Vizita în India a tovarăşilor

NICOLAE CEAUŞESCU
I0R6AH At

Anul II nr. 514

COMÎTffîlW JUitfJEAI NEAMŢ Aj P .ţ,» . Şl Al MMSmilUM POPUţAift JU peftâ^

mărfi 14 octombrie 1969 4 p a g in i 30 bani

şi ION 6HE0RGHE MAURER
Dum inică d im in eaţă a p ă ră sit C a­
pitala, plecîn d spre India, preşedin­
tele C on siliu lu i d e S tat a l R e ­
pu b licii S ocialiste Rom ânia, N ic o la e
Ritmicitatea producţiei Ceauşescu, îm preu n ă cu şotia, E lena
Ceauşescu, şi p reşed in tele Consiliului
d e M in iştri, Ion G h eo rgh e M aurer,
Îm preună cu soţia. Elena M au rer, ca­
gfnttffqsoţiţi d e C o m e liu M ănescu,
m in istru l a fa c e rilo r extern e. C orn el
B u rtică, m in istru l com erţu lu i e x te ­
rior, şi Io n M orega, adju n ct a l m i­
nistrului in du striei con stru cţiilor de
m aşini.
L a p lecare, p e a eroportu l Bănea-
sa,' erau p rezen ţi tova ră şii P a u l N icu -
ca, V a s ile VÎIcu, Ş tefa n V oi tec, Io-
t\ l Banc. P e tre B la jo v ic i, M ih a i C e ­
re, Io n Iliescu, Io n Ion iţă. V a s ftt Pa-
tilin eţ. Ion Stânes'nj. m em b ri ai C o n ­
siliu lu i d e S tat şi a i C on siliu lu i de
M in iştri, condu cători d e in s titu t»
c e n tra le şl org a n iza ţii obşteşti, ge n e ­
rali, ziarişti.

C în d lipseşte re, la in vita ţia p reşedin telu i R ep u b li­
c ii In dia, V a ra h a giri V en k ata G iri, şi
a prim u lu i m inistru a l In d iei, In d ira
Gandhi, v o r fa c e o v iz ită o fic ia lă in
India.
P reşed in tele Consiliului d e S tat şi
lescu -M izil, G h eorgh e Pană, G h eor-
gha R ădulescu, V lr g il T r o fin , I lie
V erd eţ, M a x im B erghianu , F lorian
D ănălache, Constantin D râgan, E m il
Drâgănescu, Janos Fazekas. P e tre
Lupu, M an ea M ănescu. D um itru P o -
Erau d e faţă B D. G osw a m f. În ­
sărcinatul cu a fa c e ri a d -in terim a l
In d iei la B ucureşti, şi m em b ri a i A m ­
basadei In d iei, şefi ai m islu n llb r di-
p lo m a tice a cred ita ţi in ţa ra noastră.

p reo cu p area, p reşed in tele Consiliului d e M in iştri pescu, L e o n te R ău tu, G h eo rgh e S to i­ (C on tin u a re în pag. a I V - a ) *

Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui

sporesc restan tele
Tn m ajoritatea u n ităţilor industriale din ju ­
deţul nostru se m enţine ritm u l satisfăcător de
realizare a in d icatorilor econom ici Înregistrat
în perioadele anterioare, se m anifestă preocu­
pare pentru realizarea integrală a tuturor sor­
tim entelor in fieca re zi, p e fieca re schim b a-
dăugindu-se noi cantităţi de produse la rezul­
tatele de pinâ acum.
In contrast cu aceste aprecieri, acolo unde
s-a neglijat asigurarea con d iţiilor norm ale de
lucru, unde a lip sit preocuparea fa c to rilo r de
răspundere, nici rezu ltatele nu sînt m ulţum i­
toare. L a Fabrica de h irtie şi celuloză „R econ ­
strucţia14 de exem plu , datorită execu tării unor
lucrări de reparaţii nesatisfăcătoare, a lipsei de
asistenţă tehnică calificată, se produc fre c v e n ­
te accidente tehnice la u tila je şi scoaterea a -
cestora din circuitul procesului d e producţie.
Din această cauză, la cele 60 de ton e celuloză
nerealizate la sfirşitul trim estrului I I I , în p ri­
ma decadă din această lună s-au m ai adăugat
incâ 53 tone. Deci, în lo c să se lich id eze res­
tanţele, acestea au crescut.
Nici la în treprin derea d e prefab ricate Rom an
nu s-au m anifestat preocupări pentru asigura­
rea sirm ei de oţel necesară stU pilor L E A , ne-
NICOLAE CEAUŞESCU
D O M N U L E P R E Ş E D IN T E .
VARAHAOIRI VENKATA 8IRI
D O M N U L E P R E Ş E D IN T E ,
realizîndu-se astfel, 342 m c prefabricate din
beton. D O A M N A P K I M - M I N I S lf e U DOM NULE P R IM - M IN IS T R U ,
Deşi tim pul a fost foa rte fa vora b il, totuşi la D O M N U L E M IN IS T R U D E E X T E R N E ,
D O A M N E L O R Ş I D O M N IL O R ,
în trep rin d erile d e industrie locală „Siretul*4- EXCELENŢE,
Rom an şi „O zana“ T irg u N eam ţ, nu s-au luat
N e a flă m d oar d e citeva o re In In d ia — şi intr-ade- D O A M N E L O R Ş I D O M N IL O R ,
nici un f e l de măsuri pentru a se asigura rea­
v ă r ne sim ţim în ţara dum neavoastră ca in m ijlo c u l
lizarea planului de cărăm izi şi a se recupera
unor p rieten i buni, apropiaţi. In p rim irea cordială p e A m m area p lă c e re să salut In seara aceasta p e preşe­
restanţele din perioada precedentă.
care ne-aţi făcut-o du m neavoastră, con du cătorii statului
O lipsă d e preocupare şi u rm ărire ziln ică a d in te le C on siliu lu i d e S tat a l R ep u b licii S o cia liste R o­
ndian, populaţia oraşului D elh i, noi ved em o exp resie
planului, a determ inat în trep rin d erea fo restie­ m ânia, excelen ţa sa dom nul N ic o la e Ceauşescu. D o m ­
ră Ţ irgu N eam ţ, ca la sfirşitul decadei să nu î re la ţiilo r de p rieten ie şi colab orare d in tre R om ân ia şi
n u le preşedinte, aceasta este p rim a d u m n eavoastră v i ­
rea lizeze 22 m c cherestea răşinoase din 1.111 india, a sen tim en telor de stim ă şi respect ce şl le nu­
zită in In d ia şi, deşi sln teţi d o a r d e puţin tim p a ic i, a -
m c p lan ificaţi. O rice comentariu, îl conside­ tresc reciproc pop oarele noastre. V ă m ulţu m im in câ o
ve m im p resia că vă sim ţiţi bine, ca acasă, in m ijlo c u l
răm de prisos. dată pentru ospitalitate, pentru salutul cordial p e care
nostru. A v e m p lăcerea d e a a v e a în acelaşi tim p in
în trep rin d erea forestieră P ia tra N eam ţ, tre­ n i 1-aţlad resat p rin cu vin tele frum oase, rostite la adre-
m ijlo c u l nostru p e distin şii du m neavoastră cola b ora tori,
buie să ia toate m ăsurile pentru a-şi asigura t ţării noastre.
p rim u l m inistru şi nţinistrul a fa c e r ilo r extern e. T u tu ­
buşteni d e fa g ce trebuie să-i prim ească de la C on tactele şi schim bul d e v iz ite în tre conducătorii
ror, v ă u rez în seara aceasta un cord ia l „B u n v e n it " .
alte în trep rin d eri forestiere din ţară, întrucit statelor noastre corespund p e d eplin d orin ţei popoare­
lo r rom ân şl indian de a se cunoaşte m ai bine. d e a U rin d u -vâ bun ven it, d om n u le preşedinte, n o i salutăm
în această decadă s-a prezentat cu o restanţă
m are fa ţă de plan (87,7 la sută), planul de la prospecta noi căi şi p osib ilităţi pentru în tă rirea şi d ez- • R om ân ia m odernă, o naţiune şi un p op or a n g a ja t p e
începutul anului n efiin d re a liz a t oltarea continuă a rap ortu rilor reciproce,-a 'conlucră­ drum ul con stru irii unei societăţi c a re v a o fe r i o via ţă
D e asemenea, la U zina d e ţe v i Rom an sînt rii p e p la n internaţional, pentru sa lvgard area păcii şl * m ai bună tu tu ror fiilo r şi fiic e lo r sale. E ste o co in ci­
necesare m ăsuri hotărite pentru a se ' asigura securităţii, pentru în ţeleg ere şi cola b ora re în tre na­ denţă cu a d e v ă ra t fe ric ită că anul acesta s -a să rb ă torit
un ritm sporit d e producţie pentru perioadele ţiuni. a 25-a a n iv e rs a re a în fiin ţă rii R om ân iei noi. P e rm îte -
următoare, în tru cit în prim a decadă s-a re a li­ In ţara noastră este cunoscută şi p reţu ită contribu- ţi-m i să m ă folosesc d e acest p rile j pentru a v ă fe lic ita
pe dum neavoastră şi. p rin dum neavoastră, p o p o ru l R o ­
zat numai 8-10 la sută din p lan u l lU nar ca ur­ i valoroasă p e care In d ia a adus-o, de^a lu n gu l is­
m are a unei perioade ide r e v iz ie la u tilaje. to rie i sale m ilenare, la tezaurul d e c iv iliz a ţie şi cultură m ân iei pen tru această fe ric ită a n iv e rs a re şi pentru a
a l o m e n ir ii; este cunoscut şi a p recia t gen iu l creator a l - v ă e x p rim a cele m ai bu n e u rări d e p rosp eritate in v i i ­
poporului indian, dragostea lu i pentru frum os, m ăies- to r a R om âniei.

Obiective ale planificării şi organizării ac­ ia lu i d e artist, spiritu l lu i paşniq, constructiv.

P op o ru l rom ân a u rm ărit cu sentim ente d e profundă
P en tru noi,, cei d in India, anul acesta are, d e asem e­
nea, o im p ortan ţă aparte. N o i com em orăm acu m cente­
narul naşterii p ărin telu r naţiunii. M ah atm a G a n d h i a
tivităţii cultural - educative de masă N ico la e Fringhiu ,- fre zo r
solidaritate lupta poporului indian, a fo rţe lo r-s a le în a -
in tate pentru scuturarea ju gu lu i străin, pentru e lib e ra ­
,
d eterm in a t scopuri care, desigur, reclam au un s p irit d e
rea de sub d o m in a ţia colonială, pentru independenţă în altă discip lin ă pentru toate p o p o a rele lu m ii, şi, ceea
naţională. R om ânia a salutat cu deosebită satisfacţie .c e este m ai m ult, e l ne-a in d icat com an d am en tele, m ij-

Factori şi mijloace de
la U zin a d e %ţevi-Roman

(C ontinu are In pag. a IV - a ) (C on tin u are in pag. a IV - a ) ,

educaţie estetică
L
In con d iţiile orîn du irii so-
cialiste, cînd dezvoltarea îsto-
la felu l !n care institu ţiile cul­
tu rale d e la sate, căm inele
TIM PUL ESTE EXC ELEN T! CURIER
I rică a căpătat un caracter con- culturale în prim u l rînd, clu­

Folosiţi-I din plin la recoltat

F ştient, arta îşi aduce o contri-
’ buţie substanţială la d ezvolta­
rea conştiinţei politice, socia­
liste a m aselor, cunoaşterea
m u ltilaterală şi aprofundată a
rea lită ţii sociale de către toţi
oam enii. A r ta noastră a re un
ro l educativ deosebit d e im ­
bu rile şi casele de cultură din
m unicipii şi oraşe, pot şi tre­
buie să-şi organizeze activita­
Extinderea
tea în această privinţă.
Scopul educaţiei estetice, iluminatului
este, in ultim ă instanţă, să fa ­
ciliteze şi să dezvolte capacita­
tea oam en ilor de a avea trăiri
public

p ortan t gra ţie pu terii e i de
con vin gere, ea este un propa­
ga tor a l id ealu rilor socialiste,
um aniste. P rin funcţia e i -este­
tic ă arta Înnobilează p e om ;
e a exercită o influenţă form a ­
tiv ă asupra conştiinţei şi per­
sonalităţii umane.
estetice, fie în calitate d e crea­
tori, fie în aceea de consuma­
tori de artă.
Cite arte sînt, to t atitea sînt
dom en iile în care se poate des­
coperi arsenalul d e fo rm e şi
m ijloace necesare desfăşurării
acestei acţiuni. A ctivita tea
şi transportat
0 S ecţia r e ţe le a execu ­
ta t pe strada V . I. L e n in
Pe clmp tn grămezi se află: d in P ia tra N e a m ţ (la ieşirea
spre R om a n ) lu crări d e e x ­
tin d ere a ilu m in atu lu i pu­
\ 17.800 tottc sfeclă 4t zahăr şi... \ b lic p e o lu n g im e d e a p ro a ­
pe ju m ă ta te d e kilom etru .
ţ D atele centralizate pe 11 octom brie la D irecţia agricolă ju - S De asem enea, p e stră zile

Iată, aşadar, raţiunea pen­
tru care socotim astăzi educa­
ţia estetică a m aselor ca fiin d
o sarcină d e im portanţă co vîr-
şitoare. „Este ştiut — spunea
tovarăşul N ico la e Ceauşescu
la Congresul al X -le a al parti­
dului — că dintotdeauna unul
în cercurile şi cen aclurile l i ­
terare, şezătorile şi serile de
p o ezie (de felu l celo r care au
a v u t loc în ultim ul tim p la
Taşca, Râzboieni, Tazlău, P ia ­
tra N eam ţ şi T irgu N eam ţ),
au d iţiile em isiunilor literare de
l a rad io şi televiziu ne şi lec­
tura însăşi a cărţii beletristi­
producţia l/
î deţeană consemnau cantitatea de 17.800 tone de sfeclă în gră- \ P ic to r G rigorescu ş i Ş tefa n
A m ezi pe cimp, adică 18 la sută din producţia recoltată. Can- 1 c el M a re s-au adus îm bu nă­
1 titâţi
f i t a f l de
rin peste 1 fWlfl ttone
n o c to 1.000 n n o sfeclă
« fp n lâ rP ^ n lt a t A şi
« i netransportatâ
n p tn in o n n r t A tA se
«r» J
recoltată tă ţiri, In tre a lte le în locu in -
. aflau la C .A .P. Bahna (preşedinte G heorghe Condurat), M o l- 1 du-se lă m p ile cu tubu ri flu ­
i doveni (preşedinte Ioan Dănceanu), Goşm ani (preşedinte Con- ( orescente p rin lă m p i cu v a ­
\ stantin A crişm ăriţei), M iron Costin (preşedinte G heorghe M i- / p o ri d e m ercur. P e s te cite­
| h ai) şi T rife ş ti (preşedinte D avid Zaharia). v a z ile v o r în cep e aceleaşi
lu cră ri şi p e strad a B istriţei.
\ ...cartofii de pe circa 300 hectare ţ

din elem en tele cu ajutorul că­
rora societatea a acţionat pen­
tru influenţarea m orală a o-
inului, pentru sădirea în con­
1 ştiinţe a unor p rin cip ii supe­
ce, iată numai citeva fo rm e
de educaţie estetică prin m ij­
lo a c e le literaturii. Cenaclurile
lite ra re au posibilitatea să
Duminică nu s-a
# In seara z ile i d e 10 oc­
to m b rie a.c. s-au ap rin s p ri­
j A d ică citeva m ii de tone de cartofi recoltaţi n-au fost cin- ţ
m e le b ecu ri In cen tru l c o ­
1 tăriţi şi transportaţi la destinaţiile s ta b ilite : contract, munci t
m unei R ediu . Cu m are sa­
ţ I.M .A., insilozare. depozitare pentru retribuţie la z ile muncă. J
tisfacţie, c e tă ţen ii au v iz io ­

