Teoria lui Sigmund Freud fara efect asupra psihologiei contemporane

eseu

Introducere in Psihologie

An 1- zi
 Psihanaliza are la bază o serie de teorii propuse de ,,părintele” acesteia,
primul psihoterapeut profesionist, Sigmund Freud, la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Astăzi cunoaştem psihanaliza ca paradigmă a psihologiei, procedeu de cercetare a
proceselor psihice, dar şi ca metodă de terapie. Teoriile freudiene au fost mereu
sever criticate deoarece au fost întemeiate în principal pe observaţii şi nu pe studii
ştiinţifice, spre deosebirea de terapia cognitiv-comportamentala, principalul
“adversar” al acesteia care foloseste teorii si tehnici validate stiintific (David,
2006).
Una din cele mai mari replici date psihanalizei freudiene este durata si
raportul costuri/beneficii ale terapiei. Daca psihanaliza are o durata medie de 5-6
ani, terapia cognitiv-comportamentala dureaza 25-40 de saptmani in medie,
ajungand la perioade mai indelungate in cazul unor psihodiagnostice severe
(David, 2006a, 2006b). Diferenta de durata intre aceste doua tipuri de terapie are
implicatii importante pentru pacient din punct de vedere al costurilor si al timpului
investit, timpul fiind un element cheie pentru membrii unei societati moderne. Un
alt aspect care diferentiaza semnificativ aceste abordari, dar care se poate incadra
tot la caracterul economic, este proprietatea ”do it yourself” a terapiei cognitiv-
comportamentale; aceasta forma de terapie doteaza pacientul cu tehnici si metode
de corectare, modificare si imbunatatire a comportamentului pe care le poate
practica si in absenta terapeutului pe cand in psihanaliza implica neaparat prezanta
unui terapeut, Freud sustinand ca este singurul care a reusit sa se
“autopsihanalizeze”. Mai mult, terapia cognitiv-comportamentala se poate practica
si in medii non-clinice, utilizand tehnologii precum videoconferinte sau sisteme de
proiectie 3D pentru a facilita comunicarea intre terapeut si pacient in situatii in care
spatiul este un obstacol. DiMattia sugereaza ca in situatii in care intalnirile
personale nu sunt posibile, conversatii telefonice cu caracter terapeutic pot
constitui o solutie optima si pot inlocui cu succes sedintele clasice (DiMattia,
2008)
Aaron Beck este unul din fondatorii terapiei cognitiv-comportamentale
(CBT) tehnica frecvent utilizata in psihoterapia modernă cunoscuta în întreaga
lume. El a revolutionat psihoterapia, prin indreptarea spre stiinta si date exacte,
pentru a valida eficacitatea tehnicilor utilizate in terapie (David, 2006) spre
depsebire de Freud ale carui tehnici isi avea radacina in observatii si nu in studii
experimentale riguroase.
Din 1884 pana in 1925, Freud a sustinut ca anxietatea indica un libidou
sexual care a fost descarcat inadecvat. Incepand cu anul 1926, Freud descrie
anxietatea ca fiind un sentiment de neajutorare in fata unor situatii percepute ca
fiind periculoase, fie ele reale, sau doar anticipate. Acesta sustinea ca una din
cauzele anxietatii este separarea de mama.
Astazi, conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor
Mentale (DSM IV, 1994), anxietatea se identifica prin panica, atacuri de panica,
fobii specifice, fobii sociale, tulburari obsesiv-compulsive, stres posttraumatic,
stres acut si anxietate generalizata, toate acestea corelate cu informatii
suplimentare referitoare la comorbiditate, frecventa relativa a subtipurilor in
comunitate, rata sexului, evolutie precum si patternul familial. Utilizarea
manualului in corelatie cu teste si scale specifice, permite diagnosticarea corecta a
tulburarilor de anxietate, fapt care combate criteriile de diagostic freudiene si care
permite o interventie clinica eficienta si functionala.
În postularea teoriei lui S. Freud, psihanaliza, numeroase concepte ce
fundamentează caracterul științific al acesteia au devenit în actualitate principii
nefondate istoric, cel puțin, și în mod special. Conform teoriei freudiene, la baza
comportamentului uman stau libidoul și thanatos-ul. . Aceste doua procese
psihologice au fost structurate în teorie progresiv, începând cu libidoul –potrivit lui
Freud în articolele "Psicoanalisis y teoria de la libido” 1923, omul este o ființă
sexuală încă de la vârsta de 0 ani , ulterior integrând și conceptul de thanatos,
explicat ca teama de moarte și dezvoltat în mai multe categorii de frici “fatale” –
Freud se îmbolnăvește, eveniment care certifică această opțiune a sa.
