Sunteți pe pagina 1din 84

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Specializarea : ELECTROENERGETICĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ
Proiectarea circuitelor electrice principale ale unei CET
echipată cu două grupuri turbogeneratoare

Coordonator ştiinţific: Absolvent:


Conf. dr. ing. Gabriel Bendea Klein Ervin

~2008~
Lucrare de licenţă

Cuprins
Tema de proiect.........................................................................................................................3

Capitolul 1
Memoriu de prezentare...............................................................................................5

Capitolul 2
Stabilirea schemei electrice de conexiuni a circuitelor
primare şi a schemei de alimentare a serviciilor proprii.................................7
2.1. Tipuri de scheme utilizate pentru staţiile electrice de evacuare...................................7
2.1.1. Scheme cu un sistem de bare colectoare ...........................................................7
2.1.2. Scheme cu două sisteme de bare colectoare....................................................10
2.1.3. Scheme bloc......................................................................................................14
2.2. Scheme electrice de alimentare a serviciilor proprii din centralele electrice..............16
2.3. Schema electrică a staţiei de evacuare şi
de alimentare a serviciilor proprii din CTE de proiectat.............................................24

Capitolul 3
Alegerea transformatoarelor din schemă...........................................................26
3.1. Alegerea transformatoarelor de evacuare (T 1, T2)......................................................26
3.2. Alegerea transformatoarelor de servicii proprii bloc (TSPB1, TSPB2)......................26
3.3. Alegerea transformatoarelor de servicii proprii generale (TSPG1, TSPG2)...............27

Capitolul 4
Calculul curenţilor de scurtcircuit necesari
în vederea alegerii şi verificării echipamentelor electrice............................28
4.1. Scurtcircuit pe barele de 110 kV.................................................................................32
4.1.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu......................................32
4.1.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat..................................................36
4.1.3. Calculul curenţilor de şoc şi
a curenţilor echivalenţi termici prin celulele de 110 kV................................38
4.2. Scurtcircuit pe barele de SPG de 6 kV.......................................................................39
4.2.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu......................................39
4.2.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat..................................................43
4.2.3. Calculul curenţilor de şoc şi a curenţilor echivalenţi
termici prin celulele racordate la barele de SPG de 6 kV.............................45
4.3. Scurtcircuit pe barele de SPB de 6 kV........................................................................46
4.3.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu......................................46
4.3.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat..................................................50
4.3.3. Calculul curenţilor de şoc şi a curenţilor echivalenţi
termici prin celulele racordate la barele de SPB de 6 kV..............................53
4.4. Scurtcircuit la bornele generatorului...........................................................................54
4.4.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu......................................54
4.4.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat..................................................55
4.4.3. Calculul curenţilor de şoc şi a curenţilor echivalenţi
termici prin echipamentele racordate la bornele generatoarelor..................57

1
Lucrare de licenţă
Capitolul 5
Verificarea condiţiilor de pornire şi autopornire
a motoarelor electrice din cadrul serviciilor proprii......................................54
5.1. Verificarea condiţiilor de pornire...............................................................................54
5.2. Verificarea condiţiilor de autopornire........................................................................54

Capitolul 6
Alegerea şi verificarea aparatelor electrice din circuitele primare..........56
6.1. Alegerea şi verificarea întreruptoarelor......................................................................60
6.1.1. Alegerea întreruptoarelor...............................................................................60
6.1.2. Verificarea întreruptoarelor...........................................................................61
6.2. Alegerea şi verificarea separatoarelor.........................................................................61
6.2.1. Alegerea separatoarelor.................................................................................62
6.2.2. Verificarea separatoarelor.............................................................................62
6.3. Alegerea şi verificarea barelor colectoare..................................................................62
6.3.1. Alegerea barelor colectoare...........................................................................62
6.3.2. Verificarea barelor colectoare.......................................................................63
6.4. Proiectarea circuitelor de măsură................................................................................64
6.4.1. Stabilirea aparatelor de măsură şi
amplasarea în schemă a transformatoarelor de măsură................................65
6.4.2. Alegerea transformatoarelor de curent..........................................................66
6.4.3. Verificarea transformatoarelor de curent......................................................72
6.4.4. Alegerea transformatoarelor de tensiune.......................................................73
6.4.5. Alegerea descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă........................................79

Capitolul 7
Stabilirea soluţiei constructive pentru staţia electrică de evacuare.........80

Bibliografie................................................................................................................................81

2
Lucrare de licenţă
Tema de proiect

Să se proiecteze instalaţiile electrice ale centralei electrice de termoficare (CET) şi ale


staţiei de evacuare aferente acesteia,încadrate cu linie întreruptă în figura 1.

LEA 1 LEA 2 LEA 3 LEA 4

INSTALATIA DE CONEXIUNI DE 110kV

T1 T2

G1 G2

CET
Fig 1. Staţia electrică de proiectat

Date iniţiale de proiectare:

a) CTE este echipată cu două grupuri turbogeneratoare de 60 MW funcţionând pe cărbune;


b) liniile electrice LEA1, LEA2 , LEA3 şi LEA4 prin care se evacuează energia electrică
produsă în sistemul S, au tensiuni nominale Un=110kV, lungimile l1=l2=l3= l4=120 [km] şi
reactanţa unitară xo=0,4 [Ω/km];
c) sistemul electroenergetic echivalent S, la nivelul barei de racord are tensiunea nominală
UBn=110 [kV] şi puterea de scurtcircuit Sk=1800 [MVA];
d) circuitul apei de răcire este de tip închis, CET fiind echipată cu turnuri de răcire;
e) liniile electrice LEA1, LEA2, LEA3 şi LEA4 sunt dimensionate în varianta „3+1”.

3
Lucrare de licenţă

Probleme de rezovat:

I) Stabilirea schemei electrice de conexiuni a circuitelor primare şi a schemiei de alimentare


a serviciilor proprii;
II) Alegerea transformatoarelor din schemă;
III) Calculul curenţilor de scurtcircuit necesari în vederea alegerii şi verificării echipamentelor
electrice;
IV) Verificarea condiţiilor de pornire şi autopornire a motoarelor electrice de servicii proprii;
V) Alegerea şi verifcarea întreruptoarelor,separatoarelor şi barelor colectoare.
VI) Stabilirea soluţiei constructive pentru staţia electrică de evacuare.

4
Lucrare de licenţă

Capitolul 1
Memoriu de prezentare
Tema de proiect este: Proiectarea circuitelor electrice principale ale unei CET
echipată cu două grupuri turbogeneratoare. În cele şapte capitole ale lucrării sunt prezentate
problemele referitoare la tipul de echipamente şi aparate folosite precum şi modul de dispunere
al acestora în schemă, dimensionarea, alegerea şi verificarea acestora, atât pentru regim normal
de funcţionare cât şi pentru regimul de scurtcircuit.
Capitolul doi cuprinde prezentarea câtorva tipuri de scheme electrice utilizate pentru
staţiile electrice de evacuare, scheme bloc şi scheme electrice de alimentare a serviciilor proprii
din centralele electrice.
Pe baza celor prezentate în acest capitol, se optează pentru o schemă monofilară a
centralei şi staţiei de evacuare a energiei electrice, care reprezintă soluţia optimă respectând
următoarele criterii: siguranţa în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, elasticitate în
funcţionare si economicitate.
În capitolul trei este prezentat modul de alegere al transformatoarelor de evacuare (T1,
T2), al transformatoarelor de servicii proprii bloc (TSPB1, TSPB2) şi al transformatoarelor de
servicii proprii generale (TSPG1, TSPG2). Pentru alegerea transformatoarelor este nevoie de un
calcul de puteri. Transformatoarele se aleg în funcţie de aceste puteri calculate şi în funcţie de
tensiuni .
În capitolul patru se prezintă calculul curenţilor de scurtcircuit supratanzitoriu şi
stabilizat. Curenţii de scurtcircuit se calculează pe barele colectoare de 110 kV, pe barele
colectoare de servicii proprii bloc de 6 kV, pe barele colectoare de servicii proprii generale de
6 kV şi la bornele generatorului. Aceşti curenţi sunt necesari pentru alegerea aparatelor de
comutaţie de pe nivelul de înaltă tensiune şi medie tensiune, precum şi la alegerea aparatelor de
transformatoarelor de măsură şi protecţie. Acest calcul se face după ce în prealabil s-au calculat
reactanţele şi tensiunile electromotoare corespunzătoare fiecărui element component al schemei
monofilare.
Capitolul cinci conţine verificarea condiţiilor de pornire şi autopornire a motoarelor
electrice din cadrul serviciilor proprii. Pentru verificarea condiţiei de pornire se ia în considerare
pornirea celui mai mare motor şi se calculează tensiunea de revenire pe bara de servicii proprii
de bloc de 6 kV. Pentru a nu perturba funcţionarea celorlalte motoare racordate la bara de SPB,
la pornirea celui mai mare motor, trebuie satisfăcută condiţia :

U*rev(P) ≥ 0,85

La verificarea condiţiei de autopornire a motoarelor se determină tensiunea de revenire


pe bara de SPB de 6 kV la autopornirea tuturor motoarelor. Condiţia care trebuie satisfăcută este:

U*rev(AP) ≥ 0,7

În capitolul şase se prezintă alegerea şi verificarea întreruptoare, separatoare, barelor


colectoare. Tot în acest capitol se mai prezintă şi proiectarea circuitelor de măsură. În cadrul
proiectării circuitelor de măsură în primă fază se stabilesc aparatele de măsură şi amplasarea în
schemă a transformatoarelor de măsură. Apoi se aleg şi se verifică transformatoarele de curent,
se aleg transformatoarele de tensiune şi se aleg descărcătoarele cu rezistenţă variabilă.
Pentru alegerea barelor colectoare se face un calcul de circulaţie de puteri.
Întreruptoarele se aleg pe baza urmărtoarelor condiţii:
- condiţii ambientale de funcţionare;
5
Lucrare de licenţă
- frecvenţă nominală;
- tensiune nominală;
- curent nominal;
- capacitate de rupere nominală.
La verificarea întreruptoarelor trebuie satisfăcute condiţiile:

işoc ≤ Ild şi Iet ≤ Ilt

Separatoarele se aleg în funcţie de:


- condiţii ambientale de funcţionare;
- frecvenţă nominală;
- tensiune nominală;
- curent nominal;
- sistemul de acţionare.
La verificarea separatoarelor trebuie satisfăcute condiţiile:

işoc ≤ Ild şi Iet ≤ Ilt

La alegerea transformatoarelor de curent şi transformatoarelor de tensiune se face un


calcul al puterii secundare pentru fiecare transformator în parte.
Pentru transformatoarele de tensiune trebuie satisfăcută condiţia :

0,25·SSn ≤ SS ≤ SSn

Dacă această condiţie nu este satisfăcută, atunci în secundarul transformatoarelor de


tensiune se introduc rezistenţe suplimentare, care se calculează cu relaţia:

2
U Sn
RS 
S S min

Transformatoarele de curent sunt verificate dacă se verifică condiţia :

işoc ≤ Ild şi Iet ≤ Ilt

În capitolul şapte este pezentată în planşa 2 soluţia constructivă a staţiei de evacuare a


energiei electrice către cele două sisteme electroenergetice

6
Lucrare de licenţă

Capitolul 2
Stabilirea schemei electrice de conexiuni a circuitelor
primare şi a schemei de alimentare a serviciilor proprii
2.1. Tipuri de scheme utilizate pentru staţiile electrice de evacuare

2.1.1. Scheme cu un sistem de bară colectoare

Schemele cu un sistem de BC nesecţionate conţin un singur nod de conexiuni la care


sunt racordate circuitele instalaţiei, echipate conform precizărilor din paragraful 2.2.
Observaţie: În cele ce urmează, circuitele racordate la BC se vor reprezenta simplificat,
fără indicarea tuturor echipamentelor, dar aceste echipamente în realitate există şi sunt plasate
conform precizărilor din paragraful 2.2. Facem aceste simplificări doar pentru a nu încărca prea
mult schemele ce urmează să le prezentăm şi a facilita, prin aceasta, înţelegerea lor.
În fig. 2.1 prezentăm un exemplu de schemă cu un sistem de BC nesecţionate.

L1 Ln
CLP CLP

SL SL

I I

SB SB
BC
SB SB SB SB

I I I I

G1 T1 T2 G2

Fig. 2.1- Schemă cu un sistem de BC nesecţionate


Principalele avantaje ale schemelor cu un sistem de BC nesecţionate sunt:
 prezintă o configuraţie simplă;
 numărul de echipamente electrice din schemă este relativ redus în comparaţie cu majoritatea
celorlalte tipuri de scheme;
 necesită investiţii mai mici pentru realizarea schemei;
 probabilitatea unor defecte sau a unor manevre greşite este relativ redusă.
Datorită avantajelor menţionate, schemele cu un sistem de BC nesecţionate sunt folosite pe
scară largă atât în cazul posturilor de transformare, cât şi în staţiile electrice de ÎT în care converg însă
reţele cu un grad mai ridicat de rezervare.
Principalul dezavantaj al acestui tip de scheme îl reprezintă faptul că defectarea sau
necesitatea efectuării unor revizii/reparaţii la sistemul de BC sau la oricare din separatoarele de
bare înseamnă întreruperea funcţionării tuturor circuitelor racordate la respectivul sistem de BC,
deci la scoaterea din funcţiune a întregii scheme.

Dezavantajul menţionat anterior poate fi limitat printr-o secţionare longitudinală a


sistemului de BC (fig. 2.2) în două sau mai multe secţii de bare colectoare (SBC). Astfel,

7
Lucrare de licenţă
numărul circuitelor scoase din funcţiune la o revizie/reparaţie a unei secţii de bare se reduce doar
la acele circuite racordate la secţia avariată (de exemplu, la o secţionare în două SBC, numărul
circuitelor afectate se înjumătăţeşte).
L1 Ln
CLP CLP

SL SL

I I

SB SB
SBC1 SBC2
BC CL
SB SB SB SB

I I I I

G1 T1 T2 G2

Fig. 2.2 - Schemă cu un sistem de BC secţionate (CL - cuplă longitudinală)


În majoritatea cazurilor, între secţiile de bare colectoare (SBC) se justifică preve-derea
unei posibilităţi de legătură directă, prin cuplă longitudinală (CL), ca în fig. 2.2. Variantele de
echipare ale unei celule de cuplă longitudinală sunt prezentate în fig. 2.3.
Cupla longitudinală cu un singur separator (fig. 2.3.a) necesită o investiţie minimă. În schimb,
această soluţie oferă o elasticitate foarte redusă în exploatare. La o avariere a separatorului SC sunt
scoase din funcţiune ambele secţii de bare (SBC1 şi SBC2).
Acest dezavantaj poate fi parţial remediat prin prevederea unui al doilea separator de cuplă (fig.
2.3.b). Cele două separatoare (SC1 şi SC2) se pot separa reciproc, ceea ce permite menţinerea în
funcţiune a uneia dintre cele două SBC. Ambele variante (a şi b), fiind echipate doar cu
separatoare, prezintă dezavantajul că manevrarea cuplei longitudinale este posibilă doar în lipsa
sarcinii (când prin CL nu trece curent).
SBC1 SBC2 SBC1 SBC2 SBC1 SBC2

SC1 SC2 SC1 SC2

SC TC ICL
a). b). c).

Fig. 2.3 - Variante de echipare a celulei de cuplă longitudinală


Elasticitatea maximă o conferă cupla longitudinală cu întreruptor (fig. 2.3.c), care
implică însă şi o investiţie mai mare. Întreruptorul cuplei (ICL) este flancat de două separatoare
(SC1 şi SC2), care permit separarea vizibilă a întreruptorului faţă de cele două SBC, iar în
imediata sa vecinătate se găseşte transformatorul de curent (TC). Conectarea/deconectarea cuplei
se face numai prin întreruptorul ICL (capabil să stingă arcul electric), cele două separatoare
menţinându-se, de obicei, închise (rezervă caldă), în scopul reducerii duratei manevrelor.
Excepţie face situaţia unor lucrări de revizie sau reparaţie la ICL, când SC1 şi SC2 se deschid.
Întreruptoarele sunt cele mai solicitate echipamente din staţiile electrice şi, din acest
motiv, sunt supuse celor mai frecvente lucrări de întreţinere/reparaţie. Pe durata efectuării
acestor lucrări se întrerupe funcţionarea circuitului deservit de acel întreruptor şi, ca urmare, se
înregistrează daune. Pentru reducerea acestor daune se poate utiliza un întreruptor suplimentar,
intercalat pe o legătură ocolitoare, care să poată înlocui, pe rând, câte un întreruptor din cadrul
instalaţiei electrice de conexiuni.
Sistemul de ocolire a întreruptoarelor se mai numeşte şi sistem de transfer.

