PROIECT LA DISCIPLINA

POLITICI REGIONALE

POLITICA REGIONALA A REGIUNEA NORD-EST,

CU ACCENT PE JUDEŢELE
SUCEAVA – NEAMŢ - BOTOŞANI
 Cuprins

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale Regiunii.........................................................3

2. Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distanţe)- Botoşani, Neamţ şi
Suceava...................................................................................................................................6
2.1 Judeţul Botoşani..........................................................................................................6
2.1.1 Istoric....................................................................................................................6
2.1.2. Aşezarea geografică, populaţia, suprafaţa...........................................................7
2.1.3. Resurse naturale..................................................................................................7
2.1.4. Tradiţii şi obiceiuri specifice................................................................................8
2.1.5. Economie.............................................................................................................9
2.1 6. Educaţie şi cultură.............................................................................................10
2.1.7. Sănătate şi protecţie socială...............................................................................11
2.1.8. Turism................................................................................................................12
2.2 Judeţul Neamţ.............................................................................................................13
2.2.1 Localizarea geografică........................................................................................13
2.2.2 Populaţia..............................................................................................................13
2.2.3 URISMUL în judeţul Neamţ.......................................................................................14
Cazare în Neamţ...............................................................................................................14
Turismul în prezent..........................................................................................................14
2.2.4 Activitatea economică a judeţului.......................................................................15
Zone de agrement.........................................................................................................15
2.3. Judeţul Suceava........................................................................................................17
2.3.1 Repere geografice................................................................................................17
2.3.2 Repere istorice.....................................................................................................18
2.3.3 Populaţia ............................................................................................................19
2.3.4 Prezentarea economico-socială...........................................................................20
2.3.5 Turism.................................................................................................................22
2.3.6 Administrativ.......................................................................................................23
3. Analiza SWOT ................................................................................................................25
Bibliografie...........................................................................................................................31

2
 POLITICA REGIONALA A REGIUNEA NORD-EST,
CU ACCENT PE JUDEŢELE
SUCEAVA – NEAMŢ - BOTOŞANI

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale Regiunii

Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui),
cu o populaţie de 3.719.102 locuitori1, situându-se din acest punct de vedere, pe primul loc între
cele opt regiuni ale ţării (17,29% din populaţia totală a României2).

Ca întindere, regiunea acoperă o suprafaţă de 36.850 km2 (15,46% din suprafaţa totală a ţării),
cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 km2 şi Bacău, cu 6.621km2.

Regiunea Nord-Est are 46 oraşe: 5 oraşe mari (cu >100.000 locuitori), 9 oraşe mijlocii (nr. locuitori
între 50.000 şi 100.000) şi 32 oraşe mici (cu mai puţin de 50.000 locuitori).

Accesul rutier şi feroviar la principalele centre ale regiunii

Rutier:
 Bucureşti – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control şi trecere a frontierei) –
drumul european E85;
 Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legătura cu drumul european E60 Cluj-
Napoca – Oradea;
 Bacău – Braşov – Piteşti drumul european E574 (care face legătura cu drumul internaţional
E70 Craiova – Vidin – Scopje;
 Bucureşti - Bârlad – Albita (punct de trecere a frontierei) - Chişinau - drumul european E581
care străbate judeţul Vaslui;
 Roman - Târgu Frumos cu ramificaţie către Botoşani (E58) şi Iaşi - Sculeni (E 583).
 :Caile de acces catre Piatra-Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 dinspre
Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman,
trecand prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancutei ).
Accesul pe calea ferata se face pe linia 506, Bacau-Bicaz.
Feroviar
 Bucureşti – Bacău – Roman - Suceava – Siret – Ucraina - magistrala 500;
 Bucureşti - Iaşi – Ungheni - Republica Moldova – magistrala 600.

Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile:

 Bacău - intern şi internaţional;
 Suceava - intern şi internaţional;

Cu o suprafaţă totală de 36.850 km2 şi o populaţie de 3.719.102 locuitori, regiunea Nord-Est este
cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României.

Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei game largi de culturi agricole, iar
zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.

Regiunea are puncte de frontiera cu Republica Moldova şi Ucraina (rutier şi feroviar) .

Cercetare-dezvoltare şi inovare în RNE

1
Anuarul Statistic al României 2009
2
Conform anuarului statistic al României populaţia totală a României la 1 iulie 2008 era de 21.504.442 locuitori.

3
În regiunea Nord-Est sunt 73 de unităţi de cercetare-dezvoltare care deţin 12% din numărul total la
nivel naţional. Se constată că cele create în cadrul unităţilor de învăţământ superior deţin un sfert
din cele create la nivel naţional.

Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizării de performanţe, precum şi

oportunităţile oferite de programele de cercetare din alte ţări, au condus treptat la scăderea
numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare, dar şi la creşterea mediei de vârstă a
personalului înalt calificat din activitatea de CD, astfel încât cei cu vârste de peste 40 de ani
reprezintă, în prezent, aproximativ 60% din totalul cercetătorilor.

Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare

Angajamentul asumat prin Documentul de poziţie pentru capitolul 17 Ştiinţă şi cercetare a fost că
se va realiza o finanţare adecvată a sistemului CDI, cu atingerea unui nivel al cheltuielilor CDI de
cca. 1% din PIB în anul 2007.

În general, este cunoscută capacitatea redusă şi interesul scăzut al agenţilor economici pentru
activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare atât pentru cele proprii cât şi pentru cele desfăşurate
în parteneriat cu instituţiile de profil CD, precum şi capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor
cercetării.
În Regiunea Nord-Est cheltuielile efectuate de către întreprinderi au o pondere mai mare în totalul
cheltuielilor privind activitatea de cercetare-dezvoltare decât cea la nivel naţional. În plus, în ultimii
trei ani ponderea acestor cheltuieli are un trend ascendent, ceea ce ilustrează interesul în creştere
al sectorului privat faţă de sectorul CDI.

Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare

Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiile specializate pentru difuzarea,
transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este încă insuficient
dezvoltată şi exploatată.

În Regiunea Nord-Est există următoarele structuri de infrastructură:

 Parc ştiinţific şi tehnologic TEHNOPOLIS Iaşi, proiect finanţat din fonduri PHARE
 Parc Industrial HIT Hemeiuşi Bacău, proiect finanţat din fonduri PHARE
 Parc Industrial Mecanica Ceahlău, judeţul Neamţ, constituit prin Ordin MAI nr. 128/2004
 Parc Industrial Botoşani, constituit prin asociere SC Electromining SA, SC Electrocontact
SA, SC Mecanica SA.

Tradiţii şi Cultură
Moldova este o zonă bogată în tradiţii culturale autentice, din păcate aproape necunoscute în afara
graniţelor României. Din această regiune provin mulţi dintre marii poeţi, scriitori sau artişti ai
României, printre aceştia numărându-se Nicolae Iorga, istoricul care a scris peste 2000 de cărţi şi
articole, compozitorul George Enescu şi poetul naţional Mihai Eminescu.

Muzee interesante există în fiecare dintre oraşele principale din regiune şi uneori chiar şi la sat.
Unele dintre acestea păstrează mărturii din timpuri de mult apuse: epoca Neolitică, Getică şi
preromană, iar altele au exponate care exemplifică tradiţiile şi cultura zonei.

Acestea sunt completate de case memoriale, galerii de artă, anticariate sau expoziţii, în fiecare
dintre oraşele mari. Dar viaţa culturală de aici nu este doar un exponat, regiunea trăieşte intens,
din punct de vedere cultural şi artistic în orice sezon al anului prin festivaluri, concerte de muzică
clasică, pop, dance şi rock.

Iar teatrul şi festivalurile teatrale joacă un rol foarte important în viata acestei regiuni. Un alt punct
de atracţie sunt festivalurile rurale. Unele dintre ele sunt obiceiuri tradiţionale sau sărbători
religioase care marchează viaţa rurală din întreaga regiune, iar altele sunt activităţi locale, cu foarte
puţină publicitate sau participare din exterior.

Turism în Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est are un mare potenţial ca centru european de turism. Separată de Vestul
Europei prin impresionantul lanţ Carpatic, o mare parte a Regiunii este încă neexplorată şi
necunoscută pentru turiştii străini.

4
Judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoşi şi
farmecul aparte al celebrelor mănăstiri.

Zona de Est – judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui – îşi impresionează vizitatorii cu variate atracţii
turistice, dintre care se remarcă localităţile rurale tradiţionale, neatinse de poluare, cu biserici
străvechi şi multe alte locaţii interesante, încărcate de cultură şi istorie, ce merită să fie vizitate.

Prin modul de viaţă simplu, apropiat de natură şi păstrarea tradiţiilor strămoşeşti, prin ospitalitatea
lor, locuitorii acestei zone completează tabloul pitoresc oferit turiştilor dornici de inedit.

Principalele atracţii turistice în Regiunea Nord-Est:

Zonele montane
Lanţul Munţilor Carpaţi, aflat la graniţa de vest a regiunii, este acoperit de păşuni alpine şi păduri
bogate în floră şi faună. O întreagă gamă de sporturi montane pot fi practicate în această regiune:
rafting, alpinism, schi, ciclism montan, călărie.

Mănăstirile cu fresce exterioare

În secolul al XV-lea şi al XVI-lea au fost ctitorite o serie de mănăstiri unice, aflate astăzi în
patrimoniul internaţional al UNESCO.

Elementul specific al acestora îl constituie frescele exterioare, pictate în stil bizantin. Multe dintre
aceste mănăstiri sunt localizate în istoricul ţinut al Bucovinei (judeţul Suceava).

Saline
Salinele de la Târgu Ocna (Bacău) şi Cacica (Suceava) sunt adevărate muzee subterane şi staţiuni
de tratament. Vizitatorii care se plimbă prin tunelurile şi capelele din adâncuri sunt încântaţi de
ceea ce văd. Ei pot practica aici o serie de sporturi sau se pot recrea în clinicile special amenajate
în mine şi recomandate în special pentru tratarea afecţiunilor respiratorii.

Staţiunile balneare
În lanţul carpatic se află numeroase staţiuni balneare, renumite pentru izvoarele cu apa termală şi
minerală. Ele reprezintă cea mai importantă sursă de ape minerale din sud-estul Europei. Pacienţi
din întreaga Europă vin aici pentru tratarea diferitelor afecţiuni. Cele mai populare staţiuni de acest
gen sunt cele din Slănic Moldova (Bacău), Vatra Dornei (Suceava) şi Bălţăteşti (Neamţ).

Parcuri şi rezervaţii naturale

Judeţul Bacău are rezervaţii forestiere naturale la Runc-Rahova şi Pârâul Alb.

În Botoşani există o rezervaţie naturală forestieră : Tudora şi una geologică Stânca Costeşti.

În judeţul Neamţ există un Parc Naţional: Bicaz/Ceahlău şi o rezervaţie de zimbri : Vânători.

Rezervaţia geologică de la Dealul Repedea şi cea botanică din Valea Lungă se găsesc în judeţul
Iaşi.
Judeţul Suceava este cel mai bogat în rezervaţii, printre acestea figurând: Rarău-Giumalău,
Lunca Zamostea, Slătioara, Pojorâta şi Zugreni.

În Judeţul Vaslui există rezervaţii forestiere la Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni şi Hărboanca-
Brahaşoaia, rezervaţii paleontologice la Mânzaţi şi geologice la Nutasca-Ruseni.