lucrat peste tot

rioare d e viaţă, a fo s t arta şi
literatura. A ceastă înaltă m i­
siune a creaţiei literar-artisti-
ce devine şi m ai pregnantă în
condiţiile socialism ului — o-
rînduire care acţionează
mod conştient pentru elevarea
in
spirituală a tuturor m em bri­
lor ei“ .
Dispunem d e o d iversitate
foarte m are d e fo rm e şi m ij­
loace prin care se poate fa c e
educaţie estetică. A m dori in ­
să să ne referim aici m ai m ult
aju te p e m em brii lo r să-şi fo r­
m eze o viziu ne estetică, o r-
gan izîn d to t felu l de acţiuni
în tre care form e de în văţâ-
m int, de aprofundare a cunoş­
tin ţe lo r profesionale şi p oliti­
ce (aşa cum preconizează de
pildă, cenaclul „C alistrat Ho-
G eorge P O D A N I,
directorul Casei judeţene
a creaţiei populare
(Continuare in pag. a Il-a )
i C ele m ai m ari cantităţi ^ e jtu b e r c u li recoltaţi neridicaţi )
din cim p se a flă la C.Â.P. Drăgăneşti (preşedinte Constantin r
\ PrecupeanuJ, D ragom ireşti (preşedinte G heorghe Ţărn ă), F i- i
4 lioara (preşedinte Dum itru M icu). P ăstrăveni (preşedinte T o a - J
| der Irim oâia) TupUaţl (preşedinte Sim ion Plu garu ) şi T im i
1 şeşti (preşedinte N icolae Cocirţă).
ţ T ovarăşi preşedinţi de C .A.P.. aşteptaţi în tii ven irea p lo i- . Z i splendidă, ca de
toate d e pinâ acum din aceas­
a ltfe l
i lo r sau îngheţului şi apoi v e ţi organiza transportul recoltei | tă toam nă însorită, excelentă
1 de cartofi din cim p 7 \ pentru continuarea m uncilor
s agricole de recoltat şi trans­
p ortat producţia, de insilozat
j Cînd veţi transporta recolta ? fu raje, d e executat arături,
s în trebarea e s t e : peste tot în
ju deţ a fo s t organizată munca
Incit tim pul să fie folosit din
plin ? Iată constatările şi in­
fo rm a ţiile pe care le deţinem :
L a Bfrgâuanl, preşedintele
să se transporte producţia de
150 tone.
Ş tiţi proverb u l: C ine se scoa­
lă de dimineaţă... C ooperativa
a recoltat d e ja 110 ha din ce­
le 125 cu ltiva te cu sfeclă şi a
transportat producţia d e pe
circa 95 de hectare. S-a lucrat
intens şi la I.A.S. G iro v . Peste
500 braţe d e muncă au reco l­
tat porum bul d e pe 30 d e hec­
tare şi au depânuşat circa 60
tone ştluleţi. P rodu cţie b u n ă :
peste 4.000 kg boabe stas la
n at p rim e le spectacole la te ­
le v izo r. P e s te c ite v a z ile v o r
trăi aceleaşi m om ente şi lo ­
cu ito rii satului B eţeşti.
I R T A pentru a execu ta trans­
porturi dum inică. In u nele u-
In construcţie
nitâţi e le au transportat, fiin d • B A IE CO M UNALA.
cin e să le incarce. In a ltele, Corespondentu l nostru V.
Insă, s-a ars benzina
ba, şoferii fâcin d calea
d egea­
în ­
B eja n ne in fo rm ea ză : tn se­
siu nile C on siliu lu i pop u lar
toarsă din lipsă d e în cărcători! Borca, d epu taţii au propus
Iată in fo rm a ţiile d e la autoba­
za P ia tra N e a m ţ :
— p e baza cerin ţelo r e x p r i­
m ate de alegă tori — c o n ­
D in m aşin ile com andate struirea unei băi p opu lare
m ajoritatea au lu cra t din p lin : In cen tru l com unei. însuşită
22 la B irgâuani, 10 la M o ld o ­ d e com itetu l ex ecu tiv, pro­
ven i, 6 la H oiseşti, u ltim a uni­ punerea este pe ca le de a
tate unde, după cum ap reciază p rin d e via ţă . G osp od arii co­

In băncile şcolii: 25 de locuri goale

După o lună d e la începerea
cursurilor d iagram a neşcola-
rizârii continuă să înregistreze
procente Însemnate, In special
in com unele care în scriu In a-
cest sens o tristă şi anacronică
tradiţie.
L a Şcoala gen erală din co­
muna Săbâoani, de pildă, 25
d e copii nu şi-au ocupat încă
locurile in bănci. A ic i, m ai
mult decit in alte localităţi,
conducerea şcolii, cadrele d i­
dactice, sp rijin ite d e organele
locale de partid şi de stat, au
iniţiat numeroase acţiuni pen­
tru convingerea părinţilor, a
copiilor neşcolarizaţi, d e u tili­
tatea socială şi particulară a
frecventării şcolii, de adîncile
im plicaţii a le acestui fapt, au
atras atenţia asupra gravei a-
bateri pe care o sâvirşesc de
la legalitatea statului nostru.
Interesate în realizarea unei
I frecven ţe superioare — In ul­
tim ă instanţă, o problem ă de
competenţă şi pasiune profe­
sională — cadrele didactice au
in iţia t înainte d e 15 septem ­
brie. v iz ite ' la m ai m u lt de
[jum ătate din cei 1.150 e le v i ai
]şcolii, au susţinut la căm inul
[cultural numeroase acţiuni de
popularizare a docum entelor
de partid şi d e stat care se r e ­
peră lu această problem ă, au
âtut Legea Invăţâm lntu-
. au discutat de nenumăra­
te ori cu părinţii care, şi in
*Ui ani, le făcuseră greutăţi,
'iovedind o m entalitate Înve­
chită, străină societăţii noas­
tre. P rim a z i a anului şcolar
a debutat însă cu 83 absenţi,
înscriind astfel această şcoală
p rin tre u ltim ele la cap itolu l
şcolarizare. A u urm at alte şi
a lte in terven ţii a le cadrelor d i­
dactice, com itetului comunal
d e partid, consiliului popular.
La Săbâoani
V iz ite le la d om iciliu l cop iilor
s-au reluat» repetindu-se de
3-4 ori. D iscu ţiile cu părinţii
acestora, încercările de a -i de­
term ina să-şi trim ită cop iii la
şcoală au atins, d e m u lte ori,
zone penibile. A fost interzis
C.A.P.-ului să prim ească co­
p ii de virstâ şcolară la munci­
le agricole. In virtu tea preve­
d erilor leg ilo r nr. 11 şi 32/•
1968, a H o tâ ririi Consiliului
d e M in iştri nr. 5295/1968 . pri­
vin d stabilirea şi sancţionarea
contravenienţilor din.dom eniul
Invâţăm lntului Obligatoriu de
cultură generală» au fost date
avertism ente scrise unui mare
număr de părinţi.* Ş i totuşi în
ziua docum entării noastre (7.X.
1969), 25 de copii nu călcaseră
încă pragul şcolii. In cele mai
m ulte cazuri, este vorb a de re ­
zistenţa nejustificată, d e o
jaln ică perseverenţă
în tîm pi-
nată la p ă rin ţii acestor copii,
care, în felu l acesta, continuă
să fie frustraţi de unul din
cele m ai elem entare drepturi.
D incolo de acest aspect al
problem ei, ei încalcă, incon­
ştient sau voit, legile ţârii,
poartă pe drum uri oam eni ca-
re a r trebui să-şi îndrepte a-
tenţia in cu totul a lte direcţii,
dictate de buna desfăşurare a
procesului instructiv-educativ.
Ia r cei 25 de copii răm în In
continuare în afara şcolii, han­
dicapaţi mereu, odată cu tre­
cerea timpului, de distanţa ca­
re se aşazâ, in fiecare zi, in­
tre e i şi cei cu care a r trebui
să fie colegi.
„T o t ce au întreprins ca­
drele didactice, sprijin ite de
organele locale, este. cred, su­
ficien t — ne -spune N E C U L A I
H A v R IC I, inspector şcolar te­
ritorial. Desigur, m ai» pot m er­
ge .pe, teren;, o pot lua. ,de l a . • continuă să umbrească tradi­
capţt, dar e greu d e crezut că
aceasta v a m ai avea •vreo e fi­
cienţă. A v e m d e-a -fa ce cu oa­
meni care, pur ş l simplu, se
aşazâ de-a curmezişul. Pentru
aceştia, m ai există o singură
s o lu ţie : legea. T reb u ie aplica­
tă legea !“ .
Ceea ce, desigur, se v a în ­
tâmpla. . E i . v o r înţelege, poate,
măcar acum, că nu există nici
o ju stificare pentru cei
sfidează legalitatea noastră
socialistă, pentru cei care, do­
vedind lipsă de dragoste şi în­
ţelegere, îşi întorc prop rii lor
c o p ii'd e la lum ina cărţii, vehi-
culind, im perturbabil, m otivele
lor ^meschine, egoiste. P in ă la
consumarea term enului
pentru aplicarea contravenţii­
legal
lo r h otărite de le g ile ţârii,
mai este lnsâ ceva de făcut.
Oam enii aceştia m ai pot f i
cîştiga ţi.d e partea şcolii, a ge­
neroaselor* dimensiuni ale tim ­
pului'nostru, care* asigură in­
struirea cu tem einice cunoştin­
ţe de cultură generală a tutu­
ror cop iilor de virstâ şcolară.
M em brii de partid din com u­
nă, deputaţii, toţi oam enii de
bună credinţă, sub îndrum area
com itetului com unal d e partid,
a cadrelor didactice, trebuie
m obilizaţi în această perioadă,
pentru a contribui, astfel, prin
exem plul person al,. prin atitu­
dinea lor, tonică în astfel 'd e
situaţii, la trezirea conştiinţei
adorm ite a unor consăteni, care
ţiile frum oase ale acestei
şcoli, prestigiul comunei, al
locu itorilor ei.
V io re l TU D O SE
C. A . P., tovarăşul inginer
GHEORGHE E N A C H IO A IA
s-a sculat de la orele 5 d im i­
neaţa. L a 7,30 cind am ajuns
noi, se încărcau d eja prim ele
maşini cu sfeclă din cimp.
Program ase la transport v reo
22 de m aşini de la T.R.T.A. şi
5 ale C.A.P. O am enii incârcau
cu hărnicie şi, curind, pe dru­
mul spre şoseaua asfaltată m a­
care
şinile alergau încărcate cu p o­
vara dulce. Curind au venit
in ajutorul cooperatorilor şi
ele v ii de la şcoala din lo ca li­
tate, Preşedin tele fâcusc cal­
cul gospodăresc : pentru azi cu
numărul de m aşini planificat
Recoltatul sfeclei de zahăr cu combtua la C .A.P. M old oven i
hectar.
în alte locuri Insă, dum ini­
că a fost „lin işte" deplină. T r e ­
cem pe la ferm a zootehnică a
C.A.P. Ştefan cel M are. Tocâ-
toarea a „în gh eţat14 d e slm bâ-
tâ. L in gă ea se „odihneşte*4 o
remorcă. Im posibil de găsit
conducerea C. A . P . B ozieni—
Ruginoasa. N i se spune că in ­
ginerul e la Rom an, ia r pre­
şedintele acasă, unde to t nu
l-am găsit. Gata, a ţi term inat
cam pania, tovarăşe preşedinte
GHEORGHE L U N G U 7
SIm bâtă unităţile au com an­
dat m aşinile la autobazele
tovarăşul Constantin Clndea, m unei, In fru n te cu p rim a ­
şeful autobazei, m aşin ile au ru l M ircea Sava, au trecut la
fost încărcate Întotdeauna ra ­ acţiune. S -a v a lo rific a t par­
pid. D e la D O C H IA însă, două te din m aterialu l lem n os d e
din c ele 4 m aşini s-au Întors pe izla zu l com unal, s-au p ro­
fă ră să fi efectu a t transpor­ cu rat cim ent, căzi, duşuri. D e
turi cu produse, deoarece ■n-au la începutul acestei luni se
fost b raţe de m uncă la Încăr­ lucrează intens la construcţia
cat. L a C .A .P . B A L A N EŞTI băii.
m aşinile au staţionat la în căr­
• O N O I’A SCOALĂ.
care cite o oră şi jum ătate, tot
P e harta m unicipiului P ia ­
din lipsa b ra ţelor d e muncă.
tra N eam ţ se în alţă o nouă
O are dacă cei care comandă
şcoală generală. In cartieru l
m ijloa ce de transport şi nu le
Len in , zile le trecute, c o n ­
folosesc ar fi puşi să suporte structorii p ietren i au atacat
cheltu ielile, ar m ai proceda lu crarea incepind săp ătu rile
la fundaţie. N ou a şcoală va
avea 16 clase, sală d e sport,
la boratoare şi a lte an exe
necesare. V a lo a rea construc­
ţiei se rid ică la 2 m ilioan e
Atelier pentru
reparaţii şi revizii
de lifturi
d e re pa
vrizii de lifturi. |
«1 de acest ie nu nu >
n j'.idt
strada
l In m ei
(Continuarea curierului
l 11-a)
Simon F O M I't.l