8
Lucrare de licenţă
Un exemplu de staţie prevăzută cu un sistem de bare colectoare şi sistem de ocolire a
întreruptoarelor este prezentată în fig. 2.4.
Instalaţia de ocolire a întreruptoarelor este formată din:
 întreruptorul de ocolire (IOC), care, împreună cu separatoarele sale (S1 şi S2), formează cupla
de ocolire;
 sistemul de bare de ocolire (BOC);
 separatoarele de ocolire (SOC), care permit o racordare selectivă la bornele circuitului al cărui
întreruptor urmează să fie ocolit.
Manevrele pentru ocolirea unui întreruptor aflat în funcţiune trebuie astfel etapizate
încât să nu fie întrerupt tranzitul de energie pe circuitul respectiv. Astfel, de exemplu, pentru
ocolirea întreruptorului liniei L1 se va proceda în felul următor:
 se închid S1, S2 şi apoi se conectează IOC (pentru verificarea izolaţiei BOC) şi, prin aceasta,
BOC sunt puse sub tensiune;

L1 L2
BOC

SOC1 S2 SOC2
CLP CLP

SL SL
IOC
I I

SB S1 SB
BC

SB SB

I I

ST ST

SOC3 SOC4

T1 T2

Fig. 2.4- Schemă cu un sistem de bare colectoare şi sistem de ocolire a întreruptoarelor


 în continuare există posibilitatea închiderii separatorului SOC1 şi acest lucru ar reprezenta o
manevră corectă, numai că ea nu este admisă de Regulamentul de manevre din următorul
motiv: În instalaţiile electroenergetice există numeroase separatoare care se acţionează
manual. Aceste separatoare sunt amplasate în instalaţie la distanţe de ordinul zecilor sau chiar
sutelor de metri de camera de comandă. Astfel, conectarea lui IOC se comandă din camera de
comandă, după care, una din persoanele care execută manevra se deplasează în instalaţie cu
scopul închiderii lui SOC1. Pe durata deplasării, este posibilă producerea unui scurtcircuit pe
linia L1, care va fi deconectată prin întreruptorul I. Numai că persoana în cauză necunoscând
acest lucru, ajunge la SOC1 şi închizându-l conectează un scurtcircuit printr-un separator
(alimentează scurtcircuitul de pe L1 din BOC), ceea ce poate duce la avarierea separatorului
SOC1 şi la periclitarea integrităţii fizice a persoanei respective. În consecinţă, ordinea în care
se vor executa manevrele este următoarea:

9
Lucrare de licenţă
 după verificarea izolaţiei BOC, se deconectează IOC, apoi se închide SOC1 şi, ulterior, se
conectează din nou IOC, prin aceasta dublându-se alimentarea liniei L1 (pe de o parte prin I,
iar pe de altă parte prin sistemul de ocolire).
 se deconectează I şi se deschid, în ordine, SL şi SB. În această situaţie, linia L1 este alimentată
pe traseul marcat cu linie întreruptă în fig. 2.4 (S1 - IOC - S2 - BOC - SOC1 - L1). În această
configuraţie se pot executa lucrări la întreruptorul liniei, iar rolul acestuia este preluat integral
de întreruptorul de ocolire IOC.
După efectuarea lucrărilor de revizie/reparaţie la întreruptorul liniei, se revine în
schemă normală de funcţionare astfel: se închid, în ordine, SB şi SL; se conectează IOC; se
deschide SOC1; se deconectează IOC; se deschid S1 şi S2.
Prin întreruptorul de ocolire IOC se alimentează, pe rând, câte un singur circuit.
Ocolirea simultană a două întreruptoare ar implica o condiţionare reciprocă a continuităţii în
funcţionarea acestor două circuite. Astfel, de exemplu, o avarie pe unul din circuite ar conduce la
deconectarea simultană, prin IOC, a ambelor circuite.
După cum se poate observa în fig. 2.4, pentru ocolirea întreruptoarelor din celulele de
transformator cu două înfăşurări, aceste celule trebuie echipate suplimentar cu un separator de
transformator (ST).

2.1.2. Scheme cu două sisteme de bare colectoare

Schemele cu două sisteme de bare colectoare au o largă răspândire în instalaţiile


electroenergetice care alimentează consumatori mai importanţi. În comparaţie cu schemele cu un
sistem de bare colectoare, aceste scheme oferă un grad de elasticitate sporit prin posibilitatea
racordării circuitelor la oricare din cele două bare colectoare.
Fiecare circuit se racordează la una din cele două bare colectoare prin intermediul unui
întreruptor şi a unuia din cele două separatoare de bare (fig. 2.5).
În fig. 2.5 se prezintă un exemplu de staţie electrică prevăzută cu două sisteme de bare
colectoare nesecţionate.
L1 Ln
CLP CLP

SL SL
TC
I I
ICT

SB1 SB2 SC1 SC2 SB1 SB2


BC2
BC1
SB1 SB2 SB1 SB2 SB1 SB2 SB1 SB2

I I I I

G1 T1 T2 G2

Fig. 2.5 - Schemă cu două sisteme de bare colectoare nesecţionate


Fiecare celulă este echipată cu două separatoare de bare (SB1 şi SB2), care sunt folosite
atât pentru izolarea întreruptorului faţă de cele două sisteme de bare colectoare, cât şi pentru
selectarea sistemului de bare la care circuitul respectiv urmează să fie racordat.
Schemele cu două sisteme de bare colectoare pot funcţiona în una din următoarele
configuraţii:

10
Lucrare de licenţă
 toate circuitele sunt racordate la una din barele colectoare, numită bară de lucru, în timp ce
cealaltă bară colectoare este scoasă de sub tensiune şi se numeşte bară de rezervă. În această
configuraţie întreruptorul de cuplă transversală (ICT) este deconectat, existând posibilitatea ca
separatoarele sale (SC1 şi SC2) să fie deschise (cuplă transversală în rezervă rece) sau închise
(cuplă transversală în rezervă caldă), situaţie ilustrată în fig. 2.5;
 ambele sisteme de bare colectoare sunt sub tensiune, unele circuite fiind racordate la o bară,
iar altele la cealaltă bară, ICT fiind deconectat (regim de lucru pe ambele bare, cu cupla
transversală deschisă);
 o configuraţie identică cu cea anterioară, cu deosebirea că ICT este conectat (regim de lucru
pe ambele bare, cu cupla transversală închisă).
Cuplarea celor două sisteme de bare prin închiderea ambelor separatoare de bare ale
unui acelaşi circuit presupune riscul unor avarii grave (de exemplu, un scurtcircuit pe una din
bare conduce la deconectarea ambelor sisteme de bare, deci la scoaterea din funcţiune a întregii
scheme) şi, în consecinţă, o astfel de funcţionare a schemei este strict interzisă. Cuplarea celor
două sisteme de bare poate fi făcută numai prin întreruptorul cuplei transversale (ICT). Într-o
astfel de configuraţie, un eventual scurtcircuit pe una din bare va conduce la deconectarea lui
ICT şi, ca urmare, cealaltă bară poate fi menţinută în funcţiune.
Cupla transversală este un subansamblu specific tuturor schemelor cu un singur
întreruptor pe circuit şi două sau mai multe sisteme de bare colectoare. Funcţiile pe care le poate
îndeplini întreruptorul cuplei transversale sunt următoarele:
1. Punerea sub tensiune a unui sistem de bare colectoare cu scopul de a verifica starea izolaţiei
acestuia. În eventualitatea unui scurtcircuit, bara de la care se face alimentarea este menţinută
în funcţiune prin deconectarea lui ICT.
2. Legarea în paralel a două sisteme de bare colectoare, ambele aflate sub tensiune. Între cele
două sisteme de bare legate prin cupla transversală, circuitele pot fi redistribuite fără a fi
necesare întreruperi în funcţionarea acestora.

TC
I
ICT

SB1 SB2 SC 1 SC 2
BC2
BC1

Fig. 2.6 - Trecerea unui circuit de pe o bară pe cealaltă


O astfel de manevră de trecere a unui circuit de pe o bară pe cealaltă trebuie începută cu
dublarea legăturii circuitului la ambele bare. Spre exemplu, în fig. 2.6, se închide separatorul SB2.
Sunt create astfel condiţiile ca celălalt separator (SB1) să poată fi deschis fără pericol de întrerupere
a sarcinii circuitului. Manevrarea sub sarcină a celor două separatoare este posibilă ca urmare a
egalităţii tensiunilor pe contactele separatoarelor, condiţie asigurată de cupla transversală. O
eventuală deschidere a cuplei transversale ar anula această egalitate şi manevrarea separatoarelor
nu ar mai fi posibilă. Din acest motiv, pe durata manevrării separatoarelor se iau toate măsurile
necesare pentru a preveni o eventuală deschidere a cuplei transversale (se anulează automatizările
care pot provoca deconectarea lui ICT).
3. Deconectarea unui circuit când întreruptorul circuitului respectiv refuză declanşarea. În acest
scop, circuitul respectiv se mută pe una din bare, degajată în prealabil de orice alt circuit (de
exemplu, în fig. 2.6, după conectarea cuplei transversale, circuitul se mută pe BC2, închizând
SB2 şi deschizând SB1). Apoi, prin deconectarea cuplei transversale, bara respectivă este
scoasă de sub tensiune şi, implicit, circuitul în cauză este deconectat.

11
Lucrare de licenţă
4. Ocolirea unui întreruptor cu două scurte întreruperi în funcţionarea circuitului respectiv.

TC
I
ICT

SB1 SB2 SC1 SC 2


BC2
BC1

Fig. 2.7 - Ocolirea unui întreruptor prin intermediul cuplei transversale


Ocolirea se realizează prin cupla transversală în serie cu una din bare, degajată în
prealabil de orice alt circuit (în fig. 2.7 este BC2), şi o legătură şunt care înlocuieşte întreruptorul
ocolit. Cele două scurte întreruperi în funcţionare sunt necesare pentru desfacerea şi, în final,
refacerea legăturilor la întreruptorul scos în revizie. Datorită, în special, acestor două întreruperi,
ocolirea întreruptoarelor prin cupla transversală se foloseşte în staţiile care alimentează
consumatori mai puţin importanţi sau care fac parte din reţele cu un grad de rezervare mai
ridicat.
În cazul schemelor cu două sisteme de BC frecvent se justifică secţionarea
longitudinală a unuia dintre cele două noduri de conexiuni. Pentru o elasticitate ridicată, aceste
scheme se echipează cu trei cuple: una longitudinală şi două transversale. O astfel de schemă
este prezentată în fig. 2.8.
În condiţiile unei elasticităţi mai reduse, investiţiile pot fi micşorate prin folosirea unei
singure cuple cu funcţii multiple în locul celor trei cuple amintite mai sus. O astfel de cuplă se
numeşte cuplă longo-transversală (fig. 2.9) şi ea poate fi configurată, pe rând, ca şi cuplă
longitudinală (S1 - ICLT - S3), respectiv cuplă transversală între bara BC2 şi secţia SBC11 (S1 -
ICLT - S4) sau secţia SBC12 (S2 - ICLT - S3).
L1 L2
CLP CLP

SL SL

I I
ICT1 ICT2

SC1 SC2 SB1 SB2 SB1 SB2 SC1 SC2


BC2
SBC11 SBC12
BC1
SB1 SB2 SB1 SB2 SC1 SC2 SB1 SB2 SB1 SB2

I I ICL I I

G1 T1 T2 G2

Fig. 2.8 - Schemă cu două sisteme de bare colectoare, având o bară secţionată
BC2
SBC11 SBC12
BC1
S1 S2 S3 S4

ICLT TC

Fig. 2.9 - Cupla longo-transversală

12
Lucrare de licenţă
În cazul în care ambele sisteme de BC sunt secţionate, se poate folosi una din cuplele
cu funcţii multiple prezentate în fig. 2.10. În varianta din fig. 2.10.a pot fi realizate, pe rând, două
cuple transversale (S1 - IC - S2 şi S3 - IC - S4) şi două longitudinale (S1 - IC - S3 şi S2 - IC - S4).
În cazul variantei din fig. 2.10.b, în locul celor două cuple longitudinale, pot fi realizate două
cuple în cruce (S1 - IC - S3 şi S2 - IC - S4).
SBC21 SBC22 SBC21 SBC22
BC2 BC2
SBC11 SBC12 SBC11 SBC12
BC1 BC1
S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S4

IC IC

a). b).
Fig. 2.10- Cuple cu funcţii multiple pentru schemele cu două sisteme de BC, ambele secţionate
Sistemul de ocolire a întreruptoarelor folosit în cazul schemelor cu un sistem de BC
poate fi aplicat şi în cazul schemelor cu două sisteme de BC. Toate precizările făcute în
paragraful respectiv rămân valabile şi la schemele cu două sisteme de BC.
În fig. 2.11 se prezintă un exemplu de schemă cu două sisteme de BC şi sistem de
ocolire a întreruptoarelor.
L1 L2
BOC
SOC1 SOC2 S3
CLP CLP

SL SL

I I IOC
ICT

SB1 SB2 SB1 SB2 S1 S2 SC1 SC2


BC2
BC1
SB1 SB2 SB1 SB2

I I

ST1 ST2

SOC3 SOC4

T1 T2

Fig. 2.11- Schemă cu două sisteme de BC şi sistem de ocolire a întreruptoarelor


La ocolirea întreruptoarelor din schemele cu două sisteme de BC, trebuie avut grijă ca
în timpul manevrei de dublare a alimentării circuitului, cele două căi de alimentare să fie
racordate la un acelaşi sistem de BC.
Schema din fig. 2.11conţine două cuple: transversală şi de ocolire. În variantele
prezentate în fig. 2.12 cele două cuple pot fi realizate, pe rând, folosind un singur întreruptor de
cuplă. În cazul ambelor variante, separatorul S5 poate lipsi. În varianta din fig. 2.12.a, pentru
realizarea cuplei transversale trebuie pusă sub tensiune bara de ocolire (BOC), ceea ce poate
complica într-o oarecare măsură desfăşurarea manevrei de configurare a cuplei transversale.

13
Lucrare de licenţă
Acest neajuns este eliminat în cazul variantei din fig. 2.12.b, la care cupla transversală se
realizează fără punerea sub tensiune a BOC.
BOC BOC
S3 S3

I(CT+OC) I(CT+OC)

S1 S2 S4 (S5) S1 S2 S4 (S5)
BC2 BC2
BC1 BC1
a). b).
Fig. 2.12 - Variante de cuple cu funcţii multiple pentru schemele cu două sisteme de BC
şi sistem de ocolire a întreruptoarelor

2.1.3. Scheme bloc

Schema bloc, în varianta de bază, reprezintă un ansamblu caracterizat prin faptul că


funcţionarea sa este posibilă doar în condiţiile funcţionării tuturor elementelor sale componente.
Din punct de vedere al conexiunilor, componentele schemelor bloc sunt frecvent legate în serie,
fără ca aceasta să reprezinte însă o regulă.

S
I
L
TES TES

S
GS GS
T TSP TSP

a). b). c).


Fig. 2.13 - Variante de bază ale schemelor bloc
În fig. 2.13sunt prezentate trei exemple de scheme bloc:
 un bloc transformator - linie (fig. 213.a);
 un generator legat bloc cu două transformatoare: unul pentru evacuarea puterii în sistem
(TES), iar celălalt (TSP) pentru alimentarea serviciilor proprii (fig. 2.13.b);
 acelaşi tip de bloc, la care pe ramura de evacuare a puterii în sistem este înseriată o linie (fig.
2.13.c).
Extremităţile schemelor bloc pot fi racordate la bare colectoare sau în nodurile
schemelor poligonale.
Caracteristicile schemelor bloc, în varianta de bază, sunt următoarele:
 utilizarea unui aparataj de comutaţie minim între componentele aceluiaşi bloc;

14
Lucrare de licenţă
 lipsa unor legături intermediare cu alte blocuri.
De regulă, între transformatorul şi linia unui bloc (fig. 2.13.a) se intercalează un
separator, prin care cele două componente să poată fi izolate reciproc. În cazurile în care linia are
o lungime de peste (5  10) km, se justifică intercalarea între cele două componente a unui
întreruptor. Rolul acestui întreruptor este de a permite deconectarea transformatorului la o avarie
în interiorul acestuia, avarie care nu se manifestă prin curenţi de scurtcircuit pe linie (de
exemplu, la un scurtcircuit între spirele unei faze).
Schemele bloc oferă următoarele avantaje:
 micşorarea investiţiilor şi a numărului surselor potenţiale de defect, datorită numărului redus
de echipamente;
 limitarea curenţilor de scurtcircuit, datorită unui grad de funcţionare în paralel mai redus.
Principalul dezavantaj al schemelor bloc constă în faptul că defectarea unei singure
componente implică indisponibilitatea întregului bloc. Pentru limitarea acestui dezavantaj, se
recurge la creşterea elasticităţii schemelor bloc prin intercalarea între componentele aceluiaşi
bloc a unor echipamente de comutaţie sau prin realizarea unor punţi intermediare între blocuri.
Gradul de dependenţă în funcţionarea componentelor unui bloc poate fi micşorat prin
intercalarea între acestea a unui separator de sarcină sau a unui întreruptor (fig. 2.14).
S
S S BC
BC BC
SB
SB SB
I
I I

TES
TES TES

SG
SSG IG TSP
GS
TSP TSP
GS GS
a). b). c).
Fig. 2.14 - Scheme bloc cu elasticitate mărită:
a). varianta de bază; b). cu separator de sarcină la bornele GS; c). cu întreruptor la bornele GS
În cazul variantei de bază (fig. 2.14.a), pe durata pornirii grupului generator,
întreruptorul I este deconectat, iar serviciile proprii nu pot fi alimentate prin TSP, impunându-se
existenţa unei alimentări de rezervă şi pornire. După pornirea grupului şi punerea lui în paralel
cu sistemul, alimentarea serviciilor proprii trebuie trecută pe sursa de lucru (prin TSP), trecere
care implică anumite dificultăţi
În variantele cu elasticitate mărită, pe durata pornirii grupului generator, se menţine
deschis separatorul de sarcină SSG (în varianta din fig. 2.14.b), respectiv întreruptorul IG (în
varianta din fig. 2.14.c), iar întreruptorul I va fi conectat, serviciile proprii putând fi alimentate
din sistem, prin TES şi TSP, pe traseul marcat cu linie întreruptă în figură. După pornire,
generatorul va fi pus în paralel cu sistemul prin închiderea, în condiţii de sincronism, a
separatorului de sarcină SSG, respectiv a întreruptorului IG. Evident că în aceste variante nu mai
apare problema trecerii alimentării serviciilor proprii de pe sursa de rezervă şi pornire pe cea de
lucru.
Schemele în punte, denumite şi scheme “H”, se obţin pornind de la două scheme bloc
transformator - linie, prevăzute fiecare cu întreruptor între componentele sale, între care se
intercalează o punte intermediară cu întreruptor IP (fig. 2.15).

15
Lucrare de licenţă
L1 L2 L1 L2 L1 L2
IP

I1 I2 I1 I2 I1 I2

IP

T1 T2 T1 T2 T1 T2

a). b). c).


Fig. 2.15 - Scheme de conexiuni în punte (tip “H”):
a). varianta de bază; b). cu puntea spre transformatoare; c). cu puntea spre linii
În varianta de racordare a punţii spre transformatoare (fig. 2.15.b), pot fi comutate fără
dificultate liniile (prin I1 şi, respectiv, I2), în schimb, se lungesc manevrele de comutaţie a
transformatoarelor. Astfel, pentru deconectarea unui transformator sunt necesare cinci operaţii
succesive: deconectarea celor două întreruptoare adiacente (I1 sau I2 şi IP), deschiderea
separatorului de la bornele transformatorului şi, în final, reconectarea celor două întreruptoare.
Această schemă necesită suplimentar două separatoare de transformator.
Analog, în varianta cu punte spre linii (fig. 2.14.c), se simplifică manevrele de
comutaţie a transformatoarelor, complicându-se manevrele de comutaţie a liniilor.
În consecinţă, este indicată folosirea schemelor cu punte spre transformatoare în cazul staţiilor cu
linii electrice lungi, având o probabilitate sporită de defectare. Deconectarea unei linii conduce la
funcţionarea în suprasarcină a celeilalte, cu ambele transformatoare în funcţiune.
Schemele cu punte spre linii sunt recomandate pentru staţiile electrice unde există
manevre dese pe partea transformatoarelor sau acolo unde probabilitatea defectelor pe linii este
redusă. Această variantă se recomandă şi în cazul în care se realizează un tranzit important de
putere între cele două linii, puterea respectivă fiind tranzitată doar printr-un întreruptor (IP), faţă
de varianta (b) la care puterea ar fi tranzitată prin trei întreruptoare (I1, IP şi I2).

