in cazul verificarii mijloacelor fixe ne permite
sa afirmam ca activitatea de control a imobilizarilor corporale este nu numai importanta ,
dar si deosebit de complexa .

33
1.8.3.1 Controlul miscarii mijloacelor fixe

In cadrul acestei problematici , organul de control urmareste verificarea miscarilor de


mijloace fixe intervenite in cadrul inteprinderii de la perioada ultimei verificari si pana la
perioada programata pentru control .
Aceste miscari se refera la totalitatea operatiilor ce privesc intrarea sau iesirea de
mijloace fixe din cadrul inteprinderii .
Astfel , in cazul intrarilor avem in vedere oparatiunile ce privesc :achizitionarea ,
terminarea unor lucrari de investitii si darea lor in functiune , transferuri , plusuri la
inventar , luarea cu chirie a unor mijloace fixe , donatii . Intrarile de mijloace pot fi
cauzate si ca urmare a unor suplimentari valorice datorate unor modernizari efectuate
sau a unor reevaluari in plus , insa nu reprezinta operatiuni de miscare efectiva .
Controlul intrarii mijloacelor fixe are drept punct de plecare verificarea
documentatiei intocmite cu aceasta ocazie .
Intrarea mijloacelor fixe ( prin achizitie , constructie proprie sau in antrepriza ) are
la baza un contract si sau o comanda . Contractele trebuie sa fie cat mai riguros redactate ,
continand clauze precise cu privire la calitate , pret , termene si conditii de livrare , forma
si momentul platii , penalitati etc .
Receptia imobilizarilor corporale se face cu ocazia intrarii in unitate , instalarii sau
punerii in functiune , dupa caz .Rezultatele receptie se consemneaza , de regula , intr-un
proces verbal de receptie /punere in functiune .
Intrarea in unitate a mijloacelor fixe pentru situatiile mentionate (cu exceptia celor
luate cu chirie ) se consemneaza in .,, Registrul numerelor de inventar ” , prin atribuirea
fiecarui mijloc fix , a unui numar de inventar .
Verificarea documentelor care stau la baza intrarilor in unitate a mijloacelor fixe se
face atat din punct de vedere al formei (autenticitatea si exactitatea ), precum si sub
aspectul fondului (legalitatea , realitatea , necesitatea , oportunitatea si economicitatea ).
Verificarea aspectelor de fond este utila in special pentru managementul intern al
unitatii , referindu-ne aici mai ales la aspectele legate de eficienta economica a
operatiunilor .
Iesirea mijloacelor fixe din unitate se poate realiza prin operatiuni de casare ,
vanzare la licitatie , transferuri , dar si de operatiuni de dare cu chirie . Si in aceste
situatii , controlul porneste tot de la documentele primare , punandu-se accent mai mare
pe operatiunile de lichidare a fondurilor fixe complet sau numai partial amortizate .
In cazul mijloacelor fixe incomplet amortizate si care au fost propuse spre casare
inainte de termenul normal de utilizare , se verifica daca documentatia de casare este bine
argumentata (motivele invocate : uzura fizica avansata , reducerea performantelor , lipsa
unor piese de schimb specifice si care nu se mai produc ; daca s-au efectuat la timp
reparatiile curente periodice , precum si reparatiile capitale , conform indicatiilor tehnice
ale utilajului ).

34
Se verifica si daca nu este mai eficienta procurarea unui mijloc fix nou , in
conditiile in care o noua reparatie capitala necesita cheltuieli care intrec cu mult
posibilitatile valorii utilajului .
Un alt obiectiv al controlului estre respectarea prevederilor legale pentru
operatiunile de casare , inclusiv recuperarea unei parti din valoare , prin valorificarea
unor subansamble sau piese demontate , a unor bunuri materiale rezultate din
demolare ( in cazul constructiilor :caramizi , usi ferestre etc ) .
Intrarea sau iesirea din unitate a imobilizarilor corporale poate fi datorata si
operatiunilor de inchiriere . Aceste operatiuni au la baza un contract sau un proces
verbal de inchiriere , care reflecta luarea cu chirie sau cedarea cu chirie a unor
imobilizari corporale .
In ambele cazuri , organul de control trebuie sa verifice contractul si in special
pretul , respectiv chiria , astfel incat inteprinderea sa nu fie prejudiciata sau sa prezinte
dificultati la realizarea prevederilor contractuale .
In situatia unor mijloace fixe luate cu chirie se inregistreaza preluarea provizorie
a mijlocului fix intr-un cont in afara bilantului . Se verifica daca , la mijloacele fixe
luate cu chirie , unitatea a efectuat lucrari de adaptare sau de imbunatatire , avand
caracter de investitii . Daca s-au efectuat asemenea lucrari si valoarea investita este
insemnata , unitatea va urmari prelungirea contractului de inchiriere . Mentionam
faptul ca nu se amortizeaza de catre chirias mijlocul fix , ci numai valoarea investitiei .
inchirierea unor spatii disponibile (terenuri si cladiri ) presupune verificarea
cuantumului chiriei fixate . Acesta se compara cu nivelul chiriilor de pe piata ,
urmarinda se preveni favorizarea de catre unitatea care da cu chirie , a beneficiarului ,
aducand astfel prejudicii intereselor proprii .
O operatiune destul de frecventa in cadrul unitatilor economice mari o reprezinta
miscarea interna a mijloacelor fixe . Aceasta operatiune nu este inregistrata in evidenta
contabila sintetica , deoarece nu modifica volumul sau valoarea acestora . Aceste
miscari de la o subunitate la alta , in cadrul aceleasi inteprinderi se inregistreaza numai
in evidenta contabila analitica si in cea operativa .
In functie de volumul miscarilor , se poate pota pentru varianta unui control prin
sondaj sau pentru un control total .
Alaturi de aspectele evidentiate mai sus , organele de control pot utiliza datele
furnizate de contabilitatea analitica si de evidentele tehnico operative pentru a realiza
studii comparative privind structura , dinamica , gradul de reinnoire a mijloacelor fixe
etc .

35
1.8.3.2 Controlul gestionarii , intretinerii , repararii si utilizarii mijloacelor fixe

Principalul obiectiv urmarit de controlul gestionarii este dat de modul de pastrare a


mijloacelor fixe , reflectarea in evidenta operativa si in contabilitatea analitica , pe
categorii si pe locuri de folosinta .
Se verifica continutul si modul de completare a formularelor de evidenta pentru a se
identifica fiecare mijloc fix conform destinatiei si caracteristicilor lui tehnice sau
functionale .
Mentinerea in stare de exploatare a mijloacelor fixe la parametrii cat mai apropiati de
cei nominali presupune lucrari de intretinere , revizii si reparatii , care se executa
periodic , in mod planificat , cu scopul de a preveni cresterea progresiva a uzurii fizice
, a avariilor si mentinerea caracteristicilor functionale a mijloacelor fixe in conditii de
economicitate .
Trebuie verificata respectarea periodicitatii acestor lucrari , cauzele nerealizarii lor sau
realizarii la alte perioade decat cele prevazute in plan , cheltuielile necesare si modul
de acoperire a acestora .
In ceea ce priveste controlul utilizarii mijloacelor fixe , se urmareste ca acestea sa fie
utilizate in mod rational si eficient .
Analiza permite identificarea activitatilor nesatisfacatoare din inteprindere ,
localizarea cauzelor acestora si stabilirea masurilor care sa influenteze rezultatele in
viitor , insa se considera ca ,, folosirea excesiva a analizei duce la limitarea controlului
propriu zis , adica a cunoasterii situatiei de fapt , a realitatilor din teren , a descoperirii
de abateri , deficiente , a determinarii legalitatii si realitatii operatiilor ” . Astfel ,
actiunea de control poate deveni o actiune pura de analiza , de informare , de
documentare , sau de studiu , ceea ce nu este indicat .