Lacuri
Una dintre cele mai puţin cunoscute caracteristici ale acestei regiuni este marele număr de lacuri şi
iazuri. Multe dintre acestea sunt situate în judeţele din estul regiunii - Botoşani, Iaşi, Vaslui şi sunt
adeseori înconjurate de păduri. Abundenţa piscicolă face din pescuit principala atracţie, însă
această activitate se poate desfăşura doar pe cont propriu, neexistând deocamdată oferte de
excursii special organizate pentru pescuit.

5
2. Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distanţe)-
Botoşani, Neamţ şi Suceava

Prezentare sintetică
Judeţul Botoşani este situat în extremitatea de nord-est a regiunii, între cursurile superioare ale
râurilor Siret la vest şi Prut la est. Oraşul Botoşani a apărut la o intersecţie favorabila de drumuri
comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe
care le-a dat culturii româneşti: Mihai Eminescu, George Enescu şi Nicolae Iorga.
Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României. a nivelul judeţului Neamţ au fost declarate
situri de importanţă comunitară următoarele arii naturale protejate: Ceahlău (Parc Naţional aflat în
administrarea CJ Neamţ), Cheile Bicazului - Hăşmaş (Parc Naţional aflat în administrarea Regiei Naţionale a
Pădurilor), Cheile Şugăului – Munticelu (Rezervaţie naturală aflată în custodia Clubului Montan Român),
Pădurea Goşman (în custodia Direcţiei Silvice Neamţ), VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în
administrarea RNP).
Judeţul Suceava este situat în partea de nord a regiunii, în bazinele superioare ale râurilor Siret şi
Bistriţa. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au
fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Oraşul Suceava a fost avantajat de faptul ca
aici a funcţionat principala vamă a ţării, care deţinea rolul de depozit. Prin acesta oraşul avea
privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerţul cu produse orientale atât către Polonia cât şi către
Ungaria.
Unitate
2.1 Judeţul Botoşani
2.1.1 Istoric
Începuturile vieţii pe meleagurile botoşănene, ca de altfel şi al celei de pe întreg teritoriul ţării se
pierd în negura vremurilor. Din paleolitic se constată şi în această parte a ţării frecvente aşezări
omeneşti. Astfel, urme de locuire din această epocă au fost semnalate pe teritoriul judeţului în
localităţile Mitoc, Bodeasa, Ghireni, Pogorăşti, Ripiceni, Botoşani, Ştefăneşti, Miorcani ş.a.

Aşezările omeneşti s-au înmulţit iar urmele locuitorilor au devenit mai numeroase şi mai variate în
neolitic, reprezentate arheologic şi în descoperirile făcute pe teritoriul judeţului, în localitatea
Cucuteni: specifice culturii de Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în două sau
trei culori, de un înalt nivel artistic.

Din epoca bronzului s-au descoperit pluguri, seceri cu butoane, săbii, vârfuri de lance din bronz la
Ilişeni – Santa Mare (un adevărat depozit de bronzuri). Descoperiri din aceeaşi epocă a bronzului
s-au mai făcut în localităţile Truşeşti, Corlăteni, Albeşti, Cătămărăşti, Darabani etc. Descoperirile
arheologice au demonstrat continuitatea vieţuirii pe acest teritoriu, în epoca fierului, în perioada
premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista. Cea
mai importantă dovadă o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la Stânceşti,
databile în sec. VI – III î.e.n. Este vorba de un complex fortificat, format din două cetăţi, întărite cu
un val şi şanţ de apărare, însumând o suprafaţă totală de aprox. 50 ha.

În interiorul cetăţii s-au descoperit complexe de locuire, obiecte din ceramică autohtonă, vârfuri de
săgeţi din bronz, perle din pastă sticloasă, diverse obiecte din bronz şi fier, precum şi o piesă de
aur, reprezentând un animal fantastic cu cap de mistreţ, trup de peşte şi coadă de pasăre, al cărui
original se găseşte la Muzeul de Istorie al României.

Locuri întărite în chip asemănător au mai fost semnalate la Dersca, Copălău, Ibăneşti, Vf.
Câmpului etc. Mărturii valoroase pentru cea de-a doua epocă a fierului ce corespunde cu perioada
formării statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista, le găsim la Cucorăni,
Borolea, Manoleasa, Lozna, Corni, Horodiştea.

Unul dintre cele mai însemnate depozite de unelte şi arme de fier a fost descoperit la Lozna, fiind
compus din 55 piese cum ar fi: seceri, coase, unelte de fierărie, ele fiind conservate într-o stare
foarte bună la Muzeul de Istorie din Botoşani. Dovezile arheologice arată că teritoriul judeţului
Botoşani a făcut parte din statul dac centralizat şi independent condus de Burebista, ca şi din statul
dac condus de marele rege Decebal.

6
Urme de locuire dacică pe teritoriul judeţului după războiul daco-roman din anii 105-106 era
noastră, când Moldova a continuat să fie locuită intens de dacii liberi, au fost atestate mai multe
localităţi printre care: Botoşani, Cucorăni, Bobuleşti, Dângeni, Stânceşti, Ştefăneşti. Cea mai
importantă descoperire în acest sens este pusă în evidenţă de aşezarea de tip Carpatic, formată
din 10 locuinţe dezvelite la Medeleni – Cucorăni, în care au fost găsite resturi de ceramică, fibule
de bronz, obiecte de fier, demonstrând existenţa unei înfloritoare vieţi economice.

Începând din sec. III e.n. şi continuând timp de zece secole după aceea, românii de pe aceste
meleaguri nu şi-au părăsit nici un moment vatra strămoşească, în ciuda trecerii unor valuri
succesive ale populaţiilor migratoare şi a vicisitudinilor istoriei. În acest sens, pe teritoriul judeţului
au fost descoperite 280 puncte de locuire care acoperă întreg mileniul I al e.n.

Foarte multe aşezări din judeţ sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul
este atestat documentar la 1407, iar oraşul Botoşani în 1439. Dezvoltându-se atât de timpuriu,
„Botoşanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a
dus la un comerţ înfloritor. Se pare că, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o
cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului a fost un păun cu
coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, înscriu numeroase prezenţe la
Botoşani, în judeţul nostru păstrându-se şi azi ctitoriile domneşti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi
(1495) şi Sf. Nicolae Popăuți (1496) ale lui Ştefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot
monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş: Bisericile Sf.
Gheorghe (1551) şi Uspenia (1552). Evenimentele istoriei moderne sunt mai puţin reprezentate
prin monumente. Se poate evidenţia monumentul închinat eroilor primului război mondial, operă de
proporţii a arhitectului H. Miclescu, ridicată în anul 1928, precum şi tripticul realizat de sculptorul
Gavril Costache, ridicat în memoria Răscoalei de la 1907.

2.1.2. Aşezarea geografică, populaţia, suprafaţa

Aşezare geografică
Judeţul Botoşani este situat între Siret şi Prut, în extremitatea de nord-est a ţării, la graniţa cu
Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava
şi Iaşi. Suprafaţa totală a judeţului a fost în 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4986 kmp în
1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2‚1% din teritoriul naţional. Există
o reţea densă de ape. Lacurile şi apele curgătoare cuprind 138‚3 kmp din suprafaţa judeţului (2‚8
%).

Teritoriul judeţului se află în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord. Judeţul Botoşani are
o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai
mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la
frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de
apă).

Populaţia totală la 1 iulie 2007 era de 454167 locuitori (2% din populaţia totală a ţării) densitatea
fiind de 91 persoane pe kilometru pătrat. 63% din populaţie locuieşte în mediul rural şi 37% în
mediul urban.

Majoritatea populaţiei (99%) este de naţionalitate română, existând mici grupări de rromi, armeni,
evrei, lipoveni. Ca grupe de vârstă, 20 % au vârsta până la 14 ani, 59% au între 15 şi 59 ani, iar
21% peste 60 ani.

2.1.3. Resurse naturale

Sub aspect geostructural, judeţul Botoşani este amplasat în întregime pe unitatea de platformă
veche, numită Platforma Moldovenească. Privit în ansamblu, teritoriul judeţului se caracterizează în
cea mai mare parte printr-un relief larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin văi cu
lunci largi şi pline de iazuri.

Densitatea medie a reţelei hidrografice are valori cuprinse între 0,43 şi 0,63 km/kmp. Apele
curgătoare au majoritatea direcţia de curgere nord-vest – sud-est şi sunt formate din râurile Siret,

7
Prut şi Jijia, cu afluenţii lor. Râurile, pârâurile, bălţile şi iazurile sunt puternic influenţate de
caracteristicile climei temperat-continentale.

Iazurile sunt în număr de 148, cu o suprafaţă totală de 3600 ha şi un volum de 55.000.000 mc, mai
importante fiind Dracşani, Hăneşti, Negreni, Tătărăşeni, Mileanca, Eşanca. Fiind situat în partea de
nord-est a ţării, teritoriul judeţului Botoşani este supus influenţelor climatice continentale ale
Europei de Est şi mai puţin celor ale Europei Centrale, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt
provocate de mase de aer care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei. Vecinătatea cu
marea câmpie Euro-Asiatică face clima judeţului Botoşani să se caracterizeze printr-un regim al
temperaturii aerului şi al precipitaţiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv.

Din resursele naturale ale judeţului Botoşani fac parte:

 • Nisipuri cuarţoase de calitate superioară, unice în ţară, la Miorcani, Hudeşti, Suharău şi
Bajura; primele două sunt deja în exploatare.
 • Gipsul, de la Păltiniş şi Crasnaleuca, exploatate în trecut în carieră. • Roci de construcţie:
calcare recifele, gresii calcaroase, nisipuri şi pietriş de construcţii, calcare oolitice, argile
pentru olărit, cărămizi şi teracotă.
 • Alte resurse: păduri de foioase, şleauri de deal şi câmpie, cu o structură sănătoasă, plante
hidrofile (papura, rogozul, pipirigul, stuful, plopul şi salcia).

2.1.4. Tradiţii şi obiceiuri specifice

Moştenirea istorică sub aspect spiritual se regăseşte bogat ilustrată în tradiţiile culturale şi
creaţiile populare din judeţul Botoşani, atât prin faptele folclorice (literare, muzical-coregrafice), cât
şi prin zestrea etnografică, mai concret prin cultura populară spirituală şi cea materială.

Desigur, asemenea valori pure nu pot fi străine de înălţarea spre spiritual – de pe aceste locuri – a
celor pe care îi numim Enescu, Eminescu, Iorga sau Luchian. Se cuvine a aminti existenţa la
începutul secolului trecut a unei „bresle a lăutarilor”, precum şi înfiinţarea în 1860 a corului din
Ştefăneşti. Tot aici se înfiinţează societatea culturală„Ion Creangă”.

Tot din acea perioadă mai evidenţiem existenţa „Casei de sfat şi citire Nicolae Iorga” şi a „Ligii
culturale” la Botoşani, a „Universităţii populare” din Ungureni (prima universitate populară
sătească) şi a „Societăţii artistice-culturale George Enescu” din Dorohoi.

Între cele două războaie mondiale, funcţionează în judeţ un însemnat număr de cămine culturale şi
tot în această perioadă se afirmă unele noi formaţii artistice de amatori: corurile din Bucecea,
Broscăuţi şi Vf. Câmpului, echipa de teatru din Mihăileni, fanfara din Conceşti, echipa de dansatori
din Flămânzi. În anul 1908 comuna Tudora obţine „Cupa de argint” la festivalul de datini şi obiceiuri
de iarnă.