2.2. Schemele electrice de alimentare a serviciilor proprii din centralele


electrice
Centralele electrice moderne sunt mari producătoare de energie electrică, dar, în acelaşi
timp, sunt şi mari consumatoare de energie electrică. Astfel, în centralele termoelectrice energia
electrică este folosită pentru: prepararea şi introducerea combustibilului în focarul cazanelor,
introducerea aerului în focar şi extragerea gazelor arse din focar, alimentarea cu apă a cazanului,
alimentarea cu apă de răcire a condensatoarelor, asigurarea apei de adaus la nivelul centralei,
comanda utilajelor termice, ventilarea încăperilor, iluminat etc. În cazul centralelor hidroelectrice
energia electrică se foloseşte pentru: alimentarea instalaţiilor hidrotehnice, comanda instalaţiilor
hidrotehnice şi a aparatajului electric, răcirea generatoarelor şi a transformatoarelor, încălzirea
utilajelor hidrotehnice pe timp de iarnă, ventilarea încăperilor, iluminat etc.
Consumul propriu de energie electrică al centralelor termoelectrice depinde de mulţi
factori (felul combustibilului, presiunea iniţială a aburului, tipul turbogeneratoa-relor şi puterea
lor nominală, modul de antrenare a pompelor de alimentare etc.) şi este cuprins între (5  10)%
din producţia totală de energie electrică a centralei. La centralele hidroelectrice consumul de
energie electrică a serviciilor proprii este situat între
(0,2  2)% din producţia de energie electrică a centralei. În cazul centralelor nuclearoelectrice
consumul serviciilor proprii se încadrează în gama (5  14)% din producţia de energie electrică a
centralei, fiind influenţat de puterea blocurilor generatoare şi, mai ales, de agentul de răcire
folosit.
16
Lucrare de licenţă
În cazul funcţionării centralei la o sarcină parţială (S), consumul serviciilor proprii se
poate evalua cu relaţia:
 S 
SSP   0,4  0,6    SSP max (2.1)
 Si 
unde: Si - puterea instalată în centrală, reprezentând suma puterilor nominale ale genera-toarelor
din centrală;
SSP max - puterea maximă consumată de serviciile proprii; apare în cazul funcţionării
centralei la întreaga capacitate (Si).
Alimentarea de bază a serviciilor proprii se asigură de la generatoarele centralei, iar
alimentarea de rezervă se face din sistemul electroenergetic. În centralele electrice, pe lângă
alimentarea de lucru şi cea de rezervă, se prevăd şi surse independente de sistemul
electroenergetic pentru alimentarea sistemelor de comandă, a anumitor dispozitive importante şi
a iluminatului de siguranţă. Ca surse independente se folosesc bateriile de acumulatoare şi
grupurile electrogene (motor Diesel - generator de c.c.) cu pornire rapidă.
Pentru alimentarea receptoarelor de servicii proprii se prevăd transformatoare
coborâtoare de tensiune şi instalaţii de distribuţie ample, ca şi pentru consumatorii industriali de
aceeaşi putere şi importanţă.
Funcţionarea normală a centralei electrice este posibilă numai în cazul funcţionării
sigure a sistemului de servicii proprii. Nealimentarea cu energie electrică a receptoarelor de
servicii proprii duce la oprirea agregatelor centralei şi, în unele cazuri, chiar la oprirea întregii
centrale. Din această cauză, cerinţa de bază la care trebuie să răspundă sistemul de servicii
proprii este siguranţa în funcţionare. La fel de importantă este şi cerinţa de economicitate, care
trebuie înţeleasă atât ca o reducere a investiţiilor, cât şi ca un consum minim de energie electrică
în cadrul sistemului de servicii proprii.
În general, nu se poate vorbi de tipuri de scheme de alimentare a serviciilor proprii
unanim acceptate, dar principiile generale, conform cărora aceste scheme trebuie elaborate, sunt
bine precizate:
 schema de alimentare trebuie să asigure fiecărei categorii de consumatori siguranţa în
alimentare şi continuitatea în funcţionare cerute;
 schema trebuie să fie simplă, clară, uşor de supravegheat şi exploatat;
 puterea instalată în transformatoarele de servicii proprii sau în bobinele de reactanţă (după
caz) trebuie să fie cât mai redusă (investiţii minime), fără a afecta prin aceasta siguranţa sau
continuitatea în funcţionare;
 schema de alimentare trebuie să fie cât mai puţin afectată de avariile din interiorul centralei
sau din afara ei şi să permită reluarea rapidă a funcţionării centralei după oprire sau în urma
unor avarii;
 sursele de alimentare normală şi cele de rezervă trebuie să fie cât mai independente între ele,
adică sursele de rezervă să nu fie afectate, decât în limite admisibile, de defectele apărute în
sursele de alimentare normală.
Pentru alimentarea receptoarelor de servicii proprii se folosesc, de regulă, două trepte de
tensiuni alternative:
 treapta de medie tensiune - pentru alimentarea unor motoare cu puteri unitare peste 160 kW,
precum şi pentru alimentarea unor grupuri de receptoare mai mici, prin intermediul unor
transformatoare coborâtoare de tensiune. Pentru instalaţiile de medie tensiune se alege, de
obicei, tensiunea de 6 kV. În cazuri justificate (consumuri mari ale receptoarelor de servicii
proprii), se poate opta şi pentru o altă valoare, de exemplu 10 kV;
 treapta de joasă tensiune - pentru alimentarea receptoarelor mici, inclusiv a motoarelor cu
puteri unitare sub 160 kW. Pentru instalaţiile de joasă tensiune se alege tensiunea de 380 V /
220 V.

17
Lucrare de licenţă
Centralele termoelectrice, din punct de vedere al schemei electrice de conexiuni, se
împart în două categorii:
 centrale cu schemă bloc generator - transformator (fig. 2.16.a);
 centrale cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor (fig. 2.16.b).
Schema cu blocuri generator - transformator (fig. 2.16.a) se foloseşte în cazul CTE
echipate cu grupuri turbogeneratoare de puteri mari (peste 50 MW), amplasate, de regulă, în
apropierea sursei de combustibil (la gura minei). Energia electrică produsă în aceste centrale este
transmisă prin linii electrice de înaltă tensiune la locul de consum.

BC ÎT
BC ÎT
T1 T2
T1 T2 . . . Tn
BC MT

G1 G2 ... G G1 G2 ... G
n n

a). b).
Fig. 2.16 - Variante de scheme electrice de conexiuni pentru centralele termoelectrice:
a). cu blocuri generator - transformator; b). cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor
Schema cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor (fig. 2.16.b) se foloseşte în cazul
CET, care sunt echipate, în general, cu grupuri turbogeneratoare de puteri relativ mici (sub 50
MW). Aceste centrale sunt amplasate în zona platformelor industriale sau a marilor oraşe. O
mare parte din energia electrică produsă în centrală este distribuită la tensiunea de producere (la
tensiunea generatoarelor) la consumatorii din apropiere, pe o rază de circa (5  10) km. Doar
restul energiei electrice este evacuată în sistem prin liniile electrice de înaltă tensiune.
Deoarece principiile după care se elaborează schemele electrice de alimentare a
serviciilor proprii sunt structural diferite pentru centralele funcţionând în schemă bloc generator -
transformator faţă de centralele având bare colectoare la tensiunea generatoa-relor, ele se vor
trata separat pentru cele două tipuri de centrale.
Specific acestor centrale este faptul că serviciile proprii sunt organizate în două
categorii, şi anume:
 serviciile proprii de bloc (SPB), care cuprind totalitatea receptoarelor ce deservesc un anumit
bloc generator şi concură la buna funcţionare a blocului respectiv. În această categorie intră
receptoarele care deservesc cazanul şi turbina blocului respectiv, sistemul de excitaţie a
generatorului, sistemul de răcire a generatorului şi transformatorului etc;
 serviciile proprii generale (SPG), care însumează receptoarele de interes general pentru
centrală, deservind instalaţiile comune întregii centrale. Din această categorie putem aminti:
instalaţiile de alimentare cu combustibil, staţiile de pompare, staţia de tratare chimică a apei,
instalaţiile de aer comprimat, iluminatul etc.
Această împărţire se justifică astfel:
 este necesară o separare cât mai completă a schemei pe fiecare bloc în parte, în vederea
asigurării unei independenţe cât mai pronunţate în funcţionarea blocului în raport cu celelalte
blocuri;
 se impune ca instalaţiile de servicii proprii de interes general pentru întreaga centrală să nu fie
afectate de defectarea unor bare de servicii proprii ale unui bloc, deci acestea să fie
independente faţă de serviciile proprii de bloc.
Receptoarele de servicii proprii de bloc sunt alimentate de la bornele generatorului
aparţinând blocului respectiv prin unul sau, dacă este cazul, două transformatoare de servicii
proprii de bloc (TSPB). Serviciile proprii generale se alimentează de pe bara colectoare a

18
Lucrare de licenţă
centralei prin unul sau două transformatoare de servicii proprii generale (TSPG). Barele de SPG
constituie o sursă de rezervă şi pornire pentru barele de SPB.
Schemele de alimentare a SPB şi SPG diferă de la centrală la centrală, însă ele pot fi
sistematizate ca în fig. 2.17.
Întreruptorul I5 normal deschis are drept scop creşterea continuităţii în alimentarea cu
energie electrică a barelor de SPB. În caz de defect la TSPB, după deconectarea acestuia, un
dispozitiv de anclanşare automată a rezervei (AAR) comandă închiderea întreruptorului I5 şi,
prin aceasta, se asigură alimentarea din bara de SPG (sursa de rezervă) a receptoarelor racordate
la bara de SPB.
Schema de alimentare prezentată în fig. 2.17 se poate realiza în două variante:
A). fără întreruptorul I6 de la bornele generatorului;
B). cu întreruptorul I6 la bornele generatorului.

BC a centralei ÎT

I1 I2

TES TSPG

(I6) TSPB

GS
I4 AAR I5 I3

SPB SPG 6 kV

Fig. 2.17 - Schema de alimentare a serviciilor proprii într-o centrală termoelectrică


cu blocuri generator - transformator
A). În cazul în care întreruptorul I6 lipseşte, schema oferă următoarele avantaje:
 datorită lipsei unor aparate de comutaţie suplimentare, schema este mai simplă, necesită
investiţii mai mici şi numărul surselor potenţiale de defect este mai redus;
 această variantă permite o racordare foarte sigură, în bare ecranate pe fază, între bornele
generatorului şi cele două transformatoare;
 celula de sub generator va fi foarte simplă, ea conţinând doar aparatajul necesar excitaţiei,
dezexcitării rapide, forţării excitaţiei etc.
Dezavantajele datorate lipsei lui I6 constau în faptul că barele de SPB nu pot fi
alimentate, pe perioada de pornire a blocului, prin TSPB. Ca urmare, în această perioadă, barele
de SPB vor fi alimentate din barele de SPG, închizând I5. După ce generatorul a pornit, el este
pus în paralel cu sistemul prin închiderea, în condiţii de sincronism, a întreruptorului I1. În
continuare, se pune problema trecerii alimentării barelor de SPB de pe sursa de rezervă (barele
de SPG) pe sursa de lucru (prin TSPB). Această trecere se poate realiza în două moduri, şi
anume:
 prin sincronizarea la barele SPB a sursei de lucru (TSPB) cu sursa de rezervă (barele de SPG)
şi închiderea lui I4 în condiţii de sincronism, urmată de deconectarea sursei de rezervă, prin
deschiderea lui I5. În cazul acestei variante de trecere, prin cuplarea în paralel a celor două
surse, puterea de scurtcircuit pe bara SPB creşte foarte mult şi, în cazul unui scurtcircuit,
există pericolul distrugerii unor aparate sau căi de curent. Acest risc este însă redus, dat fiind
timpul scurt în care se funcţionează cu sursele în paralel.

19
Lucrare de licenţă
 prin deconectarea prealabilă a lui I5, urmată de conectarea lui I4, situaţie în care, pentru un
scurt interval de timp, barele de SPB sunt scoase de sub tensiune. În această variantă de
trecere, există riscul ca I4 să refuze anclanşarea, ceea ce conduce la oprirea blocului
turbogenerator.
După cum am văzut, ambele variante de trecere implică anumite riscuri, care se
consideră drept dezavantaje suplimentare ale schemei fără întreruptor la bornele generatorului.
B). Dacă schema se realizează cu întreruptorul I6 la bornele generatorului, dezavantajele
menţionate pot fi înlăturate. Într-o astfel de situaţie, în timpul pornirii blocului turbogenerator,
întreruptorul I6 este deschis, iar întreruptorul I1 se poate închide, permiţând astfel alimentarea
barelor de SPB de pe bara colectoare a centralei, prin TES şi TSPB. După pornire, punerea în
paralel cu sistemul se face prin închiderea lui I6 în condiţii de sincronism.
Avantajele schemei cu întreruptor la bornele generatorului sunt următoarele:
 transformatorul TSPB poate fi folosit atât pentru alimentarea normală a SPB, cât şi pentru
pornire;
 nu se mai impune trecerea alimentării barelor SPB de pe sursa de rezervă pe cea de lucru şi,
ca urmare, sunt eliminate riscurile pe care le implică această trecere.
Schema cu întreruptor la bornele generatorului implică însă şi o serie de dezavantaje:
 dacă I6 nu este realizat în construcţie separată pentru fiecare fază, atunci ecranarea pe fază a
barelor de legătură dintre generator şi cele două transformatoare (TES şi TSPB) devine
imposibilă. Aceasta conduce la creşterea considerabilă a riscului de apariţie a unui scurtcircuit
în imediata apropiere a generatorului, situaţie în care curenţii de defect vor fi foarte mari;
 întreruptorul I6 va fi parcurs de curenţi foarte mari, atât în regim normal de funcţionare, cât,
mai ales, la scurtcircuit. În consecinţă, el trebuie să fie un aparat deosebit de robust,
necesitând investiţii relativ mari. Pentru reducerea acestui dezavantaj, se poate plasa la
bornele generatorului un întreruptor cu o capacitate de rupere redusă, care va servi însă
exclusiv pentru punerea în paralel a generatorului cu sistemul (I6 îndeplineşte numai funcţia
de contactor). Deconectarea generatorului sub sarcină normală şi în regim de avarie se
realizează prin deschiderea întreruptorului I1, deconectarea lui I6 fiind posibilă doar când I1
este deconectat.
Menţionăm că schemele de alimentare a serviciilor proprii din centralele cu blocuri
generator-transformator sunt extrem de variate, fiind determinate de o multitudine de condiţii
locale şi specifice (schema electrică a centralei, importanţa centralei, felul combustibilului,
puterea unitară a grupurilor etc.), motiv pentru care sistematizarea soluţiilor este destul de
anevoioasă.
Transformatoare de servicii proprii de bloc (TSPB) sunt destinate alimentării tuturor
receptoarelor de servicii proprii ale blocului respectiv şi, în anumite scheme, pentru alimentarea
unei părţi din receptoarele serviciilor proprii generale (SPG), care sunt comune pentru întreaga
centrală sau pentru un anumit număr de blocuri. Deci aceste scheme vor fi realizate fără bare
colectoare de SPG. În schimb, în schemă trebuie prevăzute unul sau două transformatoare de
pornire şi rezervă (TPR), care au rolul de a alimenta SPB pe perioada de pornire a blocului sau
în cazul defectării alimentării de lucru a acestora. În fig. 2.18 şi fig. 2.19 prezentăm două
variante de scheme de alimentare a serviciilor proprii din centralele cu blocuri generator-
transformator fără bare colectoare de SPG.

20
Lucrare de licenţă
SEE

Instalaţia de conexiuni a staţiei de evacuare

T1 Tn

TPR
TSPB1 TSPBn
G1 Gn

SPB1 SPBn
6 kV

AAR AAR

Fig. 2.18- Schemă de alimentare a serviciilor proprii fără bare de SPG,


cu un transformator de pornire şi rezervă
SEE

Instalaţia de conexiuni a staţiei de evacuare

T1 Tn TPR1 TPR2

AAR
TSPB1 TSPBn
G1 Gn

SPB1 SPBn
6 kV

AAR AAR

Fig. 2.19 - Schemă de alimentare a serviciilor proprii fără bare de SPG,


cu două transformatoare de pornire şi rezervă
La unele centrale electrice, cum este cazul CET-urilor, nu toate receptoarele de SPG
pot fi racordate la barele de SPB, deoarece unele receptoare sunt de interes general şi nu se
doreşte ca ele să fie afectate de defectarea unor bare de SPB. În aceste cazuri, schema de
alimentare a serviciilor proprii se prevede cu bare colectoare de SPG, de la care se alimentează
toţi aceşti consumatori. Aceste bare de SPG sunt alimentate prin unul sau două transformatoare
de servicii proprii generale (TSPG) şi ele servesc şi ca surse de rezervă şi pornire pentru barele
de SPB (fig. 2.20 şi fig. 2.21).
SEE

Instalaţia de conexiuni a staţiei de evacuare

T1 Tn TSPG

TSPB1 TSPBn
G1 Gn

SPB1 SPBn SPG


6 kV

AAR AAR

21
Lucrare de licenţă
Fig. 2.20 - Schemă de alimentare a serviciilor proprii cu bare de SPG,
cu un transformator de servicii proprii generale
SEE

Instalaţia de conexiuni a staţiei de evacuare

T1 Tn TSPG1 TSPG2

TSPB1 TSPBn
G1 Gn

SPB1 SPBn SPG ICL


6 kV

AAR AAR

Fig. 2.21 - Schemă de alimentare a serviciilor proprii cu bare de SPG,


cu două transformatoare de servicii proprii generale
Numărul de secţii de bare de servicii proprii se stabileşte ţinând seama fie de
necesitatea reducerii nivelului puterii de scurtcircuit, fie de necesitatea repartizării receptoarelor,
astfel încât un defect apărut pe una din secţiile de bare să nu afecteze funcţionarea întregului
bloc. În fig. 2.22 sunt prezentate câteva variante de secţionare.

T T T

TSPB2 TSPB TSPB


TSPB1 ST
ST ST ST ST
G 2 2 G G
2 2
SPB SPB SPB

a). b). c).