P a g . a 2-n
In activitatea comitetelor comunale
de partid
Sprijin competent,
concret, diferenţiat
Răspunzînd pentru întreaga
activitate de pe raza comunei,
com itetele comunale de partid
au Îndatorirea principală de a
realiza o îndrumare compe­
tentă a tuturor organizaţiilor
de partid din unităţile econo­
m ice de stat f i cooperatiste,
instituţiile culturale, do a or­
ganiza înfăptuirea hotărî rilor
proprii şl a organelor de
partid superioare, Cunoscind
cel mai bine realităţile, co­
m itetele comunale d e partid
au posibilitatea de a concen­
tra toate forţele spre rezolva­
rea sarcinilor trasate, de a a-
corda organizaţiilor de bază
un sprijin concret şi d iferen ­
ţiat. De felul cum vor şti să-şi
înfăptuiască aceste atribuţii de
seamă, depinde în mare m ă­
sură soluţionarea cu succes a
problem elor ce le ridică v ia ­
ţa. activitatea de zi cu zi.
O recentă ‘ vizită întreprinsă
la comitetul comunal de partid
Brusturi-Drăgăneşti ne-a În­
lesnit cunoaşterea îndeaproape
a modului in care organul co­
munal de aici se preocupă de
îndrumarea diferenţiată a or­
ganizaţiilor de bază subordo­
nate.
— Un loc Important In preo­
cupările comitetului II deţine
conducerea activităţii econo­
mice, sprijinirea continuă a onlnd p e propria răspundere.
organizaţiilor de bază din coo­
p erativele agricole de produc­
ţie In valorificarea superioară
a resurselor existente» sinte­
tizarea şi generalizarea exp e­
rienţei înaintate — ne-a spus
IO N S A V IN , secretarul com i­
tetului comunal. E forturile
noastre sint îndreptate spre
sporirea Iniţiativei organizaţii­
lo r de bază, a receptivităţii fa ­
ţă de tot ce este bun, s p rijin i­
rea lor pentru a pătrunde m ai
adine In problem ele produc­
ţiei.
Accentul principal il punem
In special pe m etodele de lu­
cru operative, pe urm ărirea
obţinerii unor rezultato practi­
ce, ca nici o acţiune să nu se
desfăşoare la voia Intlm plării.
De pildă, am a fla t că m em ­
b rii biroului comitatului co­
munal au fosta repartizaţi să
răspundă de îndrum area şi
coordonarea directă a m uncii
desfăşurate în cele 11 organi­
zaţii de bază. în unele din ele
(Tirzia, Orţeşti, brigada zo o ­
tehnică), acolo unde este m ai f
critică situaţia (nu se respectă
graficul de şedinţe, există o prin organizarea vizită rii a-
slabă ,muncă do educare a m em bri ai biroului am reţinut
m em b rilo r).. au fo it rep ar­
tizaţi comuniştii cu cea
mai mare autoritate — secreta­
rul cbmitetuluî, pHmarul co­
munei, preşedinţii cooperative­
lo r agricole.
Acum, cind lucrările cam ­
paniei agricole de toam nă stnt
In toi, zilnic, m em brii biroului
raportează felu l cum decurg
treburile In organizaţiile res­
pective. în unele brigăzi, cea
da la Groşi, de exem plu, s-a
Cu enormă graţie de beton, viaductul de la Poiana Teiului.,,.
O paragină în centrul oraşului
Gos podarii
Nean
oraşului TIrgu
străduiesc ca de la
t «in, pnn cheltuirea unor
fonduri bugetare precum şl
ontribuţia a c tiv i, patrioti-
i cetăţenilor, s i ridice ni-
1 urbanistic al acestei aşe-
im portant obiectiv turis
je harta Judeţului şi a pa-
. S i c itim doar m odernizi-
unor străzi, ridicarea unor
ctive d e interes social-cul-
1, am onajările do la m o­
mentele Istorice. C hiar da-
iota da vechi tlrg patriar­
hal ii păstrează o indlviduall-
late d istin cti, ceea ce nu-1 de-
lo c riu , aspectul în grijit,
fc-'.jl i şl grădiniţele, unele c li*
« ir : şi u n ltiţi industriale şi de
i e * r v ir o n o i tl fa o p lic u t pen-
■..‘alm ei, atrăgător pentru
D Cu a tlt m ai m u lt la c
4 ■ (dan t i unele c lid ir i
n o ti
de -
fre d a ta existen te încă In .cu-
p i uihul tău. C h iar in centru,
f ; ; apropie*-'-# autobazei de că­
lători <1 alături 45peetuo£uJ.
sem nalat la un m om ent dat o
activitate m ai sla b i, m ob iliza­
rea cooperatorilor la recoltarea
Inului era nesatisfăcătoare. S-a
discutai cu m em brii biroului
organizaţiei de aici, t-a u a n ali­
zat c ăilo de soluţionare im edia­
tă a acestei prob lem e şi, a doua
zi, secretarul îm preună cu
m em brii biroului organizaţiei
de bază au dus o muncă sus­
ţinută de lăm urire a oam eni­
lor, In scurt timp, numărul
celor ieşiţi la lucru a sporit
simţitor.
D e asemenea, p articipînd sea­
ră de seară la şedinţele de
planificarea m uncii In C. A . P „
secretarul are posibilitatea să
cunoască o rice neajuns, orice
n evoie — ştiind astfel spre ce
direcţie trebuie să-şi Îndrepte
atenţia*
D e bună seamă că. delim l-
tlndu-şl ob iectivele fundam en­
tale a le a ctivităţii, acordlnd o
atenţie prim ord ială problem e­
lo r din agricultură, com itetul
de partid nu n eglijează celela l­
te dem onii, Seslzlnd fenom e­
nele din via ţa comunei, acţi-
În m od practic şl operativ —
organul com unal pune In cen­
tru l controlului, al m uncii po­
litice aspectele referito a re la
aprovizionarea populaţiei să­
teşti, cultură, învâţăm int, să­
nătate etc, P rin tr-o îndrum are
com petentă orga n iza ţiile de
bază a salariaţilor şl cea a ca­
d relo r didactico slnt ajutate In
perm anenţă In vederea unei
m al bune p lan ificări a mun­
cii, a în tă ririi disciplinei şi
dem ocraţiei, a creşterii nume­
rice şi ca litative a rtndurilor
organizaţiei.
S ln t doar clteva aspecte din
preocupările acestui com itet
com unal p e lin ia rid icării ni­
velu lu i activită ţii lui. In aşa
fe l in cit să poată conduce cu
succes masele la îndeplinirea
sarcinilor ce stau In faţa co«g
munel. Din discuţiile avute cu
secretarul com itetului, cu alţi
Insă că fiecare dintre^ei £?te_
convins că coca ce s-a făcut
, plnă acum este in su ficien t Ex­
perienţa In munca de partid
trebuie in perm anenţă îm bogă­
ţită. O b iectivele şl sarcinile
m ari puse In faţă de C on­
gresul al X -le a al partidului
impun perfecţionarea conti­
nuă a stilului şi m etodelor de
muncă, a m uncii In genere.
M arcel C IU B O T A H U
com plex al C ooperativei meş
teşugâreşti „U n irea14, excursio­
niştii descoperă cu m irare o...
ruină. Nu e vorba de Cetatea
Neamţului pe care vechii vo­
ievozi au înălţat-o pe un ade­
vărat pinten de deal Im pidu
r it şl la cere D irecţia Monu-
La Tîrfţu Neam ţ
a-
meritelor Istorice întreprinde
de clţive ani lucrări de restau­
rare). Nu o spunem cu nici o
u m b ri de glu m i, dar clădirea
despre care scriem a ars de
ani de zile şi acum, f i r i aco­
peri#, f i r i geamuri, cu pereţii
pe oale de d irim a re, e o para­
g in i înăuntrul căreia au cres­
cut tu fe şl buruieni mal înalte
decît omul şl şt-au Instalat
cuiburile păsările cerului.
Com itetul execu tiv al Consi*
. f i ;f i p m M p
Factori de educaţie estetică
(U rm are din pag. I )
gaş“ din P ia tra N eam ţ), cicluri
de expuneri, con ferin ţe etc. A -
semenea expuneri pot fi orga­
nizate şl in cadru public pen­
tru educaţia estetică a m aselor
largi de cetăţeni.
In ceea ce priveşte muzica.
In afară de activitatea specta-
cologică, pentru care v o r tre­
bui aduse pe scene cit mal
m ulte form aţii profesioniste,
prestigioase, un rol im p or­
tant 11 a re şi mişcarea artisti­
că, a ctivitatea fo rm a ţiilo r m uzi­
cale. D e asemenea, a u d iţiile m u­
zicale cu ajutorul discurilor, a
m agnetofonului, em isiunile
m uzicale de la radio şl te le v i­
ziune, expu n erile cu e x e m p li­
fică ri m uzicale, film u l m uzi­
cal. în m ediul sătesc. In spe­
cial, trebuie să se acorde, cu
aceste ocazii, mai multă aten­
ţie p rom ovării m uzicii culte.
A rte le plastice se pot cu lti­
va, ca şi muzica, în cercuri şl
cenacluri. In judeţu l nostru a-
_vem deja unele rezultate In
p rivin ţa unei astfel de organ i­
. c a re , să so,.prevadă convorbiri
z ă r i a a ctivită ţilo r.şi .In- sate
'(B ru stu ri, Răuceşti, Horea,
jS ib io a n i, Sepueni).. O m are • • crări. ‘ ‘C ărţile,' ca Şi
eficien ţă educativă o are or­
ga ni zarea. taberelor de creaţie
pentru plasticieni. Este im i­
nent necesară, acum clnd ce­
naclul artiştilor plastici am a­
tori la P iatra N eam ţ a fost
constituit, ■ organizarea unor
asemenea tabere. De asemenea,
un im portant rol educativ îl
are organizarea de ex p oziţii de
llulul popular orişen esc a ce­
rut proprietarului — Com uni­
tatea e v re ia s c i — fie s*o de­
m oleze, fie s-o am enajeze pen
tru a nu mai avea acest aspect
deplorabil. I s-au vopsit însă
doar pereţii In partea de jos şl
eu asta basta. S-au g is lt ama*
tori care s i cum pere materia
Iul ce mai poate fi folosit i. pia
tra, m aterialul, lemnul. Am
fost inform aţi la consiliul
popular orişen esc c i, potrivit
pretenţiilor, clientul ar tl o-
fe rit deja 19.000 lei. dar pro­
prietarul a ridicat subit preţul
la 25.000 lei. Se pune proble­
ma c i fosta c lid lr a a servit
cfndva cultului religios şt c i
de asta se tărăgănează utiliza­
rea m aterialului recuperabil si
CEAHLĂUL
artă plastică (d e pictură, gra­
fică, de sculptură), v izite le la
pinacoteci, la m uzeele de ar­
tă, cercetarea albu m elor de ar­
tă. Nu trebuie pierdut din v e ­
dere faptul că a p rivi un ta­
blou, o lucrare de artă plasti­
că, nu este un act de contem ­
p laţie pasivă, că aceasta im p li­
că descifrarea sensurilor şi
sem n ificaţiei reprezen tărilor
picturale, a crom aticii, ceea
ce presupune o anumită in iţie­
re. L a P ia tra N eam ţ şi In alte
localităţi din judeţul nostru
s-au organ izat anul acesta nu­
m eroase ex p o ziţii de grup şi
personale a le a rtiştilor plastici.
In special a le celo r localnici
(lu lia Hălăucescu, Clem ent
Pom piliu . M ihai M ădescu, N i-
colae M llo rd ş. a.). D ar aceasta
nu este s u fic ie n t M ai trebuie
să existe şi preocuparea pentru
folosirea la m axim um a u-
nor posibilităţi astfel create
In scopul educaţiei estetice a
maselor prin cit m ai m ulte şi
mai varia te form e, de pildă
cestor e x p o ziţii In grupuri la
cu artiştii expozanţi despre
artă in fa ţa p ro p riilo r lo r lu-
film e le
despre pictori şi pictură, slnt
de un real folos in educaţia
estetică. De asemenea, astăzi,
slnt la îndem ina oricui nume­
roase dia p ozitive cu reprodu­
ceri după lucrări ale unor
plasticieni rom ăni şi străini.
Din păcate, fo a rte des se ui­
tă faptul că arhitectura oferă
@ w n ic ă
D e la un tim p, m u lţi d in ­
tre noi, m al tin eri sau m ai
vlrstnlci, m arţi seara, din
două-n două s ip tim în i, . ne
lăsăm „b altă toate interese­
le - — cum „zic e “ Topfrcea-
nu — şi clteva ceasuri tră­
im In com pania m uzelor, în
c a d r u l cenaclului literar
„C alistrat Hogaş*4.
U ltim a şedinţă de cenaclu
nc-a fa c ilita t IntUnirea cu
poezia a două vlrste : E LE ­
N A C U G L E R -P O P O V IC I şl
A R T E N I V A L E R IU , ultimul,
e le v a l Liceu lu i „P etru R a-
reş“ . Două exigen ţe poetico
distincte, cu rezonanţe spe­
cifice. Firesc, spontan. Ele­
na C ugler se confesează în
versuri plina de sinceritate,
din care se d egajă un auten­
tic fio r liric : „L a m orm in-
tul V eron icăi M icle“ . «T o a m ­
na- , „Tu, in im ă” ...
G E O R G E P. D IN U L E S C U ,
mal vechi coleg de cenaclu
cu autoarea, a releva t îm ­
bogăţirea registrului poetic
al versu rilor Elenei C ugler-
Popovicl. cu noi şl interesan­
te note. P oezia citită este „o
degajarea terenului. N o i Insă
am putea argum enta c i şl In
alte cazuri s-a procedat la fel.
Să ne am intim doar de vechea
biserică Precista din Piatra
Neamţ, pe locul căreia astăzi
e o frumoasă g r id in iţ i cu a-
lei, riz o a re de flo ri şi bin ci.
servind d rept loc de recreere
cetăţenilor acelui cartier.
Deoarece c lid ire a de care
vorbim se a f l i chiar in centrul
unui oraş de Im p ortan ţi tu­
ristici, deoarece In starea In
care se a f l i e In u tiliza b ili şi
in estetici, constituind In per­
m an en ţi un pericol de incen
d|u sau de d irim a re, ar fi ni
m erit ca reprezentanţii Fede­
raţiei co m u n itiţilo r evreieşti
s i ia o măsură g ra b n ici şi ne*
cesari. In acest sens, Consiliul
popular orişen esc T Irgu Neam ţ
ar trebui s i acţioneze cu În­
treaga com p eten ţi şi autorita­
te pe care o are ca organ l o
cal al puterii şl adm inistraţiei
de stat şi care rispu nde de
buna g o sp od irire a oraşului.-
deopotrivă p rile j de profunde
tră iri estetice, că este o artă cu
m are fo rţă de Inrluriro fo rm a ­
tivă. Este necesar să se organi­
zeze cit m ai m ulte vizite şi
excu rsii la d iferite ob iective
artistice (destul d e m ulte In
judeţul nostru), pentru cunoaş­
terea m onum entelor de arhi­
tectură populară sau cultă. A s t­
fel, este interesant să se fa ­
că v iz ite cu acest scop la u-
nele m ănăstiri şi biserici d e­
clarate m onum ente d e artă din
ju deţ (V ăratic, A gapia, Neam ţ,
Secu, Bistriţa, T azlău etc.), să
se facă observaţii cu p riv ire la
stilul arhitectonic a l caselor
vech i (In special pe V a lea Bis­
triţei), al p o rţilo r vechi m ol­
doveneşti, sau cu p riv ire la
arhitectura nouă.