Bogata tradiţie spirituală a acestor meleaguri este ilustrată în numeroase lucrări din domeniu,
printre care menţionăm: „Cântece populare de pe Valea Prutului”, tipărită în 1872 de N.S. Caranfil,
„Cântece moldoveneşti”, volum întocmit de Elena Sevastos şi apărut în 1888, „Datinile şi credinţele
poporului român” (1903) şi „Studii de folclor” (1912) realizate de Elena Niculiţă-Voronca.

Între 1912-1927, Dumitru Furtună publică volumele „Izvodiri din bătrâni”, „Vremi înţelepte”,
„Cântece bătrâneşti” etc. După înfiinţarea judeţului apar noi culegeri din domeniu, printre care:
„Folclor din judeţul Botoşani” (1969), „Bună dimineaţa lină fântână” (1969), „Câte mama mi le-a
spus” (1971), „Stejărel de la Guranda” (1973), „Teatru popular” (1976).

Din perioada mai apropiată, printre lucrări asemănătoare mai menţionăm: „Descântece din
Moldova” (texte inedite – 1982) de Lucia Cireş şi Lucia Berdan; „Strigături din Moldova” (cercetare
monografică – 1984) de Silvia Ciubotaru; „Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova” (marea
trecere – 1986) de dr. Ion H. Ciubotariu; „Ornamente tradiţionale din Moldova” (cusături, ţesături –
1988) de Silvia Ciubotaru etc.

Folclorul literar este bine reprezentat în judeţul Botoşani prin poezia lirică, basme şi poveşti,
ghicitori, proverbe şi zicători, descântece.

8
Melodiile populare vădesc o incontestabilă varietate - doina, cântecul epic, cântecul propriu zis,
strigăturile de la petreceri (hora, nunta, cumetria). Repertoriul deosebit de bogat al unor cunoscuţi
rapsozi şi cântăreţi populari păstrează viu atât vechiul repertoriu vocal cât şi pe cel instrumental
(instrumentele specifice zonei fiind fluierul, vioara, cobza). Acest fapt este dovedit şi de formaţiile
de fluieraşi din Vorniceni, Călăraşi, Hilişeu sau Băluşeni.

Jocurile populare botoşănene formează un repertoriu deosebit de bogat şi variat, mişcările

elegante, gama largă a ritmurilor, formele de prezentare, reflectând trăsăturile caracteristice ale
temperamentului oamenilor de pe aceste locuri.

Folclorul coregrafic din judeţul Botoşani se caracterizează prin prezenţa jocurilor de grup (jucate în
cerc sau semicerc), a celor de perechi (care au provenienţa mai apropiată de zilele noastre).
Ocaziile de joc sunt cele tradiţionale: hora duminicală, sărbătorile de peste an, petrecerile familiale.
De regulă jocurile sunt însoţite de strigături. Din manifestările folclorice colective, două atrag în
mod deosebit atenţia: nunta şi Anul Nou. Nunta cu „Cântecul miresei şi al mirelui”, cu prezenţa
horei şi cunoscuta oraţie, rămâne unul dintre cele mai nimerite prilejuri de producere a folclorului
muzical şi coregrafic. Sărbătoarea Anului Nou dă prilejul practicării a numeroase datini şi obiceiuri
trecute de la o generaţie la alta, cum ar fi: jocurile cu căiuţi, capre, urşi.

Demne de menţionat sunt şi colindele, care reuşesc să echilibreze perfect mijloacele de expresie
cu conţinutul poetic al textelor.

Arta populară are bogate tradiţii şi pe teritoriul judeţului Botoşani. Astfel, unele obiecte de uz
casnic, meşteşugite prin cioplituri în lemn, sunt simple, funcţionale, fără acea migăloasă „broderie”
realizată în alte zone ale ţării.

În decorarea caselor ţărăneşti, o notă de bun gust este dată de acea dantelărie de pe faţadă
(realizată prin traforaj), ca şi de cunoscute decoraţii ale acoperişurilor realizate prin tăierea unor
desene în scândură.

Olăritul – străveche îndeletnicire practicată încă din neolitic, a fost păstrat în măsura unei stricte
funcţionalităţi a obiectelor casnice, dezvoltarea unor centre manufacturiere la Botoşani şi Mihăileni,
înlesnind rămânerea acestei îndeletniciri în gospodăria proprie.

O înflorire deosebită au cunoscut însă cusăturile şi ţesăturile, domeniu în care mâna măiastră a
ţărancelor a creat piese de decoraţie interioară de o rară frumuseţe. În acest sens, subliniem că
zona Botoşanilor cuprinde în limitele sale unele dintre cele mai valoroase scoarţe româneşti, de o
valoare artistică deosebită, atât prin gama coloristică cât şi prin concepţia decorativă.

Costumul popular botoşănean se caracterizează prin sobrietate cromatică, prin preferinţa

pentru motivele florale şi geometrice, prin îmbogăţirea tiparelor tradiţionale şi introducerea unor
culori vii.

2.1.5. Economie
În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în
principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări
servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.

În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii
autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc.
Industria
În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o
mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj
electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%).

Agricultura
Agricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte
preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. În anul 1997
sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fâneţele se întind pe o suprafaţă de 14.187 ha şi asigură, în
bună parte, furajele necesare şeptelului.

9
De asemenea, judeţul este bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha). Deşi în ceea ce priveşte
creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei
mai mari crescători de oi din ţară (peste 500.000 capete). De asemenea există un număr mare de
porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat.

Comerţ
Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în
comparaţie cu alte sectoare. În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în
comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o
infuzie de capital străin şi s-au format 68 de societăţi mixte. Evoluţia viitoare a dezvoltării
economice va influenţa şi comerţul din judeţ.

Vânatul şi pescuitul
Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare
atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes
cinegetic. Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De
altfel pescuitul are tradiţii vechi în această parte a ţării.

Resurse naturale
Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice şi sunt reprezentate în principal de nisipuri
foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţie şi puritate. În
partea estică a comunei Paltiniş se găsesc depozite de ipsos, iar depozite de sulf se găsesc în
Paltinis, pe Valea Ursoaia.

Solul judeţului conţine resurse materiale importante pentru construcţii: nisipuri (Stînceşti, Baisa),
balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona). Resursele vegetale
sunt bogat reprezentate de plante lemnoase, cum ar fi specii de foioase ca fagul şi stejarul. În zona
de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia şi rogozul, precum şi plante lemnoase ca plopul şi salcia.
Fauna este reprezentată de căprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreţi, care permit practicarea
vânatului sportiv. Din lumea păsărilor în judeţul Botoşani trăiesc: mierla, sturzul, gaiţa,
ciocănitoarea, piţigoiul. Bogat în iazuri şi ape curgătoare, judeţul este o sursă de peşti: biban, crap,
mreană, somn.

2.1 6. Educaţie şi cultură

Învăţământul are vechi tradiţii pe aceste meleaguri. În 1832 ia fiinţă la Botoşani prima Şcoală
Primară Publică de băieţi, ulterior numită Şcoala „Marchian".

Astăzi, învăţământul botoşănean cuprinde un număr de 75.258 elevi care sunt pregătiţi în
învăţământul primar, gimnazial, liceal şi postliceal (în 803 şcoli). Instituţiile superioare de
învăţământ particular pregătesc studenţi în domeniile drept şi ştiinţe economice, iar în învăţământul
superior de scurtă durată (colegiu de stat) pregăteşte specialişti în pedagogie.

Botoşani a fost şi rămâne un centru al culturii româneşti. Viaţa culturală a judeţului este puternic
marcată de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botoşani
1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botoşani 1871 - 1940) şi
Ştefan Luchian (n. Ştefăneşti 1868 - 1916), precum şi de impresionanta galerie de personalităţi
creatoare ce sporeşte prestigiul culturii româneşti în multe domenii.

Teatrul a avut la Botoşani o soartă privilegiată. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache
Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme, Botoşani era unicul oraş din cele 3 ţări româneşti în
care se vorbea româneşte pe scenă. În 1857 – 1858, teatrul are deja o trupă proprie. Astăzi,
Teatrul „Mihai Eminescu", înfiinţat în 1914, are o influenţă benefică asupra vieţii oricărui
botoşănean.

Alături de acesta, Filarmonica de Stat, Teatrul de păpuşi „Vasilache", Orchestra de muzică

populară "Rapsozii Botoşaniului", precum şi Galeriile de Artă "Ştefan Luchian" atrag mulţi locuitori
ai judeţului.

Viaţa culturală se desfăşoară şi în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de

380.000 de volume.

10
Presa are un trecut bogat în evenimente. Primele ziare şi reviste apar după 1860: „Albina", „Viaţa
botoşăneană", „Foişorul de Dorohoi". În prezent, cele 4 ziare locale, un post privat de televiziune
prin cablu, precum şi 2 posturi locale de radio îşi aduc aportul la viaţa culturală.

2.1.7. Sănătate şi protecţie socială

Asistenţa medicală este asigurată în 11 spitale (8 în mediul urban şi 3 în mediul rural) şi în 100 de
dispensare, din care 67 în mediul urban şi 33 în mediul rural. Tot în judeţ funcţionează un număr
mare de farmacii şi cabinete particulare.

Spitalele pot avea în componenţa lor structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate,
servicii de spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor
servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu
terţi în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.

Asistenţa ambulatorie de specialitate se asigură prin serviciile de consultaţii externe ale

spitalelor, prin unităţi independente cu personalitate juridică şi prin cabinetele private ale medicilor
specialişti. Există 10 ambulatorii de spital: 9 în mediul urban şi unul rural corespunzătoare celor 10
spitale existente.

Separarea organizatorică a îngrijirilor primare de cele ambulatorii de specialitate şi de asistenţă

spitalicească nu a fost compensată de un sistem valid de coordonare funcţională, centrată pe
pacient.

Cabinetele de specialitate în ambulatoriu sunt în număr de 81 (79 în urban şi 2 în rural). Se

remarcă discrepanţa dintre serviciile oferite în mediul urban şi cel rural, în condiţiile în care
aproximativ 60% din populaţie locuieşte în mediul rural.

Asistenţa medicală comunitară este o altă „ramură” a sistemului sanitar care cuprinde ansamblul
de activităţi şi servicii de sănătate organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor
medico-sociale ale individului, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu de viaţă şi care se
acordă în sistem integrat cu serviciile sociale. Asistenţa medicală comunitară presupune un
ansamblu integrat de programe şi servicii de sănătate centrate pe nevoile individuale ale omului
sănătos şi bolnav, acordate în sistem integrat cu serviciile sociale. Beneficiarul serviciilor şi
activităţilor de asistenţă medicală comunitară este comunitatea dintr-o arie geografică definită,
precum: judeţul, oraşul, comuna, satul, după caz, iar în cadrul acestora, în mod deosebit categoriile
de persoane vulnerabile. Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în
următoarele situaţii:
a. nivel economic sub pragul sărăciei;
b. şomaj;
c. nivel educaţional scăzut;
d. diferite dizabilităţi, boli cronice;
e. boli aflate în faze terminale care necesită tratamente paleative;
f. graviditate;
g. vârsta a treia;
h. vârstă sub 5 ani;
i. fac parte din familii monoparentale.

Serviciul Judeţean de Ambulanţă este o unitate cu personalitate juridică, înfiinţată la data de

01.06.1995 conform H.G. nr.174/1995.

