1.

Să se determine tensiunile U1 şi U2 corespunzatoare condensatoarelor C1 şi C2 din figura

de mai jos:

R: Teorema a II-a a lui Kirchhoff: E1  U1  E2  U 2  0 ;

Deoarece sarcinile pe cei doi condensatori sunt identice rezultă relaţia: C1U1  C2U 2
Din rezolvarea sistemului celor două ecuaţie rezultă :
C ( E  E2 )
U2  2 1
C1  C2
C ( E  E2 )
U2  1 1 .
(C1  C2 )

2.In schema reprezentata in figură condensatoarele au capacităţile C1, C2, C3 iar sursele au
t.e.m. E1 respectiv E2. Sa se determine tensiunea la bornele fiecărui condensator.

R: Se alege modul in care se încarcă fiecare condensator dintre cele 3 condensatoare Pentru
C1 si C2 modul de încărcare este sigur pentru C3 se alege însă un mod de încărcare arbitrar. Se scrie
prima teoremă a lui Kirchoff în nodul A:

 Q1  Q2  Q3  0 sau

 C1U1  C2U 2  C3U 3  0

Se scrie teorema II a lui Kirchhoff pentru ochiurile I şi II:

U1  U 2  E1  0 şi U 2  U 3  E2  0

Necunoscutele U1 U2 U3 rezultă imediat din rezolvarea sistemului celor 3 ecuaţii:

 C2 ( E1  E2 )
U1  C3 E1 
C1  C2  C3
C1 ( E1  E2 )
U 2  C3 E 2 
C1  C2  C3
C1 E1  C2 E2
U3 
C1  C2  C3

3.Se dă montajul de condensatoare din figură. In ipoteza că sunt cunoscute C 1, C2, C3, C4 şi
E .determinaţi:
a) capacitatea echivalentă la borbele sursei de tensiune E şi tensiunile la bornele
fiecărui condensator, întreruptorul K1 fiind închis şi K2 deschis.
b) Sarcinile electrice şi tensiunile la bornele condensatoarelor dacă după operaţia de la
a), comutatorul K1 se deschide şi se închide K2.

R: Montajul paralel al condensatoarelor C2 şi C3 şi apoi serie cu C1

C (C  C3 )
Ce  1 2
C1  C2  C3
Q  CeU

q
Iar U1 
C1
Q2  Q3 Q
Condensatoarele C2 şi C3 sunt în paralel şi deci: U 2  U 3  
C2  C3 C2  C3
Se verifică U  U 3  E  U1
Capacitatea echivalentă in cazul b) este:

C1 (C2  C3 )
Ce   C4
C1  C2  C3

Cantitatea de electricitate se conservă, este cea calculată la punctul a.

Se obtin in continuare:
 Q
U 
C

Q4  U 4C4

Q1  Q  Q4

Q1
U1 
C1
U 2  U 3  U  U1

Q2  U 2C2 si Q3  U 3C3

4. Se dă reţeaua din figură. Să se calculeze sarcinile şi tensiunile la bornele condensatoarelor

în ipoteza că sunt cunoscute C1, C2, C3, C4, C5 şi E.

R: După stabilirea arbitrară a notaţiilor condensatoarelor se scrie relaţia :

 Q1  Q2  Q5  0 (B)

reprezentând legea conservării sarcinii electrice pentru o suprafaţă închisă care trece prin
dielectricul condensatoarelor C1, C2 , C5 De asemenea se scrie:

 Q3  Q4  Q5  0 (D)

Se poate observa uşor că nodurile A şi C nu sunt separate printr-un condensator si ca atare

nu constituie noduri distincte. Montajul cuprinde 3 noduri A©, B, D. Legea conservării sarcinii a
fost aplicată la nodurile B şi D. aplicarea ei la nodul A© nu mai este necesară, verificându-se uşor
că nu duce la o relaţie suplimentară.
 Pentru suprafaţa închisă în jurul nodului A© cectrece prin dielectricul condensatoarelor
C1, C4, C3, C2 se poate scrie:

Q1  Q4  Q3  Q2  0

echivalentă cu suma relaţiilor scrise pentru nodurile B şi D. Relaţiile obţinute pe circuitele inchise
sunt:

U1  U 4  U 5  0 scrisă pentru ochiul A B D A;

U 2  U 3  U 5  0 scrisă pentru ochiul B C D B
U1  U 2  E scrisă pentru A B C A

Scriind tensiunile U la bornele condensatoarelor ca rapoarte Q/C se obţine următorul sistem

de ecuaţii

 Q1  Q2  Q5  0
Q3  Q4  Q5  0
Q1 Q4 Q5
  0
C1 C4 C5
Q2 Q3 Q5
  0
C 2 C3 C 5
Q1 Q2
 E
C1 C2

După determinarea sarcinilor electrice din acest sistem se pot determina tensiunile la bornele
Q
condensatoarelor după relaţia: U 
C

5. Cinci condensatoare C1,C2, C3, C4 , C5 sunt montate ca în figură. Cunoscând că între

bornele A şi B se aplică diferenţa de potenţial VA-VB , să se detremine condiţia ca diferenţa de
potenţial la bornele condensatorului C5 să fie nulă.
 R:
 Q1  Q3  Q5  0
 Q2  Q4  Q5  0
Q1 Q5 Q2
Se pot scrie următoarele relaţii   0
C1 C5 C2
Q1 Q3
  V A  VB
C1 C3
Q3 Q4 Q5
  0
C3 C 4 C 5

C5 (C1C4  C2C3 )
Din care se deduce : Q5  (VA  VB )
C5 (C1  C2  C3  C4 )  (C1  C3 )(C2  C4 )

C1 C3
Pentru ca Q5=0 trebuie satisfăcută relaţia  care este independentă de C5.
C2 C4

6. Patru condensatoare identice sunt legate cum arată figura şi sunt conectate la bateria
B.Intreruptorul II este mai întâi deschis, iar întreruptorul I închis. Apoi de deschide Intreruptorul I şi
se închide întreruptorul II. Se cere să se calculeze diferenţa de potenţial la bornele fiecărui
condensator ştiind că diferenţa de potenţial la bornele bateriei este cunoscută.

Fie C capacitatea fiecărui condensator. Diferenţa de potenţial la bornele condensatorului 1, 2

sau 3 este V   V / 3 iar sarcina fiecăruia este Q  CV  atâta timp cât I este îchis şi II deschis. In a
doua situaţie când I este deschis şi II închis, sarcina Q’ a condensatorului 2 se împarte în părţi egale
între condensatoarele 2 şi 4;
1 1
Q  Q  CV  în timp ce sarcinile celorlalte condensatoare 1 şi 3 rămân aceleaşi şi diferenţa
2 2
de potenţial la bornele lor tot aceiaşi. Diferenţa de potenţial la bornele condensatorului 2 (egală cu
cea de la bornele condensatorului 4) se va micşora, datorită micşorării sarcinii de la valoarea Q’ la
valoarea Q”:

1 1 Q' 1 CV ' V '

V   Q   
C C 2 C 2 2
 7.Patru condensatoare sunt legate ca în figură. Se cunosc capacităţile C1, C2, C3, C4. Să se
determine capacitatea echivalentă a celor patru condensatoare şi tensiunea la bornele fiecăruia
dintre ele, dacă tensiunea aplicată la bornele extreme este Ub.