T eatru l e6te, de asemenea,
arta cu o m are putere d e in flu ­
enţă asupra m aselor. A v e m la
P ia tra N ea m ţ un co lectiv de
teatru profesionist prestigios
v care întreprinde fre c v e n t tur­
nee in judeţ. Spectacolele sus­
ţinute de T eatru l Tineretului,
ca Şi de a lte teatre care na m ai
vizitează, trebuie văzute de cit
mai m ulţi cetăţeni. A ctivita tea
teatrală de am atori trebuie să
fie şi ea cit m ai m u lt d e zv o l­
tată. U n p rilej bun in acest
sens 11 va constitui festivalu l
judeţean^ „Ton Creangă- . De
e fect educativ este şi arta cine­
m atografică, cea mal popu­
lară dintre artele culte.
Gustul pentru frum os se e-
ducă şi prin interm ediul artei
coregrafice, al baletului, al
d e e e n a e lu
poezie trăită, necăutată- , re-
m arcind însă c i, uneori, „sin­
ceritatea insuficient susţinu­
tă ideatic distruge echilibrul
versu rilor- . Profesorul E-
M I L I A N P E TR E S C U a ţinut
s i precizeze : „Elena C ugler-
P op ovici este o iubitoare de
poezie, o creatoare de poe­
zie* ; IO N G R E Z IA a re le ­
va t „u n ele carenţe In stil- .
S u bstan ţiali Intervenţia poe­
tului H A R . M IH A IL E S C U ,
care distinge in lirica Elenei
C u gler-P op ovici „sensibilitate
fem inină elegiacă, cu accen­
te em inesciene- , „notă apar­
te In sim fonia cenaclului-
căci, aşa cum* rem a rci şi
C O N S T A N T IN CU CU. „v e r ­
surile Elenei C u gler-Po­
povici, de fa c tu ri clasici,
contrapuncteazâ creaţiile u-
nor mai tineri m em bri a i ce­
naclului".
De altfel, lectura poeziilor
lui A rten i Valeriu a dem on­
strat eu pregnanţă acest lu­
cru, tlnărui poet afllndu-se,
cum observa G E O R G E F. D I­
N U LESC U , la antipodul ve r­
surilor Elenei Cugler. Foar­
Traducerea angajamentelor
In fapte
Pentru a duce la Îndep linire angajam entele luate in
d u n irile populare, cetăţenii din comuna Icuşeşti, mobilizaţi
de organele locale ale puterii de stat şi de deputaţi depun e-
forturi susţinute pentru înfrumuseţarea şi gospodărirea co­
munei In prim ele 9 luni ale acestui an, au c u riţa t 19.000 m
şanţ, au reparat şoselele principale din com uni, au construit
două poduri şi au am enajat o porţiune de drum de 400 m
in satul C hilii, care era foarte accidentată.
A u fost efectuate şl alte lucrări —- văruitul
reparatul gardu rilor şi podeţelor — care dau un aspect p li-
it comunei noastre.
Prin muncă patriotică
A p e le plrîului Brusture din comuna
neşti produceau m ari necazuri localnicilor
Intruclt In fiecare prim ăvară şl toam n i se revirsau , dlstru-
gtnd culturile şl o porţiune de 300 m etri şosea. Era un m o­
tiv serios de m editaţie pentru organele locale ale puterii de
stat, cere au trecut la m obilizarea tuturor cetăţenilor. Z ilele
trecute s-au încheiat lu crările de zăgăzuire a apelor şl de a-
m enajare a unei noi variante de drum, lucrări care se rldi-
c i la frumoasa su in i de 41.103 lei.
W f Ş '; - ” *B B
pantom im ei, al gim nasticii ar­
tistice. Dacă avem dansuri
populare minunate şl preocu­
pări pentru valorifica rea lor
in diverse acţiuni spectacula­
re, apoi baletul şi pantom im a
sint aproape Inexistente
noi In judeţ. P rin şcoala popu­
lară de artA şi pe alte căi va
trebui să acordăm atenţia cu­
venită prom ovării acestor arte.
In fiecare din aceste dome­
nii la care ne-am re fe rit aici,
există, cum spuneam, o mare
varietate de m odalităţi prin
care, creatori sau consumatori
de artă, putem să ne educăm,
să ne dezvoltăm gustul estetic.
Este, fireşte, inoportun
form u lăm reţete pentru acţiu­
nea de educaţie estetică. S p iri­
tu l d e in iţiativă şi in ven tivita ­
tea celor chem aţi să desfăşoa­
re această activitate sint con­
diţii sine qua rion.
T o tu l e să nu uităm că po­
porul . nostru, Înzestrat cu un
inegalabil sim ţ al frumosului,
este creatorul unei inestim a­
b ile bogăţii de frum useţi ar­
tistice. E tocnjai ceea.ce,,. a, de-
. m onstrat recentul festival .In-,
lernaţional de fo lc lo r ..Româ­
nia W V ca; de? a ltfe l, şi multe
a lte m anifestări a le artei noas­
tre populare, a le folcloru lu i
nostru in ţară şi peste hotare.
Să nu uităm, deci, c i educa­
ţia estetică găseşte In acest
filo n al artei, al talentului şi
ingeniozităţii poporului,
izv o r nesecat de exem ple, un
instrum ent preţios de educaţie
estetică.
te discutate, poeziile t „Cal
de m ucigai11, „B ucurie- , „F a­
bula- , „Ţ a ra mea*4 au rele­
v a t Îndrăzneala cu care tln i-
rul poet atacă registrele
fundam entale. Firesc, nu în ­
totdeauna reuşeşte. Colegul
său. F L O R IN A L C A Z , sesi­
zează chiar că A rten i V a le ­
riu face „poezie rece- în ca­
re abundenţa de Im agini cre­
ează im presia unei „fin tin i
arteziene care, Insă, nu ţîş-
nesc din mari adîncim i- . P e
aceeaşi lin ie se Înscriu şi
in terven ţiile tin erilor GH.
H IB O V S C H I, D O R U PAR-
F E N IE , IO N C IR N U . M ai a-
nalitic, Har. Mihăilescu dis­
tinge „aparenţa de sponta­
n eitate14 din poeziile citite.
P r o m p t S IL V IU P Ă D U R E
îşi concentreazi intervenţia
Intr-un catren : „Ca s-alergi
prin poezie, / pe-a frumosu­
lui cim pie / e nevoie de
m ulţi cai / Insă... nu de mu­
c igai- .
V alentin C1UCA
a-
pom ilor,
Dumitru A C H 1ŢE I
comuna Icuşeşti
Brusturi-Drăgă-
şl trecătorilor,
V. Creţu T IM P A U
comuna Brusturi-DrigăneşU
Marti 14 octombrie 1969
11 t J L h t i
SESS55SSS
(Urmarea curierului din pagina I)
Şl cei mici fac depuneri mari...
M arcela AXloarei,
A gen ţiei C.E.C. din
şefa
oraşul
p in i in preze
Fruntaşe în
i peste 3.5C
[unea de e-
*gu Neam ţ, ne-a infor- conomisire sln t şcolile
tt c i în şcolile oraşului şi nerale nr. 2 şi 4 din T îrgu I
cele din com unele Inveci-
....te, numărul e le v ilo r depu­ Neam ţ f l şcolile generale I
nători la C.E.C. este tntr-o din comunele V in ători şl P i-
con tin u i creştere, ajungtnd P »ri«.
Produse de artizanat
D e la S o fia Pastom idis, bac, plipu m ioare pictate |
responsabila secţiei d e arti­ pentru copii.
zanat a 1.1.L. „M etalu rgica14 S e preconizează ca p la i fa I
din strada Cuza V od ă nr. 103, prim ul trim estru al anului [
P iatra Neam ţ, am aflat ci v iito r gama sortim entelor s i I
a cea sti unitate pune la dis­ sporească cu noi produse i
p oziţia cum părătorilor pro­ feţe de masă brodate, pernu- |
duse specifice artei noastre ţe cu agUce ş. a.
populare i p ero u ţe. (puişori) • D oritorii îşi pot procura ce- I
le necesare d irect cu bani I
pictate, husa de televizo r şi
în num erar sau prin con­
carpete cu m otive naţionale, tracte (unităţile cooperatiste |
canafi din mătase şi bum­ şi de stat).
PRONOSPORT
Rezultatele concursului din 12 octombrie a.c.l
Rom ănia — Portu galia 1 V erona — Bologna X
Fiorentina — C agliari 2 A tal anta — L ivorn o X
Internazionale — Brescia 1 M odena — Varese 2
Juventus -— Torin o 2
M onza — Foggia 2
L a zio — Sam pdoria I
R eggina — M an te va X
N ap oll — R om a x
Palerm o — M ilan x Ternana — Catania X
studiourilor franceze, caro !
ni-i oferă, generoase tn I
distribuţie, pe Jean Gabin, [
Fernandel, M ă rie Du boia,
Franck Fernandel şi Pau-1
M A R Ţ I 14 O C T O M B R IE lctte Dubost (10, 12, 15, 17, |
19, 21)
la 18.00 Buletin de ştiri ; 18.09
Lim ba engleză ; 18.30 „M is­ S A V IN E Ş T I — A rta i I
terul din P e ş te ri ( I I ) — se­
„M oştenirea lui A c h llle " —
rial pentru c o p ii; 19.00 P u ­
pelicu lă realizată d e stu- ]
b licitate ; 29.09 Paralelism e
In c e rc e ta re ; 19.30 T e le ju r­
d iourile franceze (19, 17,
nalul de sea ri ; 20.00 A ctu a­
19, 21).
litatea econ om ici — ed iţie
ROM AN — V ictoria i
s p e c ia li ; 20.19 S e a ri de
teatru „Cum vi p la ce" ;
„S oarele va gabon zilor" — I
21.30 Orchestra de m u zici coproducţie franco-italiană,
populară a Ansam blului
cinemascop, co lo r; un film
să
„C io cirlia * ; 21.49 P rim plan. de aventuri, cu m u lte sus* |
A ctoru l şi poetul Emil B o-
pensuri şl d o i eroi sim­
tta ; 22.10 T e le g lo b ; 22.30
patici i Jean Gabin (In ro- I
T eleju rn alu l de n o a p te ;
Iul unui p roprietar de lo- j
22.45 In tiln ire cu muzica u-
caluri, spărgător faim os Io
ş o a r ă ; 23.00 Închiderea e-
tinereţele sale) şi ^ R o b e rt |
misiunli.
Stack (aven tu rier a meri*
can). O rele de începere t
14.30, 16.30, 18.30, 20 30.
T IR G U N E A M Ţ — V ie-J
toria i „T a n d reţe" — , un
film sovietic care p
M A R Ţ I 14 O C T O M B R IE pentru rom antism ul In iu- 1
b ire şi — m ai ales — in |
PRO G RAM UL l
r e la ţiile conju gale (16, 18, |
19.09 R a d io -şco a la ; 19.30
Com pozitorul sip tă m ln ii — B 1C A 2 — C e n tr a l: „ T i- ]
Eduard G rieg ; 16.00 R adio­ nereţe f i r i b itrin e ţe 4
jurnal ; 16.30 C e e nou in un film — basm o ferit de |
un judeţul nostru ; 16.50 Im nuri studiourile romăne ; sce­
Închinate R e p u b lic ii; 17.09 nariul şl regia— E lisab etal
A ntena tin e re tu lu i; 17.30
B o s ta n ; In distribuţia f il­
S olişti de m u z ic i p op u la ri ;
mului — Emanoil Petruţ. [
18.10 R ad io-an ch eti econo­
m ic i ; 18.30 O m elodie pe a- Carm en Stinescu, M ihai j
Pălădescu, A n a S zeles (16, |
dresa d u m n eavoastri ; 19.00
Gazeta r a d io ; 20.10 M uzică 18, 20).
p o p u la r i; 20.25 Z ece m elo­ T A R C A U i „M icu l fugar"
d ii p r e fe r a te ; 21.00 Lum ea - coproducţie sovieto-japo- j
de a z i ; 21.20 R evista ş la g i-
relor ; 21.30 M om en t poetic ;
neză : căutîndu-şi ta tii, un
m ic orfan japonez cu deo- j
22.00 R a d io ju r n a l; 22.20 sebite aptitudini muzicale,
S p o r t ; 22.30 C oncert de întreprinde o călătorie p in i |
s e a r i ; 0.03— 5.00 Estrada
la M oscova unde se va re- |
nocturni.
aliza ca artist (16, 18, 20).
P R O G R A M U L II
19.00 M om en t ş t iin ţ ific ;
19.05 F re s c i a n tic i şi T re i
piese pentru
Th eodor
M u zic i
o rch estri de
Rogalski ;
u ş o a r i; 19.20 Odă
15.30 E 5 5 9
P IA T R A N E A M Ţ - Mu­
lim b ii rom âne : 19.50 Noapte zeul de arheologie. Piaţa L i­
b u n i, copil ; 20.00 Cîntă M i- bertăţii nr. I.
haela M ih ai şi Dan Spătaru; — Muzeul m em orial .Ca*
20,20 Cronica m u zic a lă ; tlstrat H egas" — *tr. Calis­
20 35 P rezen t şi v iito r în şti­ trat Hosas nr. 4.
inţa a g r ic o lă ; 21.05 Recital
— Expoziţia P. Petrescu
Charles A zn avou r; 21.20 (Sala de expoziţii temporare,
M uzica şl publicul : 21.35 str. Bicazulut or. 7).
M u z ic i uşoari : 21.45 Cin- — E xpoziţii de artă plas­
tccul din amurg. L. v. Bee- tică i Căm inele culturale
thoven ( I I I ) ; 22.20 Cadran ; Roznov, Slobozia. Z io eşti,
22.40 R o m a n ţe ; 23.05 „O - Podolenl. cfubal Săvtneştl,
franda m u zica li- de Johann fabrica „8 M artie", fabrica
Sebastian B a c ii; 24.00 — „Z o rile noi*
1.00 Din creaţia com pozito­ — Com plexul m uzeistic
rului T ib eriu Olali. Durăo i E xpoziţia de acua­
relă Inlta Hălăucescu.
M IE R C U R I 19 O C TO M B R IE
R O M A N — A rh iv e le sta­
PR O G R AM U L I
tului. str N. Tltulescu nr. &
— Expoziţia documentară
9.09— 6.00 Program m uzical perm anenţi.
de d im ln e a ţ i; 6.05— 9.30 — Muzeul de ştiinţe ea*
M u z ic i şi a c tu a litiţi; 9.30 turale, strade P ro leta ri*»
V iaţa c ă r ţilo r ; 10.10 Curs T IR G U N E A M Ţ — Muzeul
de lim ba g e r m a n i; 10.30 de Isterie — str. V. I. Leu in
M u z ic i uşoari ; 10.49 C in -
t e c e ; 11.09 Revista econo­ — Casa de cu ltu ri i Expo­
m ic i ; 11.25 M elodii popu­
lare ; 12.00 M elodii de dra­
goste ; 12.19 Cronica m uzi­
ziţia de pictură N lcolee M l­
lord.
Colecţia de artă i Sălile
c a li ; 12.29 M om ent ştiinţi­
fic : 12.30 In tiln ire cu me­
lodia p op u lari şl interpre­
colecţiei de a r t i din Piaţa
Libertăţii nr. I • Expoziţia
Judeţeană de a r ti ola stlci
tul p r e fe r a t; 13.00 R adio­ — Expoziţii de g r a fic i m i­
jurnal : 13.10 M ic magazin lita n ţi » Căm inele culturale
m utica! : 14.10 Radio-şcoală; din Rum oleştl. Vinători. clu­
14.50 M u zic i populară. bul Central Blcaz. fabrica
„Comuna din Paris*
P R O G R A M U L II
HLTMUhESTT - CHsa me-
7.00 Radiojurnal ; 7.10 V a ­ m e r ia li „Ten S rea n gi*.
rietăţi m a tin a le; 8.30 T o t
în a in te ; 9.10 Curs de lim ba
germ a n i : 9 30 Clntece de
Sergiu Sarchizov ; 9.45 Frag­
mente din scena lir ic i „L a
R e d a c ţia o o - f l a st: mă
ră s p u n d e re a p e n tru e-
v e n to a le le m o d ific ă r i te
seceriş*4 de Tiberiu B redi- p r o g r a m e le e lr ilt o it e
ceanu ; 10.30 Antena tine­
retului; 10.99 M u zic i popu­
la r i : 11.30 A n tologie con­
temporană ; 14.03 M u z ic i u-
şoară ; 14.30 Muzeul instru­
m entelor vechi.
„Ceahlăul”
Redac(la ,1 M toiai*
W I2 3 J 2 J I Iratis i Piatra N««n>l
strad a
Hun no. M.
A le x a n d ru
®ct. l
»
1080, *580, K01, * ,Î0Î
P I A T R A N E A M Ţ — P ie ­ 1,91. I M tMl.
tricica ; „V îrsta Ingrată" -
o com edie pe ecran lat a
 Marti 14 octombrie 1969 CEAHLAUL Pag. a 3-a

