Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2016-2017
Pentru întrebările 16-20 vă recomand (asta daca nu vedeti si pe suportul de pe platformă link-
urile) http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-
DEFINITIVE-RPL_2011.pdf paginile 9-12; http://www.recensamantromania.ro/wp-
content/uploads/2013/07/prezentare-rpl-2011__Partea_I.pdf ;
http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/prezentare-rpl-
2011_04.07.2013_Partea_III.pdf
6. Care sunt categoriile de populație stabilite la Rpl 2011 în România și de ce s-au produs
schimbări în metodologia înregistrarii persoanelor la Rpl 2011?
7. Ce reprezintă Registrul Stării Civile? Ce purtători de informații există pentru a putea evidentia
mișcarea naturală și migratorie a populației?
Reprezinta instrumentul de evidență a evenimentelor mișcării naturale a populației
• purtătorul de informații = buletinul statistic specific fiecărui eveniment demografic
• 5 tipuri de buletine –vizualizare
8. Ce reprezintă Registrul Național de Evidență a Persoanei? Care sunt obiectivele specifice ale
acestuia?
Imbină trăsăturile Recensământului populaţiei cu cele ale Evidenţei Curente a Mişcării
Naturale şi Migratorii, având ca suport TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiei)= bancă de
date despre populație.
Obiective : - Elaborarea anteproiectelor de acte normative pentru modificarea si completarea
reglementarilor specifice domeniului evidentei persoanelor, starii civile si al actelor de
identitate; - Intensificarea activitatilor de coordonare a serviciilor publice comunitare de
evidenta a persoanelor; - Asigurarea accesului la bazele de date pentru structurile M.A.I. si
pentru misiunile diplomatice/oficiile consulare ale României din strainatate; - Asigurarea
sprijinului de specialitate în referire la activitatile de solutionare a cererilor privind
transcrierea în registrele de stare civila române a certificatelor de stare civila procurate din
strainatate; - Reconsiderarea conceptului de eliberare a actelor de identitate, pasapoartelor
si permiselor de conducere în sistem de ghiseu unic; - Identificarea solutiilor organizatorice
referitoare la personalul detasat de la M.A.I. la serviciile publice comunitare de evidenta a
persoanelor.
9. Efectivul populației. Definiție, utilitate, tipuri de efectiv. Momentele de raportare ale unui
efectiv în timpul unui an calendaristic.
Definitie : Prin efectiv se intelege totalitatea persoanelor in viata care locuiesc pe un anumit
teritoriu, delimitat dupa diverse criterii administrative. Numarul populatie se refera la
categoria de populatie stabila.
Utilitate : o primă informare asupra potențialului uman de pe un anumit teritoriu;
demografică – intensitatea fenomenelor demografice; social-economică – resursele de
muncă, activitatea, ocuparea pe piața muncii, participarea la viața politică, culturală,
resursele de apărare sau de ofensivă – în trecut mai ales.
Tipuri de EP: 1. După teritoriul la care se referă 2. După modalitatea de obținere a
informațiilor si de calcul al EP: EP înregistrat – Rpl ; EP calculat – 1 ianuarie, 1 iulie; estimat –
Rpl+ECMNM, RNEP ; proiectat (prognozat) –orizontul de timp – ipotezele de fertilitate,
mortalitate si migrație.
10. Ce tipuri de grafice se folosesc pentru evidențierea variației teritoriale a efectivului, densității
și intensității fenomenelor demografice?
19. Care sunt formele posibile ale PV și care este legătura cu ID?
a) PV - "triunghi" sau „accent circumflex”
b) PV - " „amforă”, "căpiţă" sau "stog"
c) PV - " „clopot” sau "urnă"
d) PV - "treflă"
20. Care sunt factorii care au condus la reducerea puternică a fertilității și natalității
populației după cel de-al doilea Război Mondial?
1) scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiţionale, caracterizate printr-o fertilitate
înaltă,
2) emanciparea femeilor, accesul la învăţământul de toate gradele şi atragerea lor în
activităţile neagricole;
3) exigenţele sporite ale părinţilor relativ la creşterea şi educaţia copiilor care necesită timp şi
cheltuieli importante;
4) extinderea asigurărilor sociale, mai ales a regimurilor publice de pensii şi a instituţiilor de
îngrijire a persoanelor vârstnice dependente, care au redus rolul copiilor în susţinerea
părinţilor la bătrâneţe;
5) creşterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat şi la mijloace moderne de
transport colectiv şi individual, dorinţa persoanelor adulte şi a familiilor lor de a beneficia de
aceste facilităţi.