C3C4
R: Capacitatea echivalentă capacităţilor C3 şi C4 este şi deci capacitatea
C3  C4
C3C4
echivalentă la bornele A şî B C AB  C2 
C3  C4

C1C AB C (C C  C2C4  C3C4 )

Ce   1 2 3
C1  C AB (C1  C2 )(C3  C4 )  C3C4

Pe urmă : U b  U1  U AB  U1  U 2  U1  U 3  U 4 şi

C1U1  C ABU AB  CeU b

C3U 3  C4U 4

astfel că obţinem:

Ce
U1  U b
C1
U 2  U b  U1

C3
U3  U 2
C3  C4
U 4  U 2 U3

8. Trei condensatoare sunt legate în triunghi ca în figură. Se dă sarcina q1 a armăturilor

condensatoarelor C12 şi C 31 legate în nodul 1. Şi sarcibna q2 a armăşturilor condensatoarelor C12 şi
C 23 legate în nodul 2. Să se determine diferenţele de potenţial U12, U23 şi U31 la bornele
condensatoarelor.

R: Există relaţiile : U12  U 23  U 31  0 sau

q12 q23 q31

  =0
C12 C23 C31

q1  q12  q31
q2  q23  q12
q3  q31  q12  (q1  q2 )

Lăsând la o parte ultima ecuaţie care determină pe q3 am obţinut 3 ecuaţii cu 3 necunoscute

q12, q23 şi q31 din care deducem :

q1 q
 2
C31 C32
q12 
1 1 1
 
C31 C23 C12

iar diferenţa de potenţial

q12 q1C23  q2C31

U12  
C12 C12C23  C23C12  C31C12

analog se obţine:

q2C31  q3C12
U 23 
C12C23  C23C31  C31C12
q3C12  q1C23
U 23 
C12C23  C23C31  C31C12

9. Sase condensatoare C1, C2, C3, C12, C23, C31 sunt legate ca în figură Se dă: sarcina totală
q’ a armăturilor condensatoarelor C31, C1 şi C12 legate în nodul 1 şi sarcina totală q” a armăturilor
condensatoarelor C12, C2 si C23 legatie în nodul 2. Sa sedetermine diferenţa de potenţial la bornele
fiecărui condensator.
R: Transfigurând steaua în triunghi se obţine schema a doua în care :

 C1C2
C12 
C1  C2  C3
 C 2 C3
C23 
C1  C2  C3
 C3C1
C31 
C1  C2  C3

Inlocuind mai departe capacităţile în paralel prin capacităţi echivalente

C12"  C12  C12 '

C23"  C23  C23 '
C31"  C31  C31'

Diferentele de potenţial între nioduri sunt:

q ' C"23 q" C"31

U12 
C"12 C"23 C"23 C"31 C"31 C"12
q ' C"12 q" C"31
U 23 
C"12 C"23 C"23 C"31 C"31 C"12
q ' C"23 q" C"12
U 31 
C"12 C"23 C"23 C"31 C"31 C"12

Diferentele de potential la bornele condensatoarelor C1, C2 si C3 sunt:

U12C2  U13C3
U1 
C1  C2  C3
U12C1  U 23C3
U2 
C1  C2  C3
U 31C1  U12C2
U3 
C1  C2  C3
 10. Cele două condensatoare din figură sunt initial neîncarcate. Urmează încărcarea lor
printr-o manevră care constă din două etape: comutatorul K se pune mai intâi pe poziţia ( a ) şi apoi
trece repede pe poziţia ( b). Se cere să se calculeze tensiunea la bornele condensatoarelor şi
sarcinile acestora după n manevre complete.

R: Se observa că de fiecare data pozitia (a) condensatorul C1 se incarca la sarcina

q0  C1U 0 Daca notam cu U9k) tensiunea comuna la bornele celor doua condensatoare dupa
terminarea manecrei k rezulta din legea de conservare a sarcinii electrice :

C1 C2
qe( k )  q0  q2( k 1) sau U ( k )  U 0  U ( k 1)
C1  C2 C1  C2

dacă se are în vedere că pe poziţia (b) cele două condensatoare sunt legate în paralel.
Scriem relaţia de mai sus pentru k= 1,2,3….,n,…tinând seama că U( 0) =0