Fig. 2.22 - Variante de secţionare a barelor de SPB:
a) cu două transformatoare de SPB; b) cu un transformator de SPB cu înfăşurare divizată;
c) cu un transformator de SPB, care alimentează cele două secţii de bare
(ST - puterea maximă de durată ce se vehiculează spre SPB)
După cum am arătat, centralele termoelectrice cu bare colectoare la tensiunea
generatoarelor se construiesc numai cu grupuri de puteri relativ mici (sub 50 MW). Limitarea
folosirii acestor scheme se datorează faptului că valoarea curentului de scurtcircuit la nivelul
barei colectoare trebuie menţinută sub anumite valori maxim admisibile. Dacă valoarea
curentului de scurtcircuit la nivelul barei este ridicată, atunci este necesar ca aparatajul de pe
fiecare circuit racordat la acea bară să fie robust (întreruptoare cu curenţi de rupere mari şi
curenţi limită dinamic şi termic mari, separatoare cu curenţi limită dinamic şi termic mari etc.),
ceea ce ar conduce la o schemă ce necesită investiţii relativ mari.
Spre deosebire de centralele termoelectrice având schemă bloc generator-transformator,
în centralele cu bară colectoare la tensiune generatoarelor schema de alimentare a serviciilor
proprii este intim legată şi în mare măsură determinată de schema generală a centralei.
În centralele cu bară colectoare la tensiunea generatoarelor, receptoarele de SPG nu au
secţii de bare speciale. În general, numărul de secţii de bare de servicii proprii de
6 kV se alege egal cu numărul cazanelor din centrală. La aceste secţii de bare se racordează atât
receptoarele de SPB, cât şi cele de SPG.
Dacă nivelul de tensiune la bornele generatoarelor este diferit de 6 kV, atunci
alimentarea barelor de servicii proprii se asigură prin transformatoare de servicii proprii (TSP)

22
Lucrare de licenţă
coborâtoare de tensiune. Dacă însă la bornele generatoarelor nivelul de tensiune este de 6 kV,
alimentarea barelor de servicii proprii se realizează prin bobine de reactanţă (BR), care au rolul
de a limita valoarea curenţilor de scurtcircuit pe aceste bare.
Şi în cazul centralelor cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor există o varietate
destul de mare de scheme de alimentare a serviciilor proprii, motiv pentru care în fig. 2.23  fig.
2.26 prezentăm câteva exemple de astfel de scheme, care evident că nu epuizează toate
variantele posibile.

Instalaţia de conexiuni la tensiunea generatoarelor (6 kV)

M1 Mn TSP1 TSP2

G1 G2
Motoare de servicii
proprii de 6 kV 0,4 kV

Servicii proprii

Fig. 2.23 - Schemă de alimentare a serviciilor proprii cu motoarele de 6 kV racordate direct la barele
colectoare ale centralei

Instalaţia de conexiuni la tensiunea generatoarelor


TSP1 BR1 TSP2 BR2 TSP3 BR3 TSP4 BR4

G1 G2 G3 G4
AAR AAR AAR
6 kV

Cazan 1 Cazan 2 Cazan 3 Cazan 4


Fig. 2.24 - Schemă de alimentare a serviciilor proprii cu fiecare secţie de bare alimentată
prin câte un transformator (bobină de reactanţă)

Instalaţia de conexiuni la tensiunea generatoarelor


TSP1 BR1 TSP2 BR2 TSP3 BR3 TSP4 BR4

G1 G2 G3 G4

AAR AAR AAR AAR

6 kV

Cazan 1 Cazan 2 Cazan 3 Cazan 4


Fig. 2.25 - Schemă de alimentare a serviciilor proprii cu două transformatoare
(bobine de reactanţă) de lucru şi două de rezervă

Instalaţia de conexiuni la tensiunea generatoarelor


TSP1 BR1 TSP2 BR2

G1 G2 G3 G4

AAR AAR
6 kV

Cazan 1 Cazan 2 Cazan 3 Cazan 4


Fig. 2.26 - Schemă de alimentare a serviciilor proprii în care printr-un transformator
(bobină de reactanţă) se alimentează câte două secţii de bare de servicii proprii

23
Lucrare de licenţă
În legătură cu schemele prezentate în fig. 2.23fig. 2.26 facem următoarele precizări:
 schema din fig. 2.23, cu motoarele de 6 kV racordate direct la barele colectoare ale centralei,
se poate aplica în cazul centralelor echipate cu grupuri de puteri mici (sub 1520 MW), având
tensiunea la borne de 6 kV, la care puterea de scurtcircuit pe barele colectoare nu depăşeşte
200 MVA. Tot la barele colectoare ale centralei se racordează şi transformatoarele de 6
kV/0,4 kV pentru alimentarea celorlalte recep-toare de servicii proprii;
 în fig. 2.24fig. 2.26 se prezintă cazul unor centrale echipate cu generatoare de puteri mai mari,
din gama (25  50 MW). În aceste cazuri, valoarea curenţilor de scurtcircuit la nivelul barei
colectoare a centralei este mai mare, puterea de scurtcircuit pe bară putând ajunge până la 800
MVA. Soluţia racordării instalaţiilor de servicii proprii pe barele colectoare ale centralei este, de
această dată, neeconomică şi, ca urmare, se creează secţii de bare speciale pentru alimentarea
receptoarelor de servicii proprii şi la nivelul de 6 kV. Valorile curenţilor de scurtcircuit se
limitează la nivelul acestor bare prin intercalarea între acestea şi bara colectoare a centralei a
unor transformatoare sau a unor bobine de reactanţă. Astfel, instalaţiile de servicii proprii vor
putea fi echipate cu un aparataj mai puţin robust şi, deci, mai ieftin;
 în variantele din fig. 2.24 şi fig. 2.26, neavând transformatoare (bobine de reactanţă) de
rezervă, între secţiile de bare se prevăd cuple cu AAR, asigurându-se astfel alimentarea de
rezervă din secţiile de bare vecine;
 în varianta din fig. 2.25 schema este echipată cu transformatoare (bobine de reactanţă) de
rezervă, funcţionând în gol (rezervă caldă), care pot asigura, în cazul defectării surselor
normale, continuitatea în alimentarea cu energie electrică a receptoarelor de servicii proprii.
Trecerea de pe sursa de lucru pe cea de rezervă se face prin intermediul dispozitivelor de
AAR.

2.3. Schema electrică a staţiei de evacuare şi de alimentare a serviciilor


proprii din CET de proiectat
Întrucât centrala este echipată cu grupuri generatoare de 60 MVA, la partea de tensiune
a generatoarelor vom folosi schemă bloc generator-transformator.
Centrala fiind interconectată în cadrul sistemului electroenergertic, racordarea ei la la
sistem se realizează la nivelul de 110 kV printr-o staţie de evacuare. Deoarece în staţia de
evacuare avem două transformatoare (T1, T2) şi patru linii electrice de plecare, se impune
realizarea unei scheme cu bare colectoare la nivelul 110 kV şi vom opta pentru o schema cu doua
bare colectoare nesecţionate. Regimul normal de funcţionare este cu toate circuitele racordate la
BC1, iar BC2 este bară de rezervă.
În cazul CET-urilor, pentru alimentarea serviciilor proprii generale (SPG), se prevăd
bare colectoare de SPG, pe care le vom alimenta prin două transformatoare coborâtoare de
tensiune (TSPG), racordate la instalaţia de conexiuni de 110 kV. Aceste bare servesc drept surse
de rezervă şi pornire pentru barele de SPB, existând între ele legături prevăzute cu AAR.
Barele de SPB vor fi alimentate prin câte un transformator de servicii proprii
bloc(TSPB) şi vor fi realizate cu un sistem de bare colectoare nesecţionate, iar barele de SPG se
realizează cu sistem de bare colectoare secţionate, cupla longitudinală fiind normal deschisă şi
prevăzută cu AAR.
În figura 2.27 prezentăm schema electrică de conexiuni a centralei şi staţiei de
evacuare, în care indicăm aparatajul de comutaţie, urmând ca, pe parcursul proiectului, să
complectam schema şi cu celelalte echipammente electrice.

24
LEA 1 LEA 2 LEA 3 LEA 4
CPL CPL CPL CPL

SL 1 SL 2 SL 3 SL 4

I3 I4 I5 I6

SB 9 SB 10 SB 11 SB 12 SB 13 SB 14 SB 15 SB 16
110 kV BC 2

BC 1
SB 17 SB 18 SB 1 SB 2 SB 5 SB 6 SB 7 SB 8 SB 3 SB 4

CT
I15 AAR I1 I7 I8 I2

T1 TSPG1 TSPG2 T2

25
G1 G2

comutaţie
TSPB 1 SB 23 SB 25 TSPB 2

SB 19 SB 21
I11 I12
Lucrare de licenţă

I9 SB 24 SB 26 I10

SB 20 SB 22

6 kV SPB-1 SPG-1 SPG-2 6 kV SPB-2

SB 27 I16 SB 29

SB 31 AAR
I13 AAR I14 AAR
CL

SB 28 SB 30

Fig 2.27. Schema electrică de conexiuni a centralei şi staţiei de evacuare,cu indicarea echipamentelor de
Lucrare de licenţă

Capitoul 3

Alegerea transformatoarelor din schemă


3.1. Alegerea transformatoarelor de evacuare (T1, T2)
1) - nivelul de tensiune superioară: Us=110kV;
- nivelul de tensiune inferioară corespunde tensiunii nominale a generatoarelor
sincrone de 60 MW, care este Un=10,5kV, deci Us=10,5kV.
2) - puterea maximă vehiculată prin transformator este egală cu puterea nominală a
generatorului. Pentru generatoarele de 60MW avem Pn=60 MW şi cosφn=0,8.
Pn 60
S nGS    75MVA
cos  n 0,8
STmax=75MVA
3) - din tabele alegem transformatorul:
de tip TTUS-NS
Sn=80 MVA
Uns=110 kV
Uni=10,5 kV
usc(n)%=11,5
I0%=0,8
pCu(n)=300 kW
pFe(n)=75 kW
Conexiuni:Y0d-11

3.2. Alegerea transformatoarelor de servicii proprii bloc (TSPB1,TSPB2)


1) - nivelul de tensiune superioară este corespunzător cu nivelul de tensiune de la
bornele generatorului, deci: Us=10,5kV;
- nivelul de tensiune inferioară : Ui=6kV;
2) - putrea maximă vehiculată prin transformator: întrucât se cunoaşte lista completă a
receptoarelor de servicii proprii pentru centrala funcţionând pe cărbune şi având grupuri de 100
MW consumul de durată al receptoarelor de SPB este:
k1m 0,7
S SPB max    Pi   S j   (1  4000  2  800  2  400 
 m  cos  m i j 0,9  0,82
 2  320  1  800)  0,7  (1  750  2 1000  2  630  2  630  2  400  2  400  2  750)
 13295,31kVA
Puterea maximă vehiculată prin TSPB este:
STSPBmax=SSPBmax=13,295 MVA

3) - din tabele alegem transformatorul:


de tipul TTU-NL
Sn=16 MVA
Uns=10 kV
26
Lucrare de licenţă
Uni=6,3 kV
usc(n)%=7
I0%=1,8
pCu(n)=90 kW
pFe(n)=21 kW
Conexiuni:Y0d-5

3.3. Alegerea transformatoarelor de servicii proprii generale (TSPG1 şi


TSPG2)
1) - nivelul de tensiune superioară: Us=110kV;
- nivelul de tensiune inferioară: Ui=6kV;

2) - puterea maximă vehiculată prin transformator : consumul maxim de durată al


receptoarelor de SPG este:
S 13,295
S SPG max  SPB max  n   2  5.908MVA
( 4...8) 4,5
Puterea maximă vehicultă prin TSPG, dimensionate 2x100%, este:

STSPGmax=SSPGmax+SSPBmax=5.908+13,295=19,209 MVA
STSPGmax=21,590 MVA;

3) - din tabele alegem transformatorul:

de tipul TTUS-FS
Sn=25 MVA
Uns=110 kV
Uni=6,6 kV
Usc(n)%=11
I0%=0,8
pCu(n)=139 kW
pFe(n)=22 kW
Conexiuni:Y0d-11

27
Lucrare de licenţă

Capitolul 4
Calculul curenţilor de scurtcircuit necesari în vederea
alegerii şi verificării echipamentelor electrice
Pentru determinarea curenţilor de scurtcircuit maximi prin ramurile schemei din figura
2.27 este necesar să considerăm următoarele scurtcircuite :
A) Scurtcircuit pe barele colectoare de 110kV;
B) Scurtcircuit pe barele SPG de 6kV;
C) Scurtcircuit pe barele SPB de 6kV.
D) Scurtcircuit la bornele generatorului sincron.
Stabilim caracteristicile nominale, necesare în vederea calcului, pentru toate elementele
din schemă:

- pentru generatoarele sincrone (G1, G2), avem:


Sn=75 MVA
Uni=10,5 kV
cosφn=0,8
x’’*d(n)=0,15
x*d(n)=1,66
U*eEp(n)=2
- pentru transformatoarele de evacuare (T1, T2), avem:
Sn=80 MVA
Uns=110 kV
Uni=10,5 kV
u%sc(n)=12,5
- pentru liniile electrice (LEA1, LEA2, LEA3,LEA4), avem:
Un=110 kv
l=120 km
xo=0,4 Ω/km
- pentru sistemul electroenergetic echivalent (S), avem:
UBn=110 kV
Sk=1800 MVA
- pentru transformatoarele de servicii proprii bloc (TSPB1, TSPB2), avem:
Sn=16 MVA
Uns=10 kV
Uni=6,3 kV
u%sc(n)=7
- pentru transformatoarele de servicii proprii generale (TSPG1, TSPG2), avem:
Sn=25 MVA
Uns=110 kV
Uni=6,6 kV
u%sc(n)=11

- pentru receptoarele de servicii proprii ale unui bloc, avem:


Un=6 kV

28
Lucrare de licenţă
Sc=SSPBmax=13,295 MVA
- pentru receptoarele de SPG, racordate la o secţie de bară, avem:

Un=6 kV
S 5,908
S c  SPG max   2,954MVA
2 2
Modul de împărţire a schemei în zone având acelaşi nivel de tensiune este prezentată
în fig 4.1.
S

L1 5 L2 6 L3 7 L4 8

B KA

T1 3 TSPG 1 110/6,3 TSPG 2 110/6,3 T2 4


116/10,5 12 13
116/10,5
KD
G1 1 TSPB 1 G2 2 TSPB 2
10/6,3 10 11
10/6,3

C KC D KB E F
14 15 16 17
SPB 1 SPG 1 SPG 2 SPB 2

Fig 4.1. Împărţirea schemei în zone de aceeaşi tensiune

Stabilim sistemul mărimilor de bază:

- se aleg: Sb=100MVA
UbII=10,5kV;

- se calculează :
U ni 6,3
U bI  U bII   10,5   6,615kV
U ns 10
U 116
U bIII  U bII  ni  10,5   116kV
U ns 10,5

Se calculează curenţii de bază şi impedanţele de bază:

Sb 100
I bI    8,728kA
3 U bI 3  6,615
Sb 100
I bII    5,499kA
3 U bII 3 10,5
Sb 100
I bIII    0,497kA
3 U bIII 3 116

Z bI 
U bI2

6,6152  0,437
Sb 100

29
Lucrare de licenţă
Z bII 
2
U bII

10,5
2
 1,103
Sb 100

Z bIII 
2
U bIII

1162  134,56
Sb 100

Calculăm parametrii elementelor din schemă, exprimaţi în unităţi relative, pentru


regimul de scurtcircuit supratranzitoriu şi stabilizat:

- pentru generatoarele sincrone (G1, G2, G3, G4) :


 regim de scurtcircuit supratranzitori :
U
U 1"*  U 2"*  n  (cos  n ) 2  (sin  n  xd"*( n ) ) 2 
U bII
10,5
  (0,8) 2  (0,6  0,15) 2  1,096
10,5
2 2
"* "* "*U  S  10,5  100
X  X  x   n   b  0,15  
1 2 d ( n)    0,2
 U bII  S n  10,5  75
 regim de scurtcircuit stabilizat :
- generatorul “aproape” de locul scurtcircuitului :
Un 10,5
U 1*  U 2*  U eEp
*
( n)   2 2
U bII 10,5
2 2
* * U  S
*  10,5  100
X  X  x   n   b  1,66  
1 2 d ( n)    2.213
 U bII  S n  10,5  75
- generatorul “departe” de locul scurtcircuitului :
U 10,5
U 1*  U 2*  n  1
U bII 10,5
X 1*  X 2*  0
- curentul de scurtcircuit stabilizat critic al generatorului este :
U eEp ( n )  1 S n U bII 2  1 75 10,5
I * cr        0,452
xd* ( n) Sb U n 1,66 100 10,5
- pentru transformatoarele de evacuare (T1, T2) :
2 2
* *
u sc%( n )  U ni  S b 11,5  10,5  100
X3  X 4          0.143
100  U bII  S n 100  10,5  80
- pentru (LEA1, LEA2, LEA3,LEA4) :
x  l 0,4  120
X 5*  X 6*  X 7*  X 8*  0   0,356
Z bIII 134,56

- pentru sistemul electroenergetic S :


U 110
U 9*  B1n   0,948
U bIII 116
2 2
U  S
*  110  100
X   Bn   b  
9    0,049
 U bIII  S k1  116  1800
- pentru transformatoarele de servicii proprii bloc(TSPB1,TSPB2):

30
Lucrare de licenţă
2 2
*
u sc%( n )  U ni  S b
* 7  6,3  100
X X  10 11          0,396
100  U bI  S n 100  6,615  16
- pentru transformatoarele (TSPG1, TSPG2) :
2 2
* *
u sc%( n )  U ni  S b 11  6,6  100
X 12  X 13           0,438
100  U bI  S n 100  6,615  25
- pentru receptoarele de servicii proprii bloc ale unui bloc :
 regim scurtcircuit supratranzitoriu :
U 6
U 14"*  U 15"*  0,85  n  0,85   0,770
U bI 6,615
2 2
"* "* U  S  6  100
X  X  0,35   n   b  0,35  
14 15    2,165
 U bI  S c  6,615  13,295
 regim de scurtcircuit stabilizat :
2 2
* *U  S  6  100
X  X  1,2   n   b  1,2  
14  15     8,186
 U bI  S c  6,615  13,295
- pentru receptoarele de servicii proprii generale, racordate la secţie de bare :
 regim de scurtcircuit supratranzitoriu :
U 6
U 16"*  U 17"*  0,85  n  0,85   0,770
U bI 6,615
2 2
"* "*U  S  6  100
X  X  0,35   n   b  0,35  
16 17    9,747
 U bI  S c  6,615  2.954
 regim de scurtcircuit stabilizat :
2 2
* * U  Sb  6  100
X 16  X 17   1,2   n    1,2    33,42
 U bI  Sc  6,615  2,954

4.1. Scurtcircuit pe barele de 110kV

Considerăm că scurtcircuitul se produce în punctul KA din figura 4.1. Vom determina


valorile efective ale curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu şi stabilizat prin ramurile schemei.