Unitatea este compusă din sediul central plus 5 substaţii (Dorohoi, Darabani, Săveni, Truşeşti,
Nicolae Bălcescu) care acoperă toată raza judeţului Botoşani. Unitatea funcţionează în prezent cu
un număr de 56 de autosanitare, din care 44 autosanitare au peste 5 ani de la data intrării în
funcţiune (79%), distribuite la sediul central şi cele 5 substaţii. Numărul de salariaţi care deserveşte
Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani este de 167. Se poate observa că, deşi numărul de
spitale a rămas constant, numărul de paturi a scăzut simţitor, cu 22% în 2003 faţă de 2002, acest
lucru fiind o urmare directă a reformei şi reorganizării în acest domeniu, fără a se crea surse
alternative de asistenţă. În general, starea fizică a spitalelor nu este tocmai bună, unele nu au mai
beneficiat de reparaţii capitale de peste 20 ani. Acestea necesită investiţii majore şi reparaţii
capitale.

11
O altă problemă majoră a sistemului de sănătate în judeţul Botoşani este insuficienţa cadrelor
medicale în mediul rural. După cum se poate observa din tabelele de mai sus, din cei 516 doctori
existenţi în anul 2003, 83% sunt în mediul urban, iar în anul 2005 acest procent a ajuns la 85,4%.
În general, fiecare comună are câte un medic, acesta deservind întreaga populaţie, accesul
pacienţilor fiind adesea îngreunat de distanţa mare faţă de cabinetul medical şi de lipsa mijloacelor
de transport. În aceste condiţii, populaţia renunţă să mai apeleze la serviciile medicale, ceea ce
duce la o înrăutăţire a stării de sănătate a populaţiei.

2.1.8. Turism
Judeţul Botoşani dispune de un potenţial turistic remarcabil: hoteluri, restaurante, cabane turistice,
pensiuni turistice, muzee, monumente istorice şi de arhitectură, monumente ecleziastice,
monumente ale eroilor etc.

Bogăţia de monumente şi case memoriale poate oferi cadrul de dezvoltare a turismului cultural,
destinat în special turiştilor de la nivel naţional.

Municipiul Botoşani cu centrul vechi a căror edificii au o vechime mai mare de 100 ani, era dominat
de etnia evreiască foarte pricepută în probleme de afaceri şi comerţ. În oraş există Muzeul
judeţean de istorie, Casa memorială „Nicolae Iorga”, monument închinat eroilor militari din primul
război mondial, monumentul închinat răscoalei ţărăneşti de la 1907, busturi ale poetului Mihai
Eminescu, biserici – monumente istorice şi de arhitectură de o valoare inestimabilă, respectiv
biserica „Sf. Nicolae Popăuţi” cu turnul clopotniţă, ctitorie din anul 1496 a marelui voievod Ştefan
cel Mare, biserica Uspenia (1552) şi Sf. Gheorghe(1551), ctitorii ale doamnei Elena Rareş, biserica
Armenească, cea mai veche biserică din oraş. De asemeni, pot fi vizitate multe alte biserici de
valoare, clădiri vechi răspândite în toate cartierele – monumente de arhitectură, respectiv casele
Sommer, Cristea, casa Goilav, casa Antipa, Manole, Isăcescu, clădirea Tribunalului, a liceului „A.T.
Laurian”, a Muzeului de Istorie, Primăriei etc. Dorohoi. Aici poate fi vizitat Muzeul de Ştiinţe
Naturale, biserica Sf Nicolae (1495), ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare, Muzeul memorial
„George Enescu”, Muzeul de ştiinţe ale naturii (pe lângă o sumedenie de exponate, are şi o
interesantă colecţie de fluturi) şi multe alte edificii – monumente de arhitectură.

Darabani. Se prezintă, pentru turiştii sosiţi în localitate, cu biserica Sf. Nicolae precum şi multealte
clădiri vechi interesante din punct de vedere turistic. În universul sătesc al judeţului Botoşani există
biserici şi mănăstiri (multe din ele monumente istorice şi de arhitectură), fiecare cu frumuseţea,
istoria şi hramul său. Astfel, în localitatea Vorona, într-o frumoasă zonă de pădure (cca 150 ha),
există Complexul Mănăstiresc datând de la 1600, cu două biserici deosebit de valoroase, chilii,
biblioteci ce se oglindesc în lacul din vecinătate, iar mai departe în codru, Schitul Vorona.

Obiective cu caracter religios:

Pe teritoriul judeţului Botoşani există un număr de 454 biserici, 11 mănăstiri şi un schit în care se
practică cultul religios ortodox. Dintre acestea cele mai importante sunt: - Biserica „Sf. Nicolae”,
Popăuţi, – Botoşani, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din 1496; pictura interioară, de
mare valoare, datează din secolul al XV-lea, păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într –o
poziţie strategică determinată de numeroasele năvăliri ale duşmanilor atraşi de bogăţiile oraşului.
Din acest motiv clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate trainice ziduri şi un turn de
veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetăţi. Faţada clădirii este realizată din benzi de
cărămidă aparentă smălţuită şi discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice,
faunistice şi heraldice; în prezent, vechiul zid ce înconjoară mănăstirea a fost reconstruit pe vechea
fundaţie, conferindu-i acestui lăcaş sfânt măreţia de odinioară;
 Biserica „Sf. Nicolae” Domnească – Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare din anul 1495,
construită în stil moldovenesc şi având o decoraţie exterioară bogată, presărată cu elemente
bizantine;
 Mănăstirea Coşula din localitatea cu acelaşi nume, construită în timpul domniei lui Petru
Rareş de către vistiernicul Matiaş Coşulvei (1532), mai păstrează fresce originale de mare
valoare (pictura murală), realizate între anii 1537 – 1681.
 Biserica armenească – Botoşani (1535);
 Biserica „Sf. Gheorghe” – Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului
Petru Rareş, datează din anul 1551;

12
  Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioară refăcută
complet în anul 1994 (pictura a fost realizată de către profesorul universitar Petre Achiţenie).
În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De altfel,
poetul a fost botezat în această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu
adus marelui poet;
 Mănăstirea Agafton - Curteşti, (la 4 km sud-vest de Botoşani), datează din secolul XVI;
 Mănăstirea Vorona (mănăstirea de călugăriţe), este cea mai importantă mănăstire din judeţ
şi se află la 15 km sud-est de Botoşani. Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1600,
când, câţiva călugări veniţi din Rusia au construit aici o mică biserică din lemn. În anul 1835
arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserică din zid cu hramul „Naşterea
Maicii Domnului”. Aici mai există încă două biserici, o bibliotecă cu fond de carte religios
datând din secolul XVII-XIX şi spaţii de cazare pentru pelerini. Complexul mănăstiresc este
situat la marginea unui frumos codru în suprafaţă de 150 ha;
 La 3 Km sud-est de mănăstirea Vorona în mijlocul unei păduri de stejari, fagi, ulmi şi frasini
se află schitul de călugări Sihăstria Voronei. Biserica schitului a fost construită între anii 1830
– 1868 sub îndrumarea stareţului Rafail. Biserica de aici cu haramul „Buna vestire” are o
frumoasă pictură originală, iar catapeteasma reprezintă o valoroasă operă de artă.
 Mănăstirea Gorovei – Gorovei Văculeşti (1742);
 Schitul Frumuşica (sau Balş), din satul Storeşti, comuna Frumuşica;
 Biserica „Sf. Ilie” – Botoşani, îşi are începuturile în anul 1778 ca biserică a Breslei
Blănarilor, de renume în lumea meşteşugarilor botoşăneni.

2.2 Judeţul Neamţ

2.2.1 Localizarea geografică

Judeţului Neamţ – este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre
munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamţ este situat la 26° 22’
longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin
intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla
(679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca
Doamnei (462 m) la sud-vest.
Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu
veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din
abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un
asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi
al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamţ,
apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuiejdi. Printre pârâiaşele cu debite
variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza
municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de
cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia 10 ha şi un
volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele
sunt lacuri de acumulare pe râul Bistriţa..

2.2.2 Populaţia
Oraşul de 125.842 de locuitori în 1992, 104.914 locuitori în 2002[1], este reşedinţa judeţului
Neamţ. La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în
scădere cu 2.068 de persoane faţă de 1 ianuarie 2007.
 Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.
 Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină
101.062.
 Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi
feminină 181.112.

13
 Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.
 Persoane aflate în şomaj: 35.656
Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul
Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005, fiind declarat şi
reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord-est.

2.2.3 URISMUL în judeţul Neamţ

Turiştii sunt atraşi de aceste locuri fie datorită minunatelor privelişti şi a climei plăcute, fie
datorită vestigiilor istorice întâlnite aproape la tot pasul.

Obiectivele de interes turistic din judetul Neamt sunt multe. Staţiunile balneare Bălţăteşti şi
Oglinzi, staţiunea turistică Durău, staţiunile turistice de interes naţional Piatra-Neamţ şi
Târgu Neamţ, salba vechilor mănăstiri - începând cu Neamţul, una dintre cele mai vechi
mănăstiri din Moldova (1367), cu mormântul lui Petru Muşat, însemnat centru de tipărituri;
apoi Secu, ctitoria lui Nestor Ureche (1602), cu frumoase manuscrise, adevărate opere de
artă; Agapia, menţionată documentar în 1437 şi ajunsă celebră prin picturile din tinereţe ale
lui Nicolae Grigorescu; Văratecul şi celelalte.
Pe drept cuvânt se poate spune că, raportat la suprafaţă, Neamţul este ţinutul cu cele
mai multe lăcaşuri de cult din lume (biserici, mănăstiri, schituri).

La acestea se adaugă obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creangă, C. Hogaş,

V. Micle, Al. Vlahuţă, M. Sadoveanu) şi muzeale (detalii în paginile Complexului Muzeal
Judeţean). Practic judeţul Neamţ este inclus în Lista obiectivelor de patrimoniu naţional cu
un număr de 552 de monumente, mănăstiri, cetăţi, situri arheologice şi alte obiective de
patrimoniu naţional. O zestre impresionantă.

Cazare în Neamţ

În ceea ce priveşte capacităţile de cazare existente, în activitatea de turism funcţionează 15

hoteluri, 120 de pensiuni turistice şi agroturistice şi 50 de cabane. Aceste structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare deţin licenţe de funcţionare eliberate de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Respectivele unităţi au oferit turiştilor 1.210
camere cu 3.030 paturi.
Nota: La sfârşitul anului 2008 numărul locurilor de cazare era de 4.289 de locuri, pentru ca
la finele lunii iulie 2009 acesta să ajungă la 5.059 locuri de cazare, oferite de 174 structuri
de primire turistică ce însumau 2.143 de camere.

Turismul în prezent

Dincolo de toate aceste date interesante, subiectul turismul în judeţul Neamţ rămâne o
temă foarte dragă pentru politicienii din Neamţ şi pentru cei din administraţie. Ba chiar se
poate spune că tema turismului este atât de iubită încât discuţiile pe marginea ei nu se mai
termină, iar momentul în care se va face efectiv ceva în acest domeniu se tot amână.