Teoria psihopatologului conține un grad ridicat de speculare, în parte se
datorează progresului medicinei endocrinologice, sau mai cu seamă, lipsei
acestuia, situație care nu poate susține o teorie fundamentată pe un process
psihologic precum libidoul, care se construiește in mare masură sub efectele
sistemului endocrin: endocrinologia ca domeniu medical avansează la mijlocul
secolului XX, potrivit unei publicaţii online a facultăţii Fayetteville din Arkansas,
SUA, în condițiile în care Sigmund Freud moare in 1939. Conform istoricului
acestei ramuri medicale-endocrinologia- doar în anii 1920-1930 s-au descoperit toți
hormonii steroizi, aici incluzând și cei gonadali: testosteronul și estrogenul,
responsabili de apariția caracterelor sexuale secundare.
Hipotalamusul, aflat în strânsă relație cu hipofiza, interconectați prin
sistemul port hipotalamo-hipofizar și tractusul nervos hipotalamo-hipofizar,
reglează centrul comportamenului sexual, precum și al sațietății, al somnului, al
stării de veghe și multe altele. Reglajul se realizează prin secretarea unor
neurohormoni care vor influența atât hormonii glandulotropi cât și cei
neglandulotropi. Vorbim aici de FSH (hormonul foliculostimulant) care este
responsabil de secreția de estrogen si LH(hormonul luteinizant), responsabil de
secreția de testosteron. Modul în care se desfașoară reglajul endocrin este edificat
abia după anii 1950, potrivit articolului anterior menţionat, când se vor dezvolta
biochimia și mecanismele de acțiune. Dan Cristescu împreună cu colaboratorii săi
la manualul de biologie publicat in 2008 , explică baza ştiinţifica a mecanismelor
mai sus prezentate. De asemenea, potrivit articolului “Testosterone for Low Libido
in Postmenopausal Women Not Taking Estrogen” publicat in The New England
Journal of Medicine, 2008, estrogenul isi revendica rolul de hormon ce controleaza
nivelul de libido al unei femei, impreună cu testosteronul.
Prin urmare, suntem conștienți de caracterul speculativ al teoriei freudiene în
ceea ce privește libidoul. Teoria sa despre acesta este insuficientă și inconsistentă
pentru a trece testul timpului; libidoul este intens supus influențelor hormonilor
gonadotropi si gonadali, astfel încât trebuie să acceptăm că o persoană care va
prezenta o disfuncție a secreției lor va prezenta și variații ale libidoului- simptom
care nu reduce totul la existența unei cauze pentru o nevroză, așa cum explică
psihanalistul, ci doar la o condiție medicală.
Prin urmare, suntem conștienți de caracterul speculativ al teoriei freudiene în
ceea ce privește libidoul. Teoria sa despre acesta este insuficientă și inconsistentă
pentru a trece testul timpului; libidoul este intens supus influențelor hormonilor
gonadotropi si gonadali, astfel încât trebuie să acceptăm că o persoană care va
prezenta o disfuncție a secreției lor va prezenta și variații ale libidoului- simptom
care nu reduce totul la existența unei cauze pentru o nevroză, așa cum explică
psihanalistul, ci doar la o condiție medicală.
Freud însă are şi teorii sau observaţii ce nu au putut fi încă infirmate, acestea
funcţionând practic ca şi axiome în special pentru psihanalişti. Acesta introduce
pentru prima dată termenul de ,,act ratat”, de asemenea cunoscut şi ca Freudian
slip. Ce a observat Freud la oameni, şi avea să şi studieze mai departe şi pe
pacienţii săi, este că tindem să facem greşeli de vorbire, să avem lapsusuri, să
uităm cuvinte sau locaţia unor obiecte. ,,Cel mai adesea se comit greşeli de vorbire
prin pronunţarea unui cuvânt foarte asemănător cu cel corect, iar această
asemănare le este multora suficientă pentru explicarea fenomenului.” ( Freud,
1923). Câteva exemple de acte ratate pe care Freud le oferă în prelegerea sa sunt
înlocuirea accidentală în timpul unui discurs a cuvântului ,,potrivnic” în loc de
,,potrivit” sau ,,tentaţii” cu ,,tentative”. De unele dintre acte ratate ne dăm seama,
de altele nu, însă conform lui Freud, se pare că ,,fenomenul este înzestrat cu sens,
are un sens. Prin sens înţelegem semnificaţie, intenţie, tendinţă şi poziţie într-un şir
de relaţii psihice” ( Freud, 1923). În 2012, la al 101-lea miting anual al APsA
(American Psychoanalytic Association), a fost prezentat un studiu conform căruia
aceste ,,freudian slips” ar fi fost validate ştiinţific. Conform articolului ,,Couldn’t
come quick enough: Theory behind the Freudian slip is finally proven after 111