4.1.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu


Pe baza schemei din figura 4.1 realizăm schema echivalentă de calcul prezentată în
figura 4.2 .

31
Lucrare de licenţă
9
0,948

9
0,049

5 6 7 8
0,356 0,356 0,356 0,356

I L1 I L2 I L3 I L4 KA
B
I T1 I TSPG1 I TSPG2 I T2
3 4
0,143 0,143
12 13
0,438 0,438
10 1 2 11
0,396 0,2 0,2 0,396

C 1
D E 2
F
14 1,096 16 17 1,096 15
2,165 9,747 9,747 2,165
14 16 17 15
0,77 0,77 0,77 0,77

Fig 4.2. Schema echivalentă de calcul a lui I” la scurtcircuit pe barele de 110 kV

Curenţii prin ramurile schemei sunt:


- prin LEA1, LEA2, LEA3,LEA4 :
 (X5, X6, X7,X8)- paralel
1 0,396
X 18"*    0,089
1 1 1 1 4
 
X 5"* X 6"* X 7"* X 8"*
U 9"* 1
I L"*1  I L"*2  I L"*3  I L"*4  "* "*
  6,869
X 9  X 18 0,049  0,089
6,869
I L"*1  I L"*2  I L"*3  I L"*4   1,717
4
- prin TSPG1, TSPG2 :
 (X21, X27)- serie
X 19"*  X 12"*  X 16"*  0,438  9,747  10,185
"*
"* "* U 22 0,770
I SPG 1  I SPG 2  "*
  0,075
X 31 10,185
- prin T1, T2:
 (X17, X123)- serie
"*
X 21  X 10"*  X 14"*  0,396  2,165  2,561
 (U14, X20) şi (U1, X1) sunt în paralel
"* 1 1
X 21    0,185
1 1 1 1
"*
 "* 
X 20 X1 2,561 0.2

32
Lucrare de licenţă
"* "* U 14"* U 1"*   0,770 1,096 
U  X  "*  "*   0,185  
21 21    1,069
 X 20 X 1   2,561 0,2 
U "* 1,069
I T"*1  I T"*2  "* 21 "*   3,259
X 21  X 3 0,185  0,2
.

Pentru determinare valorilor maxime ale curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu prin


echipamentele de la nivelul de 110 kV, în figura 4.3 se stabilesc punctele de scurtcircuit.

LEA 1 LEA 2 CT LEA 3 LEA 4


IL1 K6 IL2 K7 IL3 IL4

I3 I4 I15 I5 I6
K8
K5
BC 2
KA 110 kV
BC 1
K1 K3
I1 I7 I8 I2
IT1 K2 ITSPG1 K4 ITSPG2 IT2
T1 TSPG2 TSPG2 T2

Fig 4.3. Stabilirea punctelor de scurtcircuit la nivelul de 110 kV

Calculăm valorile maxime ale curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu prin celulele de


110kV:

- celulele de linie LEA1, LEA2, LEA3,LEA4 :


 scurtcircuit în K5:
I K"*5  I L"*1  1,717
 scurtcircuit în K6:
I K"*6  I L"*2  I L"*3  I L"*4  I T"*1  I T"*2  I SPG
"* "*
1  I SPG 2 

 3  1,717  2  3,259  2  0,075  11,819


 valoarea maximă :
I L"*1 max  I L"*2 max  I L"*3 max  I L"*4 max  11,819
 valoarea maximă în unităţi absolute:
I L" 1 max  I L" 2 max  I L" 3 max  I L" 4 max  I L"*1max  I bIII  11,819  0,497  5,874kA

- pentru celulele de bloc generator – transformator T1, T2:


 scurtcircuit în K1:
I K"*1  I T"*1  3,259
 scurtcircuit în K2:

33
Lucrare de licenţă
I K"*2  I L"*1  I L"*2  I L"*3  I L"*4  I T"*2  I SPG
"* "*
1  I SPG 2 

 3  1,717  1  3,259  2  0,075  10,277


 valoarea maximă în unităţi absolute:
I T" 1max  I T" 2 max  I k"*2  I bIII  10,277  0,497  5,107kA

- pentru celulele de transformator TSPG1 TSPG2 :


 scurtcircuit în K3:
I K"*3  I SPG
"*
1  0,075

 scurtcircuit în K4:
I K"*4  I L"*1  I L"*2  I L"*3  I L"*4  I T"*1  I T"*2  I SPG
"*
2 

 4  1,717  2  3,259  1  0,075  13,461


 valoarea maximă în unităţi absolute:
" " "*
I TSPG 1 max  I TSPG 2 max  I K 4  I bIII  13, 461 0, 497  6,69kA

- pentru cupla transversală CT:


 scurtcircuit în K9:
I K"*7  I L"*1  I L"*2  I L"*3  I L"*4  I T"*1  I T"*2  I SPG
"* "*
1  I SPG 2 

 4  1,717  2  3,259  2  0,075  13,536


 scurtcircuit în K10:
I K"*8  0
 valoarea maximă în unităţi absolute:
" "
I CT max  I K 7  I bIII  13,536  0,497  6,727kA

- prin barele de 110 kV :


 valoarea maximă corespunde sumei tuturor curenţilor ,deci :
" "
I BC max  I CT max  6,727kA

 puterea de scurtcircuit la nivelul barei de 110kV este:


"
S K ( BC 110)  3 U nBC  I BC max  3  110  6,727  1281,628MVA

34
Lucrare de licenţă

4.1.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat

Schema echivalentă de calcul este prezentată în figura 4.4. Generatoarele sincrone


(G1, G2) le presupunem “aproape” de locul scurtcircuitului.
.

9
0,948

9
0,049

5 6 7 8
0,356 0,356 0,356 0,356

B I L1 I L2 I L3 I L4 KA
I T1 I TSPG1 I TSPG2 I T2
3 4
0,143 0,143
12 13
0,438 0,438
10 1 2 11
0,396 2,213 2,213 0,396

C 1
D E 2
F
14 2 16 17 2 15
8,186 33,42 33,42 8,186

Fig 4.4. Schema echivalentă de calcul a lui I∞ la scurtcircuit pe barele de 110 kV

Curenţii prin ramurile schemei sunt :


- prin LEA1, LEA2, LEA3, LEA4 : Deoarece elementele din această zonă a schemei au
comportare identică în cele două regimuri de scurtcircuit , valorile curenţilor rămân neschimbate:
I L*1  I L* 2  I L*3  1,717
- prin TSPG1 şi TSPG2: Zona conţine doar elemente pasive, racordate între două noduri
de potenţial nul:
* *
I SPG 1  I SPG 2   0

- prin T1, T2:


 (X10 ,X14)- serie
X 18*   X 10*   X 14*   0,396  8,186  8,582
 (X18 , X3)- paralel
1 1
X 19*     0,14
1 1 1 1
 
X 18*  X 3* 8,582 0,143

 curentul debitat de fiecare generator sincron este :

35
Lucrare de licenţă
U 1* 2
I G* 1  I G* 2  * *
  0,849
X 19  X 1 0,14  2,213
*
I Cr   0,452

Deoarece I G* 1  I Cr *
 , generatoarele sunt “aproape” de locul scurtcircuitului ceea ce

înseamnă că le-am introdus corect în calcule.


 I G* 1  I T*1  I SPB*

 * * * *
 X 3  I T 1  X 18  I SPB 
*
* X 3 * 0,143 *
I SPB   *
 I T 1   I T 1  0,016  I T*1
X 18 8,582
I G* 1  I T*1  0,016  I T*1
1,016  I T*1  I G* 1
I G* 1 0.849
I T*1    0,835
1,016 1,016
I T*1  I T* 2   0,835
Folosind figura 4.3 se determină valorile maxime ale curentului de scurtcircuit
stabilizat prin celulele de 110 kV:
- pentru celulele de linie LEA1, LEA2, LEA3,LEA4 :
I K* 5  I L*1  1,717
I K* 6  I L* 2   I L*3  I L* 4  I T*1  I T* 2 
 3 1,717  2  0,835  6,821
I L1 max  I L 2 max  I l 3 max  I l 4 max  I K* 6  I bII  6,821  0,497  3,39kA
-
- pentru celulele de bloc generator – transformator T1, T2:
I K* 1  I T*1  0,830
I K* 2  I L*1  I L*2  I L*3  I L*4  I L"*5  I L*6  IT* 2  
 4 1,717 1 0,835  7,703
I T 1 max  I T 2 max  I T 3 max  I T 4 max  I K* 2  I bIII  7,703  0,497  3,828kA
- pentru celulele de transformator TSPG1 şi TSPG2:
I K* 3  I SPG
*
1  0

I K* 4  I L*1  I L* 2  I L*3  I L* 4   I T*1  I T* 2  


 4  1,717  2  0,835  8,538
I TSPG1 max  I TSPG 2  max  I K* 4   I bIII  8,538  0,497  4,243kA
- pentru cupla transversală CT:
I K* 8  I SPG
*
1  0

I K* 9  I L*1  I L* 2  I L*3  I L* 4  I T*1  I T* 2 


 4  1,717  2  0,835  8,538
I CT max  I K 9  I bIII  8,538  0,497  4,243kA
- prin barele colectoare de 110 kV:
I BC max  4,243kA

36
Lucrare de licenţă

4.1.3. Calculul curenţilor de şoc şi a curenţilor echivalenţi termici prin


celulele de 110kV

Curentul de şoc (işoc) se calculeză cu relaţia:


isoc  K soc  2  I "
Curentul echivalent termic de o secundă (Iet) se calculeză cu relaţia:
I et  I "  m  n   t sc
Pentru durata scurtcircuitului vom accepta valoarea tsc=1,5s. Coeficienţii „m” şi „n” se
aleg din grafice,pentru fatorul de şoc avem valoarea Kşoc=1,8.
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Valorile curenţilor de scurtcircuit prin circuitele racordate la nivelul de 110 kV
Circuitul I” I∞ işoc I”/I∞ m n Iet
[kA] [kA] [kAmax] - - - [kA]
Celule de linie LEA1,LEA2,
LEA3,LEA4 5,874 3,39 14,952 1,732 0 0,63 8,572

Celule de bloc generator-


5,107 3,828 13,001 1,33 0 0,74 7,643
transformator T1, T2
Celulele de transformator
6,69 4,243 17,029 1,576 0 0,66 9,832
TSPG1 şi TSPG2
Celula de cuplă transversală
6,727 4,243 17,123 1,585 0 0,65 9,863
(CT)
Barele colectoare de 110kV
6,727 4,243 17,123 1,585 0 0,65 9,863
Sk=1281,628 MVA

37
Lucrare de licenţă

4.2. Scurtcircuit pe barele de SPG de 6 kV

Considerăm că scurtcircuitul se produce în punctul KB, ca în fig 4.1.

4.2.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu


Schema echivalentă de calcul este prezentată în figura 4.5 .

9
0,948

9
0,049

5 6 7 8
0,356 0,356 0,356 0,356

I L1 I L2 I L3 I L4
B
I T1 I T2
3 4
0,143 0,143
12 13
I SPB1 I G1 0,438 0,438 I G2 I SPB1
10 1 I TSPG1 I TSPG2 2 11
0,396 0,2 0,2 0,396
C KB D E F
1 2
14 1,096 16
I SPG1 17 1,096 15
2,165 9,747 9,747 2,165
14 16 17 15
0,77 0,77 0,77 0,77

Fig 4.5. Schema echivalentă de calcul a lui I” la scurtcircuit pe barele de SPG de 6 kV

Pentru determinarea curenţilor de scurtcircuit vom reduce schema echivalentă din


figura 4.5, folosind relaţiile de trasfigurare :
- reactanţele (X5, X6, X7 X8,)- paralel
1 0,356
X 18"*    0,089
1 1 1 1 4
  
X 5"* X 6"* X 7"* X 8"*
- reactanţele (X9, X18)-serie
X 19"*  X 9"*  X 18"*  0,049  0,089  0,138
- reactanţele(X10, X14)- serie
"*
X 20  X 10"*  X 14"*  0,396  2,165  2,561
- ramurile (U14,X20) şi (U1,X1)- paralel
"* 1 1
X 21    0,185
1 1 1 1
"*
 "* 
X 20 X1 2,561 0,2

38
Lucrare de licenţă
"* "*  U 14"* U 1"*   0,77 1,096 
U  X  "*  "*   0,185  
21 21    1,069
 X 20 X 1   2,564 0,2 
- reactanţele(X3, X21) - serie
"* "* "*
X 22  X 21  X 21  0,143  0,185  0,328
- reactanţele(X13, X17) - serie
"*
X 22  X 13"*  X 17"*  0,438  9,747  10,185
În fig 4.6 este prezentată schema echivalentă de calcul într-o primă etapă a reducerii.

9
0,948
19
0,138

22 12 23 22
0,328 0,438 10,185 0,328
D I TSPG1
21 17 21
1,069 KB I SPG1 0,77 1,069
16
9,747
16
0,77

Fig 4.6. Schema echivalentă de calcul a lui I” la scurtcircuit pe barele de SPG de 6 kV, într-o primă etapă
a reducerii.

-Ramuri (U21, X22),(U17, X23),(U9, X19) -paralel:


"* 1 1
X 24    0,074
2 1 1 2 1 1
"*
 "*  "*  
X 22 X 23 X 19 0,328 10,185 0,138
"*
"* "*  2  U 21 U 17"* U 9"* 
U 24  X 24  "*
 "*
 "*  
X
 22 X 23 X 19 
 1,069 0,77 0,948 
 0,074   2      1,009
 0,328 10,185 0,138 
- reactanţele(X12, X24) - serie
"*
X 25  X 12"*  X 24
"*
 0,438  0,074  0,512

Schema redusă este cea din figura 4.7.

39
Lucrare de licenţă
24
1,009

25
0,512

I TSPG1
D KB

I SPG1

16
10,185

16
0,77

Fig 4.7. Schema redusă pentru calculullui I” la scurtcircuit pe barele de SPG de 6 kV

Curenţii prin ramurile schemei sunt :


"*
"* U 24 1,009
I TSPG 1  "*
  1,97
X 25 0,512
"* U 16"* 0,77
I SPG 1  "*
  0,075
X 16 10,185
Pentru determinarea valorilor maxime ale curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu prin
celulele racordate la barele de SPG de 6 kV, în figura 4.8 se stabilesc punctele de scurtcircuit.

spre SPB 1 spre SPB 2


TSPG1 TSPG2
ITSPG1
K6 K2
I13 I11 I12 I14

K5 K1
KB
ISPG1
CL
K3 I16 K4
spre SPG1 spre SPG2

Fig 4.8. Stabilirea punctelor de scurtcircuit pentru celulele racordate la barele de SPG de 6 kV

Calculăm valorile maxime ale curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu prin celulele


racordate la barele de SPG de 6 kV :
- celulele de transformator TSPG1 şi TSPG2 :
 scurtcurcuit în K1:

40
Lucrare de licenţă
I K"*1  I TSPG
"*
1  1,97

 scurtcurcuit în K2:
I K"*2  I SPG
"*
1  0,075

 valoarea maximă :
" " "*
I TSPG 1  I TSPG 2  I K 1  I bI  1,97  8,727  17,192kA

- celula de cuplă longitudinală (CL):


 scurtcurcuit în K3:
I K"*3  0
 scurtcurcuit în K4:
I K"*4  I TSPG
"* "*
1  I SPG1  1,97  0,075  2,045

 valoarea maximă:
" "*
I CL max  I K 4  I bI  2,045  8,727  17,846kA

- celulele pentru alimentarea de rezervă a SPB-urilor :


 scurtcurcuit în K5:
I K"*5  0
 scurtcurcuit în K6:
I K"*6  I TSPG
"* "*
1  I SPG1  1,97  0,05  2,045

 valoarea maximă :
I "AR max  I K"*6  I bI  2,045  8,727  17,846kA
- pentru barele colectoare de SPG de 6 kV:
"* "* "*
I BC max  I TSPG1  I SPG1  1,97  0,075  2,045
" "*
I BC max  I BC max  I bI  2,045  8,727  17,846kA
Puterea de scurtcircuit la nivelul barelor de SPG de 6 kV este:
"
S K ( SPG )  3  U nSPG  I BC max  3  6  17,846  185, 463MVA

4.2.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat

Schema echivalentă de calcul este prezentată în figura 4.9. Generatoarele sincrone


(G1,G2) le presupunem „aproape” de locul scurtcircuitului.