1.8.3.3 Controlul amortizarii imobilizarilor corporale

Prin exercitarea controlului asupra amortizarii imobilizarilor corporale se urmareste


respectarea reglementarilor legale in vigoare referitoare la calculul , planificarea ,
repartizarea si evidentierea corecta a amortizarii .
Ca parte a controlului intern , verificarea amortizarii imobilizarilor corporale se
manifesta prin intermediul controlului gestionar .
Evidentierea aspectelor negative referitoare la amortizare presupune atat o verificare
faptica , cat si o verificare scriptica a factorilor ce participa la determinarea acesteia .
O alta problema ce trebuie avuta in vedere este necesitatea adaptarii controlului la
noile tehnologii informatice utilizate pentru prelucrarea datelor financiar –contabile si
in special cele care se refera la evidenta fondurilor fixe si la calculul amortizarii .

36
Aceasta adaptare inseamna de fapt o combinare , in cadrul activitatii de control , a
cunostintelor economico –financiare cu cele de prelucrare automata a datelor .
Inteprinderea , in activitatea pe care o desfasoara , este interesata de un calcul corect al
amortizarii pentru a-si putea recupera cheltuielile cu investitiile in imobilizari
corporale . Prin urmare , unul dintre obiectivele controlului intern este constatarea
modului in care sunt asigurate , prin calcularea si inregistrarea cotelor de amortizare ,
fondurilor necesare inlocuirii imobilizarilor corporale la sfarsitul duratei normale de
utilizare . In acest scop, se pot face verificari prin sondaj , care presupun selectionarea
bunurilor a caror preturi de achizitie sunt in continua crestere datorita inflatiei .
De calculul amortizarii este interesat si statul . Principalul obiectiv pe care il urmaresc
organele de control ale statului in problema amortizarii este respectarea legislatiei ce
reglementeaza regimul amortizarii . Nerespectarea normelor legale de catre unitatea
economica poate dezavantaja statul , care nu-si incaseaza impozitul real pe profit , dar
si actionarii care nu-si pot incasa dividentele , bancile finantatoare , care nu-si pot
recupera creditele acordate .
Principalii factori care influenteaza marimea amortizarii sunt : valoarea de intrare a
mijlocului fix , cota de amortizare si regimul de amortizare . In continuare ne vom
referi la fiecare in parte .
Controlul valorii de intrare a mijloacelor fixe presupune depistarea a trei situatii
posibile : valoarea este stabilita corect , caz in care nu se iau masuri , valoarea este
supraevaluata sau este subevaluata . In ultimele doua cazuri se impune corectarea
valorii de intrare si luarea de masuri sanctionatorii si reparatorii in sarcina persoanelor
gasite responsabile . Supraevaluarea sau subevaluarea are consecinte imediate si de
perspectiva asupra marimii amortizarii ce se includ in costuri , influentand marimea
impozitului pe profit si pe dividente cuvenite actionarilor .
Supraevaluarea presupune plata unui pret mai mare catre furnizorul unui mijloc fix si
implicit cheltuieli mai mari cu amortizarea pe toata durata normala de functionare .
Incarcarea artificiala a costurilor de productie conduce la diminuarea profitului .
Principalul dezavantajat de aceasta situatie este beneficiarul . Statul , chiar daca nu
mai incaseaza impozitul pe profit , in cazul beneficiarului mijlocului fix , poate
recupera diferenta de la furnizor , care prin practicarea unui suprapret la bunul livrat
conduce la realizarea unui profit care va fi impozitat corespunzator .
Subevaluarea are in vedere diminuarea valorii de intrare a mijlocului fix , cu toate ca
pretul platit furnizorului este cel real .
Prin urmare se inregistreaza la intrare o parte din costul de achizitie , restul
cheltuielilor efectuate cu procurarea , transportul , montajul fondului fix se
inregistreaza direct ca cheltuieli de exploatare . Scopul subevaluarii il constituie
diminuarea cheltuielilor cu amortizarea care se reflecta in costul produselor realizate
cu mijlocul fix respectiv .

37
Prin acest procedeu are loc de fapt o schimbare fara aprobare a regimului de
amortizare . Astfel , in loc de amortizare liniara , se practica o amortizare accelerata ,
prin includerea pe costuri in primul an de functionare a diferentei dintre pretul real si
cel diminuat sau subevaluat . Aceasta diferenta greveaza cheltuielile de exploatare ,
care conduc la diminuarea profitului si a impozitului aferent pentru anul de procurare .
In anii urmatori insa , inteprinderea va compensa pierderile din anul de procurare a
mijlocului fix . Putem concluziona ca situatia subevaluarii apare mai ales in cazul
unitatilor care au posibilitati financiare bune in anul de achizitie .
Un alt element subevaluarii este legat de diminuarea impozitelor si taxelor ce
trebuie platite autoritatilor , si care sunt cuprinse in pretul de achizitie , precum taxe
vamale ; comision vamal ; taxa pe valoarea adaugata etc .

Controlul cotei de amortizare

Prin modul de calcul al marimii cotei de amortizare (ca raport intre 100 si durata
normala de functionare ) , aceasta depinde exclusiv de durata normala de utilizare ,
care este o marime normala , ea fiind stabilita in ani si este caracteristica pentru un
mijloxc fix ori pentru mijloace fixe asemanatoare .
Pentru a influenta marimea amortizarii , in sensul micsorarii sau maririi acesteia
se poate actiona asupra duratei normale de functionare , aceasta influenta fiind posibila
numai in masura in care se face o incadrare gresita a mijlocului fix in Catalogul
privind duratele normale de functionare si clasificarea mijloacelor fixe . Posibilitatea
incadrarii mijlocului fix intr-o clasa sau grupa cu o cota de amortizare diferita este
destul de redusa , asemenea operatiune putand fi efectuata numai in cazul unor
mijloace fixe asemanatoare .
Daca asupra cotei de amortizare , respectiv duratei normale de functionare este
mai greu de actionat , nu se poate spune acelasi lucru si despre momentul in care
incepe calculul amortizarii si al momentului incetarii acestuia .
Astfel , potrivit legii , amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza incepand cu luna
urmatoare punerii in functiune , pana la recuperarea integrala a valorii de intrare ,
conform duratelor normale de functionare .
Momentul punerii in functiune depinde de tipul mijlocului fix respectiv .Daca
mijlocul fix nu necesita montaj , momentul achizitionarii coincide cu momentul
punerii in functiune .Mijloacele fixe care necesita montaj sunt considerate in functiune
incepand cu data receptionarii acestora .
Denaturarea momentului punerii in functiune se poate realiza daca se
inregistreaza un mijloc fix si se calculeaza amortizarea aferenta cu toate ca asemenea
mijloc fix nu a fost achizitionat efectiv . Este cazul custodiilor nereale la furnizor .

38
Calculul amortizarii se face pana la momentul la care s-a atins durata normala de
amortizare . Aceasta situatie nu coincide cu durata reala de functionare a mijlocului fix
. Astfel , pot exista cazuri de calcul a amortizarii si dupa data scoaterii din functiune a
unui utilaj , ori pe perioada in care mijlocul fix nu se mai utilizeaza de proprietar , cum
este cazul mijloacelor fixe concesionate , inchiriate sau date in locatie .

Controlul regimului de amortizare

Controlul regimului de amortizare presupune obiective specifice fiecarui regim in


parte .
Cel mai utilizat regim este cel liniar si reprezinta regula in cadrul regimuririlor de
amortizare , exceptia fiind reprezentata de amortizarea degresiva , respectiv
amortizarea accelerata .
Controlul amortizarii liniare se rezuma la verificarea corectitudinii calculelor
matematice .
In cazul amortizarii degresive , competenta de aprobare revine consiliului de
administratie al agentului economic , unul din obiectivele controlului fiind tocmai
competenta de aprobare a utilizarii acestui regim de amortizare .
De asemenea trebuie controlat daca se respecta coeficientii de multiplicare a cotei de
amortizare liniara in functie de durata de utilizare a mijlocului fix .
Un alt obiectiv al verificarii il constituie respectarea algoritmului de aplicare a metodei
, respectiv utilizarea in primul an a unei cote de amortizare , iar pentru urmatorii ani a
aceleasi cote , dar aplicata la valoarea ramasa , continuandu-se in ultimii ani cu
aplicarea amortizarii anuale .
Un ultim obiectiv al acestui tip de control il constituie alegerea variantei utilizate ,
respectiv varianta fara influenta uzurii morale si varianta cu influenta uzurii morale .