C1
U (1)  U 0 0
C1  C2
C1 C2
U ( 2)  U 0  U (1)
C1  C2 C1  C2
C1 C2
U ( 3)  U 0  U ( 2)
C1  C2 C1  C2
....................................................
C1 C2
U (n)  U 0  U ( n 1)
C1  C2 C1  C2
C1  C2
Inmulţind pe rând ambii membrii ai egalităţii respective cu 1, ( ),
C2
C1  C2 2 C  C2 ( n 1)
( ) ,….. ( 1 ) şi adunând membru cu membruu obţinem:
C2 C2

C1  C2 n 1 C1  C1  C2 C  C2 n 1 
U (n) ( )  U0 1   ...  ( 1 ) 
C2 C1  C2  C2 C2 
sau

C1  C2 n
1 ( )
C1  C2 n 1 C1 C2 UC  C1  C2 n 
U (n) ( )  U0  0 2 ( )  1
C2 C1  C2 C  C2 C1  C2  C2 
1 1
C2
 respectiv

 C2 n 
U ( n )  U 0 1  ( ) 
 C1  C2 
q1n  C1U ( n )
q2n  C2U ( n )

la limită lim U ( n )  U 0

11. Trei condensatoare C1, C2, C3 sunt legate în stea ca în figură. Se cunosc diferenţele de
potenţial U12, U23, U31 între vârfurile stelei. Să se găsească diferenţele de potenţial U1, U2, U3 la
bornele fiecărui condensator.

R: Vom avea:

q1 q2
U12  U1  U 2  
C1 C2
q2 q3
U 23  U 2  U 3  
C 2 C3
q3 q1
U 31  U 3  U1  
C3 C1

q1  q2  q3  0

a treia relaţie nu este independentă de primele două iar a patra relaţie este evidentă , deoarece
conductorul format din ecele treoi plăci negative ale condensatoarelor legate în punctul O trebuie
să aibă sarcina totala nulă, dacă înainte de aplicarea diferenţelor de potenţial U12, U23 U31 el avea tot
sarcină nulă. Rezolvăm sistemulprecedent în raport cu necunoscutele q1, q2, q3 şi obţinem:

(U12  U 23 )C1C3  U12C1C2

q1 
C1  C2  C3

cum U12  U 23  U 31  0 rezultă

U12  U 23  U 31  U13
si deci :

U12C1C2  U13C1C3
q1 
C1  C2  C3
U 23C2C3  U 21C2C1
q2 
C1  C2  C3
U 31C2C1  U 32C3C2
q3 
C1  C2  C3
Diferentele de potential la bornele condensatoarelor rezultă imediat:

q1 U12C2  U13C3
U1  
C1 C1  C2  C3
q2 U 21C1  U 23C3
U2  
C2 C1  C2  C3
q3 U 31C1  U 32C2
U3  
C3 C1  C2  C3

12. Pentru reteaua din figura se cer : CAB , CDE , tensiunile si sarcinile condensatoarelor;

C3C4 CC
R: C AB  C2  ; CDE  1 AB ;
C3  C4 C1  C AB

qDE  CDE  U DE  q1
q
U1  1 ; U 2  U DE  U1 ;
C1
q2  C2  U 2
q1  q2  q3
q3  q4  C3U3  C4U 4  U3

13. Pentru reteaua din figura, se cer : CAB, CBD, CEF, tensiunile si sarcinile condensatoarelor.
 C4C5
CAB  C2  C3 ; CBD  C7  C6  ;
C4  C5
qEF  CEF  U EF  q1  q8 ;
U 2  U3
q
U1  1  U 8 ; q AB  q1 ; U AB  U 2  U 3
C1
q2  C2U 2  q3

q4  q5
U6  U7  U 4  U5

13. Pentru reteaua din figura, se cer : CAB , CBD, tensiunile si sarcinile condensatoarelor, in
ipoteza ca se cunosc Capacitatile condensatoarelor si sarcina q2.