La Piatra Neamţ

Aprovizionarea cu combustibil
Posibilităţi mari pentru îndeplinirea
îngreuiată de cărăuşi

mai devreme
PESTE 31.000 TONE DE FURAJE
planului anual de export cu 15 zile y
R ă s p u n s u l în tre p rin d e rii
„C om b u stib ilu l“ -Bacău la a rti­
colu l nostru „C o m p lic a ţiile a -
pro vi zio nării cu lem n e d e fo c 51,
ga n e le loca le. A s t fe l f iin d ; e l la s
c it vor. S u b o c h ii n o ştri şi a i
unui o fiţ e r d e m iliţie , câ râ u -
• Ş li M . N ech ita în cerca să-i

NElNSILOZATE ÎNCĂ!
p u blicat la 17 sep tem brie, ne-a transporte I»i i .Gh. R u ştei 1.000
satisfăcut tium ai in parte. O \g lem n e cu p reţu l d e 100 lei-
prob lem ă a răm as incâ nerezo l- tic la fa b r ic » „S c în te ia “ p in *

In spatele cifrelor v a tâ i aceea a transp*)i*tUîui.

In această p riv in ţă conducerea
În trep rin d erii, sub sem nătura
d irectoru lu i său, Gh. A n g h e-
în dreptul G ru pu lu i şco la r c h i­
m ie. Ceea ce, să recunoaştem ,
e ex a gera t. Tn schim b, îi fă cea
cu m p ărătoru lu i un m ic s e rv i­

globale - restanţe
lescu şi a şefu lu i serviciu lu i ciu : acceptase să-i în carce,
com ercial d e a co lo in g in e r D. p rin tre le m n e le d e fe e . şi p ie ­
C rischi, nu-şi asum ă n ic i o se d e m a teria l ca re se p u tea
răspundere. „D o ta rea noastră in d u strializa. C ărău şii A l. ^
cu au tocam ioane pentru trans­ Tran d ab âţ, <S. D ăscăliţa, C . ;

la sortimente
In hotărî rea C on ferin ţei or­
ganizaţiei ju deţene d e partid
din decem brie anul trecut, se
arată intre a lte le că j „O rg a ­
nele şi organ izaţiile de partid,
conducerile în trep rin d erilor
«or lua măsuri pentru în d ep li­
nirea cu 15 zile in ain te de
termen a planului anual de
export f i lărgirea cam ei de
produse destinate exportului**
f ă r ă îndoială că această im ­
portantă hotărî re a re la bază
un puternic suport m aterial şi
condiţii de a f i aplicată in
practică, lucru con firm a t In
fapt de rezultatele bune ob ţi­
nut* de m ajoritatea în trep rin ­
derilor şi o rgan izaţiilor econo­
mice din judeţu l nostru In p e­
rioada acestui an. Bunăoară,
fn cele trei trim estre, pe an­
samblul Judeţului nostru, s-au
I livrat fa exp ort produse cu
W096000 IO m ai m ult decit
valoarea contractelor încheia­
te şi cu (4.181.000 Ici, fa ţă d e
i pianul pentru această peri oa­
la general s-a constatat că
tproape toate În treprin derile este cu noscu tă: neasigurarea
iu aoordat atenţie şi şi-au res­
pectat ob liga ţiile contractuale
'iţă de ben eficiarii externi, fa cerea produselor. D e ani de
lârfurile exp ed iate corespun-
ind condiţiilor c a lita tive ceru*
Da aici se poate concluziona
hotârirea C on ferin ţei orga-
taţiei ju deţene d e partid p r i- rectoru l com ercial
i vind Îndeplinirea planului a- natului, în ultim ul tim p s-au
nuai cu 15 z ile m ai d evrem e va
f i transpusă In viaţă, num eroa­
se unităţi dispunind de posi-
Htâţi pentru ca pinâ la s fir-
şitu l acestui an să liv re z e im ­
portante cantităţi d e produse
peste sarcina d e plan.
Legat d e acest aspect, o d e le anterioare datorită o p ri­
chestiune nu trebu ie trecută
n i vederea. E ste a d evărat că
[n perioada am intită, toate În­
treprinderile ca re au în c h e ia t.. perioada care a m ai rămas din •
(antracte pentru livra rea pro­
puselor la ex p o rt şi-au în d ep lî-
fet depăşit ch iar planu l v a - : *nc îngrâşărniftttr*^
feric. Lucru bun, d a r nu su fi-
bîent pentru a n e declara mul­
ţumiţi. P e total, planul va lo ric
ie realizează, în schim b o seric
ie întreprinderi nu-şi îndepli­
nesc planul pe sortimente.
Cauzele sint d e natură pur
subiectivă, în tru cit nu s-au
luat m ăsuri suficiente pentru
a se asigura o bună ap rovizio­
nare cu m aterii prim a f i m a-
F teriale, ia r in unele locuri nu
irit pu r şi sim plu rea-
lizarea [an ului p e fie c a re sor­
tim en t ti condiţii d e can ti ta­
tate stipulate de con-
este m otive s-au inre-
ie de restanţe la
derea forestieră Tarcâu,
cherestea d e fa g, 80 m c b ile
m an ele răşinoase, în trep rin d e­
rea do Industrie locală M ob ila
Rom an 460 dulapuri etc. O rice
m o tive s-ar invoca, restanţele
la planul sortim ental pentru
ex p o rt dovedesc că o b lig a ţiile
contractuale nu sint Intrutotul
onorate, constituind pentru u-
n ii o sim plă form alitate.
U n caz aparte ii prezintă
C om binatul d e îngrăşăm inte
cu azot P ia tra N eam ţ. N u se
poate spune că a ici nu a ex is­
ta t preocupare in urm ărirea
re a liză rii planului de e x p o r t
tanţâ la 0 luni de 1.826 tone
îngrăşăm inte azotoase 100 la
sută substanţă activă. Cauza
d e către C him im port Bucu­
reşti a com en zilor pentru des­
z ile se m enţine starea de lu ­
cru ri existentă şi nici pînă a-
cum nu s-a in terven it lntr-un
fe l. După cite ne spunea d i­
a l com bi­
p rim it c eva com enzi dar, aces­
tea nu acoperă d ecit nereaH »
ză rile din trim estru l I I I şi poa­
te sarcinile d e pian din luna
octom brie. Or, ţinind şeam ă că
planul lunii octom brie este cu
m u lt m ai m ic fa ţă d e perioa­
r ilo r pentru rep araţii şi r e v i­
zii, aceasta înseam nă foa rte
puţin. P rodu cţia de e x p o rt din
acest an nu este acoperită C o l
com enzi pentru 2»— 'Jff.QdQ t o - l
m a ivorb in d d e încheierea con­
tractelor şi asigurarea desfa­
c erii pentru anul' v iilo r. r-Des­
p re com en zile cu „ţiriita * de­
venite practică pentru desfa­
cerea producţiei acestei unităţi
industriale, a r f i de d orit să-şi
spună părerea şi fo ru rile tute­
la re de resort.
C. M A R IA N
p o rt la d om iciliu în că nu p o a ­
te f i asigurată**, răspund
textu al.
Ş tiin d u-se acest lucru, a r f i
tre b u it ca Ia P ia tra N eam ţ,
el
Constantin f i F. C onstantin au
g ă s it un m ijlo c m ai in g en io şi
e i cu m p ără p e a u m e
f ic t iv e a n u m ite c a n tită ţi
deşeuri, p e c a re Insă l e
u n eori
de '
v lr.d ■
orga n ele lo c a le sâ ia m ăsuri J a m ica Înţelegere** a m a to ri- {
ca re să suplinească im p osib i­ l o r A d ic ă c e lo r c a re v ă z în d câ <
lită ţile Com bustibilului. D in iarna nu-1 d ep arte, dau c it 11
p ăcate nu s-a In tim p la t aşa. se cere, n u m ai sâ nu ră m în ă
D upă a p roap e 3 săp tăm ln i am fă ră lem ne. P ro c e d e u l e a d a p -
r e v e n it la depozitu l nr. 6 din tat, d u pă cazu ri, f i in a lt e fa ­
P ia tra N e a m ţ şi ia u nele fa ­
b rici d e cherestea.
b rici d e cherestea In ca re se P ă re re a noastră o că a fa
de
v in d deşeuri. N ic i acum n-am cum s-a p re c e d a t In c e le la lte
g ă sit n ici o m aşină r a re sâ a- oraşe d in ju d eţ, tra n sportu l şi ,
sigu re transportul, deşi şefu l p la ta lu i a r treb u i re g le m e n ­
depozitu lu i, Gh. Munteanu, tate şi la P ia tr a N e a m ţ. &a b i­
con ven ise cu conducerea IC P N roul d e p reţu ri şi t a r ife al *
sâ-i trim ită z iln ic douâ auto­ Con siliu lu i p o p u la r (Judeţean n i f
cam ioan e C arpaţi. In u nele z i­ s-a spus câ p ro b lem a s-a d is­
le m aşin ile v in la d e p o zit să cutat cu tova ră şu l Ş te fa n G a -
presteze acest serviciu pentru vrflescu , p rim -vicep reşed in t®
p opu laţie sau pentru u n c)e în ­ al C om itetu lu i e x e c u tiv a l ;
trep rin d eri şi orga n iza ţii, in Con siliu lu i p o p u la r m u n icip al, v
a lte le nu. L a data de 0 octom ­
care a d a t asigu ră ri că v a re­
brie, un rep rezen tan t a l U JC C
zo lva -o . Atifc Insă n u e d e a -
N ea m ţ căuta un astfel d e m ij­
loc pentru ap rovizion a rea cu juns. T re b u ie lu a te m ăsuri ra ­
com bustibil a u nităţii. N u l-a p id e şi e fic ie n te d e c ă tre o r - '
găsit.
gan ele m u n icipale. O solu ţie
A ceeaşi situ aţie In fa b rici,
ech ita b ilă se im pu n e acum ,
la deşeuri. C ărăuşii cu m ijlo a ­
cele h ipo nu au sta b ilite nici cîn d a p ro vizio n a rea cu com ­
un fel d e preţu ri d e către o r ­ bu stib il e În că In toi.
întreprinderea de industrie locală
„M etalurgica 41
Piatra Neamţ str. V. I, Lenin nr. 27
pro du ce şi liv re ază
pentru com erţ, În trep rin d eri şi In stitu ţii u rm ătoarele p ro-
duse i
'— «jiu s iiciu ţo iv a m z a ia
D p rejm u iri (d im en siu n ile puţind O sta b ilite la cererea so-
licita n ţilo r)
U — du lapu ri m eta lice pentru a cte şl vestiare
P riv iţi această hartă, tovarăşi secretari ai com itetelor co­ Să m ai ream intim că sintem p rin tre ju d eţele răm ase in ur­ — m enghine in dim ensiu ni d e 60, 80 şi 100 mm
munale de partid f i tovarăşi preşedinţi ai con siliilor popu­ m ă la această lucrare ? (V ed eţi „S cin teia “ de dum inică 12 oc­ — piese turnate din fontă
1 lare" comunale ! (\ e adresăm* dum neavoastră bare răspundeţi tom brie). A n im a lele au n evoie d e fu ra je insilozate. Aeeasta
—■ cărucioare pentru transportul b u teliilo r d e aragaz
d c întreaga activitate a cooperativelor agricole de producţie înseamnă, in prim ul rind, m ai m ult lapte, m ai m ultă carne.
— se execută d ife r ite lucrări d e lăcătu şcrie f i construcţii
din raza com unei respective, pentru că sesizările repetate la T reb u ie d eterm in ate coop era tivele din B A L Ţ A T E Ş T I, m etalice la com andă
adresa preşedinţilor de C .A .P. nu au avut pină în prezent e- g h i n d A o a n i . g r u M A Z E Ş T I, o c e a . t u p il a ţ i, ţ ib u - — m eiană dărăcită pentru um pluturi (pern e, plăpu m i, sal­
tele etc.)
fectu l dorit). După cum vedeţi, în 7 com une (B A L Ţ A T E Ş T I, C A N I, G ÎR C IN A , S A V IN E Ş T I, Z A N E Ş T I, B A L U Ş E Ş T I, DE-
— sa ltele pentru d o rm ito a re
G ÎR C IN A , G K l M A Z E Ş T I. P O E N A R I, S A V IN E Ş T I, T L P I - L E N I, P IN C E Ş T I Ş l R O M A N I S A P O R N E A S C Ă DE ÎN ­
— frin g h ii ru fe f l şnururi din fir e relen
L A Ţ 1 şi Z A N EŞTI, insumind un num ăr de 13 C.A.P., IN S I- D A T Ă ÎN S IL O Z A T U L F U R A J E L O R . T R E B U IE IM P U L S IO ­
ÎN T R E P R IN D E R E A P R O D U 9 E Ţ E S Ă T U R I F I& T R U P E N * fl
L O Z A T U L F U R A J E L O R P lN A L A 11 O C T O M B R IE MCI N A TA ACEASTA l u c r ă r i: in T O A T E U N IT Ă Ţ IL E Ţ I­
T R U <1A P T A HI I N IN D U S T R IA D E « I M E N T Şl «H I- «
N U ÎN C E PU S E . DIN* P L A N U L T O T A L DE 60.000 T O N E , L A
A C E A S T A D A T A SE 1 N S IL O Z A S E R Â D O A R 26.820 TO N E.
N IN D C O N T C A N IC IU N A N U * Ş I-A R E A L I Z A T P L A N U L M1QA. n
P IV A IN PREZENT.
P en tru re la ţii suplim entare sau com en zi ad resa ţi-vă In-
treprln derii TeJefon 1645 sau 1432.

POST - RESTANT
rD t t r e i
: Cînd va, fantezia neobosită a lui loa n Chirilă, cronicar care
lansează ziln ic mai m ulte poante f i paradoxuri de cîţi nasturi
aveţi dum neavoastră prevăzuţi pe trei costume la două rin-
duri, a avut ingeniozitatea să propună federaţiei şi cititori­
lor o form u lă de naţională care frapa prin ineditul criteriu­
lui de s e le c ţie : toate num ele ju cătorilor începeau cu litera
0-
La data lui. acest paradoxal criteriu alfab etic a trecut mai
mult sau mai puţin observat, recunoscindu-i-se flegm aticu­
lui gazetar d o a r~ sim ţul um orului. Iată însă că duminică.
In acea zi m em orabilă a fotbalu lu i nostru, jocul... fotbalului
f i al în tim p lării a încercat să ne dovedească că providenţa f i
geniul nostru fotbalistic au fost ordonate după acest deocam­
dată unic c r ite r iu : D E M B R O V S C H I, D U M IT R A C 1 IE , DO-
BR1N.
De ce num ai e i f i nu-1 am în vedere pe Deleanu, Dan f i
Dinu ? Fiindcă m ă (în d e s e m ai ales la acea fază de mare
spectacol care a fost pregătirea golului nostru. Fiindcă mă
A postol „se pierd1* în minutul 5, ratînd o prim ă m are ocazie
de gol pentru V ictoria. In m in. 10 A p ostol tre c # prin dribling
d e apărătorii pietreni, dar, d e la 3 m de poartă, nu obţin e de­
cit... un corner. C ea m ai m are ocazie este ratată insă de Ca-
targiu (m in. 15), care, d in p oziţie excelentă, reia peste bara
transversală la o lovitu ră lib eră executată d e Decu ; două
m inute m al tirzlu, un cap al Iul Apostol este respins m ira­
culos d e M itrofan, în tim p ce M ed er (Ceahlăul) nu reuşeşte
să reia in gol o excelentă pasă la firu l ierb ii „servită 14 de N e .
gustoru (m in. 26).
F inalul prim ei reprize găseşte echipa gazdă dezlănţuită
şi apărarea Ceahlăului cedează de două ori : in min. 40, la o
lovitu ră d e la 18 m executată de Zâloagâ şl concretizată cu
capul de Catargiu şi in m in. 42, cînd Tarpan înscrie din a-
propierea lin iei de poartă reluind o m inge scăpată de M i­
trofan.
R ep riza secundă ne-a arătat o echipă — Ceahlăul — care
a căutat să reducă din handicap (şl a reuşit doar o singură
dată prin M eder, care a exp ed ia t puternic balonul In poarta
gazd elor executrnd o lovitu ră lib eră d e la 29 m — (min. 56),
jâ r alta *— V ictoria — dornică să-şf adjudcce Victoria la un
m od cit mai concludent şi reuşind aceasta datorită golu rilor
1.500 m b — Păduraru M ih a i (N e a m ţ ); lu n gim e (f) — Elena
M îrza — 5,22 m (S .S .A .); 400 m (b ) — N em eş Constantin — îl
50**1* — (N e a m ţ ); în ălţim e (b ) — 1,95 m — H o rv a t Constan­
tin (S .S .A .): suliţă (b ) — G him peţeanu Ion — 54,36 m ( I l f o v ) ; a
400 m (f) — M anea N icu lin a — 60**7' (S .S .A .); trip lu salt —
Scofes C ornel (S .S .A .); 1.500 m obstacole — Păduraru M ihai a
— 4*8”0' (N ea m ţ) ; disc ( f ) — Ionescu Carm en — 46,25 m
o
(S .S .A .); greutate (b ) — Pană N ic o la e — 12,92 m
4x100 (b ) — (S.S.A.) — 42” 6*.
R E Z U L T A T E D IN Z IU A A I I - A : 10 km marş — Raşcu
(S.S.A.) ;
consum din judeţul Neamţ o
pun în vînzare cu plata oa
Spicu — 50” 42'2 (N e a m ţ ); ciocan —* Ia ru Ion — 03,72 m ■
(S .S .A .); p ră jin ă — T ra n d a fir G heorghe — 3,60 m (S .S .A .);
400 m garduri — Teaşeâ V a le riu — 58' ’5* ( I l f o v ) ; 200 m (b )
— Nem eş Constantin — 22” 4’ (N e a m ţ ); 800 m (f) — F ilip M a ­
riana (N e a m ţ ); 800 in (l>) — Ghibu F lo rea — 2*; ( I l f o v ) ; în ă l­
ţim e (f) — Ţarâlungâ Rodica 1.50 m (N e a m ţ ); greu tate (f) în rate D
— Loghin M ih acla — 13,12 m (N e a m ţ ); disc (b ) — P ictrâ rea -
nu Sorin — 37,60 m (S .S .A .); 4x100 m ( f ) — (S.S.A.) — 50**1. C U M P Ă R Ă T O R IL O R N O I B U N U R I D E L A R G a
L a sfirşitul celor două zile d e întreceri, rezu ltatele pe e-
chipe au stab ilit urm ătoarea ie r a r h ie : 1. S.S.A. B U C U R E Ş T I;
CONSUM CUM AR F I :
o
confecţii, încălţăminte, ao
2. J U D E Ţ U L N E A M Ţ ; 3, J U D E Ţ U L IL F O V , la tă rezu ltatele
fin ale : S.S.A. — N eam ţ 152— 110 ; S.S.A. — Ilfo v 179— 70 ;
Neam ţ — Ilfo v 134—-77.
maşini de cusut, maşini de a
V a sile P U R C A R U , corespondent