39
CAP . II STUDIU DE CAZ –IMOBILIZARILE CORPORALE PRIN
PRISMA NORMELOR EUROPENE SI INREGISTRAREA LOR IN
CONTABILITATE LA E-ON MOLDOVA FURNIZARE SA

2.1 Prezentarea generala a societatii E-ON MOLDOVA FURNIZARE SA

E-ON Moldova Furnizare SA este , din punct de vedere juridic , o structura tanara si
dinamica , care insa beneficiaza de experienta a 120 de ani de activitate in domeniul
energetic .
In urma HGR nr . 1342/2001, prin care a avut loc separarea activitatilor de distributie
si furnizare a energiei electrice de activitatile de intretinere si reparatii instalatii
electrice si suport , a aparut Directia Intretinere si Servicii Energetice .
Prin identificarea si anticiparea nevoilor clientilor , prin ofertarea serviciilor care sa
duca la deplina satisfactie a acestora , sunt stimulate cele mai competitive activitati .
Misiunea E-ON Moldova Furnizare SA este aceea de a presta servicii de inalta calitate
, care sa raspunda cerintelor tuturor categoriilor de clienti , in vederea asigurarii
alimentarii tuturor consumatorilor de energie electrica in conditii de eficienta maxima
si protectie a mediului .
Din punct de vedere structural E-ON Moldova Furnizare SA este conceputa astfel
incat sa acopere intregul volum de lucrari necesare intretinerii si dezvoltarii retelelor si
instalatiilor ( de distributie , furnizare si utilizare a energiei electrice ) .
Principalele tipuri de activitati ale E-ON Moldova Furnizare SA sunt :
• consultanta si proiectare ;
• mentenanta in instalatii electrice , modernizari , reabilitati si lucrari noi ;
• verificari , revizii si reparatii echipamente de masura ;
• activitati conexe (tiparire , testari psihologice ).
Structura organizatorica a societatii este de tip functiune –proces si este compusa din
compartimente functionale si de productie . E-ON Moldova Furnizare SA are o structura
care raspunde functionarii firmei si principiilor economiei de piata , structura formata din:
a ) conducerea generala , respectiv :
-consiliul de administratie ;
-directorul general .
b ) compartimente functionale , respectiv :
- personal , salarizare ;
-protectia muncii ;
-administrativ –secretariat , paza , PSI , protectie sociala ;

40
-marketing , conjunctura si reclama ;
-aprovizionare ;
-programare stocuri ;
-cercetare –proiectare ;
-asigurarea calitatii ;
-dezvoltare- investitii ;
-control tehnic ;
-evidenta , documentatie tehnica si programare intretinere echipamente ;
-proiecte , tehnologie de reparatie si piese de schimb ;
-compartiment patrimoniu ;
-analize economice , preturi tarife ;
-buget de venituri si cheltuieli ;
-resurse financiare , decontari ;
-control financiar ;
c ) compartimente de productie si auxiliare , respectiv :
-cabinet psihologic ;
-transporturi ;
-ateliere de reparatie intretinere ;
-laboratoare ;
-dispecerat ;
-centrala termica ;
-atelier electric .
Activitatea economico-financiara a societatii –functia de coordonator a activitatii este
detinuta de directorul economic .
Principalele subcompartimente intalnite sunt :
Compartimentul financiar cu atributiile :
-plan trezorerie si intocmirea bugetului de cheltuieli ;
-decontari cu agentii economici ;
-resurse financiare ;
-casierie .
Compartimentul contabilitate are ca principale activitati :
-contabilitatea generala (inregistrarea costurilor efective de productie , intocmirea
bilantului si a darii de seama contabile );
-evidenta capitalului social (pe locuri de responsabilitate , inventariere , miscari )
Compartimentul preturi :
-calculul si negocierea pretului de livrare a produselor ;
-calculul costurilor normate ;
Compartimentul CFI
-controlul financiar preventiv la nivelul societatii ;
-control gestionar de fond (ulterior) pentru patrimoniul societatii;

41
Compartimentul analize –economice :
-analiza economico-financiara asupra activitatii la nivelul societatii ;
-formularea economico –financiara pe linia lichiditatii si solvabilitatii .
Organizarea compartimentelor functionale evidentiaza preocuparea societatii pentru
asigurarea atat a conditiilor necesare desfasurarii activitatii cat si a celor necesare pentru
valorificarea eficienta a rezultatelor .
Atributiile competentele si responsabilitatile compartimentelor economico-financiare al
E-ON Moldova Furnizare SA sunt :
Serviciul financiar indeplineste urmatoarele atributii :
• asigura prin planul financiar si de trezorerie fondurile necesare desfasurarii
activitatii ;
• efectueaza calcule de fundamentare a indicatorilor economici corelati cu indicatorii
financiari privind : productia marfa vanduta si incasata , veniturile , mijloacele
circulante si alti indicatori economici si financiari ;
• intocmeste cand este cazul planul de credite si de casa pe care le depune la banca
finantatoare ;
• ia masuri impreuna cu fabricile si sectiile unitatii pentru reducerea costurilor ,
recalcularea normativului de mijloace circulante si posibilitatea de marire a vitezei
de rotatie a acestor mijloace ;
• raspunde de realizarea integrala si la timp a planului financiar , propunand masuri
eficiente de recuperare a pierderilor ;
• asigura si raspunde de efectuarea corecta si la timp a calculului privind drepturile
salariale ale personalului ;
• asigura finantarea valutara pentru operatiunile de export –import si cooperare ;
Biroul contabilitate generala are urmatoarele atributii :
• raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor
patrimoniale ;
• asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind fondurile
fixe si calculul amortizarii acestora , mijloacele circulante , cheltuielile de
productie , investitiile , rezultatele financiare ;
• asigura respectarea prevederilor legale privind integritatea patrimoniului si ia
masuri legale pentru reintregirea acestuia in cazul in care a fost pagubit ;
• organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale , urmareste
definitivarea , potrivit legii , a rezultatelor inventarierii ;
• intocmeste lunar balanta de verificare pentru conturile sintetice si cele analitice si
urmareste concordanta dintre acestea ;
• intocmeste situatia principalilor indicatori economico –financiari lunari , bilanturile
trimestriale si anuale , si coordoneaza intocmirea raportului explicativ la acestea ;

42
• prezinta spre aprobare bilantul si raportul explicativ , participa la analiza
rezultatelor economice si financiare pe baza datelor de bilant si urmareste
indeplinirea sarcinilor ce ii revin din procesul verbal de analiza ;