41
Lucrare de licenţă
9
0,948

9
0,049

5 6 7 8
0,356 0,356 0,356 0,356

B I L1 I L2 I L3 I L4
I T1 I T2
3 4
0,143 0,143
12 13
I SPB1 IG1 I SPB2
10 1
0,438 0,438
2
IG2 11
0,396 2,213
I TSPG1 I TSPG2 2,213 0,396
KA D
C 1
E 2
F
14 2 16
I SPG1 17 2 15
8,186 33,42 33,42 8,186

Fig 4.9. Schema echivalentă de calcul a lui I∞ la scurtcircuit pe barele de SPG de 6 kV

Pentru determinarea curenţilor prin ramurile schemei se vor scrie teoremele lui
Kirchhoff, obţinându-se un sistem de ecuaţii, care prin rezolvare, va conduce la soluţionarea
problemei. Avem următoarele egalităţi :
I
I L1  I L 2  I L 3  I L 4  S1
4
IT1=IT2
IG1=IG2
*
I SPG 1  0 -ramură pasivă racordată între două noduri de potenţial nul;

4  I L1  2  I T 1  I TSPG1  I TSPG 2
I  I  I
 G1 T1 SPB1

U 1  I G1  X 1  I SPB1  ( X 10  X 14 )

U 1  I G1  X 1  I T 1  X 3  I TSPG1  X 12
U 9  4  I L1  X 9  I L1  X 5  I TSPG 1  X 12

0  I TSPG 1  X 12  I TSPG 2  ( X 13  X 17 )

- din ecuaţia (5) =>


U I X 0,948  0,438  I TSPG1
I L1  9 TSPG1 12   1,717  0,793  I TSPG1
4 X9  X5 4  0,049  0,356
- din ecuaţia (6) =>
I X 0,438
I TSPG 2  TSPG1 12   I TSPG1  0,012  I TSPG1
X 13  X 17 0,438  33,42
- din ecuaţia (3) =>
U I X 2  2,213  I G1
I SPB1  1 G1 1   0,233  0,257  I G1
X 10  X 14 0,396  8,186
- din ecuaţia (2) =>

42
Lucrare de licenţă
I T 1  I G1  I SPB1  I G1  0,233  0,257  I G1  1,257  I G1  0,233
- înlocuim în ecuaţia (4), obţinem:
U 1  I G1  X 1  (1,257  I G1  0,233)  X 5  I TSPG1  X 12
U 1  0,233  X 3  I TSPG1  X 12 2  0,233  0,143  0,438  I TSPG1
I G1   
X 1  1,257  X 3 2,213  1,257  0,143
 0,85  0,183  I TSPG1
- înlocuim în prima ecuaţie şi obţinem:
4  (1,717  0,793  I TSPG1 )  2  1,257  (0,85  0,183  I TSPG1 )  0,233
 I TSPG1  0,012  I TSPG1
6,686  3,172  I TSPG1  2,136  0,46  I TSPG1  0,466  1,012  I TSPG1
4,644  I TSPG1  8,356
8,356
I TSPG1   1,799
4,644
Curentul debitat de fiecare generator este:
I G* 1  0,85  0,183  I TSPG
*
1  0,85  0,183  1,799  0,52

Deoarece I G* 1  I Cr
*
 , generatoarele sunt “aproape” de locul scurtcircuitului ceea ce

înseamnă că le-am introdus corect în calcule.

Utilizând figura 4.8 se calculează valorile maxime ale curentului de scurtcircuit prin
celulele racordate la barele de SPG de 6 kV.
- celulele de transformator TSPG1 şi TSPG2:
I K* 1  I TSPG
*
1  1,799

I K* 2  I TSPG
*
2  0

I TSPG1  I TSPG 2  I K* 1  I bI  1,799  8,727  15,699kA


- celula de cuplă longitudinală (CL):
I K* 3  0
I K* 4   ITSPG
* *
1  I SPG1  1,799  0  1,799

ICL max  I K* 4  I bI  1,799  8,727  15,699kA


- celulele pentru alimentarea de rezervă a SPB-urilor:
I K* 5  0
I K* 6  ITSPG
* *
1  I SPG 1  1,799  0  1,799

I AR max  I K* 6   I bI  1,799  8,727  15,699kA


- pentru barele colectoare de SPG de 6 kV:
* * *
I BC max  I TSPG 1  I SPG1  1,799  0  1,799
*
I BC max  I BC max  I bI  1,799  8,727  15,699kA

4.2.3. Calculul curenţilor de şoc şi al curenţilor echivalenţi termici prin


celulele racordate la barele de SPG de 6 kV

Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 4.2

43
Lucrare de licenţă

Tabelul 4.2.Valorile curenţilor de scurtcircuit prin circuitele racordate la barele de SPG de 6 kV


Circuitul I” I∞ işoc I”/ I∞ m n Iet
[kA] [kA] [kAmax] - - - [kA]
Celule de transformator
17,192 15,699 43,763 1,095 0 0,89 19,856
TSPG1 şi TSPG2
Celulă de cuplă
17,846 15,699 45,428 1,136 0 0,88 20,503
longitudinală (CL)
Celule pentru alimentarea
17,846 15,699 45,428 1,136 0 0,88 20,503
de rezervă a SPB-urilor
Barele colectoare de SPG
de 6 kV 17,846 15,699 45,428 1,136 0 0,88 20,503
SK=185,463 MVA

4.3. Scurtcircuit pe barele de SPB de 6 kV

Considerăm că scurtcircuitul se produce în punctul KC , ca în fig 4.1.

4.3.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu

Schema echivalentă de calcul este cea prezentată în figura 4.10.

9
0,948

9
0,049

5 6 7 8
0,356 0,356 0,356 0,356

I L1 I L2 I L3 I L4
B
I T1 I TSPG1 I TSPG2 I T2
3 4
0,143 0,143
12 13
0,438 0,438
10 1 2 11
0,396 0,2 0,2 0,396

C I TSPB1 KC
1
D E 2
F I TSPB2
I SPB1 1,096 16 17 1,096 15
14 9,747 9,747 2,165
2,165 16 17 15
14 0,77 0,77 0,77
0,77

Fig 4.10. Schema echivalentă de calcul a lui I” la scurtcircuit pe barele de SPB de 6 kV

Metodologia de reducere a schemei este similară ca la SPG, în plus se reduc ramurile:


- reactanţele (X12,X16) - serie

44
Lucrare de licenţă
"*
X 24  X 12"*  X 16"*  0,438  9,747  10,185
- ramurile (U16, X24) şi (U17,X23) - paralel
"* 1 1
X 25    5,092
1 1 1 1
"*
 "*

X 24 X 23 10,185 10,185
"*
"* "*  U 16 U "*   0,77 0,77 
U 25  X 25  "*  17"*   5,092      0,769
 X 24 X 23   10,185 10,185 

Schema echivalentă de calcul, într-o primă fază a reducerii este prezentată în figura 4.11.

9
0,948
19
0,138
B

3 25 22
0,143 5,092 0,328
25 21
0,769 1,069
10 1
0,438 0,2
I TSPB1 1
KC 1,096
I SPB1 C
14
2,165
14
0,77

Fig 4.11. Schema de calcul a lui I” la scurtcircuit pe barele de SPB de 6 kV,într-o primă etapă a reducerii

-
ramurile (U21, X22), (U25,X25), (U9,X19)- paralel
"* 1 1
X 26    0,095
1 1 1 1 1 1
"*
 "*
  
X 22 X 25 X 19"* 0,328 5,092 0,138
"*
"*
"*  U 21 U "* U "* 
U 26  X 26  "*  25"*  9"*  
 X 22 X 25 X 19 
 1,096 0,769 0,948 
 0,095       0,984
 0,328 5,092 0,138 

Schema în urma acestei reduceri este prezentată în figura 4.12.

45
Lucrare de licenţă
26
0,984
26
0,095

3
0,143

10 1
0,438 0,2
I TSPB1 1
KC 1,096
I SPB1 C
14
2,165
14
0,77

Fig 4.12. Schema echivalentă de calcul a lui I” la scurtcircuit pe barele de SPB de 6 kV în a doua fază a
reducerii.

- reactanţele (X3,X26) - serie


"*
X 27  X 3"*  X 26
"*
 0,143  0,095  0,238

- ramurile (U1, X1) şi (U26,X27) - paralel


"* 1 1
X 28    0,108
1 1 1 1
 "* 
X 1"* X 27 0,2 0,238
"*
"* "*  U 1 U "*   1,096 0,984 
U 28  X 28  "*  26"*   0,108      1,038
 X1 X 27   0,2 0,238 

- reactanţele (X28,X10) - serie


"* "*
X 29  X 28  X 10"*  0,108  0,438  0,546

Schema redusă pentru calculul lui I” este prezentată în figura 4.13.

46
Lucrare de licenţă
28
1,038

29
0,546

I TSPB1
C KC

I SPB1

14
2,165

14
0,77
Fig 4.13. Schema redusă de calcul a I” la scurtcircuit pe barele de SPB de 6 kV

Curenţii prin ramurile schemei sunt :


"* U "* 1,038
I TSPB  28
"*
  1,911
X 29 0,543
"* U 14"* 0,77
ISPB  "*   0,355
X 14 2,165
Pentru determinarea valorilor maxime ale curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu prin
celulele racordate la barele de SPB de 6 kV, în figura 4.14 se stabilesc punctele de scurtcircuit.

TSPB 1
ITSPB1
K2
I9 (I10)

K1
SPB 6 kV
KC
ISPB1
I13 (I14)

spre SPB de la SPG

Fig 4.14. Stabilirea punctelor de scurtcircuit pentru celulele racordate la barele de SPB de 6 kV

Calculăm valorile maxime ale curentului de scurtcircuit supratranzitoriu prin celulele


racordate la barele de SPB de 6 kV.

- celule de transformator TSPB1 şi TSPB2 :

47
Lucrare de licenţă
 scurtcircuit în punctul K1 :
I K"*1  I TSPB
"*
 1,911
 scurtcircuit în punctul K2 :
I K"*2  I SPB
"*
 0,355
 valoarea maximă :
" "*
I TSPB max  I K 1  I bI  1,911  8,727  16,677kA

- pentru barele colectoare de SPB de 6 kV


"* "* "*
I BC max  I TSPB  I SPB  1,911  0,355  2,266
" "*
I BC max  I BC max  I bI  2,266  8,727  19,775kA

Puterea de scurtcircuit la nivelul barelor de SPB de 6 kV este :


"
S K ( SPB )  3  U nSPB  I BC max  3  6  19,775  205,507MVA

4.3.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat

Schema echivalentă de calcul este prezentată în figura 4.15. Generatoarele (G1, G2) le
considerăm “aproape” de locul scurtcircuitulul.

9
0,948

9
0,049

5 6 7 8
0,356 0,356 0,356 0,356

B I L1 I L2 I L3 I L4
I T1 I T2
3 4
0,143 0,143
12 13 I SPB2
10
I G1 1
0,438 0,438
2
I G2 11
0,396 2,213 I TSPG1 I TSPG2 2,213 0,396
I TSPB1 K D E F
C
C 1 2
ISPB1 2 16 17 2
14 33,42 33,42 15
8,186 8,186

Fig 4.15. Schema echivalentă de calcul a lui I∞ la scurtcircuit pe barele de SPB de 6 kV.

Avem următoarele egalităţi:


IS
I L1  I L 2  I L 3  I L 4 
4
ITSPG1=ITSPG2
Conform teoremelor lui Kirchhoff, putem scrie :

48
Lucrare de licenţă
 I SPB1  0
4  I  I  I  2  I
 L1 T2 T1 TSPG 1

 I G 2  I T 2  I SPB 2

 I TSPB1  I G1  I T 1

U 1  I G1  X 1  I TSPB1  X 10
0  I  X  I
T1 3 TSPB1  X 10  I TSPG 1  ( X 12  X 16 )

U 2  I G 2  X 2  I SPB 2  ( X 11  X 15 )

U 2  I G 2  X 2  I T 2  X 4  I T 1  X 3  I TSPB1  X 10
U 9  4  I L1  X 9  I L1  X 5  I T 1  X 3  I TSPB1  X 10

- din ecuaţia (3) =>

ITSPB2=IG2-IT2

- din ecuaţia (4) =>


IT1=ITSPB1-IG1

- din ecuaţia (9) =>

U 9  4  I L 4  X 9  I L1  X 5  ( I TSPB1  I G1 )  X 3  I TSPB1  X 10
0,948  I TSPB1 (0,143  0,396)  0,143  I G1
I L 4  1,717  0,976  I TSPB1  0,259  I G1
4  0,049  0,356

- din ecuaţia (6) =>

0  ( I TSPB1  I G1)  X 3  I TSPB1  X 10  I TSPG1  ( X 12  X 16 )


0,143  I TSPB1  0,143  I G1  0,396  I TSPB1
I TSPG1   0,015  I TSPB1  0,004  I G1
0,438  33,42

- din ecuaţia (7) =>

U 2  I G 2  X 2  ( I G 2  I T 2 )  ( X 11  X 15 )
2  2,213  I G 2  8,582  I G 2  8,582  I T 2
8,582  I T 2  10,795  I G 2  2
I T 2  1,257  I G 2  0,233

- din ecuaţia (8)=>

U 2  I G 2  X 2  (1,257  I G 2  0,233)  X 4  ( I TSPB1  I G1 )  X 3  I TSPB1  X 10


2  2,213  I G 2  (1,257  I G 2  0,233)  0,143  ( I TSPB1  I G1 )  0,143  I TSPB1  0,396
2,033  0,429  I TSPB1  0,143  I G1
IG2   0,839  0,18  I TSPB1  0,060  I G1
1,641

- înlocuim în a doua ecuaţie, obţinem:

49
Lucrare de licenţă

4  1,717  0,976  I TSPB1  0,259  I G1   0,839  0,226  I TSPB1  0,075  I G1


 I TSPB1  I G1  2  0,015  I TSPB1  0,004  I G1 
I G1  2,355  I TSPB1  3,517

- înlocuim în ecuaţia (5) :

U 1  I G1  X 1  I TSPB1  X 17
2  2,355  I TSPB1  3,517   2,213  0,396  I TSPB1
9,783
I TSPB1   1,744
5,607
I G* 1  0,591
I G* 2   0,569
Deoarece I G* 1  I Cr
*
 , I G* 2   I Cr
*
 generatoarele sunt “aproape” de locul
scurtcircuitului ceea ce înseamnă că le-am introdus corect în calcule.
Pe baza figurii 4.14 se calculează valorile maxime ale curenţilor de scurtcircuit
stabilizat prin celulele racordate la barele de SPB de 6 kV.
- celule de transformator TSPB1, TSPB2:
I K* 2   0
I K* 1  I TSPB
*
1  1,744

I TSPB max  I K* 1  I bI  1,744  8,727  15,219kA


- prin barele de SPB de 6 kV :
*
I BC max  I TSPB 1  I bI  1,744  8,727  15, 219kA

4.3.3. Calculul curenţilor de şoc şi al curenţilor echivalenţi termici prin


celulele racordate la barele de SPB de 6 kV

Rezultatele calcului sunt prezentate în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3. Valorile curenţilor de scurtcircuit prin circuitele racordate la barele de SPB de 6 kV
Circuitul I” I∞ işoc I”/I∞ m n Iet
[kA] [kA] [kAmax] - - - [kA]
Celule de transformator
16,677 15,219 42,452 1,095 0 0,87 19,051
TSPB1,TSPB2
Barele colectoare de SPB de
6 kV 19,775 15,219 50,338 1,293 0 0,75 20,974
SK(SPB)=205,507MVA

50
Lucrare de licenţă

4.4. Scurtcircuit la bornele generatorului

Considerăm că scurtcircuitul se produce în punctul KD , din fig 4.1.

4.4.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit supratranzitoriu


În urma reducerii schemei echivalente ajungem la o schemă identică cu cea din figura
4.12 , cu deosebirea că punctul de scurtcircuit este în KD , la bornele generatorului

Schema redusă de calcul a lui I” este prezentată în figura 4.17.

26
0,984
27
0,238
IT

I TSPB IG KD

28 1
2,561 0,2
14 1
0,77 1,096

Fig 4.17. Schema redusă de calcul a lui I” la scurtcircuit la bornele generatorului.

Curenţii prin ramurile schemei sunt :


U "* 0,984
I T"*  26
"*
  4,134
X 27 0,238
U 1"* 1,096
I G"*    5,48
X 1"* 0,2
"* U 14"* 0,77
I TSPB  "*
  0,3
X 28 2,561

- Dacă scurtcircuitul se produce pe ramura cu generatorul :


"*
IG max I T"*  I TSPB
"*
 4,134  0,3  4,434
I G" max  I G"*max  I bII  4,434  5,499  24,382kA

- Dacă scurtcircuitul se produce pe ramura cu TSPB :

51
Lucrare de licenţă
"* "* "*
I TSPB max  I TT  I G  5,48  4,134  9,614
" "*
I TSPB max  I TSPB max  I bII  9,614  5,499  52,867kA

4.4.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit stabilizat

Schema echivalentă de calcul este identică cu cea din figura 4.15., cu deosebirea că
punctul de scurtcircuit nu este pe bara D in punctul KC, ci la bornele generatorului în punctul KD
.
Putem scrie următoarele egalităţi:
I
I L1  I L 2  I L 3  I L 4  S
4
ITSPG1=ITSPG2
Conform teoremelor lui Kirchhoff, putem scrie :
 I TSPB1  0
4  I  I  I  2  I
 L1 T2 T1 TSPG 1

 I G 2  I T 2  I SPB 2

U 1  I G1  X 1

0  I T 1  X 5  I TSPG1   X 12  X 16 
U 2  I G 2  X 2  I SPB 2   X 11  X 15 

U 2  I G 2  X 2  I T 2  X 4  I T 1  X 3
U  4  I  X  I  X  I  X
 9 L1 9 L1 5 T1 3

- din ecuaţia (4) =>


U 1  I G1  X 1
U1
I G1   0,903
X1
- din ecuaţia (3) =>
ISPB2=IG2-IT2
- din ecuaţia (6) =>
U 2  I G 2  X 2  I G 2  I T 2    X 11  X 15 
2  2,213  I G 2  8,582  I G 2  8,582  I T 2
8,582  I T 2  10,795  I G 2  2
I T 2  1,257  I G 2  0,233
- din ecuaţia (7)=>
U 2  I G 2  X 2  1,257  I G 2  0,233  X 4  I T 1  X 3
2  2,213  I G 2  1,257  I G 2  0,233  0,143  I T 1  0,143
2,033  2,392  I G 2  0,143  I T 1
2,33  2,392  I G 2
IT1   17,216  16,727  I G 2
0,143
- din ecuaţia (5) =>

52
Lucrare de licenţă
0  14,216  16,727  I G 2   0,143  I TSPG1  0,438  33,42
2,032  2,391  I G 2
I TSPG1   0,06  0,07  I G 2
33,858
- din ecuaţia (8) =>
U 9  4  I L1  X 9  I L1  X 5  I T 1  X 3
0,948  0,143  I T 1
I L1  1,717  0,259  I T 1
0,552
- înlocuim în a doua ecuaţie, obţinem:
4  1,717  0,259  I T 1   1,257  I G 2  0,233 
 17,216  16,727  I G 2  2  0,06  0,07  I G 2 
35,453  I G 2  30,383
30,383
IG2   0,857
35,453
I G* 1  0,903
I G* 2   0,857
I T*1  17,216  16,727  0,857  3,899

Curemţii I G* 1  I Cr
* * *
 , I G 2   I Cr , generatoarele sunt “aproape” de locul scurtcircuitului ceea ce

înseamnă că le-am introdus corect în calcule.