. ■
gindese la cei trei m ari D care au îm pins irezistibil balonul
spre poarta celu ilalt D, opus speranţelor noastre de califi­
care : D A M A S , Fiindcă mă gindesc la D UM ITKACHKu f i DO-
B R IN . cele două incarnări m ioritice a le zeului Fotbal. sport Volei ăspălat rufe şi de gătit, precumjj
„ A m fost o zi ca leii-.".
Un singur regret m i-a rămas in su flet Ia sfirşitu l acestei
dogoritoare d u m in ic i: seara, dintre in vita ţii lui E ftim ie lo -
Cupa semicentenarului" | q şi diferite tipuri de mobilă, n
*

nescu şi Cristian Ţopescu. Ia cocteil-ul televiziu n ii a lipsit
8 A L D A N H A . A ş fi vrut să-l aud cu u rechile m e le spunind
că l-ar face loc lui DOBR1N in naţionala braziliană, alături
de m arele P E L E *.
Constantin B O S T A N
Înscrise de Ion Tonică în min. 87 şl apoi în min. 67, la o în­ M anifestările p rileju ite de aniversarea a jum ătate de veac S
vălm ăşeală in faţa p orţii oaspeţilor. dc activitate sportivă perm anentă în Piatra N eam ţ au debu- s
B rigada de arbitri, form ată din V . Bulmiatrluc ia centru, Uit cu un interesant turneu d e v o le i fem inin, dotat cu tro- 8
1. C iolan şi V . Pirvescu la m argine (toţi din Iaşi),a condus cu feul „C upa Sem icentenarului", la care au pavtieipat, alături 8
m ulte greşeli e c h ip e le : C E A H L Ă U L : M itrofan (min. 68 — de divizonara „ A ‘‘ Ceahlăul, douâ echipe de e lită in ^
D iaconu) — Enache, N iţâ, Gheorghe, Zaharia — Dragu, Suce- voleiu l rom ânesc: Rapid şi -Dinamo Bucureşti. Desigur, cu o ţ

f f
Cupa României i i
leanu — Negustoru (m in. 73 — M itrofan ), M eder, Stăncules-
cu, Ciocirian (min. 46 R e n ţe a ); V I C T O R I A : B otez —
loagâ, Monu, Zavera, Capoianu — Catargiu, Gabca (min. 46
Zâ­
săptămînă înaintea începerii cam pionatului, turneul s-a do-
veciit, pentru fiecare dintre com petitoare, un verita b il test
al stadiului actual, de pregătire, fu rn izin d totodată partide
I
I
■
jj Fabrica de produse
la fotbal — R. Florian), Tarpan (m in. 74 — 78 OtiC), Apostol, I. Io n i­
că, Decu.
G eorge M. G R O A P A , corespondent
pasionante pu ţin ilor spectatori care au ţinut sâ urm ărească
c ele trei zile de întreceri, term inate cu
Lor.
victoria rapidiste-
I
S
c
S ceramice
Victoria Roman - Ceahlăul Tn ceea ce priveşte form aţia Ceahlăului, se pare ■

Piatra Neamţ 4-1 (2-0)

P. S . : Două explicaţii se cer in ceea ce priveşte form aţiile
celor douâ echipe. M itrofan a apărut ca jucător de cim p f i ­
indcă Negustoru, accidentat in min. 53 şi reintrat după vreo
5 minute, a fost nevoit. In cele din urmă sâ părăsească tere­
că ea a căpătat o oarecare experienţă, tn stare sâ
ne facă sâ aşteptăm cu optim ism sezonul oficial. A m sesizat
in jocul ei citeva noutăţi tehnico-tactice, dar şi u nele carenţe ■
S
1 | „Zorile noi“
nul d e jo c ; ia r O tic n-a jucat decit 3-4 minute fiin dcă antre­
norul T . Câpâţinâ a găsit d e cuviinţă să-l scoată din form a ­
(recuperabile, de a ltfel). In prim ul rind, s-n observat cft
atunci cind există m ultă mişcare in teren, blocajul funcţio-
S
b Piatra Neamţ
cunoscut faptu l că p e teren propriu rc
le m ai m ulte o ri o im presie m ai m u lt de<
ţie m ai inainte ca jucătorul romaşcan sâ apuce să se încăl­
zească d i astfel V ictoria a răm as In 10 ju c ă to r i!).
nea/â aproape perfect, dublajul do asemenea, iar lin ia
dc fund nu este surprinsă „p e picior greşit1* In jocu l de apă-
S
e
D
A N U N Ţ A P E CEI IN T E R E S A Ţ I C A
puţine speranţe oaspeţilor) ci, m ai aU rare. In atac insă, socotim câ sint destule p roblem e d e so- V
litatulul Înscris in fin a l p e tab ela de nu
isiderâm a f i de natură să e x p lic e vie Atletism s (divizia B) luţionat, dc ..multe ori acţiunile de acest fe l desfăşurîndu-se ■

a localn icilor t jocu l In Continuă m işcat

i i, care au pus in numeroase rtndurl In
[o d v g r s â ; im provizaţiile d in com partim
Rpei antrenate de M ir cea Creţu, care, din
pnlbllitâţi a fost n evoit să a lin ieze o garr
area şi atacul aveau slăbiciuni eviden te
ud, arbitraju l nesatisfăcător prestat de V .
care a evolu at foa rte nesigur In interven
aspectelor nedorite ale intilnirii, vo m d o
In tim pul p a rtid e i am sesizat unele altercaţii neplăcute
jucătorii a m belor echipe, apostrofări nefondatc ale unor
tatori la adresa p ietren ilor şi alte incidente da natură
param en tală^ care trebuie puse In legătură c u o disput
sănătoasă, d e’ ordin psihologic f i m oral. In tre cele odul
maţii. Acestea fiin d slseţ v o m Încerca in continuare un
naşcanii se a1rintâ „in tromba
ii Decu (cel m ai
rcâ de două ori
la intim plarc, necerebral, fâ râ o concepţlc de jo c in fu n cţie
de valoarea ad versarilor şi de aşezarea in teren. A tacu l sl-
5
s D angajează de urgenţă
Campionatul republican multan şi cu pase scurte, folosit cu atita virtu ozitate de echi-
pele bucurcştene, nu a fost încercat decit „prim itiv*4, cu reţi-
I
■
n
nere şi teamă de nornţcnce. In m ajoritatea cazurilor, atacul ■ g — un Inginer chimist (materiale de
idionul „Ceahl
Ne
drul celei de-a 111-a etape a campionatului republican pe e-
nostru s-a bazat pe pase lungi şi riscante, perm iţlnd dincolo
de fileu un blocaj prom pt şi eficace.
■
•
q construcţii) sau Inginer constructor
chipe (d iv iz ia B) la care au participat S.S.A. B U C U R E ŞTI şi
reprezentativele ju deţelor IL F O V si N E A M Ţ .
Iată acum rezultatele tehnice înregistrate in prim a z i :
Rapid — Dinam o 3— 1 (15— 2, 15—0, 14— 10, 15— 4), Dinam o I
■
0 pentru postul de şef serviciu C.T.C,
Form a bună a unor sportivi a făcut ca In cadrul acestui
concurs să se obţină o serie de rezultate valoroase.. Astfel, a-
— Ceahlăul 3— 1 (14— 16, 17— 15, 15— 11, 15— 3 ) ; in ziua a s n
d o u a : Rapid — Ceahlăul 3— 1 (15—8, 13— 4, 10— 15, 13— 9), I “ S A L A R IZ A R E A ŞI C O N D I Ţ II L E DE A N G A -j
m intim tim pul dc 10**5* pe 100 m plat realizat d e rom afcanui
Constantin Nemeş, cel 1.05 m realizaţi de săritorul la înălţi­ D inam o — Ceahlăul 3—0 (15— 7, 15— 6, 17— 1 5 ); in ziua a S U
m e Constantin H orvat d e la S.S.A. Bucureşti ţi cele 25” 3* în­ tr e ia : Rapid — Dinamo 3— 2 (11— 15. 13— 15. 15— 10. 11— 15, I Q J A R E IN C O N F O R M IT A T E C U 1 1 .0 1 . 2333/1968.
registrate de M ariana F ilip (N eam ţ) pe 200 n» 15— 4), Rapid — Ceahlăul 3— 1 (1 5 -1 0 , 12—15. 15— 1. 15-»;). |
R E Z U L T A T E D IN P R IM A Z I DE C O N C L U S : 110 m g — Q R E L A Ţ II S U P L IM E N T A R E SE P O T OBŢINE
Teaşeâ V aleriu — 13**9* (Ilfo v ) y 100 m <b) — Nem eş Con­ Dau V A L E N T IN
stantin (N e a m ţ ); 100 m (f ) — R atoz L a ura — 12” 5* (S .S .A .); corespondent Q L A S E R V IC IU L P L A N S A L A R IZ A R E .

1 u ir i/M tttn ttfftu tw iifU tfin itir iH iH iu tiittiiM n rim n u n M rm m fttu m ftm titu m i
____ •__ I
 Marţi 14 octombrie 1963