• participa la organizarea , perfectionarea sistemului informational , aplica masuri de


rationalizare si simplificare a lucrarilor de evidenta contabila , de mecanizare si
automatizare a prelucrarii datelor ;
• exercita potrivit legii , controlul financiar preventiv privind legalitatea ,
necesitatea , oportunitatea si economicitatea operatiunilor .
Biroul preturi indeplineste urmatoarele atributii :
• analizeaza pe baza datelor existente la comenzile ferme colaborate cu
informatiile din fabrici si unitate , stabilind pretul pe fiecare produs ;
• raspunde de modul de stabilire a preturilor si tarifelor din competenta
societatii , precum si de aplicarea preturilor si tarifelor negociate ;
• intocmeste documentatia pentru preturi si tarife la produse noi si in perspectiva
• raspunde de intocmirea corecta a documentatiilor pentru stabilirea si
modificarea preturilor si tarifelor ;
• efectueaza lucrari privind stabilirea limitelor maxime de preturi , urmarind
mentinerea nivelului de pret ;
• raspunde de respectarea stricta a nivelului costurilor impuse de E-ON Moldova
Furnizare SA pentru sectii si ateliere sau pe produse ;
• asigura corelarea costurilor cu planul de productie , planul fortei de munca si
productivitatea ;
• asigura indeplinirea prevederilor din programele pentru reducerea costurilor si
cresterea rentabilitatii produselor ;
Biroul Control Financiar de Gestiune si Control Financiar Preventiv cu atributiile :
• efectueaza controlul gestionar de fond la E-ON Moldova Furnizare SA si la
gestiunile proprii ;
• intocmeste lista sarcinilor periodice de control si o transmite spre aprobare
managerului general al E-ON Moldova Furnizare SA;
• urmareste aplicarea sanctiunilor disciplinare , contraventionale sau penale , precum
si stabilirea raspunderii materiale sau civile , dupa caz , impotriva celor vinovati ;
• prezinta ori de cate ori este necesar Comisiei de Cenzori informari asupra
activitatii controlului financiar de gestiune si controlului financiar preventiv pentru
eliminarea deficientelor .
Biroul Analize Economoice indeplineste functiile :
• mobilizeaza rezervele existente ale E-ON Moldova Furnizare SA si raspunde
pentru rezultatele activitatii financiare ;
• ia masuri imediate –dupa stabilirea cauzelor –pentru eliminarea pierderilor ;
• urmareste si analizeaza periodic stocurile de valori materiale , luand masuri atunci
cand se constata deficiente ;
43
• analizeaza –atunci cand este cazul –depasirea fondurilor planificate pe cauze
care au condus la folosirea de credite cu dobanzi penalizatoare si aplica masuri
care sa asigure incadrarea in cel mai scurt timp in fondurile planificate ;
• analizeaza costurile comparativ cu alte produse similare din strainatate si
sesizeaza factorii de decizie .

2.2 Operatiuni inregistrate in contabilitate privind intrarea mijloacelor fixe in


patrimoniu

Documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate a


mijloacelor fixe intrate in patrimoniu sunt :
1 ) Procesul verbal de receptie , care se intocmeste pentru mijloacele fixe care nu
necesita montaj si nici probe tehnologice cum ar fi : utilaje pentru investitii , unelte
, accesorii de productie , mijloace de transport , animale , etc . care se considera
puse in functiune la data achizitionarii lor .
2 ) Procesul verbal de receptie provizorie care se intocmeste pentru utilaje care
necesita montaj , dar nu necesita probe tehnologice , precum si pentru cladirile si
constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice . Aceste categorii de
mijloace fixe se considera puse in functiune la data terminarii montajului ,
respectiv la data terminarii constructiei .
3 ) Procesul verbal de punere in functiune , care se intocmeste pentru utilaje si
instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice , precum si pentru cladirile si
constructiile speciale care deservesc procese tehnologice . Aceste categorii de
mijloace fixe se considera puse in functiune la data terminarii probelor tehnologice
4 ) Procesul verbal de receptie finala , care se intocmeste pentru sondele folosite
la extractia titeiului si gazelor , sondele de injestie , precum si pentru sondele
provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate . Aceste categorii de mijloace
fixe se considera puse in functiune la data intrarii lor in productie .
Aceste documente se intocmesc de catre secretarul comisiei instituite pentru
receptia mijloacelor (obiectivelor de investitii ) , in prezenta membrilor comisiei
formata din presedinte si specialisti consultanti , asistenti la receptie .
Aceste documente care pot fi denumite generic ,, Proces –verbal de receptie a
mijloacelor fixe ” indeplinesc urmatoarele functii :
• documentele de inregistrare in evidenta operativa si in contabilitatea
analitica si sintetica a mijloacelor fixe ;
• documente de consemnare a stadiului in care se afla realizarea unui obiectiv
de investitii ;
• documente de apreciere a calitatii lucrarilor privind realizarea unui obiectiv
de investitii ;
44
• documente de apreciere a calitatii lucrarilor privind realizarea unui obiectiv
de investitii ;
• documente de aprobare a receptiei mijloacelor fixe ;
• documente de constatare a indeplinirii conditiilor si de aprobare a receptiei
provizorii a unui obiectiv de investitii .
Societatea E-ON Moldova Furnizare SA a achizitionat o instalatie necesara unei lucrari in
valoare de 700lei . Se estimeaza ca , in momentul in care lucrarea va fi finalizata , se vor
face cheltuieli cu demontarea , mutarea si restaurarea instalatiei in valoare de 100 lei
.Aceste cheltuieli consta in : materiale consumabile 35 lei , salarii 30 lei , alte servicii
efectuate de terti 35 lei . Durata de utilizare a instalatiei este de 10 ani . Pentru
cheltuielile ce urmeaza a se efectua cu demontarea si mutarea instalatiei se constituie un
provizion .
- Achizitionarea instalatiei conform facturii si a procesului verbal de
receptie :
% = 404 830
2131 ,, Furnizori de imobilizari ’
Echipamente tehno 700
(masini , utilaje si instalatii de lucru ’

4426 130
TVA deductibila

-Constituirea unui provizion pentru cheltuieli ce urmeaza a se efectua la demontarea si mutarea


instalatiei :
6812 = 1518 100
Cheltuieli de exploatare Alte provizioane
privind provizioanele pentru pentru riscuri si cheltuieli
riscuri si cheltuieli

Se inregistreaza amortizarea anuala (700 : 10 =70)

6811 = 2813 70
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor ,
privind amortizarea mijloace de transport ,
imobilizarilor animale si plantatiilor

La sfarsitul perioadei de utilizare se efectueaza cheltuieli cu demontarea si mutarea


instalatiei :

Materiale consumabile in suma de 35 lei :

602 = 302 35
Cheltuieli cu materiale Materiale consumabile
consumabile

45
Salarii datorate in suma de 3000 lei
641 = 421 30
Cheltuieli cu salariile Personal –salarii
personalului datorate

-Alte cheltuieli efectuate si facturate de terti in suma de 35 lei


628 = 401 35
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
execute de terti

-Anularea provizionului constituit pentru asemenea cheltuieli


1518 = 7812 100
Alte provizioane pentru Venituri din provizioane
riscuri si cheltuieli

Societatea a realizat o hala industriala in regie proprie pentru care se fac urmatoarele
cheltuieli : materiale consumabile 13000 lei , energie electrica 1500 lei , TVA 19 % ,
amortizarea utilajelor 21300 lei , salarii 5000 lei , CAS 25 % (5000x 25% ) , fond de
somaj 2,5 % (5000x 2,5 % ) . la sfarsitul anului 2007 se receptioneaza 80 % din investitii ,
iar restul s-a receptionat in anul 2008, cand s-a facut receptia definitiva ..