- Dacă scurtcircuitul se produce pe ramura cu generatorul :


I G*  max  I T*1  I TSPB
*
1  3,899  0  3,899

I G max  I G*  max  I bII  3,899  5,499  21,441kA

- Dacă scurtcircuitul se produce pe ramura cu TSPB :


* * *
I TSPB  max  I T 1  I G1  3,899  0,903  4,801
*
I TSPB max  I TSPB  max  I bII  4,801  5, 499  26,406kA

4.4.3. Calculul curenţilor de şoc şi al curenţilor echivalenţi termici prin


echipamentele racordate la bornele generatoarelor
Rezultatele calcului sunt prezentate în tabelul 4.4.

Tabelul 4.4. Valorile curenţilor de scurtcircuit prin echipamentele racordate la bornele generatoarelor
Circuitul I” I∞ işoc I”/I∞ m n Iet
[kA] [kA] [kAmax] - - - [kA]
Celulele de generator-
transformator 23,689 21,44 60,302 1,104 0 0,85 36,314
(la bornele generatorului)
Celule de transformator
TSPB1,TSPB2 52,724 26,406 134,213 1,936 0 0,61 65,183
(110 kV)

53
Lucrare de licenţă

Capitolul 5
Verificare condiţiilor de pornire şi autopornire a
motoarelor electrice din cadrul serviciilor proprii
5.1. Verificarea condiţiilor de pornire
Cel mai mare motor din cadrul SPB, este motorul care antrenează pompa de alimentare
cu apă a cazanului, având următoarele caracteristici :
Pn=4000 kW
In=419,2 A
nn=2985 rot/min
ηn=96,2 %=0,962
cosφn=0,91
iP=IP/In=6,3
Puterea absorbită în timpul pornirii acestui motor este :
I Pn 4000
Sp  P   6,3   28786,12kVA  28,786MVA
I n  n  cos n 0,962  0,91
Tensiunea de revenire pe bara SPB, exprimată în unităţi relative, la pornirea celui mai
mare motor se calculează cu relaţia :
* 1,05 1,05
U rev ( P)    0,877
SP 28,786
1 1
S K ( SPB ) 205,507
*
Se observă că U rev ( P )  0,85 , deci condiţia de pornire este satisfăcută.

5.2. Verificarea condiţiilor de autopornire


Puterea aparentă absorbită de motoare la autopornire se calculează cu relaţia:
Pni
S Ap  K Ap  
 ni  cos  ni
Pentru pauza de AAR acceptăm valoarea tAAR=2 s, deci coeficientul de autopornire
KAp=4,1.
4000 800 400 320
S Ap  4,1  (  2  2  2 
0,962  0,91 0,925  0,86 0,905  0,84 0,91  0,83
800
 )  38918,29kVA
0,93  0,85
S Ap  39,981MVA
Tensiunea de revenire pe bara SPB, exprimată în unităţi relative, la autopornire este :
* 1,05 1,05
U rev ( Ap )    0,84
S Ap 39,981
1 1
S K ( SPB ) 205,507
*
Se constată că U rev ( Ap )  0,7 , deci şi condiţia de autopornire este satisfăcută.

54
Lucrare de licenţă

Capitolul 6
Alegerea şi verificare aparatelor electrice din circuitele
primare
În verea alegerii aparatelor electrice, în primă etapă, stabilim condiţiile în care acestea
funcţionează.

 Condiţii ambientale de funcţionare

Instalaţiile electrice de joasă şi medie tensiune (0,4kV, 6kV, 10kV) se realizează la


interior, iar cele de înaltă tensiune (110kV) la exterior.
Celelalte condiţii ambientale (altitudine, temperatură, umiditate, precipitaţii, viteza
vântului, grad de poluare) le considerăm în limitele normale pentru aparatele pe care le vom
alege.

 Frecvenţa nominală

În cadrul sistemului electroenergetic din România frecvenţa nominală este de 50 Hz.

 Condiţii de tensiune

Valorile tensiunii nominale (Un) şi ale tensiunilor maxime de serviciu (Ums) ale
reţelelor în care se vor intercala aparatele electrice sunt indicate în tabelul 6.1.
Condiţii referitoare la nivelul de izolaţie ale aparatelor pa care le vom alege le
considerăm satisfăcute.

 Condiţii privind curenţii de trecere

a) Curentul nominal al circuitului (Inc) în care se intercalează aparatul ce urmează a fi


ales .Valorile calculate sunt prezentate în tabelul 6.1.
b) Curentul maxim de durată (Imd) al circuitului şi valorile calculate sunt prezentate în
tabelul 6.1.
c) Curenţii de scurtcircuit (I” şi I∞) prin circuitele pe care se montează aparatele ce
urmează să le alegem şi au valorile indicate îm tabelul 6.1.

Curenţii nominali ai circuitelor (Inc) se calculează astfel :

- pentru celulele de linie LEA1, LEA2, LEA3, LEA4 :


Cele patru linie le dimensionăm în varianta „3+1”. Puterea maximă vehiculată printr-o
linie este :
2  S nGS  2  S SPB max  S SPG max 2  75  2  13,295  5,908
S L max  
3 3
S L max  39,167 MVA
S 39,167
I nc  L max   0,205kA  205 A
3 U n 3  110

55
Lucrare de licenţă

- pentru celulele de transformator TSPG1 şi TSPG2 (110 kV) :


S 25
I nc  nTSPG1   0,124kA  124 A
3 U n 3  116
- pentru celulele de bloc generator-transformator (110kV) :
S nGS 75
I nc    0,393kA  393 A
3 U n 3  110
- pentru cupla transversală CT :
Întrucât regimul normal de funcţionare al schemei este cu toate circuitele racordate la
BC1, curentul nominal al CT va fi egal cu valoare celui mai mare curent nominal al circuitelor
racordate la barele de 110 kV.
Inc=393 A
- barele colectoare de 110 kV :
Plasarea optimă a circuitelor de-a lungul barelor este cea care conduce la o încărcare cât
mai uniformă a tronsoanelor barelor. Soluţia optimă este cea din fiura 6.1.

LEA 1 LEA 2 LEA 3 LEA 4

39,167MVA

39,167MVA
39,167MVA

0MVA

B C F G
A D E H
61,705MVA

61,705MVA
2,954MVA
2,954MVA

Fig 6.1. Plasarea optimă a circuitelor de-a lungul barelor de 110 kV şi stabilire regimului cel mai
solicitant pentru bare.

Regimul cel mai solicitant pentru bare este când linia LEA2 este scoasă din funcţiune şi
centrala funcţionează la puterea instalată. În aceste condiţii puterile vehiculate prin tronsoanele
barelor sunt:

SAB=39,167 MVA
SBC=61,705-39,167 =22,538 MVA
SCD=22,538 -2,954 =19,584 MVA
SDE=19,584 -0=19,584 MVA
SEF=39,167 MVA
SFG=22,538 -2,954 =19,584 MVA
SGH=39,167 MVA
S JK 39,167
I nc    0,205kA  205 A
3 U n 3  110

56
Lucrare de licenţă
- pentru celulele de generator-transformator (la bornele generatorului):
S nGS 75
I nc    4,123kA  4123 A
3 U n 3  10,5
- pentru celulele de transformator TSPG1 şi TSPG2 (6 kV):
S 25
I nc  nTSPG   2,405kA  2405 A
3 U n 36
- pentru cupla longitudinală CL :
Cupla longitudinală este închisă atunci când alimetarea barelor de SPG se realizează
doar printr-un transformator TSPG. Puterea maximă vehiculată prin CL nu poate depăşi putrea
nominală a TSPG, deci:
S 25
I nc  nTSPG   2,405kA  2405 A
3 U n 36
- pentru barele de SPG de 6 kV:
Plasarea optimă a circuitelor în lungul barelor de SPG şi regimul cel mai solicitant
rezultă din figura 6.2. .

spre SPB1 TSPG1


13,295MVA

19,203MVA

B
SPG 1 - 6kV
A
2,954MVA
CL(SPG 2)
SPG 1 2,954MVA

Fig 6.2. Plasarea optimă a circuitelor de-a lungul barelor de SPG şi stabilirea regimului cel mai solicitant
pentru bare.

Regimul cel mai solicitant pentru bare este atunci când funcţionează doar TSPG1, prin
care se alimentează atât receptoarele de SPG, cât şi receptoarele blocului 1 (SPB1). Puterile
vehiculate prin tronsonul barei SPG este :

SAB=2,954+13,295=16,213 MVA
SAC=1,877MVA
S AB 16,213
I nc    1,56kA  1560 A
3 U n 3 6

- pentru celulele alimentărilor de rezervă ale SPB-urilor :

S SPB max 13,295


I nc    1,279kA  1279 A
3 U n 3 6

57
Lucrare de licenţă
- pentru celulele de transformator TSPB1, TSPB2 (6kV):

S nTSPB 16
I nc    1,539kA  1539 A
3 U n 3 6

- pentru barele de SPB de 6 kV :

Plasare optimă a circuitelor de-a lungul barelor de SPB şi regimul cel mai solicitant
rezultă din figura 6.3. .

TSPB de laSPG

13,295MVA

0MVA
B
A C

6,6475MVA 6,6475MVA

SPB

Fig 6.3. Plasarea optimă a circuitelor de-a lungul barelor de SPB şi stabilirea regimului cel mai solicitant
pentru bare.

Regimul cel mai solicitant pentru bare este atunci când alimentarea se asigură prin
TSPB şi receptoarele de SPB absorb puterea maxima (SSPBmax). Puterile vehiculate prin
tronsoanele barei de SPB sunt :

SAB=6,6475 MVA
SAC=6,6475 MVA
S AB 6,6475
I nc    0,639kA  639 A
3 U n 3 6

58
Lucrare de licenţă

Tabelul 6.1. Condiţiile de funcţionare ale aparatelor electrice


Circuitul în care se Condiţii de funcţionare
instalează ambient frecv. tensiune curenţii de trecere
aparatul
fn Un Ums Inc Imd I” I∞
-
[Hz] [kV] [kV] [A] [A] [kA] [kA]
Celule de linie LEA1,
exterior 50 110 123 205 205 5,874 3,39
LEA2, LEA3, LEA4
Celula de cuplă
exterior 50 110 123 393 393 6,727 4,234
transversală (CT)
Celule de transfor-
mator TSPG1,TSPG2 exterior 50 110 123 124 161 6,69 4,243
(110kV)
Celule de bloc
genrator-transfor- exterior 50 110 123 393 396 5,107 3,828
mator T1, T2 (110kV)
Barele colectoare de
exterior 50 110 123 205 205 6,727 4,234
110kV
Celule de bloc
genrator-transfor-
interior 50 10,5 12 4123 4123 23,689 21,44
mator (la bornele
generatoarelor)
Celule de
transformator TSPG1, interior 50 6 7,2 2405 3126 17,192 15,699
TSPG2 (6kV)
Celula de cuplă
interior 50 6 7,2 2405 2405 17,846 15,699
longitudinală (CL)
Barele colectoare de
interior 50 6 7,2 1560 1560 17,846 15,699
SPG de 6 kV
Celule pentru
alimentarea de interior 50 6 7,2 1279 1279 17,846 15,699
rezervă a SPB
Celule de transfor-
mator TSPB1,TSPB2 interior 50 6 7,2 1540 2002 16,677 15,219
(6 kV)
Celule de transfor-
mator TSPB1,TSPB2 interior 50 10 12 731 950 52,724 26,406
(10kV)
Barele colectoare de
interior 50 6 7,2 639 639 19,775 15,219
SPB de 6 kV

59
Lucrare de licenţă
6.1. Alegerea şi verificarea întreruptoarelor

6.1.1. Alegerea întreruptoarelor


Întreruptoarele pe care urmează să le alegem sunt prezentate în figura 2.27. .
Pe baza condiţiilor de funcţionare, sintetizate în tabelul 6.1., şi a metodologiei de
alegere a întreruptoarelor se aleg întreruptoarele din [7] şi sunt indicate în tabelul 6.2.

Tabelul 6.2. Caracteristicile tehnice ale întreruptoarelor alese.


Celula în care Disp.
Între- Un Umax In IPrn Ild Ilt tet
se găseşte Tip de
ruptor [kV] [kV] [A] [kA] [kAmax] [kA] [s]
întreruptorul acţ
Celule de bloc
COM-
generator-transfor- I1, I2 110 123 1600 31,5 80 50 1 MOP
PASS
mator (110kV)
Celule de linie
I3, I4, COM-
LEA1, LEA2, LEA3, 110 123 1600 31,5 80 50 1 MOP
I5, I6 PASS
LEA4
Celulă de cuplă COM-
I15 110 123 1600 31,5 80 50 1 MOP
transversală CT PASS
Celule de transfor-
COM-
mator TSPG1, I7, I8 110 123 1600 31,5 80 50 1 MOP
PASS
TSPG2 (110kV)
Celule de transfor- UNI-
mator TSPG1, I11, I12 GEAR 6 7,2 3150 50 125 90 1 MOP
TSPG2 (6 kV) ZS1
UNI-
Celula de cuplă
I16 GEAR 6 7,2 3150 50 125 90 1 MOP
longitudinală CL
ZS1
Celule de transfor- UNI-
mator TSPB1, I9, I10 GEAR 6 7,2 2000 50 125 90 1 MOP
TSPB2 ZS1
Celula pentru UNI-
alimentarea de I13, I14 GEAR 6 7,2 1600 50 125 90 1 MOP
rezervă a SPB ZS1

60
Lucrare de licenţă
6.1.2. Verificarea întreruptoarelor

Valorile curenţilor de şoc şi ale curenţilor echivalenţi termici de o secundă au fost


calculaţi.Verificarea întreruptoarelor alese la stabilitate termică şi electrodinamică se face în
tabelul 6.3. .
Conform valorilor din tabelul 6.3., toate întreruptoarele alese satisfac condiţiile :
işoc ≤ Ild şi Iet ≤ Ilt

Tabelul 6.3. Verificarea la stabilitate termică şi electrodinamică a întreruptoarelor alese.


Întreruptorul Stabilitate electriodinamică Stabilitate termică
Işoc [kAmax] Ild [kA] Iet [kA] Ilt [kA]
I1, I2 13,001 80 7,643 50
I3, I4,I5, I6 14,952 80 8,572 50
I7,I8 17,029 80 9,832 50
I9, I10 42,452 125 19,051 90
I11,I12 43,763 125 19,856 90
I13,I14 45,428 125 20,503 90
I15 17,123 80 9,832 50
I16 45,428 125 20,503 90

6.2. Alegerea şi verificare separatoarelor

6.2.1. Alegerea separatoarelor


Separatoarele pe care le vom alege sunt cele indicate în figura 2.27.. Alegerea
separatoarelor se face în funcţie de condiţiile de funcţionare. În tabelul 6.4. sunt puse în evidenţă
caracteristicile tehnice ale separatoarelor alese.

Tabelul 6.4. Caracteristicile tehnice ale seperatoarelor.


Celula în care se Un Umax In Ild Ilt tlt Disp
Separator Tip
găseşte separatorul [kV] [kV] [A] [kAmax] [kA] [s] acţ.
Celula de bloc SB1,SB2,
generator-transfor- SB3,SB4 SMEm 110 123 1250 75 30 1 ASE
mator (110kV)
Celule de linie SB9,SB10,
LEA1, LEA2, LEA3, SB11,SB12,
SMEm 110 123 1250 75 30 1 ASE
LEA4 SB13,SB14,
SB15,SB16
SL1,SL2,
STEPm 110 123 1250 75 30 1 ASE
SL3, SL4
Celula de transfor- SB5,SB6,
mator TSPG1, SB7,SB8 SMEm 110 123 1250 75 30 1 ASE
TSPG2 (110kV)
Celula de cuplă
SB17, SB18 SMEm 10 12 1250 75 30 1 ASE
transversală CT
Celule de transfor-
SB23,SB24,
mator TSPG1, SMI 10 12 3150 125 50 1 ASE
SB25,SB26
TSPG2 (6kV)

61
Lucrare de licenţă

Celule de transfor- SB19,SB20,


mator TSPB1, SB21,SB22 SMI 10 12 2000 125 50 1 ASE
TSPB2 (6kV)
Celula de cuplă SB31, SB32 SMI 12 200 125 50 1 ASE
10
longitudunală CL
Celule pentru SB27,SB28,
alimentarea de SB29,SB30 SMI 10 12 3150 125 50 1 ASE
rezervă a SPB

6.2.2. Verificarea separatoarelor


Valorile curenţilor de şoc şi ale curenţilor echivalenţi termici de o secundă, precum şi
curenţii limită dinamici şi termici sunt indicate în tabelul 6.5..
Separatoarele trebuie să satisfacă condiţiile :
işoc ≤ Ild şi Iet ≤ Ilt

Tabelul 6.5. Verificarea la stabilitate electrodinamică şi termică .


Separator Stabilitate electrodinamice Stabilitate termică
işoc [kAmax] Ild [kAmax] Iet [kA] Ilt [kA]
SB1,SB2,SB3,SB4 13,001 75 7,643 30
SL1,SL2,SL3,SL 4 14,952 75 8,572 30
SB5,SB6,SB7, SB8 17,829 75 9,832 30
SB9,SB10,
14,952 75 8,572 30
SB11,SB12
SB13,SB14,
14,952 75 8,572 30
SB15,SB16
SB17, SB18 17,123 75 9,832 30
SB19,SB20,
42,452 75 19,051 50
SB21,SB22
SB22,SB24,
43,763 75 19,056 50
SB25,SB26
SB27,SB28,
45,428 75 20,503 50
SB29,SB30
SB31,SB32 45,428 75 20,503 50

Condiţiile sunt satisfăcute la toate separatoarele.

6.3. Alegerea şi verificarea barelor colectoare

6.3.1. Alegea barelor colectoare

a) Barele colectoare de 110 kV le vom realiza din conductoare flexibele multifilare din
oţel-aluminiu (OL-Al).
Curentul maxim de durată pe bare (tabelul 6.1.) este:
Imd=205A
Considerăm că temperatura maximă a aerului este +30oC şi temperatura barelor de
70oC, alegem acel conductor care pentru care Ida ≥ Imd .

62
Lucrare de licenţă
Se constată că Imd nu poate fi suportat de un singur conductor şi ca urmare vom folosi
două conductoare fasciculare (jumulate), la distanţa d=20cm unul de altul, având fiecare
secţiunea:
Stotal /Soţel=150/25mm2
Ida=420A
b) Barele colectoare de SPG de 6 kV le realizăm din bare dreptunghiulare de aluminiu
vopsite, aşezate pe muchie :
Curentul maxim de durată prin bare (tabelul 6.1) este :
Imd=1560A
Considerăm temperatura aerului +25oC şi temperatura barelor 70oC, alegem o bară cu
următoarele caracteristici :
h x b=100x10 [mm] ; S=1000mm2 ; Ida=1750A.
c) Barele colectoare de SPB de 6 kV le realizăm din bare dreptunghiulare de aluminiu
vopsite, aşezate pe muchie .
Curentul maxim de durată pe bare (tabelul 6.1.) este :
Imd=639A
Considerăm temperatura aerului +25oC şi temperatura barelor 70oC, alegem o bară cu
următoarele caracteristici :
h x b=40x10 [mm] ; S=400mm2 ; Ida=770A.