C4C5
R: CBD  C3  C6 
C4  C5
 C 2 C BD
C AB  C1 
C 2  C BD

qBD  q2
U BD  U 3  U 6
q2  q3  q6  q4
q4  q5

C2U 2  C3U 3  C6U 6  C4U 4


 C4U 4  C5U 5
U  U
 3 6

14. Pentru reteaua din figura, se cer : CAB , CDE, tensiunile si sarcinile condensatoarelor, in
ipoteza ca se cunosc Capacitatile condensatoarelor sitensiunea U4.

R: U 4  U 3  U 2
U DE  U 4
q4 q q
 3  2
C4 C3 C2
q4  C4U 4
q1  q2  q3  q4
q
U1  1
C1
q5  q1
q
U5  5
C5
CDE  C2  C3  C4
C1CDE C5
C AB 
C1CDE  CDE C5  C1C5

15. Pentru reteaua din figura, se cer : CAB , CDE, tensiunile si sarcinile condensatoarelor, in
ipoteza ca se cunosc Capacitatile condensatoarelor sitensiunea U2.
 R:
q2  C2U 2
U1  U 4
q1  C1U1
q5  q4  q1  q2
q3  q1  q2
CDE  C1  C2

16. Pentru reteaua din figura, se cer : CAB , CDE, tensiunile si sarcinile condensatoarelor, in
ipoteza ca se cunosc Capacitatile condensatoarelor sitensiunea q3.

R: q3  q4
q
U3  3
C3
q
U4  4
C4
q1  q5  q2  q3
q
U5  5
C5
q
U1  1
C1
C34  C3  C4
CAB  C2  C34
 METODA IMAGINILOR ELECTRICE

Principiul metodei imaginilor electrice.

Câmpul electrostatic al unui sistem de sarcini în prezenta unor conductoare poate fi
reprezentat prin câmpul sarcinilor initiale si al unor sarcini fictive („imaginile electrice”) care
suplinesc prezenta conductoarelor, prin aceea că suprafetele fostelor conductoare rămân
echipotentiale.

1. Un conductor liniar cu diamterul 2r, aflat la distanta h de suprafata pamantului este

considerat avand o sarcina uniform distribuita ρl. Să se determine capacitatea sa fata de pamant.

R:

Folosind metoda imaginilor electrice se va înlocui efectul conductorului infinit (cu suprafata
echipotentială V=0) cu o sarcină q2= –q pozitionată simetric (la distanta d) de suprafata planului, ca
în figura. Potentialul si intensitatea câmpului electric în punctul P va fi determinat de cele două
sarcini (se folosesc formulele coulombiene).
Potentialul unui conductor liniar:

r l r r  dr l r dr l r
VM  VM 0   Ev  dr  VM 0    V    VM 0  ln 
2   0 2   0 2     0 r0
2 M 0
r0 r
0 r 0 r r
l l l  1
 VM 0  ln r0  ln r  const.  ln r  const  ln
2   0 2   0 2   0 2   0 r
Prin superpozitia potentialului intr-un punct oarecare M :
l 1 1 1 l r
VM  ln  ln  ln 2 luand potentialul de referinta egal cu 0.
2     0 r1 2     0 r2 2     0 r1
Primul termen din relatia potentialului VM este potentialul produs de in punctul M de
conductorul real incarcat cu sarcina ρl iar al doilea tremen este potentialul produs in punctul M de
conductorul imagine incarcat cu sarcina -ρl.
Prin deplasarea punctului M pe suprafata conductorului se obtine potentialul V1 al acestui
conductor.
 l 2h
V1  ln
2   0 r
Unde r2  2h iar r1=r raza conductorului.
q1 q l  l
C  1 
V1  V0 V1 l 2h
ln
2   0 r
2   0
C
2h
ln
r

2. Se consideră o linie monofazată cu conductele aşezate la aceiaşi înălţime h deasupra

pământului. Să se calculeze coeficienţii de capacitate şi sa se determine capacităţile în serviciu în
ipoteza Q1+Q2=0.