21. Care sunt cele mai importante consecințe social-economice ale PID?
Sporirea presiunii pe care o exercită populaţia inactivă asupra populaţiei active. În absenţa
unei politici ferme de dezvoltare economică, de creștere a PIB, îmbătrânirea demografică
poate să frâneze creşterea niveluluide trai al populaţiei;
Procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de muncă poate influenţa nivelul
productivităţii muncii sociale.
Implicaţii asupra volumului şi structurii consumului, în special a consumului alimentar - raţia
alimentară şi componenţa acesteia diferă la o persoană vârstnică, în comparaţie cu o
persoană tânără.
Creşterea ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţieii impune adaptarea
corespunzătoare a producţiei alimentare.
Implicaţiile asupra sferei serviciilor - diversificarea gamei serviciilor, în special a serviciilor cu
caracter casnic, de supraveghere şi însoţire a persoanelor vârstnice.
consecinţe evidente în sfera orientării programelor de asistenţă socială.
creşterea fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de stat, creșterea
fondurilor alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii,
orientarea cercetării medicale către studierea mijloacelor de combatere a aşa-numitelor
afecţiuni degenerative, specifice vârstelor înaintate.
22. Care este poziția sociologilor cu privire la PID (Michel Loriaux)?
Societãţile occidentale au creat prin industrializare condiţiile îmbãtrânirii populaţiilor lor (ID).
ID - > apariţia unor noi situaţii care, la rândul lor au intensificat procesul ID.
Dintr-o problemã pur demograficã, ID -> problemã economicã şi de organizare socialã –
avantajele aduse de o populaţie vârstnicã din ce în ce mai numeroasã
Nvii∗¿
49
¿
fg = x 1000(fertilitate)
∑ Fx
x=15
28. În analiza transversală a Natalității care sunt principalele aspecte urmărite?
29. Ce înseamnă rangul unui născut viu?
Rangul născutului viu se identifică cu numărul de ordine al noului născut, având în vedere
efectivul născuţilor vii în familie, în perioada anterioară. Ca urmare, masa născuţilor vii din
perioada unui an calendaristic se compune din născuţi de rang 1, 2, 3 ş.a.m.d. În cazul ţării
noastre, repartiţia născuţilor vii după rang se evidenţiază pentru fiecare nivel, până la rangul
al 8-lea şi peste. Se recomandă ca repartiţia născuţilor vii după rang să fie corelată cu
repartiţia după vârsta mamei.
30. Ce înțelegeți prin Mortalitate ca fenomen demografic? Dar prin intensitatea mortalității?
Care este evenimentul demografic specific și ce înseamnă acesta?
Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de „mortalitate”reprezinta masa deceslor
survenite in cadrul populatiei intr-o anumita perioada de timp ( un an calendaristic) .
Evenimentul demografic care face obiectul inregistrarii este „ decesul ” definit ca incetarea
definitiva a functiilor vitale dupa trecerea unei anumite perioade de la nastere.
33. Cum se calculează rata generală de mortalitate? Dar ratele specifice pe medii sau după gen?
M
Rata generala: mg= x 1000
P
Mf
Rate specifice dupa gen: m f = x 1000
Pf
Mm
mm= x 1000
Pm
Mx
Rate specifice pe medii: mx= x 1000
PX
35. Ce înțelegeți prin Nupțialitate ca fenomen demografic? Dar prin intensitatea nupțialității?
Care este evenimentul demografic specific și ce înseamnă acesta?
37. Ce înțelegeți prin Divorțialitate ca fenomen demografic? Dar prin intensitatea divorțialității?
Care este evenimentul demografic specific și ce înseamnă acesta?
- Prin definiţie, fenomenul de divorţialitate caracterizează masa divorţurilor într-o
perioadă de timp delimitată. De cele mai multe ori, analiza divorţialităţii încadrează
numărul divorţurilor în limitele unui an calendaristic.
Intensitatea fenomenului (d) se stabileşte ca mărime relativă, comparând numărul
persoanelor care au divorţat în anul calendaristic respectiv (D) sau masa evenimentelor de
D
divorţ, cu efectivul mediu anual al populaţiei: d= x 100
Ṕ
Analiza fenomenului de divorţialitate prezintă o mare importanţă socială şi demografică,
mai ales prin implicaţiile ulterioare evenimentului. O atenţie deosebită se acordă în acest
sens grupării divorţurilor după numărul copiilor minori rezultaţi din căsătoria care se desface,
precum şi studiului divorţurilor din punct de vedere al cauzelor de divorţ. Acest ultim aspect
se aprofundează, în special, prin intermediul anchetelor demografice. De asemenea, se
urmăreşte analiza divorţialităţii în funcţie de durata căsătoriei.
39. Ce înțelegeți prin Migrație ca fenomen demografic? De câte feluri poate fi și ce însemnă
fiecare?