Traian și Dochia

De Gheorghe Asachi

1. DATE DESPRE AUTOR SI OPERĂ

 Gheorghe Asachi:
o prozator şi dramaturg român pasionat de istorie care s-a născut
la Herţa, în nordul Moldovei (azi în Ucraina); pune în versuri legende
istorice ca “Traian şi Dochia”,  „Ştefan cel Mare înaintea Cetăţii
Neamţț”;
o precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din
întemeietorii nuvelei istorice la noi
o a condus numeroase reviste literare
o a publicat prima gazetă românească din Moldova, Albina
Românească (1838)
 conform lui George Călinescu “întâiul mit” simbolizând “constituirea însăşi a
poporului român” este mitul “Traian şi Dochia”;
 caracterul baladesc-legendar al textului tempereaza spiritul poetic, aduce
textul mai aproape de lumea reală;

2. REZUMAT

 Dochia este fiica lui Decebal, conducătorul Daciei, iar Traian, împăratul
Romei se îndrăgosteşte de aceasta şi încearcă să o cucerească. Dochia,
speriată, nu se lasă amăgită şi fuge în pădure, însă Traian o urmăreşte şi o
găseşte în cele din urmă. Nedorind să îşi trădeze patria, Dochia îl roagă pe
zeul Zamolxis să o salveze, transformându-se astfel în stană de piatră. Chiar
şi aşa, Traian nu încetează să o iubească.

3. VIZIUNE ISTORICĂ
 „Traian și Dochia” este o legendă versificată de Gheorghe Asachi
 se bazează pe un fapt real şi anume cucerirea Daciei de către romani;
 în text sunt prezente personaje istorice precum Decebal şi Traian;
 apar elemente de mitologie tracă: Zamolxis - unicul zeu;

4. VIZIUNE MITICĂ
 Mitul etnogenezei
- legenda prezintă formarea poporului roman prin contopirea a
două mari popoare: dacii și romanii; există adevăruri istorice care atestă
acest mit;
 - în maniera legendei mitice, textul explică apariţia pietrelor
megalitice din Ceahlău, Pietrele Doamnei sau Babele (personalitatea veche a
Daciei) şi Sfinxul (Bucegi);

 Dochia
- există două variante ale mitului:
o cea prezentată de Gheorghe Asachi în legenda „Traian şi Dochia” –
variantă în care se spune că Dochia ar fi fost fata regelui Decebal, de
care s-a îndrăgostit Traian;
o cea care susţine că Dochia ar fi avut un fiu, Dragobete, care s-a
însurat împotriva voinţei sale, iar ea, vrând să scape de nora ei o
supune la tot felul de încercări imposibil de realizat;

5. VERSIFICAŢIA
 rima este încrucişată
 ritmul este trohaic
 măsura versurilor este de 7-8 bătăi
 prin versificarea unei legende se demonstrează maturitatea limbii noastre;
 versificaţia clasică reprezintă echilibrul specific literaturii iluministe

6. INTERPRETARE

 Gheorghe Asachi redă povestea cuceririi Daciei ca pe un mit al unei iubiri

imposibile;
 personajele sunt simboluri ale unor civilizaţii: Dochia reprezintă poporul dac, iar
Traian reprezintă ameninţarea romană( sensul acuns dezvaluia spiritul iluminist
al textului);
 iubirea lui Traian faţă de Dochia este însăşi iubirea faţă de teritoriul dacilor;
 există dovezi istorice care dovedesc respectul romanilor pentru Dacia:
 ei o numesc DACIA FELIX (Dacia Fericită);
 dacii sunt reprezentaţi pe Columna lui Traian diferit de celelalte popoare
pe care acesta le-a cucerit(=>aprecia poporul dac);
 Dochia, fiica lui Decebal, refuză să cadă în braţele lui Traian, demonstrând
astfel loialitatea dacilor.(trasătură specifică acestora);
 Refuzul de aşi abandona identitatea este evidenţiat prin cele două războaie
(101-102; 105-106)

7. SIMBOLURI
 Muntele:
 reprezintă un Axis Mundi, o axă a lumii;
 locul de întâlnire dintre cer şi pământ;
 simbol masculin, impune stabilitate şi tăria de a rezista vicisitudinilor
timpului;
 pentru romani munţii şi codrii erau locurile de refugiu;
 în mentalitatea oamenilor trecutului, urcarea unui munte era
întotdeauna o ascensiune cu caracter ritual, iar pe plan psihologic
 semnifică încercarea omului de a depaşi propriile limite, o ascensiune
spirituală, o ridicare prin cunoaştere de sine.
 contemplarea muntelui ne provoacă un elan spre piscuri, ne îndeamnă
la o participare activă;
 ascensiunea Dochiei reprezintă ritualul prin care se conservă identitatea;
Piatra:
o simbol al pământului, participă la procesele fecundării şi naşterii
miraculoase a unor zei şi eroi mitici( zeul persan Mitra s-a născut
dintr-o stâncă);
o legătura mistică dintre piatra şi naştere este susţinută de diferite
basme şi legende care povestesc transformarea eroinelor în
stane de piatră;
o simbol al încremenirii identităţii primordiale=> eternizarea
spiritului Daciei;

 Zece:
 decada era considerată drept numărul desăvârşit care se află la baza
întregii creaţii universale;
 simbol al totalităţii, o regăsim şi în Decalog: cele 10 porunci formează o
unitate( Legea Divină);
 Codrul:
 topos labirintic, adeseori simbolozează o ameninţare;
 dezvaluie o lume haotică care îşi aşteaptă geneza;
 locul unde Dochia caută refugiu de ameninţarea romană:
 reprezită naşterea într-o nouă dimensiune => Dacia se va conserva în
plan spirtual =renaştere.