Sunteți pe pagina 1din 5

Colapsul conştiinţei și Epoca anarhiei

   În ultimul timp s-a produs un colaps al conştiinţei în rândurile occidentalilor.


Nedumerirea, dezorientarea, inabilitatea de a face o diagnoză a evenimentelor, sunt
evidente. Și nu este de mirare, având în vedere viteza cu care s-au petrecut, în
lunile care au trecut, evenimente istorice radicale și cu consecințe la fel de radicale.

    Agresiune si eradicarea istoriei

China a eliminat autonomia fostei colonii Hong Kong, fără ca Occidentul să


reacționeze ori presa din Marea Britanie să sufle o vorbă. Dimpotrivă, Occidentul
avea ochii ațintiți asupra Americii, prevestindu-i colapsul. Privea exact în direcția
în care China dorea, dându-i ei oportunitatea de a agresa fosta colonie britanică. În
SUA, evenimentul brutal din 25 mai s-a transformat în anarhie, o anarhie
nemaicunoscută din anii ’60. Ea s-a extins și în Europa. Manifestări și acțiuni
anarhiste s-au produs în Marea Britanie, Belgia, Franța, iar mai nou și în Australia.
Ele sunt atât de radicale și de numeroase, încât dau impresia unui colaps
civilizațional.
Statuia lui Churchill a fost dărâmată, temporar, de anarhiști pe motiv că ar fi fost
rasist. Alte statui au fost dărâmate în Marea Britanie, Belgia, Franța și în alte locuri
cu scopul de a eradica „trecutul rasist” al Occidentului. Cele mai radicale acțiuni,
însă, s-au petrecut tot de unde au pornit, Minneapolis. În Minneapolis consiliul
municipal a decis desființarea poliției. Fabricile incendiate din oraș au anunțat că
nu se vor mai redeschide și că se vor muta în alte state.

În Buffalo, New York, 57 de polițiști și-au dat demisia după ce doi dintre ei au fost
suspendați din funcție pentru că au îmbrâncit un protestatar în vârstă. În New York,
poliția a cerut simpatie din partea presei pentru a-și putea face treaba fără a fi
demonizată în permanență, dar fără succes. În Atlanta, un grup de polițiști și-au dat
şi ei demisia.

    Vandalism

În California, steagul american a fost ars, în unele orașe din Old South statuile
confederale au fost dărâmate de anarhiști, iar în Seattle, unul din cele mai
„progresiste” orașe din lume (și orașul în care locuiește Bill Gates), mii de anarhiști
au ocupat primăria, au silit consiliul municipal să elimine poliția, și l-au silit și pe
primar (unul dintre cei mai „progresiști” primari ai Americii) să-și dea demisia.
Profesori universitari conservatori din diverse universități americane au fost
destituiți din funcție peste noapte. Unele biserici tradiționale au primit ordin de a
părăsi clădirile în care se întâlnesc, fiind acuzate de „rasism”.

Unele biserici au fost incendiate. Memorialul Comemorării Victimelor


Comunismului din Washington, D.C., a fost vandalizat. Tot mai multe străzi din
America au primit nume noi, „George Floyd”. Unele străzi, numite după figuri
istorice „rasiste” au fost redenumite. Anarhiștii au cerut schimbarea numelor
monumentelor istorice americane, a bazelor militare americane și a navelor
americane de război, pentru a elimina numele persoanelor „rasiste” pe care le
poartă pe moment.

O inchiziție nemaiîntâlnită în America din anii ’50 se derulează sub ochii noștri.
Dar ceva și mai grav se petrece în America, și, prin extensie în Occident: se
produce un gol al raţiunii, un colaps al conştiinţei la cetățenii lor. Nici chiar
oamenii cu judecată nu mai pot procesa pe dea-ntregul toate aceste evenimente
grave și implicațiile pe care ele le au. Deciziile devin tot mai greu de luat. Fiecare
mișcare politică, afirmație a Casei Albe, proiect legislativ, toate au fost politizate.

    Acuzaţii de rasism
„Ești rasist” este acuzația favorită a anarhiștilor la adresa persoanelor albe.
Anarhiștii din Seattle nu au cerut doar „reformarea” forțelor de ordine, ci „abolirea”
în totalitate a forțelor de ordine, reeducarea în masă a tuturor angajaților de stat, a
învățătorilor și a profesorilor universitari, pentru a elimina din ei „rasismul”. Au
cerut o amnistie generală pentru toți infractorii și închiderea închisorilor. Au cerut
„dreptate rasială” ca principiu suprem după care să fie reconfigurată întreaga
societate americană.

Există un precedent periculos: revoluția culturală a lui Mao care a ucis 30 de


milioane de oameni. Cei 30 de milioane au fost oameni care nu au putut fi
„reeducați” ori „reabilitați”.

Există, însă, un precedent istoric și mai periculos: confiscarea puterii politice de


către comuniști în Uniunea Sovietică. Anul 1917 a fost greu pentru Rusia. Sleită de
puterea militară, într-o stare de colaps economic și politic, într-o stare haotică,
oamenii au ieșit cu miile în stradă cerând schimbări. În conştiinţele lor era un vid
enorm. A fost exact momentul în care Germania l-a transportat pe Lenin din
Elveția, cu trenul, până la St. Petersburg. A ajuns acolo la timp. Mii de oameni
demonstrau pe străzile celui de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei. Lenin s-a
alăturat grupurilor de anarhiști pe străzi, devenind pentru ei un „mesia” al
momentului. Știm cu toții cum s-a terminat istoria începută în St. Petersburg în
toamna lui 1917. Este posibil ca ceva asemănător să se petreacă azi în Occident?
Am îndrăzni să spunem că nu e exclus. Este chiar posibil să fi pășit deja din era
post-Covid-19 în era anarhiei globale.