Cert este că, după atâţia ani de dezbateri pe acest subiect, s-a ajuns (de fiecare dată) la
aceeaşi concluzie: că încă avem un frumos potenţial turistic bazat pe diversitatea reliefului,
mănăstiri, obiective istorice, mesteşugurile, turismul ecumenic, cel balnear şi agroturismul.
Impedimentul este că ne omoară aceleaşi probleme nerezolvate, pe care le ştim

14
dintotdeauna. Vorbim de lipsa unei autostrăzi dar şi starea veşnic proastă a drumurilor
existente, lipsa a unui brand judeţean, reţeaua de căi ferate slab dezvoltată, starea de
degradare a obiectivelor turistice şi slaba popularizare a potenţialului existent, lipsa unui
personal calificat în domeniu.
La toate acestea se adaugă deplorabila calitate a serviciilor şi facilităţilor oferite turiştilor:
ospătari indolenţi, chelneri nespălaţi, mâncare proastă şi excesiv de scumpă, preparată în
condiţii insalubre, camere cu mobilier de pe vremea bunicilor şi aşternuturi rufoase, lipsa
de spaţii amenajate pentru agrement şi a celor de joacă pentru cei mici, lipsa grupurilor
sociale în locurile publice aglomerate, lipsa parcărilor, a indicatoarelor turistice, a
panourilor (sau a centrelor) de informare turistică de la care să poţi afla relaţii şi în alte
limbi şi lista poate continua.

Iar dacă lucrurile în acest domeniu cu un imens potenţial, cel al turismului, nu s-au mişcat
în anii de creştere economică pe care i-a avut România, cu atât mai mult îi vom crede
acum, în vreme de criză, pe cei care încă bat monedă pe viitorul luminos al turismului
nemţean.

2.2.4 Activitatea economică a judeţului

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006,
a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de
analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au
înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.

Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi, 430 s-au
dizolvat şi 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici nemţeni. Au mai
rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianţi activi. Dintre aceştia, 7.465 de PFA-
uri şi 11.700 de firme.

Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ
pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a
înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009,
numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidenţa ITM Neamţ era de
62.866.

În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface marfa în
alte zone ale ţării, unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp nemţenii cumpără produse
similare aduse de la turci, coreeni, sau alte naţii, ţări în care agricultura nu este "o prioritate
naţională", dar oportunităţile de a-şi desface marfa pe piaţa românească, la preţuri umflate
de multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.

Zone de agrement

In Neamţ vei gasi aici locuri cu adevarat deosebite, pline de istorie si traditii. Un astfel de
loc este zona orasului Targu Neamt, considerata una dintre cele mai vechi asezari din
Moldova si care reprezinta pentru turisti locul unde mai pot vedea ceva din trecutul glorios

15
al targnemtenilor. In aceasta zona se afla 3 atractii turistice care in fiecare an sunt printre
cele mai vizitate, atat de cei care vin pentru prima data in zona, dar si de cei care revin.

Aceste atractii aduc pana in zilele noastre informatii despre istoria zbuciumata a acestei
zone, despre fauna caracteristica padurilor din Moldova si despre povestile pline de haz ale
celui mai mare povestitor roman, Ion Creanga. Este vorba despre Cetatea Neamtului, Casa
Memoriala Ion Creanga si Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina „Dragos Voda”.

“Marea dintre munti”, asa cum mai este cunoscut, lacul Izvorul Muntelui este cel mai
mare lac artificial amenajat pe raurile interioare din Romania, in spatele unui baraj inalt de
peste 120 m, un adevarat munte artificial. Cu un perimetru de 71 km si o lungime de
aproximativ 35 km, lacul Izvorul Muntelui constituie o zona de agrement deosebit de
atractiva pentru turisti. rtul amenajat in apropierea barajului Bicaz, pe malul lacului Izvorul
Muntelui, denumit si Complexul Turistic Naval Port Bicaz reprezinta locul de unde pleaca
cursele de agrement naval pe lac. Aici gasesti numeroase ambarcatiuni pe care le poti
inchiria pentru a experimenta o plimbare pe lac si a descoperi frumusetile din jur. O
plimbare pe lac o poti face fie cu barca, salupa sau hidrobicicleta sau poti opta pentru o
mini-croaziera cu vaporasul. In port mai gasesti un hotel plutitor, casute pentru cazare si o
terasa plutitoare la care poti poposi pentru a admira lacul Izvorul Muntelui in toata
splendoarea sa si a simti o clipa de liniste.
În judetul Neamt sunt amenajate pentru cei pasionati de pescuit mai multe lacuri populate
cu diferite specii de pesti. Iata cateva dintre aceste locatii:
Lacul “Zimbraria”
Situat pe teritoriul comunei Vanatori Neamt, in incinta rezervatiei de zimbri si fauna
carpatina “Dragos Voda”. Lacul reprezinta de fapt un complex format din 3 iazuri in
cascada. Speciile de pesti intalnite aici sunt: crap, ten, caras, salau, novac chinezesc, stiuca
si biban. Momelile cele mai des folosite sunt mamaliga si boabele de porumb.

Complexul de agrement “Rechinul”

Situat in comuna Costisa la 300 m de DN 15. Complexul de agrement “Rechinul” este
format dintr-un iaz amenajat pentru pescuit sportiv, gratar la dispozitia pescarilor, teren de
sport si joaca pentru copii, teren amenajat pentru camping si un restaurant cu specific
pescaresc, aprovizionat din pastravaria proprie. Restaurantul dispune de o capacitate de 40
de locuri si poate fi rezervat pentru diverse petreceri.

acul Balta Porcului

Situat intre satul Agarcia si municipiul Piatra Neamt, pe malul drept al Bistritei, Lacul
Balta Porcului are trei proprietari si mai multe bazine. Doar un proprietar a deschis
bazinele pentru pescari. Speciile de pesti care pot fi pescuite aici sunt caras si crap. Momeli
care dau rezultate sunt clasice: viermisori rosii, pufuleti si rame. Deocamdata aici nu se
percepe taxa pentru pescuit.

Lacul “La Moldovean”

Situat in comuna Dragomiresti pe un drum care nu este tocmai bun pentru masina, lacul
este populat cu urmatoarele specii de pesti: crap, fitofag, novac, caras si bibanei mici.
Momelile recomandate sunt cele specifice fiecarei specii in parte.

Lacul Simionesti
Situat in satul Simionesti din comuna Cordun, lacul este recunoscut de pescari ca fiind un

16
lac unde capturile sunt destul de consistente. Speciile de pesti intalnite aici sunt: stiuca, lin,
caras si crap. Pescuitul este permis aici doar cu permis AGVPS.

Lacul Complex Danaila

Situat pe strada Bogdan Dragos la iesirea din municipiul Roman, lacul este populat cu
specii de pesti ca: salau, biban, caras si crap. Momeli care dau rezultate: mamaliga,
garabeti si rame.

Lacul “Ferma Caritas”

Situat in comuna Sabaoani, la aproximativ 2 km pe drumul spre Iasi, lacul este populat cu
specii de crap si caras. Momeli care dau rezultate: mamaliga si paine.

Iazul Unghi
Situat in satul Unghi din comuna Dragomiresti, iazul cu o suprafata de aproximativ 3,5 ha
este amplasat in apropiere de DN Piatra Neamt – Hanul Ancutei. Speciile de pesti intalnite
aici sunt: crap, fitofag, caras si biban. Momelile cele mai des folosite sunt mamaliga, rama
si viermus.

Lacul Budesti
Lacul este situat pe teritoriul comunei Faurei. Din DN Roman – Piatra Neamt dupa iesirea
din Bozienii de sus, la 200 m pe partea stanga este drumul spre Budesti, apoi pe dreapta
este un drum de pamant care duce la cele trei iazuri de la ferma. In primul iaz care este si
cel mai mare se gasesc specii de pesti ca ciortanul si carasul, iar in iazul din mijloc se
gasesc doar carasi mici. Momelile care dau rezultate sunt clasice: viermusi si rame de
gunoi (pentru primavara) si mamaliga, pufi, porumb si srot (vara-toamna).

2.3. Judeţul Suceava

2.3.1 Repere geografice
Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2022m
altitudine) şi albia Siretului (233m), este intersectat de meridianele de 25o şi 26 o longitudine
estică şi paralele de 47o şi 48o latitudine nordică şi se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu
judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest cu
judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.

Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 4% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ
ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.

Formele de relief sunt variate, şi ocupă următoarele suprafeţe:

- zona de munte 5.434 km2;
- zona de podiş 2.566 km2;
- zona de lunca 1.454 km2.

17
 17%

53%
30%

Munte Podiş Luncă

Figura 2 - Structura reliefului

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor
Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în
altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între
ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.
În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:
a) regiunea montană
b) regiunea de podiş

Apele subterane. În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în
depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de
podiş, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de
nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale.

Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, lacuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile care
drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din
bazinul hidrografic al râului Siret.

Direcţia generală de scurgere a cursurilor de apă este de la nord-vest spre sud-est. Siretul adună
apele curgătoare de pe întreg judeţul, prin intermediul câtorva afluenţi principali: Bistriţa cu punct
de confluenţă la Bacău, Moldova la Roman, Şomuzul Mare, Şomuzul Mic şi Suceava, ultimele
trei având traseele numai pe teritoriul judeţului.

Densitatea reţelei hidrografice variază în raport de diverşi factori, rolul principal fiind determinat de
precipitaţii, particularităţile morfometrice ale reliefului, duritatea rocilor şi covorul vegetal.
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,5 km/km2, cea mai ridicată valoare de 0,7
km/km2 fiind în sud-vest, iar cea mai scăzută de 0,3 km/km2 în nord-estul judeţului. Din punct de
vedere al formelor de relief densitatea medie a reţelei hidrografice este:
- în regiunea de munte > 1,0 km / kmp;
- în regiunea de podiş < 0,5 km / kmp.

Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă
continentală (partea de est) şi cu climă continental – moderată (partea de vest).

2.3.2 Repere istorice

Prima atestare documentară scrisă despre Suceava datează din 11 februarie 1388. Concentrarea
de aşezări în această zonă a dus la constituirea unor formaţiuni statale de tip feudal şi apoi la
formarea statului feudal. Începând cu domnia lui Petru Muşat (1375-1391) statul feudal Moldova se
consolidează. Apar construcţii impunătoare din piatră, distingându-se cetăţile de la Siret, Şcheia şi
mai ales Cetatea de Scaun a Sucevei. În această perioadă, capitala a fost mutată de la Siret la
Suceava, devenind centrul politic, economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala
fortificaţie a Moldovei.

18
Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare
şi dezvoltare sub toate aspectele. Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi
ctitorii, opere de mare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, cum ar fi Voroneţul şi
Putna.

În perioadele care au urmat a fost continuată tradiţia marelui voievod, atât în politica internă cât şi
în cea externă, de apărare a independenţei şi suveranităţii.
În anul 1774 nordul Moldovei a fost ocupat, iar în 1775 anexat Imperiului Austriac, devenind ulterior
Bucovina, timp de un secol şi jumătate, până în anul 1918, când şi-a recăpătat independenţa şi s-a
integrat, prin proprie voinţă, României Mari.

Prin pactul Ribbentrop - Molotov, încheiat în anul 1940, partea de nord a Bucovinei a trecut în
componenţa fostei Uniuni Sovietice, în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei.

2.3.3 Populaţia
Populaţia judeţului Suceava (la data de 1 iulie 2005 conform INS) a fost de 705.752 locuitori, din
care 348.863 bărbaţi (49,4%) şi 356.889 femei (50,6%).

Populaţia judeţului Suceava reprezenta 3,3% din populaţia României, ocupând locul şapte pe ţară,
la data de 01.07.2005

După cum se poate observa, nivelul populaţiei este constant în cei trei ani analizaţi, având în
vedere datele statistice oficiale disponibile.