Potentialul determinat de conductorul 1 si imaginea sa in punctul M

l r
VM 1  ln 1
2     0 r1
Potentialul determinat de conductorul 2 si imaginea sa in punctul M

 l r
VM 2  ln 2
2     0 r2
Potentialul in punctul M determinat de cele doua conductoare cu imaginile lor:
l r r
VM  VM 1  VM 2  ln 1  2
2     0 r1 r2
Prin deplasarea punctului M pe suprafata conductorului 1 se obtine potentialul V1 al acestui
conductor:
l 2h D
V1  ln 
2   0 r D 2  4h 2
 Prin deplasarea punctului M pe suprafata conductorului 2 se obtine potentialul V2 al acestui
conductor:
 l D 2  4h 2 r
V2  ln 
2   0 D 2h

l  l
Capacitatea liniara este : C 
V1  V2

Se poate folosi si sistemul de ecuatii a lui Maxwell:

potentialul in punct de pe suprafata conductorului 1:
l 2h l 4h 2  D 2
V1  ln  ln
2   0 r 2   0 D
V1  11q1  12q2  11  l  l  12  l  l

Din motive de simterie putem scrie:

1 2h
11   22  ln
2   0  l r
1 4h 2  D 2
12   21  ln
2   0  l D
Intre sarcinile q1 si q2 exista relatia: q1  q2  0
V1  q1 (11  12 )
V2  q1 ( 21   22 )  q1 (12  11)
V1  V2  2q1 (11  12 )  2  l  l (11  12 )
 l
Capacitatea liniara este : C  l
V1  V2

3.Să se determine capacitatea în serviciu a unei linii bifilare ale cărei conductoare au raza (a)
si sunt dispuse ca în figura în situatia în care q1+q2=0.
R: Potentialul in punctul M va fi:

l r  l r l r  r
VM  ln 1  ln 2  ln 1 2
2     0 r1 2     0 r2 2     0 r1  r2
Prin deplasarea punctului M pe conductoarele (1) si (2) se obtin următoarele potentiale:

l 2 H ( H  h) l a ( H  h)
V1  ln si V2  ln
2   0 a ( H  h) 2     0 2h( H  h)
Diferenta de potential dintre conductoare va fi:

l 4 Hh( H  h) 2
V1  V2  ln 2
2   0 a ( H  h) 2
iar capacitatea în serviciu:
q1 2   0  l
C12  
V1  V2 4 Hh( H  h) 2
ln 2
a ( H  h) 2

4.Să se determine capacitătile în serviciu si cele partiale ale unei linii bifilare ale cărei
conductoare au acelasi diametru 2a si sunt plasate ca în figura , în situatia q1+q2=0.
 R: Potentialul in punctul M va fi:

l r  l r l r  r
VM  ln 1  ln 2  ln 1 2
2     0 r1 2     0 r2 2     0 r1  r2
Prin deplasarea punctului M pe conductoarele (1) si (2) se obtin următoarele potentiale:

l 2 H  D 2  ( H  h) 2 l D 2  ( H  h) 2  a
V1  ln si V2  ln
2   0 a D 2  ( H  h) 2 2   0 D 2  ( H  h) 2 2h
Diferenta de potential dintre conductoare va fi:

l 4 Hh( D 2  ( H  h) 2 )
V1  V2  ln 2 2
2    0 a ( D  ( H  h) 2 )
iar capacitatea în serviciu:
q1 2   0  l
C12  
V1  V2 4 Hh( D 2  ( H  h) 2 )
ln 2 2
a ( D  ( H  h) 2 )
5. Să se calculeze capacitătile partiale si în serviciu ale unui cablu ecranat, cu două
conductoare de raze (a) asezate simetric, având sarcini egale si de semne contrare, într-un mediu de
permitivitate ε0.