    Fiii și fiicele Iluminismului devin anarhiști


Fiii și fiicele Iluminismului ne numesc „iraționali”, în timp ce pe ei se numesc
„raționali” și „iluminați”. De fapt adevărul este chiar invers. Comportamentul
irațional al anarhiștilor continuă, atât a celor care demolează civilizația, istoria,
democrația și statul de drept în stradă cu cărămizi și frânghii, cât și al celor mai „cu
clasă”, care le demolează din sălile parlamentelor, a consiliilor municipale, din
birourile președinților de universități, ori din sălile de conferințe ale imenselor
agenții de presă și ziare.

Practic, este imposibil să cunoști ori să citești despre toate acțiunile anarhiste care
se petrec zilnic în Occident. Ele toate însă au aceeași temă în comun: persoanele de
descendență europeană și Occidentul în general sunt rasiști, fie că recunosc ori nu,
istoria lor e o istorie a exploatării rasiale, și tot ce a fost clădit în Occident în ultimii
2000 de ani a fost clădit prin exploatarea tuturor raselor, cu excepția celei europene.
Anarhiștii au dărâmat cu frânghiile şi o statuie a lui Cristobal Colon (Cristofor
Columb) în America, amplasată cu aproape 100 de ani în urmă de imigranții
italieni. Încă nu au dărâmat statuile lui Abraham Lincoln, dar unele dintre ele au
fost vandalizate. În Marea Britanie anarhiștii au făcut la fel cu statuia lui Cecil
Rhodes. Au dărâmat-o.

În America, 19 personalități au fost destituite din funcție ori au demisionat din


cauza unor afirmații „nepotrivite” la adresa evenimentelor zilei pe care le-au făcut,
ori pentru că au refuzat să promoveze perspectivele oficiale ale organizațiilor din
care fac parte privind subiectul. Printre victime se află un editor de la New York
Times și actori de la Hollywood. Unor poeți li s-au retras din același motiv premiile
acordate cu ani în urmă. Unele desene animate au fost interzise după ce au fost
etichetate „rasiste” ori că normalizează violența poliției. Showurile „rasiste” și
polițienești au fost scoase de pe ecrane.

William Jacobson, unul din cei mai influenți profesori de drept din SUA, a fost
atacat într-o scrisoare deschisă de către colegii lui de universitate datorită pozițiilor
lui conservatoare privind evenimentele zilei și rolul poliției în societate. Conform
unei declarații făcute de el, „oamenii trăiesc în frică în campusul universitar”.

Președintele Trump a fost atacat şi el pentru că a refuzat să modifice numele mai


multor baze militare americane, pe motiv că persoanele după care au fost numite au
fost rasiste. Panica și frica de noul val anarhist a intrat și în rândurile politicienilor
și, din nefericire, a unor lideri religioși. Democrații din Congresul SUA au
„îngenuncheat” în semn de solidaritate cu George Floyd, iar unele biserici și lideri
confesionali din America au emis „declarații” oficiale să dea de înțeles că nu sunt
rasiști, iar grupurile lor confesionale nu sunt rasiste.
    Extremişti radicalizaţi în universităţi

Cine sunt acești anarhiști, ce știm despre ei?

Sunt tineri radicalizați vreme de decenii, dar mai ales în cei 8 ani ai administrației
Obama. Sunt tineri care au fost educați într-un spirit ateu, hedonist, cu dispreț față
de America, de Occident în general, de creștinism, de credință, de descendenții
europeni. Au fost învățați să urască. Au fost educați în marxism și neo-marxism. În
ura de clasă. Că unele grupuri din societate sunt bune și altele rele. Că cele rele e
nevoie să fie anihilate. Prin reeducare, ori dacă reeducarea e fără succes, prin forță,
de către grupurile bune.

În America și în Occident s-au predat, de mulți ani deja, cursuri privind rasismul și
imperialismul occidental. Efectul acestei îndoctrinări oarbe se vede azi.
Pretutindeni. Sunt tineri care, la terminarea facultății, nu s-au putut integra în piața
de muncă pentru că le lipsea pregătirea profesională. În absența locurilor de muncă
au devenit cruciați ai multor cauze iraționale și extremiste, îmbrățișând cauze dintre
cele mai radicale: lupta împotriva rasismului, real ori ireal, feminismul, mișcările
ecologiste, mișcările climatice, anti-americanismul, anti-capitalismul, anti-
democrația, mișcările pentru „reîntoarcerea în natură”, mișcările pentru abolirea
căsătoriei, a familiei, a relațiilor de familie etc. Sunt tineri și mișcări care în ultimul
timp se intersectează pe străzile întregului Occident, crezând că istoria le pune la
dispoziție oportunitatea unică pentru a demola 2000 de ani de civilizație
occidentală și creștină.

Aceștia sunt ei: fiii și fiicele Iluminismului, ai lui Voltaire, Rousseau și Marx. Cei
care pretind a se închina în „Templul Raţiunii” şi resping orice conexiune cu
trecutul.