Judeţul are o densitate medie a populaţiei de 82,51 locuitori pe km2, una dintre cele mai mari din
ţară, cu diferenţe semnificative între zona montană şi cea de şes.

Pe medii de rezidenţă, populaţia din mediu urban a fost de 305.855 locuitori, reprezentând 43,3%
din numărul total al populaţiei, iar cea din rural de 399.897 locuitori (56,7%).

Se poate observa faptul că deşi în anul 2003 populaţia rurală este aproximativ egală cu dublul
populaţiei urbane, în anul 2005 diferenţa a scăzut considerabil, motivele fiind variate, începand de
la un spor natural mic dublat de o migrare a populaţiei din mediul rural către urban sau către alte
state, membre ale Uniunii Europene, în căutarea unui loc de muncă.

Sporul natural a avut valori pozitive fiind în creştere între anii 2003 -2004 , în timp ce sporul
migratoriu a avut valori negative. Comparativ cu anul 2003, în anul 2004 sporul natural a crescut cu
67,0% şi cu 68,1% în anul 2005 în timp ce sporul migratoriu a crescut cu 7,1% în anul 2004 şi a
scăzut cu 53,7% în anul 2005, astfel încât în final din mişcarea populaţiei s-a produs o creştere a
acesteia cu 0,02%.

Populaţia activă civilă a fost de 259,0 mii persoane, reprezentând 60,7% din totalul resurselor de
muncă, în scădere comparativ cu anul 2004 cu 4,4 mii persoane (1,7%).

La sfârşitul anului 2005, populaţia ocupată civilă a fost de 243,4 mii persoane, cu 0,4 mii persoane
mai mare comparativ cu anul 2004 (0,2%). Ponderea cea mai mare în totalul populaţie ocupată
civilă o deţin bărbaţii (51,4%).

Şomajul înregistrat
În perioada 2003-2006, şomajul înregistrat a avut o tendinţă descrescătoare, nivelul minim atins
fiind în anul 2006.

Rata şomajului la 31.12.2006 a fost de 4,6% faţă de 6,0% în luna decembrie 2005. La femei rata
şomajului la sfârşitul lunii decembrie 2006 a fost de 4,0% faţă de 4,2% în luna noimbrie 2006 şi
5,2% în luna decembrie 2005. La bărbaţi rata şomajului la sfârşitul lunii decembrie 2006 a fost de
5,1%, identică cu cea înregistrată în luna noiembrie 2006, faţă de 6,7% în decembrie 2005.

Rata şomajului înregistrată la 31.12.2006 în judeţul Suceava a fost de 4,6%, cu 0,6 puncte
procentuale mai mică decât rata şomajului la nivel naţional ( 5,2%).

19
Există însă şi categoria şomerilor care nu se mai află în registrele AJOFM ceea ce poate conduce
la scăderea număului general al şomerilor înregistrati. În plus, migrarea populaţiei către alte zone
ale Uniunii Europene poate mai fi o altă cauză, desigur alături de crearea şi ocuparea de noi locuri
de muncă.

Numărul şomerilor la persoanele de sex masculin a înregistrat o scădere cu 84 persoane (1,2%) în

luna decembrie 2006 faţă de luna noimbrie 2006, iar numărul de şomeri la persoanele de sex
feminin a scăzut cu 273 persoane (5,2%). Numărul şomerilor neîndemnizaţi la sfârşitul lunii
decembrie 2006 era de 6.283 persoane, reprezentând 53,2% din numărul şomerilor înregistraţi.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 2005 era de 15583 persoane, în scădere cu 4835
persoane faţă de anul precedent (23,7%).

Structura pe sexe a şomajului înregistrat evidenţiază faptul că în numărul total al şomerilor,

preponderente au fost persoanele de sex masculin 58,1%, şomerii de sex feminin au reprezentat
41,9%. În anul 2005 faţă de anul 2004, s-a înregistrat o tendinţă de scădere a ponderii şomerilor de
sex masculin (cu 0,7 puncte procentuale).

În luna decembrie 2006 din totalul şomerilor înregistraţi 9.623 persoane (81,4%), erau persoane cu
studii primare, gimnaziale sau profesionale, 1.841 persoane (15,6%) cu studii liceale sau
postliceale şi 352 persoane (3,0%) cu studii superioare. Ponderea şomerilor în total populaţie în
vârstă de 18-62 ani în judeţul Suceava a fost la sfârşitul lunii decembrie 2006 de 2,8% faţă de 3,7%
în luna decembrie 2005.

În anul 2005 numărul şomerilor îndemnizaţi a fost de 6121 persoane, respectiv 39,3% din numărul
total al şomerilor înregistraţi. În această categorie de şomeri, cei mai mulţi au fost şomerii cu studii
primare, gimnaziale şi profesionale (70,1% din numărul total de şomeri),

Sistemul de sănătate
În judeţul Suceava în anul 2005 sunt înregistrate 11 spitale (10 cu formă de proprietate majoritar de
stat, 1 cu formă de proprietate privată) şi 7 dispensare şi o policlinică.

Primul loc ca număr de unităţi sanitare, este inregistrat de categoria cabinetelor medicale de familie
(294 unitati).

Numărul creşelor înregistrate în anul 2005 este foarte mic şi anume 3 unităţi de creşă, număr care
s-a menţinut constant din 2003. Deasemenea se înregistrează şi o scădere a numărului de
cabinete medicale şcolare şi studenţeşti de la 31 în 2004 la 25 în anul 2005.

În anul 2005 se înregistrează o creştere a numărului de unităţi farmaceutice cu 7, faţă de anul

2004, respectiv o creştere a numărului de puncte farmaceutice de la 31 în anul 2004 la 43 în anul
2005.

2.3.4 Prezentarea economico-socială

Economia suceveană se încadrează perfect în specificul zonei vizând următoarele domenii de
activitate:

Industria extractivă, care dispune, în zona de munte, de importante resurse naturale (minereuri de
fier şi mangan în zona Vatra Dornei - Iacobeni, Neagra Şarului, Broşteni, Dadu, Ciocăneşti, Orata,
Mestecăniş, Argestru, Şaru Dornei, Dealul Rusului, Coşna; minereuri de sulf in zona Munţilor
Călimani, la Fundu Moldovei şi Leşul Ursului; oxizi de fier, sideroza, blenda, galena argintiferă,
calcopirită şi pirită la Iacobeni, Şaru Dornei, Cârlibaba, în bazinul Ţibăului şi pe cursul superior al
Bistriţei; sare gemă şi săruri delicvescente la Cacica; sulf, silice, opal şi cuarţ la Gura Hăiti; pirita şi
sulfuri polimetalice la Fundu Moldovei şi Leşul Ursului; cariere de piatră, calcar şi var la Botuş,
Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Păltinoasa; turbării oligotrofe la Poiana Stampei; baritină la
Ostra; izvoare minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Coşna şi Dornişoara până la
Şaru Dornei şi Neagra Şarului, precum şi pe raza localităţii Vatra Dornei)

Industria sticlei este dezvoltată îndeosebi în zona Sucevei şi produce sticlărie menaj şi artistică;

20
Industria prelucrătoare de metal, preponderentă în Suceava, Rădăuţi şi Vatra Dornei, produce
rulmenţi, maşini şi unelte, confecţii metalice, scule, utilaje, diverse instalaţii şi piese de schimb;

Industria maselor plastice şi produselor chimice produce plăci şi profile din plexiglas, seringi de
unică folosinţă, ţevi tip PE şi PP;

Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este dezvoltată în localităţile din zona montană şi
urmăreşte exploatarea şi transportul lemnului, producerea de cherestea, mobilă şi mic mobilier,
tâmplărie, binale, case de vacanţă, PAL, parchete etc.;
Industria celulozei şi hârtiei este concentrată la Suceava, produce hârtie kraft, carton, ambalaje din
hârtie şi carton;

Construcţiile şi instalaţiile sunt reprezentate de peste 100 de unităţi, care realizează obiective
civile şi industriale, instalaţii electrice, termice, apă, gaz, canalizare, tâmplărie termopan şi de
aluminiu, cazane şi centrale termice, pavele, ţigle, amenajări interioare, drumuri şi amenajări
stradale;

Industria uşoară este reprezentată de filaturi, unităţi în care se produc tricotaje tip lână şi bumbac,
confecţii, stofe, broderii şi goblenuri, tapiserii, artizanat, încălţăminte din piele naturală, confecţii din
blănuri şi altele;

Industria Alimentară este un domeniu nu numai viabil dar şi cu largi perspective. Fondul zootehnic,
cinegetic, piscicol, produsele agricole, pomicole şi de grădinărit, au şi vor avea largi posibilităţi de
valorificare. Se produc preparate şi conserve din carne, lapte şi produse lactate, produse de
panificaţie, patiserie, fructe şi ciuperci de pădure, gemuri şi conserve din fructe, bere, alcool şi
băuturi răcoritoare.

Cooperaţia meşteşugărească şi Industria Mică este domeniul care reuneşte peste 1.500 de
creatori populari, păstrători ai tradiţiilor bucovinene în arta ţesutului, cusutului, costumului popular,
broderiei, covoarelor, cojocăriei, sumănăriei, ceramicii utilitare şi artizanale, picturii laice şi
religioase, sculpturii în piatră, lemn sau os, arhitecturii populare şi amenajării tradiţionale a
interioarelor, etc.

Structura societăţilor comerciale active după mărimea acestora arata astfel:

- micro întreprinderile reprezenta atât în anul 2005, cât şi în anul 2004, 87,6% din societăţile
comerciale active;
- societăţile comerciale mici (10-49 salariaţi) reprezinta 10,4% din numărul societăţilor comerciale
active în anul 2005, ponderea acestora a crescut cu 0,5 puncte procentuale în anul 2005,
comparativ cu anul 2004;
- a scăzut numărul societăţilor comerciale mijlocii (50-249 salariaţi), cu 7,7% (13 societăţi) şi a
societăţilor comerciale mari (peste 250 salariaţi), cu 20,6% (7 societăţi).

Socie tati com e rciale active dupa m arim e in anul 2005

0,30%

1,70%

10,40%

• Micro (0-9 salariaţ i)

• Mici (10-49 salariaţ i)
• Mijlocii (50-249 salariaţ i)
• Mari ( peste 250 salariaţ i)

87,60%

21
 Figura nr. 23 Structura societati comerciale active după mărime

2.3.5 Turism
Bucovina a reprezentat de-a lungul timpului, o destinaţie turistică importantă în lista destinaţiilor
turistice oferite de România, situându-se în rândul primelor 4 destinaţii turistice la nivel naţional.

Oferta turistică a Bucovinei se axează în principal pe programe de turism cultural, punctul forte fiind
vizitarea binecunoscutelor biserici pictate, parte din ele (Arbore, Mănăstirea Humorului, Moldoviţa,
biserica “Sfânta Cruce” Pătrăuţi, Probota, biserica “Sfântul Gheorghe” Suceava, Voroneţ) fiind
incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Numărul înregistrat al turiştilor care au vizitat judeţul Suceava în ultimii 6 ani a fost în continuă
creştere ajungându-se în 2007 la aproximativ 200.000 turişti dintre care o pondere

de 76% sunt turişti români şi 24% sunt cei străini. Judeţul Suceava are la momentul actual un
număr de aproximativ 10.000 locuri de cazare în diverse structuri de primite turistică.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde
talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare
ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia
publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi
dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.