-Consum de materiale conform bonurilor de consum :


602 = 302 13000
Cheltuieli cu materiale Materiale consumabile
consumabile

-Energia electrica facturata de terti :


% = 401 1785
Furnizorii
605 1500
Cheltuieli privind energia si
apa

4426 285
TVA deductibila

Amortizarea utilajelor utilizate la construirea halei :


6811 = 281 1300
Cheltuieli de exploatare Amortizari privind
privind amortizarea imobilizarilor imobilizarile corporale

Salariile datorate muncitorilor conform statului de plata :


641 = 421 5000
Cheltuieli cu salariile Personal –salarii datorate
peronalului
46
Contributia unitatii la asigurarile sociale :
6451 = 4311 1250
Cheltuieli privind contributia Contributia unitatii la
unitatii la asigurarile sociale asigurarile sociale

Contributia unitatii la fondul de somaj :


6452 = 4371 125
Cheltuieli privind contributia Contributia unitatii la
unitatii pentru ajutorul de somaj fondul de somaj

Receptia partiala a lucrarii la sfarsitul anului 2007 pe baza procesului verbal de receptie
provizoriu (22175x 80 % = 17740 )
231 = 722 17740
Imobilizari corporale Venituri din productia de
in curs imobilizari

Receptia definitiva la terminarea lucrarii in anul 2008 pe baza procesului verbal definitiv :
212 = 722 4435
Constructii Venituri din productia de
imobilizari

TVA aferenta productiei de imobilizari :


4426 = 4427 4213
TVA deductibila TVA colectata

E-ON Moldova Furnizare SA achizitioneaza un utilaj cu plata unui avans furnizorului de


10000 lei . Valoarea utilajului achizitionat este de 25000 lei , conform facturii ; TVA
19 % . Plata furnizorului se face printr-un efect de plata acceptat de furnizor , dupa ce s-a
retinut avansul acordat .
Plata avansului (extras de cont ) :
232 = 5121 10000
Avansuri acordate pentru Conturi la banci in lei
Imobilizari corporale

Receptia utilajului conform facturii si in baza procesului verbal de receptie :


% = 404 29750
2131 Furnizori de imobilizari 25000
Echipamente tehno (masini
utilaje si instalatii de lucru )
4426 4750
TVA deductibila
Plata furnizorului printr-un efect de plata acceptat cu retinerea avansului :
404 = % 29750
Furnizori de imobilizari 232 10000
Avansuri acordate pentru
imobilizari corporale
405 19750
Efecte de platit pentru imobilizari

47
Plata efectului comercial la scadenta :
405 = 5121 19750
Efecte de platit Conturi la banci in lei
pentru imobilizari

2.3 Operatiuni inregistrate in contabilitate privind iesirea mijloacelor fixe din


patrimoniu

Un element al imobilizarilor corporale trebuie eliminat din bilant atunci cand acesta
este cedat sau cand este scos din uz definitiv si nu se mai asteapta obtinerea unor beneficii
economice viitoare in urma cedarii acestuia .
Documentul justificativ care sta la baza iesirii din patrimoniu a mijloacelor fixe
prin casare este Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasare
a unor bunuri materiale . Acest document se intocmeste in baza unei documentatii
compusa , dupa caz , din : note privind starea tehnica a mijloacelor fixe propuse a fi
scoase din functiune ; devize estimative ale reparatiilor capitale ; acte constatatoare ale
avariilor ; avize ale unor organe de specialitate etc . si indeplineste urmatoarele functii :
a ) document de constatare a indeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloacelor
fixe , obiectelor de inventar in folosinta si de declasare a altor bunuri materiale ;
b ) document de consemnare (constatare ) a scoaterii efective din functiune a mijloacelor
fixe , obiectelor de inventar in folosinta sau de declasare efectiva a altor bunuri materiale
c ) document de predare la magazie a ansamblelor , subansamblelor , pieselor si
materialelor rezultate din casare mijloacelor fixe , scoaterea din uz a obiectelor de
inventar in folosinta si din declasarea altor bunuri materiale ;
d ) document justificativ de inregistrare a materialelor rezultate din casarea mijloacelor
fixe , scoaterea din uz a obiectelor de inventar in folosinta si din declasarea altor bunuri
materiale in evidenta operativa a magaziilor (depozitelor si in contabilitatea analitica si
sintetica .
In momentul iesirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare , valoarea de intrare
a acestora in patrimoniu poate sau nu sa fie complet recuperata pe calea amortizarii . In
cazul nerecuperarii integrale , pe calea amortizarii , a valorii de intrare a mijloacelor fixe
scoase din functiune , agentii economici asigura acoperirea valorii neamortizate din
sumele rezultate in urma valorificarii acestora . Diferenta ramasa neacoperita se include in
cheltuielile exceptionale , nedeductibile fiscal , pe o perioada de maximum 5 ani sau
diminueaza capitalurile proprii, cu respectarea dispozitiilor legale . Durata recuperarii si
anuitatile de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de catre Consiliul de
administratie al agentului economic , respectiv de responsabilul cu gestiunea
patrimoniului in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ .

48
In 2007 E-ON Moldova Furnizare SA scoate din functiune prin casare , un mijloc fix , o
instalatie de lucru a carei valoare contabila este de 50000 lei , amortizat cu 40000 lei .
Casarea se efectueaza printr-o societate specializata , efectuandu-se cheltuieli in suma de
1500 lei . Din casare se recupereaza piese de schimb de 3000 lei . Valoarea neamortizata
se suporta de unitate in 2 ani . Diferenta dintre venituri si cheltuieli ocazionate de casarea
instalatiei se inregistreaza ca o amortizare si acopera o parte din valoarea neamortizata .

Inregistrarea cheltuielilor pentru casare printr-o unitate specializata :


6588 = 401 1500
Alte cheltuieli de exploatare Furnizori

Piese de schimb recuperate din casare :


3024 = 7588 3000
Pise de schimb Alte valori din exploatare

Diferenta dintre venituri si cheltuieli ocazionate de casarea mijloacelor fixe se


inregistreaza ca o cheltuiala asimilata amortizarii (3000-1500 =1500) si acopera o parte
prin diferenta neamortizata :
6588 = 281 1500
Alte cheltuieli de exploatare Amortizari priv
: Amortizarea recup imb corporale
din dezmembrare
Scoaterea din patrimoniu a mijlocului fix :
% = 2131 50000
Echipamente tehno (masini
utilaje si instalatii de lucru )
281 40000
Amortizari priv
imobiliz corporale
281 1500
Amortizari priv
imobiliz corporale
Analitic : Amortizarea recup
din dezmembrare
471 8500
Cheltuieli inregistrate in avans

Trecerea valorii neamortizata asupra cheltuielilor (8500 : 2 = 4250 lei )


6583 = 471 4250
Cheltuieli privind activele Cheltuieli inregistrate
cedate si alte operatii de capital in avans

Nota ; In anul 2008 acestea inregistrarea se repeta .


E-ON Moldova Furnizare SA vinde catre SC Electromontaje SA un mijloc de transport a
carui valoare de inventar este de 50000 lei , amortizat in proportie de 80 % adica 40000
lei , pretul de vanzare este de 20000 lei , TVA 19 % . Profitul net obtinut din vanzare se
repartizeaza la fondul de investitii .

49
Inregistrarea vanzarii conform facturii :
461 = % 23800
Debitori diversi 7583 20000
Venituri din vanzarea
activelor si alte operatii
4427 3800
TVA colectata

Iesirea din gestiune a mijlocului fix :


% = 2133 50000
2813 Mijloace de transport 40000
Amortizarea instalatiilor
mijloacelor de transport ,
animalelor si plantatiilor
6583 10000
Cheltuieli privind active cedate
si alte op de capital

Se incaseaza factura prin banca :


5121 = 461 23800
Conturi la banci in lei Debitori diversi
Se inchid conturile de cheltuieli si venituri :
121 = 6583 10000
Profit si pierdere Cheltuieli privind active cedate
si alte op de capital

7583 = 121 20000


Venituri din vanzarea Profit si pierdere
activelor si alte operatii de capital

Profitul net rezultat se repartizeaza la Fondul de investitii ( 20000-10000= 10000 x 16% =


1600; 10000-1600 = 8400):

129 = 1068
Repartizarea profitului Alte rezerve
Analitic Fond de investitii

E-ON Moldova Furnizare SA scoate din functiune prin casare un mijloc fix , un utilaj , cu
o valoare de 60000 lei , amortizat integral . Pentru dezmembrare se fac cheltuieli cu
materiale 2000 lei si salarii 6000 lei , CAS 25 % (1500 lei ) , fond somaj 2,5 % (150lei ) .
Din casare se recupereaza piese de schimb in valoare de 12000 lei . Profitul net obtinut
din operatiunea de dezmembrare se repartizeaza la fondul de investitii .