Vizita in India a tovarăşilor telegrame externe

NICOLAE CEAUŞESCU Prezenţe
româneşti
Evoluţia navelor t

şi ION GHEORGHE MAURER B E R L IN 13. — Coresponden­

(U rm are din pagina I)
P l aeroportul Băneasa erau arbo­
rate drapelele de stat a le Republicii
Socialiste România.
Un marc numâr de bucureşten5
prezenţi la aeroport, au salutat cu
deosebită căldura pe preşedintele
Consiliului de Stat şl pe preşedinte­
le Consiliului de M iniştri.
★ O ra 12,30. P e aeroportul m ilitar din
In drum spre India, avionul prezi­
denţial român a (Acut o escală la
Taşkent.
D E LH I 13. — T rim işii speciali A*
gerpres. N icolac lonescu. Ion Puţi-
nelu, tra n s m it: Sentim entele de
prietenie, stimă şi preţuire care leagă
dincolo de spatiile geografice popoa­
rele român şl indian, au găsit o con­
vingătoare reafirm are In cordialita­
tea cu care au fost în tim pi naţi solii
României pe străvechiul păm int al
Indiei.
P reşedintele Consiliului de Stat al
Republicii Socialiste Rom ânia.
N icolae Ceauşescu şi preşedintele
Consiliului de M iniştri, Ion Gheor-
ghe Maurer, slnt purtâtoril unui m e­
saj de pace şi bunâ înţelegere, de
prietenie şi colaborare, soli a i dorin*
ţei poporului român de a contribui la
dezvoltarea continuă a bunelor rela­
ţii statornicite intre cele două ţâri şi
popoare, bazata p e respectarea nea­
bătută a prin cipiilor su veranităţii şi
independenţei naţionale, egalitâ ţii in
drepturi, neamestecului în treburile
Dineu oficial
P reşedintele Republicii India, V a ­
rahagiri Venkata G iri, şi soţia sa,
au oferit, luni seara in saloanele
Palatului prezidenţial „Rashtrapati
B liavan", un dineu o fic ia l in onoa­
rea preşedintelui Consiliului de Stat
a l Republicii Socialiste România,
N icolae Ceauşescu, şi a soţiei sale.
Elena Ceauşescu.
In tim pul dineului, care s-a des­
Interne, avantajului reciproc.
i ’ rim irea cordială făcută oaspeţilor
români In capitala Indiei, a tlt de
în altele oficia lită ţi indiene, cit şi de
populaţia oraşului, confirm â din plin
dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi
conlucrări In interesul am belor po­
poare. In sprijinul consolidării u-
nui clim at de pace şi în ţelegere tntre
popoarele Întregii lumi.
D clhi aterizează lin avion u l preziden­
ţial, la bordul căruia a sosit preşe­
dintele Consiliului d e Stat, N icolae
Ceauşescu, im preună cu soţia. Elena
Ceauşescu. şi preşedintele Consiliu­
lui de M iniştri. Ion G heorghe M au­
rer. îm preună cu soţia. Elena M aurer,
pentru a face o vizită o ficia lă In In­
dia la invitaţia preşedintelui Repu­
blicii India. V arahagiri Venkata G iri,
şi a prim ului ministru. Indira Gandhi.
D rapelele de stat rom ân şi indian
flutură pe aeroport, profillndu-se
spre albastrul cerului. Fron tispi­
ciul clădirii aerogării este d om i­
nat de portretul şefului statului ro ­
mân. Dedesubt poate fi citită urarea :
.A d resă m un cordial bun v e n it E x ­
celenţei S ale N icolae Ceauşescu. pre­
şedintele Consiliului de Stat al Repu­
blicii Socialiste Rom ânia*.
In sunetele fanfarei, pe treptele
scării avionului îşi fac apariţia pre­
şedintele N icolae Ceauşescu. cu soţia,
şi prem ierul Ion G h eorgh e M aurer,
cu soţia. M om entul este m arcat de
puternice ovaţii. In semn d e salut
făşurat Intr-o atmosferă deosebit de
cordială, prietenească, cei doi şefi de
state au rostit toasturi.
A u fost intonate im nu rile de stat
a le celo r două ţări.
In încheierea dineului, a
prezentat un program de muzică şi
fost
dansuri indiene, inspirate din inesti­
mabilul tezaur folcloric al acestei
ţari.
sînt trase 21 de salve de artilerie. L a
cobortrca din avion, înalţii oaspeţi
rom âni sint intim pinaţi şi salutaţi cu
cordialitate de preşedintele Indiei,
V arahagiri V enkata G iri, de prim ul
ministru, Indira Gandhi, şi de m i­
nistrul a facerilor externe. Dinesh
Singh.
P rim aru l oraşului Delhi, Hanses
R aj Gupta, o feră oaspeţilor români
tradiţionalele gh irlan de de flori, sim ­
boluri a le ospitalităţii lnt'#*ne.
P c aeroport se află, de asemenea,
P etre Tânăsie. am basadorul Rom â­
niei in India şi m em brii ambasadei.
Sint prezenţi şefi ai m isiunilor d i­
plom atice acreditaţi la Delhi.
Preşedintele N icolae Ceauşescu es­
te in vitat pe podium ul de onoare.
Sint intonate Im nurile dc stat a le ce­
lor două ţâri. Ş efu l statului român
trece in revistă garda d e onoare. A-
poi, im preună cu preşedintele ţării
gazdă se indreaptâ spre o platform ă
special am enajată, de unde cei doi
şefi de stal rostesc scurte cuvintări
de salut.
Un grup de tin ere fete. im brăcate
in frum oase costume naţionale, pre­
sară înaintea tovarăşului N icolae
Ceauşescu şi a soţiei sale petale de
tran dafiri şi desenează pe fru n ţile
în a lţilo r oaspeţi sem nul roşu tradi­
ţional de bun sosit, denum it ,tlla k *.
C ei doi preşedinţi iau loc apoi în-
tr-o maşină deschisă. în soţită de
escortă de m otociclişti, coloana m aşi­
n ilor o fic ia le se Îndreaptă spre Delhi.
tinderii, a d ezvo ltă rii Încrederii şi
colaborării Intre ţâ rile de p e toate
continentele.
Rom ânia m ilitează a c tiv pentru În­
făptu irea d ezarm ării generale, In spe­
cial a dezarm ării nucleare, se pro­
nunţă în m od constant pentru Inter­
zicerea a rm elo r atom ice şi distruge­
rea stocurilor existente. D e asem e­
nea, lich idarea blocurilor, a bazelor
m ilita re d e p e te rito riile a lto r state
a r constitui o prem isă fundam entală
pentru destindere, pentru «evitarea e-
volu ţiei o m en irii spre un nou război
distrugător.
Considerăm câ In soluţionarea a-
P e Întreg traseul d e la aerop ort la
r e ş e d i n ţ ă , preşedintele N icolae
Ceauşescu şi preşedintele V arah agiri
Venkata G iri slnt salutaţi de num e­
roase grupuri d e cetăţeni a fla ţi d e o
parte şi d e alta a şoselei. Zeci de m ii
de oam eni îşi m anifestă sim patia fiu-
turînd steguleţe. arunclnd flo ri
tn calea oaspeţilor. D e-a lungul
b u levardelor sint arborate drape­
le le de stat român şl Indian,
precum şi portrete a le preşedintelui
N icolae Ceauşescu. Coloana o ficială
străbate bu levarde moderne, străjuite
de im punătoare construcţii. „Bun v e ­
nit în a lţilor oaspeţi rom âni*, ..Trăias­
că prietenia indo-română*. „B in e aţi
ven it prieteni din R om ânia” slnt ură­
rile ce pot fi citite pe uriaşele pa­
nouri ce dom ină întregul traseu.
C oloana d e maşini o ficia le îşi con­
tinuă drum ul străbătind Jan Path-ul,
unul din cele mai frum oase bu levar­
de a le oraşului, care a fost transfor­
m at in această zi intr-un imens arc
de triu m f alcătuit din flo ri. Din Jan
Path, coloana m aşinilor pătrunde
spre intrarea ce duce la „Rashtrapati
Bhavan* — reşedinţa rezervată şefu­
lui statului român in tim pu l vizitei
sale in India. In faţa palatului o ga r­
dă m ilitară prezintă onorul. Un es-
cadron de cava lerie Înconjoară m aşi­
na oficia lă şi îl conduce pe oaspeţi
pină la intrarea în clădirea d e reşe-
dinţă. Deasupra corpului dc clădiri
unduieşte lin drapelu l de stat a l R e ­
publicii Socialiste România,
m od efic ie n t rolu l şl răspunderile cu
care a fo st În vestit dacă v a oglin di
m ai corespunzător realităţile existen ­
te a zi în lume, dacă se v a asigura
realizarea deplină a principiu lu i uni­
versa lită ţii sale. Rom ânia şl In d ia au
conlucrat rodnic In cadrul' O N U şi
nu ne îndoim câ şi tn v iito r această
conlucrare se v a d ezvolta fructuos.
Rom ânia şi In d ia — p ot acţion a frn
preunâ, cu credin ţa câ servesc Id ea
lu rile de progres e le om en irii, cauza
păcii.
In gâdu iţi-m i, dom nule preşedinte,
să rid ic paharul pentru lzbln da aces­
tei lum inoase c a u z e ; pentru p rie te ­
tul Agerpres. Şt. Deju, trans­
m ite : S-au Încheiat
festive ale B erlin u lu i",
s-au desfăşurat tim p de
saptâm ini în capitala
„Z ile le
care
trei
R.D.G.
P e lingă prem ierele prezentate
de colectivele O perei de Stat şl
teatrelor bcrlineze, la realiza­
rea program ului bogat au con­
tribu it colective şl artişti din
străinătate, printre care Opera
şl baletul Teatru lu i mare din
Moscova, T eatru l clasle din
Varşovia, Teatrul tineretului
din Sofia.
De un succcs deosebit s-au
bucurat spectacolele prezentate
du colectivul Teatrului de m a­
rionete şi păpuşi „Ţăndărică*
din Bucureşti. C ron icile elogi­
oase publicate in presa R.D.G.
rem arcă n ivelul artistic înalt
al acestor spectacole.
C olectivu l Teatru lu i «Ţ ă n d ă ­
rică" s-a bucurat* de asemenea,
de un m are succes in turneul
său prin R.D.G., tn tim pul că­
ruia a o fe rit spectacole in m ai
m ulte oraşe.
S Y D N K Y 13 (A gerp res). - te tehnico-ştiinţifice şt a cercetărilor
Consulatul general al R epu bli­
cii Socialiste Rom ânia din
Sydney a organizat o gală de
film e rom âneşti in cadrul că­
reia au fost prezentate film ele
docum entare „A n u l 1848”, .E x ­
cursii şi distracţii pc litoralul
M ă rii N egre* şi „R om ân ia —
O rizon t *69*. Prezentarea f il­
m elor a fost precedată dc o e x ­
punere făcută dc consulul g e­
neral român, Sudura,
F ilm ele, infăţişind realizări­
le obţinute dc poporul român
In cei 25 de ani ce au trecut dc
la eliberarea R om âniei de sub
jugul fascist, au fost urm ărite
cu un Interes deosebit de cel
prezenţi.
In Statele Unite
Continuă protestele la adresa
Cosmice sovietice
„Soiuz-6" „Soiuz-7“
si „Soiuz-8"
M O S C O V A 12 (A gerpres). —
C onlinuind program ul de cercetări
tehnico-ştiinţifice şi experien ţele na­
v e lo r de tip «Soiuz*. dum inică 12 oc­
tombrie, la ora 13,45 (ora M oscovei),
in Uniunea S ovietică a avut loc lan­
sarea navei cosm ice «Soiuz-7*, anun­
ţă un comunicat transmis dc agenţia
T ASS.
Echipajul navei cosmice : colonelul
A na toii Filipcenko, comandantul na­
vei, V lad islav V olk ov, inginerul de
bord şi colonel V lk tor Gorbatko, in­
gin er cercetător.
Sarcinile navei cosmice „Soiuz-7",
anunţă agenţia T A S S , constau, intre
altele, in efectuarea de experim en­
in spaţiul cosmic ; m anevrarea navei
pe orbită : efectuarea de observaţii
asupra evoluţiei n avelor „Soiuz-6* şi
„Soiuz-7" in tim pul zborului in grup;
cercetarea in continuare a unor fe ­
nomene cosmice cum a r fi lum ino­
zitatea reală a stelelor, a corpurilor
cereşti şi a orizontului, măsurarea
lum inozităţii soarelui şi alte fenom e­
ne.
M O S C O V A 13 (A gerpres). — Luni,
la ora 6,00 (ora M oscovei), echipajele
n avelor cosm ice .Soiuz-6* şi „Soiuz-
7* au început o nouă zi de a ctivitate
In Cosmos.
P o triv it datelor obţinute de la bor­
dul navelor, m icroclim a din interio­
rul cabinelor se m enţine in lim ita
p aram etrilor prestabiliţi. Starea să­
nătăţii cosm onauţilor este bună.
M O S C O V A 13 (A gerpres). — L a 13
octom brie, ora 13,29 (ora M oscovei),
in Uniunea Sovietică a fost lansată,
p otrivit program ului general de zbo­
ruri pilotate pe orbită circumterestră,
cea de-a treia navă cosmică sovieti­
că Soiuz-8".
N ava este condusă de pilotul cos­
monaut, Erou al Uniunii Sovietice,
V lad im ir Şa ta Iov. comandantul na­
vei, şi de inginerul de bord. Erou
al Uniunii Sovietice, candidat in şti­
in ţe tehnice. A le x e l Eliseev care au
zburat in luna ianuarie 1069 pe na­
v e le .Soiuz-4* şi „Soiuz-5".
Starea sănătăţii cosm onauţilor es­
te bună.
După cum anunţă agenţia T A S S ,
in cursul zborului celor trei nave in
grup se preved e realizarea unor m i­
siuni tehnico-ştiinţifice importante,
printre care efectuarea de cercetări
com plexe simultane după un pro­
gram am plu In spaţiul cosmic cir-
cumterestru ; efectuarea m anevrării
n avelor pe orbită in vederea rezol­
v ă rii unor problem e legate de pune­
rea la punct a sistem elor d e pilotare
in Cosmos.
in tre ech ipajele celor trei nav«
cosm ice s-a realizat o legătură stabi­
lă prin radio.
P entru prim a oară. in spaţiul cos­
m ic circumterestru se realizează ur
zb or In grup a trei n a ve cosm ice p i­
lotate, la bordul cărora se a flă 7 pi
loţi-cosmonauţi.

Toaşţul preşedintelui cestor prob lem e v ita le pentru om e­

nire, In salvgardarea p ăcii» in respec­
tarea dreptului internaţional, şl d ez­
vo lta rea colaborării Intre popoare,
nia şl colaborarea rom âno-indianft
în sănătatea dum neavoastră, a sti­
m atei dum neavoastră' sotli. ‘ doafnnâ ....poltficilâ ULA H .V istn m ,,,
G iri, In sănătatea doam nei prim -m i

NICOLAE CEAUŞESCU un ro l însem nat trebuie să în d ep li­

(Urmare dm pagina I)
cucerirea independenţei de către po­
porul de peste 500 de m ilioan e
Indiei, care a dat o puternică lovitu ră
sistemului colonial a l im perialism u­
al
nească O rgan izaţia N aţiu n ilor Unite.
nistru, In d ira Gandhi, In sănătatea
tuturor colaboratorilor dum neavoas­
Intense pregătiri pentru „Ziua moratoriului"
Sintem d e pă rere că acest Im portant tră ; pentru fe ric ire a şi prosperitatea
fo r m ondial Îşi v a putea îndeplini în N E W Y O R K 13 (A gerp res). — In na cu „Z iu a m oraloriului*, prevăzu­ 45.000 de demonstranţi în ju ru l C î
poporului indian.
tarea independenţei şi su veranităţii lo ca lită ţile F o rt D ix şl C hicago au ta sâ aibă loc la 15 octom brie şi ca­ sei A lb e , condus de vădu va fostuli
naţionale, egalitate in drepturi şi continuat dem onstraţiile de p ro test, re va constitui — după cum a firm ă m ilitan t de culoare, M artin Luthc
ncamestec In trebu rile interne, pe a - Îm potriva războiului j d in « . Vietnam , A F P —■ „cea m ai.im portan tă acţiune ş-King.
vantaj reciproc. R om ânia este con­
vinsă că numai pe baza acestor p rin ­
cipii — a căror va la b ilita te a fost te­
Toastul preşedintelui Iniţiate de organizaţia
pentru acţiuni dem ocratice*.
«Studenţii

cum transm ite agen ţia A P , la Fort

lui, a adus o contribuţie im portantă
la grăbirea procesului de destrăm a­
re a acestuia.
N e bucurăm că avem p rileju l să
vizităm ţara dumneavoastră tn zile le
aniversării a 100 de ani d e la naşte­
rea marelui fiu a l Indiei. M ahatm a
Gandhi. m ilitant Înflăcărat al luptei
poporului indian pentru independen­
ţă şl eliberare naţională.
Poporul român urmăreşte cu deo­
sebită sim patie efortu rile In d iei pen­
tru #propăşirea economică şi socială,
activitatea sa susţinută pentru în lă­
turarea u rm ărilor trecutului de do­
m inaţie, pentru dezvoltarea industri­
ei, culturii, ştiinţei pentru construi­
rea unei societăţi moderne. Ca p rie­
teni sinceri, dorim harnicului şl ta­
lentatului popor indian succese cit
m a l mari In această muncă grea, dar
v itală pentru progresul patriei, pen­
tru viitoru l său de bunăstare şl fe ­
ricire.
Poporul nostru Înţelege bine nă­
m einic ve rific a tă de via ţă şl con fir­
m ată d e adeziunea tot m ai largă a
opiniei publice internaţionale — se
pot d ezvolta raporturi norm ale Intre
state, se poate asigura o atm oslerâ
sănătoasă, de colaborare şl În ţelegere
in tre naţiuni.
Rom ânia şi In d ia slnt anim ate de
dorinţa de a contribui a c tiv la e fo r ­
tu rile um anităţii pentru soluţionarea
p ozitivă a com p lex elo r p roblem e pe
care le ridică viaţa internaţională de
astăzi. Desigur, R om ân ia este un
stat socialist — f l ca atare ob iectivu l
central a l p oliticii sale îl constituie
dezvoltarea c o la b o r ă r i a alian ţei şi
prieten iei cu ţă rile s o c ia lis te ; dar
fap tu l că avem orindulri sociale d i­
fe rite nu poate constitui — şi nu con­
stituie — un im pedim ent In calea
conlucrării ţâ rilor noastre In ved erea
p rom ovării largi în via ţa internaţio­
nală a p rin cip iilor coexistenţei paş­
nice, a colaborării şl destinderii.
C onsiderăm că în zile le
toate ţâ rile lum ii —
noastre
in d iferen t de
VARAHAGIRI VENKATA 6IRI
(U rm a re din pagin a I)
loacele şi m etodele care reclam au a -
cceaşi disciplină. Ţ e lu l său era, ci­
tez : „O In d ie in care cei m ai săraci
se v o r sim ţi In p ropria lo r ţară. In
ed ificarea căreia e l au un cu vîn l de
spus, o In d ie In care nu v o r exista,
In rtndul poporului, clase superioare
şi in ferio a re". C itez din nou : „ A -
tunci cînd a l Îndoieli sau cind d evii
p lin de tine, aplică urm ătoarea re­
gulă : am in teşte-ţi fa ţa celui m al să­
rac şi m ai slab pe care 1-al văzut
vreodată şi în treabă-te dacă acţiu ­
nea proiectată i-a r fi folositoare. V a
clştiga a stfel ceva ? I i v a restaura
controlul asupra propriului destin ?
Cu a lte cuvinte, v a conduce aceasta
spre autoguvernarea m ilioan elor de
În fom etaţi d in punct de v e d ere m a­
te efortu ri d e cooperare, ţă rile noasj
tre au a vu t 1$ bază acceptarea com u­
nă a p rin cip iilor coexistenţei, res
pectului reciproc pentru integritatea
şi suveranitatea fiecăreia, neagre
siunii, neam estecului In trebu rile in
terne, egalită ţii şi avan taju lu i reci
proc. Cu fieca re zi noi constatăm <
creştere continuă a sem n ificaţiei e
ficacităţii acestor principii.
D om nule preşedinte, v iz ita dum ­
neavoastră ne-a o fe rit un p rile j fe ­
ricit pentru contacte personale. Gu
vern u l In d iei aşteaptă cu interes
co n vo rb irile prieteneşti şi sincere cu
dum neavoastră şi cu ce ila lţi oam eni
de stat care v ă însoţesc, p rivin d
m ulte p roblem e de interes comun.
V izita dum neavoastră în In d ia este
din păcate scurtă, dar noi nu vom
precupeţi nici un e fo rt pentru a o
După
D ix ap roxim a tiv 5000 de tineri au
participat la un m arş p e principalele
străzi a le oraşului, cerind încetarea
războiului din V ietn am »şi retragerea < şi-au -a firm a t sprijin u l •■faţă de orga­
tru pelor am ericane. Dem onstraţia a
fo st îm prăştiată prin in terven ţia p o­
liţiei m ilitare, care a folosit îm po­
triva m anifestanţilor grenade lacri­
mogene.
L a Chicago, sfirşitu l sâptăm inii a
coincis cu ultim a zi a m an ifestaţiilor
studenţeşti contra războiului din desfăşura
V ietnam . L a dem onstraţie au partici­
pat peste 3.000 d e persoane care au
cerut îetra g erea tru p elor am ericane
din V ietn am u l de sud. In cursul cioc­
n irilo r cu poliţia şl m em brii gă rzii
naţionale, special concentraţi, au
fo st rănite m ai m u lte . persoane, ia r
altelp au fo st arestate.
în m u lţirea protestelor la adresa V ietnam ul d e sud. Punctul culminant
p o liticii S U A In Vietnam v a culm i­
Noi acţiuni ele forţetor patriotice
d e protest îm potriva războiului din
V ietn a m ”. Acţiunea, care a avu t la
început ca pivot, mişcarea studen­
t! In m ajoritatea oraşelor sint pregi
ţească, a căpătat puţin ci te puţin-di-
mensNihi naţionale. P in ă in prezent,
17 senatori şi 47 de congresm eni
nizarea acestei m anifestaţii. Num e­
roase şcoli şi u niversităţi au anun­
ţa t că vo r suspenda cursurile şi v o r
organiza adunări la care să f ie dez­
bătute diferitele aspecte a le agresiu­
n ii am ericane în Vietnam . In aproa­
p e toate statele am ericane se vo r
marşuri, dem onstraţii, v o r
avea loc adunări şl servicii religioa ­
se speciale. Un grup d e tineri depu­
taţi au anunţat că v o r ţin e în şe­
dinţă toată noaptea de 14 spre 15 oc­
tom brie Cam era Reprezentanţilor,
unde vo r pronunţa discursuri p ri­
vin d războiul pe care S U A îl duc in
a l m anifestaţiilor v a fi marşul celor
tite adunări şi marşuri la care vc
participa studenţi, pacifişti, oamei
politici, oam eni de afaceri, munci toi
sindicalişti etc. L a adunări v o r f i c
tite liste cu cei care şi-au pierdut vii
ţa I n 'V ietn am , v o r f i purtate drap
le a le FN E , precum şi brasarde alb
culoarea d e doliu a vietnam ezilc
Prim aru l oraşului N e w Y o r k a d
clarat că v o r f i trase clopotele, u
drapelele v o r f i coborîte In bernâ.
P a ra lel cu aceste p regătiri, num
roase luări publice d e p oziţie consl
tuie un sp rijin in direct pentru „Z i;
m oratoriului*. A stfel, senatorul d
m ocrat d e N e w Y o rk , Charles G o
dell, a anunţat că va depune in Co
gres o rezolu ţie cerind retragerea, p
nă la sfirşitu l anului 1970 a tu tu r
trupelor (Un V ietn am u l de sud. U
sondaj efectuat dum inică In riad u l
1.478 de persoane a a rătat că 58
sută din cei Interogaţi se pronun
in favoarea acestei rezoluţii.
L a rtndul lor, 79 de rectori şi pr
fesori u niversitari au lansat un ap
preşedintelui N ixon , cerind retrag
rea accelerată a trupelor americai