years, new research claims” din DailyMail, publicat la 18 iunie, la acest studiu au
luat parte 11 pacienţi cu probleme de anxietate, fiecare fiind supus la şedinţe de
psihanaliză.
Psihanaliza ca paradigmă este un cuprins vast de teorii, printre care şi cea a
personalităţii, numită şi teoria structurală sau teoria instanţelor. Personalitatea este
tratată de toate paradigmele psihologiei în multe feluri de-a lungul timpului, însă
modelul propus de Sigmund Freud a teoriei structurale a fost, ca de fiecare dată,
ceva inedit pentru psihologie. Părerea cunoscutului neuropsihiatrului austriac
asupra formării personalităţii la om a venit sub o complet altă formă faţă de cele
cunoscute deja la vremea respectivă, aceasta clădindu-se pe 3 concepte de bază: Id
(cunoscut şi ca „Sine” sau ,,Se”, ,,das Es” în limba germană), Eul (sau Ego, ,,das
Ich” în lb. germană) şi Supraeul (sau Superego, ,,das Uber-Ich” în lb. germană).
Deşi cele 3 concepte au mai fost menţionate în lucrări anterioare, acestea nu aveau
un sens clar sau nu exisa o legătură între ele. În 1923 apare lucrarea „Eul şi Se-ul”
care ,,continuă şirul de idei început în eseul „Dincolo de principiul plăcerii”, apărut
încă în 1920”şi care practic conturează această teorie structurală (Freud, 2010). Pe
scurt, id-ul este considerat ca fiind exclusiv inconştient, setul de instincte primare
cu care plecăm la naştere (plăceri, nevoi), iar eul este partea organizată şi realistă.
(Snowden, Ruth (2006). Supraeul se presupune că ne-ar opri de la anumite acţiuni
pe care id-ul ne îndeamnă să le facem (Freud, 1923). Freud propune chiar şi un
model topografic în care apar şi noţiunile de conştient, preconştient şi subconştient.
Modelul era unic deoarece prezenta subconştientul (inconştientul) ca ocupând
enorm din psihicul nostru, preconştientul (memoria disponibilă) şi conştienţa fiind
doar o mică parte a psihicului. De asemenea, Freud spunea că “Egoul nu se
limitează clar de id, partea inferioara a acestuia îmbinându-se cu id-ul. Doar
dorinţele refulate sunt clar delimitate de ego datorită rezistenţelor şi refulărilor,
acestea putând ,,comunica” cu ego-ul doar prin id. Acest model are direct şi
indirect influenţă asupra teoriilor contemporane ale personalităţii, unii acceptându-l
încă în formă originală sau în variante uşor modificate, alţii construindu-şi
propriile teorii pe baza acestuia.
Ideile lui Freud au fost unice considerand nivelul de dezvoltare tehnologica
si medicala din parioada in care trait. Unul din conceptele cheie se refera la mutatii
in cadrul tratamentului psihologic. In acord cu opiniile din zilele lui, Freud a
inceput prin a crede ca schimbarile provin din ceea ce face si spune terapeutul, mai
apoi ajungand la concluzia ca aceste schimbari provin din procesarea de catre
pacient a informatiei provenita din interpretarea analistului, si nu doar din
acceptarea acesteia. Un aspect important al metodei terapeutice a lui Freud era
crearea prosibilitatii pacientilor de a invata despre credintele ce le au despre ei
insisi, despre oamenii importanti din jurul lor si ce cred ei ca vor si asteapta de la
aceste relatii. Spre deosebire de viziunea vremii, Freud considera pacientul ca fiind
un participant activ al terapiei (Frank, 2008). Telul tratamentului este posibilitatea
crearii unor schimbari durabile in personalitatea pacientilor printr-un proces de
iluminare a propriului eu pentru a il ajuta sa isi implineasca propria natura (Freud,
1964 apud. Frank, 2008). Prin aceasta formulare, Freud a facut ca psihanaliza sa
adreseze nu doar simptomele, ci si cauza.
 Metoda propusa de Freud (care asigura explorarea felului de a fi a unei
persoane, nevoile, credintele, reprezentarea eului si a obiectelor) necesita o
perioada indelungata de timp (uneori chiar ani) pentru a produce schimbari in
viziunea despre lume a pacientilor, acest fapt scazandu-i din relevanta in
“climatul” secolului XXI care are tendinta de a adresa simptomele prin metode
relativ rapide (numar redus de sedinte, medicamente). Totusi, aceasta metoda este
valoroasa pentru psihoterapia exploratorie si pentru acei oameni interesati de
cunoasterea de sine. In concluzie, ideea ca oamenii au inhibitii, simptome, anxietati
din cauza unor motive de care nu sunt constienti este la fel de relevanta pentru
psihologia psihanalitica a secolului XXI cum era pentru secolul XIX si desi metoda
de tratament a lui Freud are limitari practice, telul acestuia este relevant pentru
secolul XXI (Frank, 2008).