Scoaterea din evidenta a mijlocului fix casat si amortizat integral conform procesului
verbal de scoatere din functiune .

2813 = 2131 60000


Amortizarea instalatiilor , Echipamente tehnologice (masini
mijloacelor de transport , animalelor utilaje si instalatii de lucru )
si plantatiilor

50
Cheltuieli de casare efectuate :

6588 = % 9650
Alte cheltuieli exceptionale 302 2000
privind operatiunii de gestiune Materiale consumabile
421 6000
Personal –salarii datorate
4311 1500
Contributia unitatii la
asigurarile sociale
4371 150
Contributia unitatii
la fondul de somaj
Piese de schimb recuperate :
3024 = 7588 12000
Piese de schimb Alte venituri din exploatare

Se inchid conturile de cheltuieli si venituri :


121 = 6588 9680
Profit si pierdere Alte cheltuieli de exploatare

7588 = 121 12000


Alte venituri din exploatare Profit si pierdere

Profitul obtinut din operatiunea de casare , dupa scaderea impozitului pe profit , se


repartizeaza la fondul de investitii (12000-9680 = 2320profit brut , 2320x 16% = 371 lei
profit net ; 2320-371 =1949 lei )

129 = 1068 1949


Repartizarea profitului Alte rezerve
Analitic Fond de investitii

2.4 Amortirea imobilizarilor corporale

La E-ON Moldova Furnizare SA amortizarea se calculeaza , la cost prin metoda liliara


de-a lungul duratei utile de viata estimata a activelor , dupa cum urmeaza :

Active Durata –ani Metoda de amortizare


Constructii 10-25 Amortizare liniara
Echipamente tehnologice 3-10 Amortizare liniara
Mijloace de transport 5-6 Amortizare liniara
Alte instalatii , utilaje si mobilier 5-30 Amortizare liniara

Vom exemplifica modul de calcul al amortizarii liniare :

51
E-ON Moldova Furnizare SA a achizitionat un mijloc de transport autoutilitara
Mercedes Benz . Valoarea mijlocului fix achizitionat este de 40000 lei ; durata normala de
functionare -5 ani .
Amortizarea liniara se refera la repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor
fixe , pe toata durata de functionare stabilita a acestora .
In acest caz se au in vedere urmatoarele :
Rata anuala a amortizarii = 100/durata normala de folosinta =100/5=20%
Anuitatea amortizarii =Rata amortizarii x valoarea contabila de intrare =(20x
40000lei )/100=8000 lei
Sau
Amortizarea anuala =valoarea contabila de intrare /durata normala de functionare
=40000/5 ani =8000 lei /an
Sau
Amortizare lunara =Amortizare anuala /12luni =666.67 lei .
Amortizarea se calculeaza incepand cu luna imediat urmatoare achizitionarii sau punerii
in functiune a mijlocului fix . Inregistrarea contabila dintr-o luna va fi :
6811 = 281 666.67
Cheltuieli de exploatare privind Amortizari privind
amortizarile , provizioanele si ajustarile imobilizarile corporale
pentru depreciere

Pentru cheltuielile de constituire si de cercetare si dezvoltare se inregistreaza amortizarea


aferenta de 525 lei si respectiv 750 lei , folosinu-se programul de amortizare si nota de
contabilitate :
6811 = % 1275
Cheltuieli de exploatare 2801 525
privind amortizarea imobilizarilor Amortizarea cheltuielilor
de constituire
2803 750
Amortizarea cheltuielilor
de cercetare si dezvoltare

Imobilizarile necorporale de natura cheltuielilor de constituire si a celor de cercetare si


dezvoltare se scad din evidenta ca urmare a amortizarii integrale si respectiv a vanzarii lor
, pe baza de nota de contabilitate si facturata si considerandu-se ca valorile lor totale sunt
cele inregistrate la operatia anterioara :

2801 = 201 525


Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli de constituire
de constituire

2801 = 203 750


Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli de cercetare
de constituire si dezvoltare

52
Se cedeaza imobilizari corporale amortizate partial , referitor la care se cunosc : valoarea
de intrare de 1000 lei , pretul facturat de 1200 lei si amortizarea inregistrata de 200 lei ,
inregistrandu-se factura si nota de contabilitate intocmite pentru operatiile de mai jos .

Se inregistreaza scaderea din patrimoniu a imobilizarilor cedate :

% = 212 1000
281 Mijloace fixe 200
Amortizari privind
imobilizarile corporale
6721 800
Cheltuieli privind activele
cedate

Cost in mii Cladiri Instalatii Alte instalatii Imobilizari Total mijloace


tehnologice si mobilier si corporale in fixe
masini birotica curs
31/12/2006 7.305.993 126.262.206 6.583.580 28.635.154 168.786.933
Achizitii in 2007 34.828.245 24.309.589 513.038 22.226.509 81.877.381
Iesirii in 2007 0 (566.342) 0 (50.861.663) (51.428.005
31/12/2007 42.134.238 150.005.453 7.096.618 - 199.236.309
Amortizare cumulata
31/12/2006 2.259.212 49.464.733 1.508.434 53.232.379
Cost 2007 671.658 12.034.652 598.793 13.305.103
Iesiri in 2007 (566.342) 0 (566.342)
31/12/2007 2.930.870 60.933.042 2.107.227 65.971.140
Valoare neta 39.203.368 89.072.410 4.989.391 - 133.265.169
31.12.05
Valoare neta 5.046.781 76.797.473 5.075.146 28.635.154 115.554.554
31.12.04

Din mijloacele fixe prezentate ma sus o parte –prezentate in tabelul de mai jos au fost
achizitionate prin leasing financiar :

Descriere 31/12/2006 31/12/2007


(ron ) (ron )
Masini in leasing financiar 1.044.398 1.500.721
Amortizare cumulata 382.946 727.489
Valoare ramasa 661.452 773.232

53
Costul unui element al imobilizarilor corporale este format din pretul de cumparare ,
taxele vamale , taxele nerecuperabile , precum si toate celelalte cheltuielile direct legate
de punerea in functiune a activului ; toare reducerile comerciale sunt scazute pentru
calculul pretului de cumparare .
Intretinerea si reparatiile mijloacelor fixe se trec pe cheltuieli atunci cand apar , iar
imbunatatirile aduse activelor , care cresc valoarea sau durata de viata a acestora sunt
capitalizate .
Elementele de imobilizari corporale care sunt casate sau cesionate sunt eliminate din
bilant impreuna cu amortizarea cumulata corespunzatoare . Profitul sau pierderea rezultate
dintr-o asemenea operatiune de determina ca diferenta intre suma obtinuta si valoarea
contabila neta si sunt incluse in profitul din exploatare al perioadei .
Modernizarile semnificative sunt capitalizate daca acestea extind durata de viata a
activului sau daca maresc semnificativ capacitatea de generare a unor beneficii economice
de catre acestea .