R: Modelul de calcul a capacităţii cablului bifilar este constituit dintr-un tub cilindric
circular, conductor de rază R în interiorul căruia în dielectricul de permitivitate constantă ε se
găsesc dispuse simetric la distanţa d de axa tubului două fire conductoare identice C1 şi C2 de rază a
<< R, încărcate cu sarcinile ρl si –ρl. Metoda imaginilor se aplică înlocuind tubul de rază R cu firele
R2
imaginii C1’ avand –ρl si C’2 avand ρl ituate simetric faţă de axa tubului la distanţa D  .
d
Potenţialul V1 în M1 pe suprafaţa conductorului 1 are expresia :
q 2d D  d
V1  ln 
2    l a Dd

Similar, potenţialul V2 în M2 pe suprafaţa când 2 are expresia:

q Dd a
V2  ln 
2      l D  d 2d

R2
d
R2 q 2d d
Înlocuind D  se obţine V1  ln  2
d 2    l a R
d
d
q 2d R 2  d
Sau V1  ln 
2    l a R2  d
R2
d
q a
Similar: V2  ln d2 
2    l R 2d
d
d
q R d a
2
Sau V2  ln 2 
2      l R  d 2d

q
Efectuand raportul C 
V1  V2
q 2    l
Obtinem C  
V1  V2 2d R 2  d 2
2 ln 
a R2  d 2

Când R→∞ C→ formula capacităţii liniei bifilar aeriene.

Se pot obtine in acelasi timp următoarele expresii pentru coeficientii de potential:

1 R2 / d  d
p11  p22  p0  ln
2   0  l a
1 R2 / d  d
p12  p21  pm  ln
2   0  l 2d
Capacitătile în serviciu vor avea expresiile:

1 2   0  l
Cs1  Cs 2  
p0  pln m 2( R 2  d 2 )d
ln
a( R 2  d 2 )
1 2   0  l
Cs12  
2( p0  pln m ) 2( R 2  d 2 )d
ln
a( R 2  d 2 )
 C10   11   12 ; C20   22   21 ; C12  C21   12
p p p p
 11  22 ;  22  11 ;  12   12 ;  12   21 ;
   
  p11 p22  p12 p21
p12  p2   12   21  C12  C21
Se obtine:
1 2   0  l
C10  C20  
p0  pm R4  d 4
ln
2ad 3
R2  d 2
2     0  l  ln
p 2 2
C12  C21  2 m 2 
p0  pm R 4  d 4 2d ( R 2  d 2 )
ln ln
2ad 3 a( R 2  d 2 )

6. Să se calculeze capacitătile partiale si în serviciu ale unui cablu ecranat, cu trei

conductoare de raze (a) asezate in varfurile unui triunghi echilateral inscris in cerc de raza r,
avândrelatia intre densitatile de sarcna : l1  l 2  l 3  0 , într-un mediu de permitivitate ε0.

R: Prin suprimarea tubului conductor de rază R, se introduc firele imagini C’1, C’2, C’3
R2
avand sarcinile –ρl1, -ρl2, -ρl3; situate la distanta D  .
d

Potenţialele au valorile:
 1 
R11 R R 1  
R11 R 
V1  ( l1 ln  l 2 ln 12  l 3 ln 13 )   l1 ln  ( l1  l 2 ) ln 13  
2   R11 R12 R13 2    R11 R13 
l R R
 ln 11  13
2     R11 R13

R2
  Dr 
Deoarece R11  a , R11  r (sunt pe circumferinta)
r
R12  R13  r 3
2
  R13
R12   D 2  r 2  2 D cos  ( R 4  R2r 2  r 4 ) / r
3
 R  r2
2
r2 3
Potentialul V1: V1  l1 ln 
2 ar R 4  R 2r 2  r 4

l 1 ( R 2  r 2 ) 3r 4
V1  ln  4
4 a 2r 2 R  R2r 2  r 4