O altă parte importantă a ofertei turistice din judeţul Suceava o constituie practicarea turismului
montan, formă de turism favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali.
Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12
Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea
cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi
Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane,
alpinism, escaladă, mountain bike, river rafting, zboruri cu parapanta, sporturi de iarnă.
Cea mai importantă componentă a turismului montan o reprezintă sporturile de iarnă practicate în
special în staţinea Vatra Dornei şi în localităţi din Bazinul Dornelor. Între tipurile de sporturi de
iarnă, turismul pentru schi dispune de un potenţial natural ridicat pentru dezvoltare, datorită pârtiilor
existente la Vatra Dornei şi Cârlibaba.

Turismul balnear, definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea
sau redobândirea sănătăţii, este folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.

Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli,
dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale,
bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor,
mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul
Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu
conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni,
bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de aeroioni negativi
constituie materia primă pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.

O pondere considerabilă, o are turismul rural şi agroturismul. Turismul rural ca şi agroturismul au

posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale judeţului dispun, pe lângă un cadru
natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere şi de un valoros potenţial cultural şi
istoric.
O serie de localităţi precum Suceviţa, Vama, Moldoviţa, Putna, Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului,
Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Şarului, Poiana Şarului, Poiana Negri, Dorna Candreni,
Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîşca,

Marginea, Argel sunt deja consacrate în practicarea acestui tip de turism, ele devenind treptat
destinaţii turistice în sine.

Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este
observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acţiunile turistice trebuie să

22
conducă în mod obligatoriu la conservarea şi protejarea naturii şi să aibă un impact negativ minim
asupra mediului natural şi socio-cultural.

La nivelul judeţului Suceava, practicarea ecoturismului este abia în faza de început. Munţii
Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România, dar şi printre cei mai ameninţaţi
de intervenţia omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent, se
pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului.
Unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui deontrologic de la
Rădăuţi, precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret,
Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia „12 Apostoli” – Dorna,
Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel
local.

O altă formă de turim care atrage din ce în ce mai mulţi turişti în judeţul Suceava este turismul
activ. Câteva tipuri de turism activ s-au dezvoltat în ultimii 4 ani la nivelul judeţului Suceava, printre
ele putem aminti:

Raftingul: În Bucovina se poate practica River rafting - coborâri cu barca pneumatica pe râuri
repezi de munte, pe Valea Bistriţei. Datorită debitului ridicat al râului, este posibilă efectuarea river
raftingului pe Bistriţa din aprilie până în octombrie.

Turism ecvestru: Bucovina îţi oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui:
echitaţie, plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Se pot
organiza drumeţii scurte de câteva ore, de o zi sau mai lungi de câteva zile. Oferta de tursim
ecvestru este completată într-un mod fericit cu observarea naturii în cadrul pachetelor speciale
oferite de Administraţia Parcului Naţional Călimani care dispune de 12 cai huţuli şi personal
specializat în acest domeniu.

Montain bike: Printre regiunile cele mai interesante pentru cicloturiştii montani se numără şi
Bucovina, cu parcurgerea crestei Munţilor Rarău şi a Obcinei Mestecănişului. Traseele sunt
marcate de către formaţiile Salvamont Suceava şi Vatra Dornei.

Parapanta: Zborul cu parapanta se efectuează cu personal specializat, elementele de siguranţă

fiind pe prim plan. Fiecare solicitant efectuează un stagiu de pregătire unde deprinde elementele
de bază ale zborului cu parapanta. Se fac zboruri de agrement în tandem. În general se zboară la
Prisaca Dornei, la Pojorâta, la Udeşti, la Părhăuţi.

Atracţiile turistice la nivelul judeţului Suceava se împart în:

- atracţii turistice naturale
- atracţii turistice antropice

2.3.6 Administrativ
Judeţul Suceava, are în componenţă 5 municipii (Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Vatra Dornei şi
Câmpulung Moldovenesc), 11 oraşe (Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni,
Milişăuţi, Siret, Solca, Salcea, Vicovu de Sus) şi 98 comune. Beneficiind de suportul industriei,
oraşele judeţului, atât cele vechi, unele din secolul al XIV-lea, cât şi cele mai noi, secolele XVIII-
XX, au avut o evoluţie continuă. Aşezările rurale se disting după răspândirea lor în cele două
regiuni naturale, de munte şi de podiş, care le-a imprimat diferenţieri în evoluţie, formă şi structură,
în raport de mărime, arhitectură şi densitate.

Tabel nr. 22 Structura administrativă judeţul Suceava

Municipii 5
Oraşe 11
Comune 98
Total 114

23
eritor

24
iala
3. Analiza SWOT
1. Cadrul natural
Puncte tari Puncte slabe
 poziţia geografică – peisaje naturale  insuficienta valorificare şi dezvoltare a
atractive; potenţialului turistic de care dispune
 existenta de izvoare minerale importante atat judeţele;
 din punct de vedere cantitativ cat şi calitativ şi  insuficienta pregătire de specialitate a unor
a facilităţilor oferite de staţiunile lucrători din industria ospitalităţii;
balneoclimaterice;  insuficienta comunicare şi coeziune pentru
 existenta unui număr mare de arii protejate realizarea unor obiective majore în domeniul
(parcuri naţionale, naturale şi rezervaţii) turismului.
incluse în reţeaua europeana Natura 2000;
 relief foarte variat – o zonă naturală
deosebită;
 floră, faună diverse;
 resurse naturale (ale solului şi subsolului)
bogate;
 ecosistem, rezervaţii naturale;
 existenţa arealelor turistice (zone) deosebite;
 posibilitatea de a practica diverse tipuri de
turism pe toată perioada anului (în toate
anotimpurile).
Oportunităţi Riscuri
 dezvoltarea unor noi staţiuni turistice:  condiţiile meteo aspre (verile reci şi
Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş ploioase, iernile geroase cu precipitaţii
(staţiune etnografică); abundente);
 susţinerea proiectelor care introduc valoare  lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să
turistică, obiective şi evenimente culturale şi fie un produs complex, să valorifice în
spirituale din Bucovina; totalitate potenţialul de care dispune zona şi
 încurajarea dezvoltării unor noi forme de atracţiile culturale şi tradiţionale.
turism (de exemplu turism ştiinţific, de
aventură).
2. Potenţialul turistic
Puncte tari Puncte slabe
 regiunea beneficiază de prezenta a  promovarea insuficientă a unor obiective
numeroase monumente istorice de turistice (număr redus de centre de
importanţă naţională şi internaţională informare turistică, lipsa materialelor
(UNESCO); promoţionale de tipul broşurilor oferite
 în regiune funcţionează cel mai mare număr gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor
de muzee şi colecţii publice – 9 unităţi de ghiduri culturale din care turistul să poată
importanţă naţională sunt concentrate în afla activităţile şi evenimentele culturale ce
Neamţ se desfăşoară pe parcursul sejurului său);
 oferta culturala diversificata: festivaluri,  lipsa organizării evenimentelor care să pună
spectacole de teatru, concerte, expoziţii, în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din
concursuri sportive, obiceiuri şi tradiţii; regiune;
 existenta unui tezaur etnografic şi folcloric de  măsuri insuficiente luate pentru păstrarea
mare originalitate cu un calendar bogat de monumentelor istorice şi culturale;
târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe  ofertă de agrement insuficientă – agenţii
tot parcursul anului; economici din domeniu nu dispun de
 existenţa monumentelor istorice (mănăstirile echipamente de recreere şi practicare a
din Bucovina); sporturilor accesibile turiştilor.
 existenţa „celor 1000 de biserici”;  nivel redus al indicelui de utilizare a
 existenţa muzeelor; capacităţii de cazare şi a duratei medie de
şedere în regiune, în raport cu potenţialul
 existenţa caselor memoriale;
turistic existent;
 valorificarea spaţiului multicultural şi
 număr redus de turişti străini care vizitează
multietnic, cu un bogat trecut istoric.

25
 structuri de cazare diversificata - hoteluri de
2-4 stele, pensiuni de 2-4 margarete, cabane,
campinguri;
 diversitatea produselor agro-alimentare
ecologice;
 poluare redusa în majoritatea zonelor rurale;
 bucătărie tradiţională şi specialităţi regionale;
 desfăşurarea de multiple evenimente
culturale, congrese naţionale şi internaţionale
în Neamţ.
Oportunităţi
 constituirea Parcului Naţional Regional al
Mănăstirilor din Bucovina;
 restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri
şi refacerea unor obiective turistice de mare
interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);
 crearea unei Burse de turism la Suceava;
 includerea unor case de vacanţă (pensiuni
agroturistice)în reţeaua de agenţii de turism
din România şi în reţelele europene
profesionale;
 încurajarea unor noi forme de turism şi
valorificarea moştenirii istorice, culturale,
spirituale şi de tradiţie.
 restaurarea/renovarea/reabilitarea
obiectivelor turistice aferente patrimoniului
regiunea;
 bazele de tratament aferente unor staţiuni
balneare au un grad înalt de uzura şi
neadaptate la standardele europene;
 lipsa unui sistem organizat de indicatoare
pentru obiective şi trasee turistice în gări,
aerogari, autogări, drumuri europene;
 activităţi de marketing turistic şi
management al destinaţiei insuficient
dezvoltate – lipsa unei reţele de centre de
informare şi promovare turistica şi a
punctelor de informare turistica în arealele
turistice de mare interes;
 lipsa unui sistem de rezervare on-line;
 nivel scăzut al cooperării între operatorii de
transport aerian şi agenţiile de turism – lipsa
pachetelor de tip “all inclusive”
 transportul public către obiectivele turistice
este slab organizat şi promovat;
 număr redus şi lipsa caracterului integrat
pentru itinerariile turistice tematice;
 insuficientă punere în valoare a
monumentelor istorice prin amenajări
arhitecturale specifice;
 insuficientă dezvoltare/valorificare a
infrastructurii de agrement;
 lipsa personalului specializat (conducere şi
execuţie) la nivelul structurilor de primire
turistice ;
 insuficienta cooperare între diferiţi operatori
din turism;
 lipsa unei structuri instituţionale de turism la
nivel regional şi local
 accesibilitatea vest-est este deficitara
datorita lipsei unui coridor european
Transilvania - Moldova;
 costul zborurilor către Regiunea Nord-Est
este ridicat comparativ cu alte regiuni/tari;
 număr insuficient de standuri care
comercializează suveniruri, arta populară,
cărţi poştale etc.;
 ineficienta ecologizare a arealelor turistice.
Riscuri
 lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare
economică şi socială pe fondul accentuării
lipsei de încredere a populaţiei în redresarea
economică a ţării;
 degradarea monumentelor de artă şi
arhitectură;
 lipsa de colaborare între regiuni pentru
dezvoltarea turismului (promovarea unui
turism care să includă zona Maramureş şi
Bucovina).
 degradarea patrimoniului arhitectural rural
prin depopularea localităţilor şi a
comunităţilor rurale;
 urbanizarea populaţiei rurale implicând
pierderea autenticităţii şi specificul local;
26
 cultural-istoric şi valorificarea turistică a  neconştientizarea rolului introducerii
acestora; sistemului de management al calităţii în
 Ofertă culturală şi de recreere : sectorul turistic
festivaluri, spectacole de  condiţii meteo nefavorabile, calamităţi
 teatru, concerte, expoziţii, concursuri naturale (inundaţii, alunecări de teren)
sportive, obiceiuri etc.
 posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri.