Elemente de imobilizari Sold initial Amortizare in Amortiz af Amortiz . la sf .an


corporale cursul anului Imob iesite
A (1) (2) (3) (4)
Terenuri 0
Constructii 2.259.212 671.658 2.930.870
Instalatii tehnice si masini 49.464.732 12.034.652 566.342 60.933.042
Alte instalatii , utilaje si 1.508.434 598.793 0 2.107.227
mobilier
TOTAL 53.232.379 13.305.103 566.342 65.971.140
AMORTIZARI –TOTAL 55.934.799 14.466.328 566.342 69.834.785

54
CAP III UNELE PROPUNERI DE IMBUNATATIRE PRIVIND
ANALIZA SI CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

1.Amortizarea imobilizarilor corporale in regim accelerat presupune ca in primul an de


functionare sa se includa pe cheltuielile de exploatare o cota de amortizare de 50 % din
valoarea de intrare iar in urmatorii ani sa se aplice regimul de amortizare liniar .
Aceasta regula apreciez ca nu este in concordanta cu nivelul de utilizare al imobilizarilor
corporale , in sensul ca in ultimii ani ai duratei normale de utilizare , mijlocul fix numai
este utilizat fie datorita uzurii fizice , deci a unui randament scazut , fie datorita uzurii
morale .
Din aceasta cauza propun sa se aplice in primul an o cota de 50% din valoarea de intrare
iar pentru urmatoarea periodica sa se aplice regimul liniar in cadrul a cel mult jumatate
din durata normala de utilizare a mijloacelor fixe . Aceasta da posibilitatea de a recupera
mai rapid valoarea de intrare a mijlocului fix si de a se putea inlocui fizic cu un alt mijloc
fix al carui randament este mult mai ridicat .
2.Evaluarea imobilizarilor corporale in conditiile actuale se efectueaza in patru momente
• evaluarea la intrarea in patrimoniu
• evaluarea la iesirea din patrimoniu
• evaluarea la inventariere
• evaluarea la inchiderea situatiilor financiare
Deoarece inventarierea patrimoniului se face in mod obligatoriu la sfarsitul anului
calendaristic , ceea ce coincide cu incheierea exercitiului financiar , propun ca evaluarea
la inventariere sa se faca concomitent cu evaluarea la inchiderea exercitiului financiar .
Aceasta nu afecteaza operatiunile de incheiere a exercitiului financiar iar punerea deacord
a rezultatului inventarierii cu valoarea contabila se poate face in acelasi timp, imediat
dupa inventariere , concomitent cu incheierea exercitiului financiar .
2.La receptia unei imobilizari corporale se intocmesc ca documente justificative , procese
verbale de receptie care sunt de mai multe feluri :
1) Procesul verbal de receptie , care se intocmeste pentru mijloacele fixe care nu necesita
montaj si nici probe tehnologice cum ar fi : utilaje pentru investitii , anelte , accesorii de
productie , mijloace de transport , animale , etc . care se considera puse in functiune la
data achizitionarii lor .
2) Procesul –verbal de receptie provizorie care se intocmeste pentru utilajele care
necesita montaj, dar nu necesita probe tehnologice , precum si pentru cladirile si
constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice . Aceste categorii de mijloace
fixe se considera puse in functiune la data terminarii montajului , respectiv la data
terminarii constructiei .
3 ) Procesul –verbal de punere in functiune ,care se intocmeste pentru utilajele si
instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice , precum si pentru cladirile si
constructiile speciale care deservesc procese tehnologice .Aceste categorii de mijloace
fixe se considera puse in functiune la data terminarii probelor tehnologice .

55
4 ) Procesul -verbal de receptie finala ,care se intocmeste pentru sondele folosite la
extractia titeiului si gazelor , sondele de injectie , precum si pentru sondele provenite din
lucrarile geologice care au dat rezultate . Aceste categorii de mijloace fixe se considera
puse in functiune la data intrarii lor in productie .
Apreciez ca sunt foarte multe documente ce se intocmesc ceea ce ingreuneaza procesul de
inregistrare in contabilitate a mijloacelor fixe la intrare si din aceasta cauza propun sa
existe un singur model de proces verbal de receptie care sa satisfaca toate variantele de
intrare a mijloacelor fixe .
4. In ceea ce priveste unitatea la care am efectuat studiul de caz consider ca este necesar sa
se retehnologizeze procesul de productie in sensul de a se schimba si dota unitatea cu
tehnici si tehnologii noi . Aceasta presupune scoaterea din uz si casarea tuturor utilajelor
existente in momentul de fata .
De asemenea este necesar sa se implementeze un management mai performant atat in ceea
ce priveste utilizarea echipamentelor existente cat si a intretinerii acestora .Aceasta este
una din problemele esentiale ale nivelului scazut de exploatare a echipamentelor si a
realizarii unor indicatori mai putin performanti .

56
CONCLUZII

Imobilizarile corporale reprezinta bunuri materiale de folosinta indelungata in


activitatea unei inteprinderi care se regasesc sub forma de terenuri si amenajari
de terenuri si , respectiv , mijloace fixe . Imobilizarile corporale se refera la
drepturile reale asupra bunurilor corporale (dreptul de proprietate , uzufructul ,
utilizarea ).
Terenurile si mijloacele fixe sunt recunoscute ca activ atunci cand este posibila
generarea catre inteprindere de beneficii economice viitoare aferente activului
si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.
Activele imobilizate corporale , cu exceptia terenurilor , isi pierd in timp , din
valoarea lor ca urmare a uzurii determinate de utilizarea lor , de actiunea
agentilor naturii si de progresul tehnic . Constatarea contabila a pierderii de
valoare suferita de activele fixe materiale si includerea sa in cheltuielile
exercitiului poarta numele de amortizare .
In categoria terenurilor se au in vedere nu numai terenurile propriu –zise , dar si
amenajarile si racordarea lor la sisteme de alimentare cu energie , imrejmuirile ,
lucrarile de acces . Faptul ca terenurile nu se pot deprecia ireversibil implica
imosibilitatea amortizarii lor . Eventualele deprecieri temporare sunt
inregistrate prin sistemul provizioanelor . Totusi investitiile legate de
amenajarea terenurilor precum si terenurile de natura zacamintelor sunt supuse
amortizarii .
Pentru a realiza o delimitare clara fata de alte elemente ale patrimoniului (cum
ar fi stocurile sau cheltuielile ) mentionam anumite aspecte particulare in
privinta imobilizarilor corporale . Astfel , la baza delimitarii bunurilor
corporale in imobilizari sau stocuri sta indeplinirea cumulativa a celor doua
criterii : o durata de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decat
limita stabilita prin lege .
Potrivit legislatiei in vigoare se considera mijloc fix un obiect singular sau un
complex de obiecte ce se utilizeaza ca atare si care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii : are o valoare mai mare decat limita stabilita de lege si are
o durata normala de utilizare mai mare de un an .
Pentru obiectele care sunt folosite in loturi , seturi sau formeaza un singur
corp , la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului lot ,
set sau corp .
Potrivit noilor reglementari contabile un activ trebuie recunoscut in bilant daca
se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru persoana juridica , si
costul activului poate fi evaluat in mod credibil . Imobilizarile corporale sunt
active care sunt detinute de persoana juridica pentru a fi utilizate in productia
proprie de bunuri sau prestarea de servicii , pentru a fi inchiriate tertilor sau
pentru a fi folosite in scopuri administrative ; sunt utilizate pe parcursul unei
perioade mai mare de un an si au o valoare mai mare decat limita prevazuta de

57
reglementarile legale in vigoare .
Specific mijloacelor fixe este faptul ca acestea isi transfera valoarea asupra
produselor la realizarea carora contribuie , iar in acest context se depreciaza .
Recuperarea valorii mijloacelor fixe se face prin sistemul amortizarilor si
includerea acestora in cheltuieli . Calculul amortizarii se face pe baza unui plan
de amortizare de la data punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a
valorii de intrare , in functie de duratele si conditiile de utilizare a acestora . In
situatia , mai rar intalnita , in care se constata deprecieri nedefinitive asupra
mijloacelor fixe , aceste deprecieri se inregistreaza prin constituirea unor
provizioane pentru depreciere .
Asa cum s-a prezentat , din categoria imobilizarilor corporale fac parte terenurile
si mijloacele fixe . Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri si
amenajari de terenuri .
Toate operatiile economice referitoare la imobilizari corporale dintr-o unitatea
patrimoniala sunt consemnate in documente primare (justificative ).
Unul dintre elementele specifice contabilitatii terenurilor este dat de valoarea de
intrare , care se stabileste conform legii , in functie de categoria localitatii ,
amplasarea terenului , clasa de fertilitate , cai de acces , suprafata , costul de
achizitie sau valoarea de aport , dupa caz . De asemenea , terenurile nu sunt
supuse amortizarii , deoarece nu-si pierd valoarea prin intrebuintare . Exceptie de
la aceasta regula fac doar investitiile si amenajarile in vederea ameliorarii calitatii
terenurilor .
In scopul amortizarii , sun asimilate mijloacele fixe : investitiile efectuate la
mijloacele fixe luate cu chirie , capacitatile puse in functiune partial , pentru care
nu s-au intocmit documentele de inregistrare a mijloacelor fixe , investitiile
efectuate pentru imbunatatirea parametrilor tehnici a mijloacelor fixe existente .
Nu sunt supuse amortizarii , dar sunt considerate imobilizari corporale :
mijloacele fixe apartinand proprietatii publice , lacurile , baltile , iazurile care nu
sunt rezultatul unei investitii .
Sistemul informational ce priveste activitatea economica a inteprinderii poate fi
privit ca ,, un ansamblu de resurse umane si de capital , investite intr-o unitate
economica , in vederea colectarii si prelucrarii datelor necesare producerii
informatiilor , care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii si
controlului activitatilor organizatiilor ” .
Un astfel de sistem permite obtinerea de informatii finale referitoare la existenta
si miscarea imobilizarilor in cadrul inteprinderii , urmare a procesului de culegere
, prelucrare si pastrare a datelor si informatiilor , folosind un ansamblu de
mijloace , metode si procedee de lucru specifice contabilitatii , cunoscut si sub
denumirea de sistem informational contabil .
Componentele de baza ale sistemului informational contabil privind imobilizarile