Bibliografie:
1. American Psychiatric Association, (1994) Manual de Diagnostic si Statistica

a Tulburarilor Mentale IV- versiune revizuita si tradusa, Editura Asociatiei

Psihiatrilor din Romania
2. David, D. ,(2006), Tratat de Psihoterapii Cognitiv Comportamentale,

Polirom
3. David, D., (2006), Psihologie Clinica si Psihoterapie, Polirom

4. David, D., DiMattia, D., Opre, A., (2008), Coaching Cognitiv

Comportamental in Organizatii, ASCR
5. Davis, S.R. et al, (2008), Testosterone for Low Libido in Postmenopausal

Women Not Taking Estrogen, The New England Journal of Medicine

6. Frank, G. (2008). A response to “The relevance of Sigmund Freud for the

21st Century”, Psychoanalytic Psychology, 25(2). 375-379. DOI:

10.1037/0736-9735.25.2.375
7. Freud, S., (1923), Psicoanalisis y teoria de la libido

8. Freud,S., (2010), Opere Esentiale/ Psihologia Inconstientului, Editura TREI

9. Freud, S.,(2010), Opere Esentiale/ Introducere in Psihanaliza, Editura TREI

10. Fayetteville University of Arkansas, http://faculty.uncfsu.edu/ssalek/Biol

%20610%20Endocrinology%20online/onlinenotes%20pdf/online1notes.pdf