3. Infrastructura
Puncte tari Puncte slabe
 drumul european E85;  dezvoltarea coridorului european est-vest;
 aeroportul Suceava – Salcea;  infrastructură rutieră modernizată (se află
 reţeaua feroviară; sub standardele minime acceptate);
 crearea capacităţilor de cazare (pensiuni,  reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi
hoteluri, moteluri) cu respectarea canalizare slab dezvoltate, mai ales în
standardelor internaţionale. mediul rural;
 infrastructura de sănătate şi educaţie
insuficient modernizată;
 infrastructura pentru drumeţii (drumuri
forestiere, cărări de munte) nesemnalizate şi
neîntreţinute corespunzător (marcaje
corespunzătoare);
 slaba dezvoltare a infrastructurii turistice,
lipsa magazinelor cu articole de specialitate
pentru turişti (suveniruri, hărţi, ghiduri,
pliante).
Oportunităţi Riscuri
 modernizarea infrastructurii aeriene;  capacitatea scăzută a populaţiei din regiune
 modernizarea, extinderea şi refacerea de a prelua costuri specifice de utilizare şi
infrastructurii de transport rutier; întreţinere a infrastructurii reabilitate,
 extinderea şi modernizarea infrastructurii de modernizate sau construite, datorită
mediu; posibilităţilor materiale şi financiare reduse;
 realizarea unor proiecte de infrastructură în  furnizarea anumitor tipuri de servicii din
cadrul Euro-Regiunii Prutul de Sus. infrastructura de utilităţi implică costuri foarte
ridicate;
 insuficienta colaborare între administraţiile
publice locale şi judeţene pentru
promovarea unor mari proiecte de interes
judeţean sau naţional.
4. Mediul
Puncte tari Puncte slabe
 existenta resurselor necesare de apa potabilă  poluarea atmosferică şi nivel crescut de
în majoritatea localităţilor, atât din punct de zgomot în localităţile urbane, datorită
vedere cantitativ, cât şi calitativ; traficului rutier;
 dotarea laboratorului APM Suceava cu  poluarea apelor de suprafaţă şi subterane
tehnică performantă de monitorizare a ca urmare a inexistenţei/ insuficientei
mediului; capacităţi de epurare a apelor reziduale în
 poluare scăzută a aerului în judeţ, datorită staţiile de epurare
închiderii/retehnologizării unor agenţi  inexistenţa sistemelor centralizate de
poluatori; alimentare cu apă în mediul rural şi gradul
 utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi de uzură avansat al reţelelor de distribuţie
îngrăşămintelor chimice, cu efecte favorabile apă potabilă din zonele rurale
asupra dezvoltării unei agriculturi ecologice;  colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa
 posibilitatea de a crea capacităţi de producţie sistemelor de colectare a acestora în zonele
care să producă şi să valorifice produsele rurale;
ecologice.  creşterea gradului de eroziune a solului
datorită posibilităţilor reduse de efectuare a
lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

27
 Oportunităţi Riscuri
 existenţa unor programe cu cofinanţare  fonduri insuficiente destinate protecţiei
internaţională orientate direct pentru protecţia mediului;
mediului şi a naturii (LIFE, ECOLINKS, REC,  continuarea defrişărilor necontrolate cu
GEF şi altele); efecte asupra poluării aerului, eroziunii
 dezvoltarea parteneriatelor în vederea solului;
derulării proiectelor de mediu;  depozitarea necontrolată a deşeurilor în
 posibilitatea finanţării/cofinanţării de la Fondul mediul rural;
de Mediu a unor proiecte prioritare de  existenţa unor zone predispuse la dezastre
mediu; naturale (alunecări de teren, inundaţii) şi
 elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse lipsa hărţilor de risc a localităţilor.
în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia
Mediului al judeţului Suceava.
5. Mediul de afaceri
Puncte tari Puncte slabe
 cifra de afaceri din domeniul hotelier,  mediul fiscal şi legislativ instabil;
restaurante, agenţii de turism este realizată  asigurarea resurselor financiare bugetare
de IMM-uri cu activitate în acest domeniu; (de către autorităţile locale în vederea
 finalizarea procesului de privatizare (agenţii facilităţii accesării de finanţări rambursabile
economici din domeniul turismului îşi sau nerambursabile);
desfăşoară activitatea numai în domeniul  insuficienta colaborare între universitate
privat). (Facultatea de Turism) şi agenţii economici
cu activităţi în domeniul turismului.
Oportunităţi Riscuri
 crearea Centrului de afaceri (expoziţional)  modificările legislative repetate (inclusiv cele
„Bucovina” de lângă Aeroportul Suceava; fiscale);
 posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca  slaba competitivitate a firmelor din judeţ,
rezultat al construcţiei parcurilor industriale şi comparativ cu cele din statele UE;
a incubatoarelor de afaceri;  blocajele financiare care se produc periodic;
 dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor.  gradul redus de asociativitate şi cooperare a
IMM-urilor.
6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale
Puncte tari Puncte slabe
 existenţa centrului universitar (preocupări în  insuficienta finanţare a sectorului de
cercetare, inventică, inovare tehnologică, cercetare-inovare, IT;
informatizare şi promovarea societăţii  insuficienta conlucrare între mediul
informaţionale); academic, instituţiile specializate şi
 existenţa Băncii de Gene; cercetare şi agenţii economici cu privire la
 existenţa Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare folosirea rezultatelor activităţii de cercetare
Agricolă Suceava, Staţiunii de Cercetare şi şi de transferul tehnologic;
Dezvoltare în pomicultură Fălticeni, Staţiunea  insuficienta finanţare a sectorului CDI atât
pentru Cercetare în cultura molidului – din surse publice cât şi private;
Câmpulung Moldovenesc;  nivel redus al investiţiilor în modernizare,
 existenţa unor resurse umane bine pregătite retehnologizare;
ce activează în sectorul CDI şi IT;  insuficienta colaborare între centrele de
 existenţa a două centre universitare care au cercetare/universităţi şi mediul de afaceri în
în preocupările de baza şi cercetarea utilizarea rezultatelor cercetării şi realizării
ştiinţifică, inventica, inovarea tehnologica, IT; transferului tehnnologic către economie
 existenta infrastructurii de baza pentru  accesarea insuficienta de către companii a
cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer finanţărilor disponibile (credite, granturi);
tehnologic, 79 de unităţi (cca.12% din  număr redus de întreprinderi certificate ISO;
numărul total la nivel naţional);  ponderea scăzută a investiţiilor străine în
 existenţa în regiune a 13,3% din cele 3 judeţe;
întreprinderile cu activitate de inovare  productivitatea muncii scăzută la nivelul
existente la nivel naţional; regiunii Nord Est;
 existenţa în regiune a unor firme specializate  nivelul redus al culturii antreprenoriale şi
în producerea de software şi furnizarea inovative.
serviciilor IT;

28
 infrastructura de telecomunicaţii bine
dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire.

Oportunităţi Riscuri
 dezvoltarea transferului de tehnologie prin  migrarea forţei de muncă calificate şi
parcurile tehnologice şi de soft realizate în specializate din cercetare-inovare către alte
cadrul programelor cu finanţare externă; ţări care oferă un salariu motivant;
 dezvoltarea într-un ritm accelerat a  costurile ridicate privind accesul la
comerţului electronic şi a pieţei e-bussiness; tehnologie pe plan mondial şi care pot
 dezvoltarea societăţii informaţionale prin genera noi decalaje.
convergenţa canalelor de comunicaţii;
 prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din
Europa şi SUA care promovează cele mai
avansate tehnologii.
7. Dezvoltarea rurală
Puncte tari Puncte slabe
 producţia agricolă;  ponderea ridicată a populaţiei concentrate în
 producţia silvică; mediul rural;
 producţia cinegetică;  exploataţiile agricole se realizează pe loturi
 existenţa centrelor de recoltare şi valorificare de dimensiuni mici, ceea ce conduce la un
a fructelor de pădure, a ciupercilor. grad de valorificare redus;
 utilajele din parcurile agricole existente la
nivelul comunelor sunt insuficiente având un
grad de uzură avansat şi nu sunt
performante.
Oportunităţi Riscuri
 acordarea de facilităţi pentru asocierea  slaba competitivitate a firmelor de profil din
deţinătorilor de terenuri agricole, în judeţ cu cele din statele membre ale UE;
conformitate cu prevederile legislaţiei în  acces redus la credite pentru dezvoltarea
vigoare; rurală;
 creşterea producţiei agricole datorită folosirii  acces redus la granturi nerambursabile, la
substanţelor fertilizatoare ecologice; activităţi desfăşurate în mediul rural,
 valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de deoarece nu sunt preluate informaţiile.
care dispune judeţul.
8. Resurse umane
Puncte tari Puncte slabe
 ponderea populaţiei tinere;  colaborarea deficitară între actorii de pe
 Facultatea de Turism; piaţa turistică;
 şcoala de arte şi meserii;  ponderea ridicată a populaţiei din mediul
 ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a rural care nu are posibilitate materială de a
personalului care desfăşoară activităţi în dezvolta o activitate în acest domeniu;
domeniul turismului;  lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a
 preocuparea autorităţilor locale pentru centrelor de servicii integrate de consultanţă
dezvoltarea acestui sector de activitate. pentru persoanele interesate să desfăşoare
activităţi în acest domeniu.
Oportunităţi Riscuri
 elaborarea Planului Regional de Acţiune  slaba capacitate a firmelor de consultanţă
pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic din judeţ;
(PRAI) 2004-2011;  nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare
 constituirea Consorţiului Regional N-E pentru a forţei de muncă prin programe de
dezvoltarea învăţământului profesional şi integrare pe piaţa muncii;
tehnic TVET şi a învăţământului universitar  migraţia forţei de muncă calificate spre alte
tehnic; zone sau alte state.
 consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi
operatorii turistici de zonă şi organizaţiile
neguvernamentale cu activitate în domeniul
turistic;
 crearea unor parteneriate cu organisme sau

29
investitori străini în sectorul turistic; integrarea
în programele finanţate de Uniunea
Europeană.

30
Bibliografie
Lucrări
1. Antonescu Daniela - Dezvoltarea regională în România, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2003
2. Beaujeu Garnier, Jaqueline, Chabot, G. - Geografia urbană, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1971
3. Bodnariuc Dumitru, Bajoi Ion, Borş C-tin, Ostafi Gh, Gabor V, Toma Alexandru
– Suceava – Monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980
4. Drăguşanu Ion – Suceava, sub povara istoriei: Monografie, Editura Muşatinii,
Suceava, 2001
5. Suceava, cuvânt înainte de Emandi Emil Ioan, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
1987
6. Hall, P. - Oraşele de mâine. O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX, Edit.
All, Bucureşti, 1999
7. Ianoş, I. - Sisteme teritoriale, Editura Tehnică Bucureşti, 2000
8. Ianoş, I., JB. Humeau - Teoria sistemelor de aşezări umane, Edit. Tehnică,
Bucureşti, 2000
9. Ursu Constantin-Emil, coordonator, şi colectivul de autori: Mihai-Aurelian
Căruntu, Paraschiva-Victoria Batariuc, Laura Ursu şi Mugur Andronic -
Suceava între trecut şi prezent, Editura Muşatinii, Suceava, 2008

Studii

10.STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI NEAMT -

www.cjneamt.ro
11.STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI
BOTOŞANI 2008-2013 - www.cjbotosani.ro
12.STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI
SUCEAVA - www.cjsuceava.ro

31