58
corporale sunt evidentiate de subsistemele de documente , subsistemul evidentei
tehnico-operative si subsistemul conturilor .
Controlul organizat in interiorul inteprinderii si efectuat de un personal calificat
ce apartine unitatii , cunoscut sub denumirea de control intern sau propriu ,
urmareste functionarea si activitatea acesteia , examinand-o permanent in faza
initiala , in timpul desfasurarii si in final .
Acest control poate fi considerat ca un control preventiv , organizat in asa fel
incat sa indeplineasca si rolul unui control concomitent si posterior . Ca atribut
al actului de conducere ofera cunoastere in timp util si aprofundata a situatiei
firmei asigurand informatia necesara luarii deciziilor economice si financiare si
da posibilitatea interventiei utile si operative pentru evitarea sau inlaturarea
disfunctionalitatilor in cadrul activitatii ei .
Exercitarea controlului propriu in cadrul fiecarei firme reprezinta o necesitate ,
indiferent de structura organizatorica si de forma de proprietate specifica acesteia
. Organizarea si exercitarea unui control propriu eficient trebuie sa determine
evitarea risipei si pierderii ,respectarea legislatiei economico-financiare precum
si un climat de disciplina in randul salariatilor .
Cele mai reprezentative forme ale controlului propriu sunt controlul ierarhizat ,
controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune .
Desi , activele imobilizate sunt amortizate , contabil , intr-o proportie mica ,
gradul de amortizare a crescut destul de mult in ultimii ani ceea ce denota o uzura
accentuata a mijloacelor fixe . Apoi dotarea tehnica nu este corespunzatoare ,
majoritatea mijloacelor fixe fiind uzate fizic si moral , inainte de scoaterea din
functiune . Unitatea foloseste masini si utilaje care si-au depasit durata de
functionare , dar are in patrimoniu mijloace fixe care desi sunt degradate si
nefunctionale nu sunt casate .
Alta cauza a faptului ca ponderea acestor elemente este in scadere o constituie
inflatia , in sensul ca fiind inregistrate la valoarea contabila (rectificata apoi cu
amortizarile ) si avand o viteza de rotatie mica , valoarea lor nu este influentata
de inflatie in aceeasi masura ca activele circulante sau datoriile . Ponderea
activelor circulante si a datoriilor a crescut in totalul activului , respectiv
pasivului , tinand sa ajunga ca marime activele imobilizate si capitalurile
permanente . Una din cauzele acestei cresteri o reprezinta faptul ca sunt
influentate de inflatie foarte mult , dar ritmul lor de crestere s-a aflat sub rata
inflatiei . Astfel , ca valori reale fata de anii precedenti , elementele patrimoniale
au scazut , desi , valorile lor nominale cresc continu .

59
ANEXE
ANEXA 1

REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR

Unitatea ..................................
REGISTRUL
NUMERELOR DE INVENTAR

Nr . de Codul de Denumirea mijlocului fix Locul unde Alte


inventar clasificatie si caracteristicile tehnice se afla mentiuni
1 2 3 4 5

14.2.1 A 3

(verso )
Nr . de Codul de Denumirea mijlocului fix Locul unde Alte
inventar clasificatie si caracteristicile tehnice se afla mentiuni
1 2 3 4 5
ANEXA 2

FISA MIJLOCULUI FIX

FISA MIJLOCULUI FIX Grupa ..........................

Numar inventar ...................


Nr. document ....................... Codul
Valoare inventar ................... de clasificare ....................
Amortizare lunara ................. Data darii in folosinta
Anul ....................
Luna .............................
Data amortizarii complete
Denumirea mijlocului fix si Anul ......................
caracteristicele tehnice Luna ..............................
Durata normala de
functionare ..................
Accesorii Cota de amortizare ..............%

14-2-2 A5
(verso )
Nr . inv . Documentul Operatiile care privesc
(de la (data , miscarea , cresterea sau Buc. Debit Credit Sold
numar la felul , diminuarea valorii
numar ) numarul ) mijlocului fix
1 2 3 4 5 6 7
ANEXA 3
BON DE MISCARE A MIJLOACELOR FIXE

BON DE MISCARE A MIJLOACELOR FIXE


Numar Data eliberarii Cod Cod Cod
document Ziua Luna Anul furnizor predator primitor

Subsemnatii din partea ……………………………………………..si


din parte
.................................................................au procedat la predarea –primirea
mijloacelor fixe in baza ...................din ..................................................

Nr Denumirea mijlocului fix si Numarul de Buc Valoarea de


crt caracteristicile tehnice inventar inventar
1 2 3 4 5

14-2-3A A5
(verso )
Nr Denumirea mijlocului fix si Numarul de Buc Valoarea de
crt caracteristicile tehnice inventar inventar
1 2 3 4 5

SUBUNITATEA PREDATOARE (sectie , atelier , etc .) APROBAT


Numele si prenumele Semnatura Data Semnatura

SUBUNITATEA PREDATOARE (sectie , atelier , etc .) APROBAT


Numele si prenumele Semnatura Data Semnatura
BIBLIOGRAFIE

1. DIMA M ., RISTEA M., Contabilitatea societatilor comerciale , Editura Universitara ,


Bucuresti ,2003
2. FLOREA Stefan , Contabilitatea financiara a inteprinderii , editura ExPonto ,
Constanta ,2006
3.PINTEA Petru Iacob , BODEA Gheorghe , Contabilitatea romaneasca armonizata cu
directivele contabile europene , Editura Intelcredo, Deva ,2002
4 . PINTEA Petru Iacob , BODEA Gheorghe ,Contabilitatea financiara , Editura
Intelcredo , Deva 2001
5.POPESCU Gh .,POESCU V ., Contabilitatea simplificata , armonizata cu directivele
europene si fiscalitatea societatilor comerciale ,Editura Gestiunea , Bucuresti ,2002
6. RISTEA M ., DUMITRU C ., Contabilitatea Financiara , Editura Margaritar , Bucuresti
,2003
7 . MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE –Reclementari contabile conforme cu
directivele europene , Ed . Irecson , Bucuresti ,2006
8 . Ghid pentru intelegere si aplicarea IAS 16 ,, Imobilizari corporale ”
9. IFRS -2005-Standardele Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara
10. ***Legea Contabilitatii nr 82/1991 , republicata in 26.08.2002
11. ***Legea nr .15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale
si necorporal emodificata si completata prin O.G . nr . 24-1997
12 FLOREA Stefan, Contabilitatea societatilor comerciale editura ExPonto Constanta ,
2007