zuinţele de progres a le poporului in­
dian, lupta sa pentru valorificarea
bogăţiilor naţionale In interes pro­
priu. Şi noi am cunoscut, efectele ne­
faste « l e exploatării şl dom inaţiei
străine, greutăţile luptei şl muncii
pentru em ancipare naţională şl so­
cială. A n u l acesta Rom ânia a sărbă­
to rit îm p lin irea unui sfert de veac de
cind a pus capăt dom inaţiei im peria­
liste şi a păşit pe drum ul unei d ez­
v oltări libere, de sine stătătoare. In
aceşti ani poporul nostru şi-a creat
o industrie puternică, care produce
astăzi de circa 14 « r j m ai m ult declt
înainte de război, şl-a m odernizat a-
gricultura, a d ezvoltat ştiinţa şl cul­
tura, şi-a ridicat considerabil n ivelu l
de trai m aterial şi s p iritu a l; con­
m ărim ea teritoriului sau a populaţiei,
de puterea econom ică sau m ilitară,
d e orlnduirea social-politicâ — pot
şi au datoria să-şi aducă contribuţia
la cauza păcii şi securităţii interna­
ţionale. In legătură cu aceasta, do­
resc să reafirm şi cu acest p rilej po­
ziţia Rom âniei, care a preciază câ spi­
ritul responsabilităţii faţă de desti­
nele om en irii incumbă tuturor ţâ ri­
lo r şl oam enilor p olitici Îndatorirea
de a acţiona hotărît Îm potriva po­
liticii de forţă şl dom inaţie, pentru
stingerea focarelor de război şi a
surselor d e Încordare existente as­
tăzi In lume, pentru soluţionarea
prin tratative a problem elor litig io a ­
se din tre state.
N e îngrijorează profund continua­
teria l şl spiritual ?“ .
V a trebui să e d ifică m o societate
d e tip socialist, tn care bunăstarea
şi dreptatea v o r f i drepturi m oşteni­
te Încă de la naşterea fiecăru i con­
cetăţean. In viito r, va trebui să e v o ­
luăm In această d irecţie lntr-u n rlbm
care să depâşeascâ stagnarea secole­
lor. Pentru o ţară de m ărim ea şi d i­
versitatea Indiei, aceste sarcini sint
de-a dreptul imense. Porn in d de la
baza industrială, lim itată la indus­
tria tradiţională şi uşoară. In u ltim ii
22 de ani econom ia noastră s-a d ez­
v o lta t enorm , ca fo rţă şl diversitate.
Industria noastră produce astăzi
nu num ai m aşini-unelte, maşini g re ­
le, locom otive şi vagoane, dar şi o
sud-vietnameze
fa ce fructuoasă, interesantă şi agrea­ din V ietn a m
bilă. semnalate lupte in tre detaşamente Duminică în cursul unei conferii
V ă in v it acum, excelenţă, doamne a le fo rţelo r p atriotice şl unităţi ale ţe de presă speciale, nouă senato
lo r şi dom nilor, să rid icaţi paharele tru pelor am erlcano-saigoneze in a - au calificat drept .absurdă* politic
şi sâ toastăm pentru sănătaţea şi fe-, SA1G O N 13 (A gerpres). — In propiere dc G o Dau Ha. la 50 k ilo­ americană in V ie tn a m Ediţia de di
riclrea preşedintelui Consiliului de cursul nopţii de dum inică spre luni, m etri nord-vest de capitala sud-vict- mi ni că a ziarului „N e w Y o r k Timei
Stat a l Repu blicii Socialiste Româ' fo rţe le G uvernului revoluţionar pro­ nameză, şt în zona septentrională a publică pe o întreagă pagină un ap
nia şi a doam nei Ceauşescu, a exce­ v izo riu a l Republicii V ietnam ului de Vietnam ului de sud, lingă baza de la din partea unor organ izaţii pacifist
len ţei sale, prim ul m inistru Ion sud au bom bardat 16 p oziţii deţinute Dong Ha. N o i ciocniri intre grupuri care se pronunţă pentru încetare
G heorghe M au rer .şl a soţiei sale, a de trupele am erlcano-saigoneze în a le p a trioţilor şl unităţi m ilitare 1- războiului din Vietnam , cerind, tot
excelen ţei sale dom nul Mânescu d iverse regiuni sud-vietnam eze. Un nam ice au a vu t loc, de asemenea, in odată, am erican ilor să-şi manifestl
pentru prosperitatea poporului ro­ purtător d e cu vln t a l comandamen­ delta M ekongului şi în sectorul im ­ opoziţia faţă de politica vietn am ®
mân prieten şi pentru dezvoltarea tului am erican a ca lifica t drept im ­
portantului co m p lţx m ilitar am eri­ a Adm inistraţiei, participînd
continuă a prieten iei din tre popoa­ portante şase din tre aceste atacuri.
rele In d iei şl Rom âniei. T o t In u ltim ele 24 d e ore au fost can de la Da Nang. „Z iu a m oratoriului".
a 9 octom brie s-a îm p lin it un an de cind 1924 im portante zăcăm inte p etroliere din zo­ nului nord-am erlcan la tratativele cu autori­

struind societatea socialistă, el şi-a
fău rit o via ţă demnă, a d even it ctâ-
p in deplin pe munca şi destinele sa­
le. In faţa poporului nostru stă as­
tăzi un am plu program de dezvoltare
economică şi socială a cărui lnfâp-
lu ire v a accelera şl m al m u lt Înain­
tarea Rom âniei p e calea progresului
« i civilizaţiei.
V iaţa a demonstrat că pe măsură
ce ţările noastre Îşi dezvoltă econo­
m ia, ştiinţa, cultura se creează con­
diţii tot m al bune pentru lărgirea
colaborării, p e n t r u am plificarea
schimbului d e v a lo ri din tre R om â­
nia şi India. A v e m toate m otivele să
largă gam ă de in stalaţii industriale
rea războiului din Vietnam . S olidari
com plexe de o Înaltă tehnicitate, la
cu lupta poporului vietnam ez, ne e x ­
care puţini credeau câ vom aju n ge
prim ăm dorinţa ca tratativele de la
in a n ii de cind noi a m obţinut Inde­
Paris să ducă la Încetarea acestui
pendenţa. In acest proces* noi nu am
război — care com portă pericole
n eglija t să acordăm a ten ţie tuturor
gra ve pentru pacea întregii lum i, —
sectoarelor im portante din agricu l­
ia retragerea trupelor străine din
tură. N o i sperăm ca in viito ru l ap ro­
Vietnam. şi asigurarea tuturor condi­
piat să acoperim singuri necesităţile
ţiilo r ca poporul vietn am ez să hotă­
de cereale. Faţă de toate aceste rea­
rască singur asupra problem elor d ez­
lizări, noi a vem o m are recunoştin­
vo ltă rii sale — Inclusiv In ce p riveş­
te u nificarea ţării — fără nici un a- ţă pentru aju toru l econom ic şl teh­
nic p rim it din partea ţâ rilor priete­
mestec din afară.
ne. Contribuţia R om âniei la d ezvol­
Considerăm, de asemenea, câ este
In interesul păcii generale să se pună tarea noastră econom ică a fost in­
L
noul gu vern peruvlan, condus de gen e­
ralul Juan V elasco A lyarad o, a ordonat
exproprierea bunurilor societăţii nord-am eri-
cane „In tern ation al Petroleu m Company**, f i ­
lială a consorţiului fa m ilie i K o ck eleller, „Stan­
d ard O ll o f N e w Jersey“ . Evenim entul a fost
sărbătorit In întreaga ţară în cadrul a nume­
roase festivităţi, 0 octom brie devenind „Ziu a
dem nităţii naţionale". In tr-adevăr, este pen­
tru prim a oară cind un gu vern din A m erica
Latin ă înfruntă a tît de făţiş puternicul vecin
de la nord d ef R ţo G rande şl rezistă tuturor
presiunilor exercitate asupra sa.
Pentru poporul v peru vian perioada oare a
trecut de la exp rop rierea bunurilor societăţii
nele L a Brea şl Parinas fără sâ fi p lâ tit nici tăţile de la L im a a fost încredinţată fostului
un fe l de taxe a u torităţilor peruviene. Un cal­ colonel John Irw in . El a folosit tactica alter­
cul efectuat de M inisteru l de Finanţe a dus nării am eninţărilor cu zîmbetele, declarîndu-se
la edneluzia câ datoria societăţii faţă de statul dispus sâ încheie un acord cu condiţia ca gu­
peruvian se ridica la exorbitanta sumă de 690 vernul A lvarad o să plătească fa m ilie i Rocke-
m ilioane dolari care în loc să fl Intrat in vis- fe lle r 120 milioane dolari sub form ă de „des­
teria ţârii a fost .transferată in S U A şi îm păr­ păgubiri" pentru instalaţiile expropiate şi sâ
renunţe la cererea de a prim i 690 m ilioane do­
ţită acţion arilor sub form ă de „beneficii**, IP C
lari din partea IPC. Guvernul peruvian a ales
a refuzat însă să retu m eze această sumă, re-
Insă o altă cale. El a vărsat 80 m ilioane do­
curgînd la presiuni de tot felu l asupra Repu-
lari pe numele companiei nord-am ericane dar
a ordonat îngheţarea contului bancar a l aces­
teia, cerind ca IP C sâ plătească m ai în tîi da­
toria faţă de Peru şi numai după aceea vor
fl achitate „despăgubirile* cuvenite societăţii

capăt focarului de Incordara din O -
apreciem ca fructuoasă colaborarea rlentul Apropiat. Rom ânia s-a pro­
rom âno-indlană, rezultatele ei care nunţat şi se pronunţă cu consecven­
corespund pe deplin intereselor po­ ţă pentru soluţionarea conflictului pe
poarelor noastre, cauzei Înţelegerii, baza rezoluţiei Consiliului de Secu­
şi oolaborârii In lume. D ezvol­
ritate din noiem brie 1007, prin retra­
tarea relaţiilor din tre ţă rile noastre
gerea trupelor lsraellene din terito­
Îşi găseşte reflectare concretă In creş­
riile arabe ocupate, asigurarea inde­
terea şl diversificarea continuă a
pendentei şi integrităţii tuturor sta­
schim burilor economice, In lărgirea
telor din această zonă, rezolvarea
cooperării tehnlco-ştlinţifice, In In­
problem ei refu giaţilor palestinieni şl
tensificarea legăturilor culturale. N e
a altor problem e In conform itate cu
exprimăm convingerea că vizita pe
interesele lo r naţionale, ale păcii şl
o f re o facem acum In ţara dumnea­
securităţii internaţionale.
voastră, con vorb irile pe oare le vom
Ca ţară europeană Republica So­
a v e a v o r m arca un m oment im por­ cialistă Rom ânia acţionează coniec-
ta n t In evoluţia viitoare, pe plan
vşnt In direcţia Înfăptuirii secu­
multilateral, a rela ţiilor rom âno*in»
rităţii europene, convinsă câ realiza -
diene. rea acestui m are deziderat al popoa­
B go ele reiaţii dintre popoarele relor din Europa a r avea o conside­
s ’ rezultatul nemijlocit al rabilă influenţă pozitivă asupra în ­
făptuiri» , a eie se Întem eiază pe sti* tregului clim at internaţional, ar de­
— **• *lă pe respec- termina noi progrese pe calea des­
tr-ad evăr substanţială. Doresc sa mă
folosesc de acest p rilej pentru a e x ­
p rim a recunoştinţa noastră ţârit dv.
A ju toru l acordat de Rom ânia in e x ­
ploatarea petrolului, In ram urile in­
dustriei de rafin ărie şl petrochim ică
a fost de o im portanţă crucială. Mu­
m ele Gauhatl şl H aldia slnt scrise
cu litere m ari In istoria colaborării
indo-româno.
In relaţiile com erciale, schim buri­
le dintre ţările noastre s-au dezvol­
tat rapid, şi slnt bucuros să a firm câ
astăzi se în trevede o dezvoltare sub­
stanţială a lor şi pentru viitor.
In domeniul relaţiilor culturale,
program ele stabilite de comun acord
au d a L posibilitate unui număr de
studenţi, oameni de ştiinţă şi urtişti
să beneficieze de experienţa celei­
lalte ţări.
Domnule preşedinte. In toate aces­
„A n u l IP C "
nord-americane. Concom itent, reprezentanţii
IP C a d even it cunoscută sub num ele de „A n u l
guvernam entali au preluat toate Instalaţiile şi
IPC '*. Ilotă rirea guvernului de la L im a s-a
ed ificiile IP C , precum şl acţiunile societăţii.
bucurat de sprijinul Întregii op in ii p u b lic i şl
In acest clim at au început a doua şl a treia
tuturor partidelor politice, Intruclt ea a fost
rundă de tra ta tive tntre Irw in şi autorităţile
Îndreptată spre asigurarea suveranităţii naţio­
p eruviene dar nici acestea nu au dus la vreun
nale şi apărarea avu ţiilo r naturale In condiţii­
rezultat. W ashingtonul a început sâ slăbească
le respectării legilo r naţionale. D ar ea a avut
presiunile autorizind şi vîn zâ rile de arm e pen­
un ecou mult mai larg pe Întregul continent
bţlcii Peru. In Congresul S U A s-au ridicat tru Peru. Acum.. John Irw in este aşteptat din
latino-am erican, exem p lu l R epublicii Peru
voci care au cerut aplicarea „amendamentului nou să sosească la Lim a. Nu sint tncă cunos­
tiind tot mal m ult luat ca m odel pentru sta­
H lckenjooper4* care prevede anutyrea cotelor cute propunerile din valiza sa diplomatică. Dar
bilirea; rela ţiilor viito a re cu num eroasele so­
de im porturi din ţări ce adoptă o „atitudine guvernul peruvian a ţinut să facă o serie de
cietăţi nord-am ericene ce exploatează, reali-
Inamica ţă" fată de. Statele‘ .Unita. G uvernul precizări prin glasul ministrului minelor şl
zlnd p rofitu ri uriaşe, bogăţiile solului şl sub­
d e la W ashington a suspendat ajutorul econo­ energiei, care a declarat oft poziţia ţârii sale
solului continentului.
m ic şi vîn zârile de arm e către Peru. Dar totul în această problem ă nu a suferit nici o
In aceste zile, presa peruvianâ a trecut In schimbare. „O rice soluţionare a acestui con­
s-a soldat cu un *şec astfel Incit, tn faţa hotă­
revistă principalele m om ente a le conflictului
rî ril guvernului de la L im a de a rezista pre­ flict — a subliniat e l — va trebui sâ se Înca­
cu. societatea I P C Cind noul guvern d ţ la Ll^ siunilor, s-a ales „varianta diplomatică*' a dis­ dreze in legile peruviene*1.
ma a Început sâ exam in eze dosarul acestei cuţiilor.
companii, a reieşit că IP C exploata din anul Sarcina de a deveni reprezentantul gu ver­ L RETEG AN