Dunav Maxim 26-I

Acolo-n ochi de pădure,

Lângă balta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure

Acolo-adverb, de loc,simplu,fără grad de comp ,predicativ

În (ochi)-prepoziție simplă,propriu-zisă, C.Ac, funcția sintact. c.c. de loc

(în )ochi-subst,comun,simplu,concret,nearticulat, gen.masc, n.sing, C.Ac, însoțit de

prepoziția în, funcția sintact. c.c.de loc

de (pădure)-prepoziție simplă,propriu-siză, C.Ac, funcțua sintact. c.c.de mod

(de) pădure-subst,comun,simplu,concret,nearticulat, gen.feminin, n.sing, C.Ac, însoțit

de prepoziția de, funcția sintact. c.c.de mod

Lângă (balta)prepoziție compusă, propriu-zisă, C.Ac, funcția sintact. c.c.de loc

(Lângă)balta-subst,comun,simplu. concret, articulat cu artocolul enclitic (a),

gen.feminin, n.sing, C.Ac, însoțit de prepoziția compusă (lângă), funcția sintact. c.c.de
loc

cea-pronume demonstrativ,de depărtare,simplu, a ceea, gen.feminin, n.sing,

C.Ac,funcția sintact atribut

senină-adj.calificativ,simplu,variabil, g.feminin. n.sing, fără grad de comparație, cazul

Ac, atribut adjectival

și-conjuncție subordonatoare,simplă, exprimă în frază un raport de coordonare între

două propoziții principale, fără funcție sintact,

sub (trestia)-prepoziție compusă propriu-zisă, C.A, funcția sintact. c.c.de loc

(sub) trestia-subst. Comun,simplu, concret, articulat cu artocolul enclitic (a),

gen.feminin, n.sing, C.Ac, însoțit de prepoziția compusă (sub), funcția sintact. c.c.de
loc

cea- pronume demonstrativ,de depărtare,simplu, a ceea, gen.feminin, n.sing,

C.Ac,funcția sintact atribut

lină-adj,calificativ,simplu, variabil, g.feminin, n.sing, fără grad de comparație, C.Ac,

atribut adjectival
vom ședea-verb,a șede,predicativ,tranzitiv, personal, conj a 3, diateza activă, mod.
Indicativ, t.viitor, pers a 2 n.pl, form afirmativă, funcția sintact. predicartverbal simplu

în (foi)- prepoziție simplă,propriu-zisă, C.Ac, funcția sintact. c.c. de loc

(în)foi- subst,comun,simplu,concret,nearticulat, gen.feminin, n.pl, C.Ac, însoțit de

prepoziția în, funcția sintact. c.c.de loc

Mure- adj.calificativ,simplu,variabil, g.feminin. n.pl, fără grad de comparație, cazul

Ac, funcția sintact. atribut adjectival

DVC Eseu

„Oltenia contemporană”

Regiunea Oltenia a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de sud-

vest a Republicii Populare Române înființată în anul 1960 (când a fost
desființată regiunea Craiova) și care a existat până în anul 1968, atunci când
regiunile au fost desființate.
Oltenia este situat în sud-vestul României și are o suprafață de 29.212 km2,
12,3% din țară. Este împărțit în cinci județe și anume: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și
Vâlcea și cel mai mare oraș al său este Craiova. În 2018, conform Eurostat (2019),
erau 1.949.940 de locuitori. Rețeaua hidrologică, compusă în principal de râurile
Dunăre, Olt și Jiu, poziționează Sud-Vest Oltenia drept principalul producător
energetic din România cu peste 70% din producția totală de energie hidro.
Regiunea are o bază industrială extinsă, precum și un potențial agricol și turistic
ridicat.

Stațiuni
Pe Valea Oltului se gasesc numeroase obiective turistice si statiuni. Aici gasim
satiunile Calimanesti – Caciulata (in imagine), Baile Govora, Baile Olanesti,
statiuni balneoclimaterice de mare traditie.

Manastiri
Pe Valea Oltului se gasesc numeroase manastiri. Manastirea Cozia, ctitorie a lui
Mircea cel Batran, este una dintre cele mai importante asezari de arhitectura si arta
medievala din Romania.
Manastirea Govora dateaza din secolul al XV-lea si a fost refacuta ulterior de
Matei Basarab. Manastirea Horezu dateaza din secolul XVII-lea si este ctitorita de
Constantin Brancoveanu si reprezinta cel mai mare ansamblu de arhitectura din
Tara Romaneasca: biserica, bolnita, casa domneasca si trei schituri.
Manastirea dintr-un lemn se afla in satul Francesti, si a fost cladita de Matei
Basarab intre anii 1635 si 1636 si detine o bogata colectie de icoane pe sticla si
obiecte de cult.
 Întreaga zona a Vaii Oltului inspira un aer de liniste si pace. Peisajele cu urcusuri
domoale, verdele padurilor, izvoarele minerale, manastirile si chiar satele
completeaza aceasta pace, oferind vizitatorului o vacanta linistitoare si relaxanta.
Partea de nord a Olteniei mai este cunoscuta si sub numele de „Oltenia de sub
munte”, fiind un mic paradis natural, spiritual si etnocultural cu oameni ospitalieri,
insa o zona prea putin exploatata din punct de vedere turistic.
La sate inca se mai pastreaza atmosfera vietii satului romanesc, cu traditiile arhaice
pe care acestea le ofera. In unele zone s-au pastrat nealterate obiceiurile populare,
transmise din strabuni.