6.3.2. Verificarea barelor colectoare

-Verificarea la stabilitate termică a barelor alese este prezentată în tabelul 6.6..


Desitatea de curent admisibilă la scurtcircuit (jt) se determină din grafice.

Tabelul 6.6. Verificarea la stabilitate termică a barelor colectoare alese.


Barele colectoare S θi θsc jt Iet Iet/jt
[mm2] [oC] [oC] [A/mm2] [A] [mm2]
BC de 110 kV 420 70 160 75 9829 131,05
BC de SPG de 6 kV 1000 70 180 81 21993 271,51
BC de SPB de 6 kV 400 70 180 81 24976 308,34

I et
Barele colectoare satisfac condiţia S  .
jt
-Verificare la efect corona se face pentru barele de 110 kV, realizate din conductoare
multifilare din oţel-aluminiu (m=0,82) şi având raza r =10,72mm=1,072cm.
Valoarea critică a intensităţii câmpului electric de la care apar descărcări corona este:
 0,299   0,299  kV
Ecor  19,3  1    m  19,3  1    0,82  21,668
 r   0,656  cm
Media geometrică a distanţelor dintre axele conductoarelor fasciculare este :
a  3 a12  a13  a 23  3 100  200 100  125,992cm
Intensitatea câmpului electric la suprafaţa conductorului fascicular este :
U 1 123 1 kV
E  ms     20,612
3 2,3  r  lg a 3 2,3  0,656  lg 125,992 cm
r 0,656
Se observă că E < Ecor , deci barele alese prezintă stabilitate la efect corona.

63
Lucrare de licenţă
6.4. Proiectarea circuitelor de măsură

6.4.1. Stabilirea aparatelor de măsură şi amplasarea în schemă a


transformatoarelor de măsură

Stabilirea aparatelor de măsură care se instaleză pe fiecare circuit şi aplasarea în


schemă a transformatoarelor de masură se face conform recomandărilor din literatura de
specialitate. Modul de amplasare în schemă a transformatoarelor de măsură şi aparatelor de
măsură instalate pe fiecare circuit rezultă din figura 6.4. .

64
LEA 1 LEA 2 LEA 3 LEA 4
f Sy V

f-f V-V
V0 V0 V0
T T3 T T4 T T5 T T6

T T2 A A A A
DRV 2 T C var var var var A
13 W W W W
T C14 T C15 T C16
T C16

BC 2
110 kV
BC 1

A W var A W var A W var A W var


DRV 1
T C1 T C18 T C19 T C2
T T1 Wh varh Wh varh Wh varh Wh varh

f Sy V
T C3 T C20 T C21 T C4
f-f V-V T1 T2
V0 V0 V0

TSPG 1
TSPG 2

DRV 3 DRV 5 DRV 6 DRV 4

65
A A A A A A
W var T C5 W var T C6
Wh varh Wh varh
V f Sy

pe fiecare circuit
V f Sy
V-V f-f
A W var A W var
G1 T T7 V-V f-f G2
T C9 T C10
Wh varh T T8 Wh varh
Lucrare de licenţă

T C7 T C8
TSPB 1 TSPB 2

T C11 T C22 T C23 T C12

AAR AAR
T T9 T T10
T T11 A
T T12
A
CL
A
f Sy V f Sy V f Sy V f Sy V
AAR

T C25
f-f V-V f-f V-V f-f V-V f-f V-V
V0 V0 V0 V0 V0 V0 V0 V0 V0 T C26 V0 V0 V0

Fig 6.4. Amplasarea în schemă a transformatoarelor de măsură şi stabilirea aparatelor de măsură necesare
Lucrare de licenţă

6.4.2. Alegerea transformatoarelor de curent


În scopul alegerii transformatoarelor de curent pe lângă condiţiile de funcţionare din
tabelul 6.1., se impune stabilirea condiţiilor specifice de funcţionare prezentate în tabelul 6.7..

Tabelul 6.7. Condiţii de funcţionare ale transformatoarelor de curent


Circuitul în care se Transfor- Nr. de Nr Curentul Sarcina Puterea Observaţii
intercalează matorul transfor- de secundar secun- secun-
transformatorul de de curent matoare miezuri nominal dară dară
curent de Isn [A] Zs [Ω] Ss [VA]
curent
Celule de bloc
3
generator-transfor- TC1,TC2 3 5 1,78 44,5
(1/fază)
mator (110 kV) Doar ptr
TC3,TC4 1 2 5 — — alimentare
protecţie
Celule de bloc
generator-transfor- TC5,TC6 3 3 5 1,668 41,7

mator (la bornele Doar ptr


generatorului) TC7,TC8 3 2 5 — — alimentare
protecţie
Celule de transfor-
mator TSPB1, TC9,TC10 3 3 5 1,588 39,7
TSPB2 (la 10 kV)
Celule de transfor- Doar ptr
mator TSPB1, TC11,TC12 3 2 5 — — alimentare
TSPB2 (la 6 kV) protecţie
Celule de linie
TC13,TC14
LEA1,LEA2, 3 2 5 1,548 38,7
TC15,TC16
LEA3, LEA4
Celula de cuplă
TC17 3 2 5 1,54 38,5
transversală CT
Celule de transfor- TC18,TC19 3 3 5 1,588 39,7
mator TSPG1, Doar ptr
TSPG2 (la 110 kV) TC20,TC21 1 2 5 — — alimentare
protecţie
Celule de transfor- Doar ptr
mator TSPG1, TC22,TC23 3 2 5 — — alimentare
TSPG2 (la 6 kV) protecţie
Celula de cuplă
TC24 3 2 5 1,54 38,5
longitudinală
Celule pentru
alimentarea de TC25,TC26 3 2 5 1,54 38,5
rezervă a SPB

- pentru TC1, TC2

66
Lucrare de licenţă
Z si   Ra i  Rci  Rcont  RCO  N i   R, S , T 

Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :


S 3,5 S 0,5
RaW  aW 2
 2  0,14 RaWh  aWh 2
 2  0,02
I sn 5 I sn 5
S 3,5 S h 0,5
Ra var  a 2var  2  0,14 Ra var h  a var  2  0,02
I sn 5 I sn2 5
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Ra S  RaA  0,08
Ra R  R a T RaW  Ra var  RaWh  Rvar h  0,14  0,14  0,02  0,02  0,32
Pentru calculul rezistenţei conductoarelor de legătură, considerăm că acestea au o
lungime aproximativ 100 m şi secţiunea 2,5 mm2, fiind realizate din cupru :
l 100
RCR  RCS  RCT  RCO N     0,017   0,68
S 2,5
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST  0,32  0,68  0,1  0,68  1,78
Z SS  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54
Cele mai încărcate sunt fazele R şi T, deci :
Z S  1,78
Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,78  5 2  44,5VA
-pentru TC5, TC6
Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :
S 1,1 S 0,5
RaW  aW 2
 2  0,044 RaWh  aWh 2
 2  0,02
I sn 5 I sn 5
S 1,1 S h 0,5
Ra var  a2var  2  0,044 Ra var h  a var  2  0,02
I sn 5 I sn2 5
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Rezistenţa conductoarelor este :
RCR  RCS  RCT  RCO N  0,68
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST  RaW  RaWh  Ra var  Ra var h  RaA  RCR  RCO  N  Rcont 
 0,044  0,044  0,02  0,02  0,08  0,68  0,68  0,1  1,668
Z SS  RaA  RCS  Rcont  RCO  N  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54
Cele mai încărcate sunt fazele R şi T, deci :
Z S  1,668
Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,668  5 2  41,7VA

67
Lucrare de licenţă

-pentru TC9, TC10


Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :
S 1,1 S 0,5
RaW  aW 2
 2  0,044 RaWh  aWh 2
 2  0,02
I sn 5 I sn 5
S 1,1 S h 0,5
Ra var  a2var  2  0,044 Ra var h  a var  2  0,02
I sn 5 I sn2 5
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Ra S  RaA  0,08
Ra R  R a T  RaW  Ra var  RaWh  Rvar h 
 0,044  0,044  0,02  0,02  0,128
Rezistenţa conductoarelor este :
RCR  RCS  RCT  RCO  N  0,68
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST   Ra R  RCT  RCR  RCO  N  Rcont 
 0,128  0,68  0,68  0,1  1,588
Z SS   Ra S  RCS  Rcont  RCO  N  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54
Cele mai încărcate sunt fazele R şi T, deci :
Z S  1,588
Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,588  5 2  39,7VA
-pentru TC13, TC14, TC15, TC16
Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :
S 1,1 S 0,5
RaW  aW 2
 2  0,044 RaWh  aWh 2
 2  0,02
I sn 5 I sn 5
S 1,1 S h 0,5
Ra var  a2var  2  0,044 Ra var h  a var  2  0,02
I sn 5 I sn2 5
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Ra S  RaA  0,08
Ra R  R a T RaW  Ra var  0,044  0,044  0,088
Rezistenţa conductoarelor este :
RCR  RCS  RCT  RCO N  0,68
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST  Ra R  RCR  RCO N  Rcont 
 0,88  0,68  0,68  0,1  1,548
Z SS  Ra S  RCS  Rcont  RCO N  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54

68
Lucrare de licenţă
Cele mai încărcate sunt fazele R şi T, deci :
Z S  1,548

Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,548  5 2  38,7VA
-pentru TC17
Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Ra S  RaA  0,08
Ra R  R a T0
Rezistenţa conductoarelor este :
RCR  RCS  RCT  RCO N  0,68
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST  Ra R  RCR  RCO N  Rcont 
 0,68  0,68  0,1  1,46
Z SS  Ra S  RCS  Rcont  RCO N  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54
Cea mai încărcată este faza S, deci :
Z S  1,54
Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,54  5 2  38,5VA
-pentru TC18, TC19
Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :
S 1,1 S 0,5
RaW  aW 2
 2  0,044 RaWh  aWh 2
 2  0,02
I sn 5 I sn 5
S 1,1 S h 0,5
Ra var  a2var  2  0,044 Ra var h  a var  2  0,02
I sn 5 I sn2 5
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Ra S  RaA  0,08
Ra R  R a T  RaW  Ra var  RaWh  Rvar h 
 0,044  0,044  0,02  0,02  0,128
Rezistenţa conductoarelor este :
RCR  RCS  RCT  RCO  N  0,68
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST  Ra R  RCR  RCO  N  Rcont 
 0,128  0,68  0,68  0,1  1,588
Z SS  Ra S  RCS  Rcont  RCO  N  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54
Cele mai încărcate sunt fazele R şi T, deci :
Z S  1,588

69
Lucrare de licenţă
Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,588  5 2  39,7VA

-pentru TC24
Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Ra S  RaA  0,08
Ra R  R a T
0
Rezistenţa conductoarelor este :
RCR  RCS  RCT  RCO N  0,68
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST  Ra R  RCR  RCO N  Rcont 
 0,68  0,68  0,1  1,46
Z SS  Ra S  RCS  Rcont  RCO N  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54
Cea mai încărcată este faza S, deci :
Z S  1,54
Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,54  5 2  38,5VA
-pentru TC25, TC26
Reactanţele electrice ale bobinelor de curent ale aparatelor de măsură sunt :
S 2
RaA  aA 2
 2  0,08
I sn 5
Ra S  RaA  0,08
Ra R  R a T
0
Rezistenţa conductoarelor este :
RCR  RCS  RCT  RCO N  0,68
Rezistenţa de contact este aproximativ :
Rcont=0,1 Ω
Sarcinile secundare pe faze vor fi :
Z RS  Z ST  Ra R  RCR  RCO  N  Rcont 
 0,68  0,68  0,1  1,46
Z SS  Ra S  RCS  Rcont  RCO  N  0,08  0,68  0,1  0,68  1,54
Cea mai încărcată este faza S, deci :
Z S  1,54
Puterea secundră va fi :
S S  Z S  I sn2  1,54  5 2  38,5VA

Pe baza condiţiilor de funcţionare a transformatoarelor de curent şi a recomandărilor


din literatura de specialitate, se aleg transformatoarele de curent din [8] şi având următoarele
caracteristici prezentate în tabelul 6.8.

70
Lucrare de licenţă

Tabelul 6.8. Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor de curent alese


Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor de curent alese
Transfor- Clasa
matorul de Tip Un Umax Ipn Isn Ssn de n Ild Ilt tlt
curen — [kV] [kV] [A] [A] [VA] precizie — [kAmax] [kA] [s]

TC1,TC2 ISOK
110 123 600 5 60 0,5 <5 80 60 1
-123
TC3,TC4 ISOK
110 123 300 5 30 0,5 <5 80 31,5 1
-123
TC5,TC6 AOK
10 12 5000 5 60 0,5 <5 nelimitat 500 1
-10
TC7,TC8 AOK
10 12 6000 5 60 0,5 <5 nelimitat 600 1
-10
TC9,TC10, IMB -
10 12 1000 5 60 0,5 <5 nelimitat 100 1
10
TC11,TC12 IMB -
10 12 2000 5 60 0,5 <5 nelimitat 200 1
10
TC13,TC14, ISOK
110 123 300 5 60 0,5 <5 80 60 1
TC15, TC16 -123
ISOK
TC17 110 123 1250 5 60 0,5 <5 80 60 1
-123
ISOK
TC18,TC19 110 123 600 5 60 0,5 <5 80 60 1
-123
ISOK
TC20,TC21 110 123 300 5 30 0,5 <5 80 31,5 1
-123
IMB-
TC22,TC23 10 12 4000 5 60 0,5 <5 nelimitat 400 1
10
IMB -
TC24 10 12 2500 5 60 0,5 <5 nelimitat 300 1
10
TC25,TC26 IMB -
10 12 1500 5 60 0,5 <5 nelimitat 200 1
10

71
Lucrare de licenţă

6.4.3. Verificarea transformatoarelor de curent

Verificarea la stabilitate electrodinamică şi termică a transformatoarelor de curent alese


este prezentată în tabelul 6.9. .

Tabelul 6.9. Verificarea la stabilitate electrodinamică şi termică a transformatoarelor de curent alese.


Transformatorul de Stabilitate electriodinamică Stabilitate termică
curent Işoc [kAmax] Ild [kA] Iet [kA] Ilt [kA]
TC1,TC2 12,839 80 7,607 60
TC3,TC4 — 80 — 31,5
TC5,TC6 60,302 nelimitat 36,314 500
TC7,TC8 60,302 nelimitat 36,314 600
TC9,TC10 134,213 nelimitat 65,183 100
TC11,TC12 34,261 nelimitat 20,719 200
TC13,TC14, 14,894 80 8,539 60
TC15, TC16
TC17 17,065 80 9,829 60
TC18,TC19 17,001 80 9,829 60
TC20,TC21 — 80 — 31,5
TC22,TC23 34,556 nelimitat 20,986 400
TC24 36,289 nelimitat 21,993 300
TC25,TC26 36,289 nelimitat 21,993 200

Analizând valorile din tabelul 6.9., se constată că pentru toate transformatoarele de


curent alese sunt indeplinite condiţiile :
işoc ≤ Ild şi Iet ≤ Ilt ,
deci ele prezintă stabilitate electrodinamică şi termică.

72
Lucrare de licenţă

6.4.4. Alegerea transformatoarelor de tensiune

Pentru alegerea transformatoarelor de tensiune (prezentate în figura 6.4.), pe lângă


condiţiile generale de funcţionare din tabelul 6.1., se impune stabilirea unor condiţii specifice
transformatoarelor de tensiune.(tabelul 6.10) .

Tabelul 6.10. Condiţiile specifice de funcţionare ale transformatoarelor de tensiune.


Circuitul în care se Transfor- Numărul Aparatele conectate în Puterea
intercalează matorul fazelor şi secundarul TT secundară
transformatorul de de conexiunea Ss [VA]
tensiune tensiune înfaşurărilor
Celulele de măsură
şi descărcător
v 1; V 1; V-V 1;
racordate la barele
de 110 kV 3 TT f 1; f 1; V-V 1;
monofazate
TT1, TT2 1; W 6; var 6; 55,265
conectate în Sy

stea W 2; var 2;
Wh 4; varh 4;

Celulele de linie 1 TT 2 (fără Rs)


TT3,TT4,
LEA1, LEA2, monofazat V 1; 27 (cu Rs)
TT5, TT6
LEA3, LEA4 pe faza S
Celulele de bloc
3 TT V 1; f 1; V-V 1;
generato-transfor-
TT7,TT8 monofazate
mator (la bornele f-f 1; Sy 1; W 2; 9,608
conectate în
generatorului) var 2; 2; 2;
stea Wh varh

Celulele de măsură 3 TT 3,604


racordate la barele monofazate (fără Rs)
TT9, TT10 V 1; Vo 3; f 1;
de SPG de 6 kV conectate în 8,604
stea (cu Rs)
Celulele de măsură 3 TT
V 1; Vo 3; V-V 1;
racordate la barele monofazate
TT11,TT12 8,184
de SPB de 6 kV conectate în f-f 1; f 1; Sy 1;
stea

- pentru TT1, TT2 :


Între faze şi nul nu este conectat nici un aparat :
RR'  RS'  RT'  0
QR'  QS'  QT'  0
Între fazele R şi S avem: (cosφ=0,8, tgφ=0,75)
PRS'  S aVinr  S afinr  6  S aWind  2  S aWinr  4  S aWh  4  S a var h   cos  
 15  7  6  0,5  2  6  4  1  4  1  0,8  46W
'
QRS  PRS'  tg  46  0,75  34,5VAr
Între fazele R şi T avem :

73
Lucrare de licenţă
PRT'  S aV V  S af  f  S aSz  7  S a var ind  3  S a var inr  7  S aWh   cos  
 2  1  6  7  0,5  3  6  7 1  0,8  30W
' '
QRT  PRT  tg  30  0,75  22,5VAr
Între fazele S şi T avem :
PST'  ( S aVind  S afind  7  S aWind  3  S aWinr 
 7  S a var ind  3  S a var inr  7  S a var h )  cos  
 2  1  7  0,5  3  6  7  0,5  3  6  7 1  0,8  42,4W
'
QST  PST'  tg  42,4  0,75  31,8VAr
Încărcările fazelor transformatorului de tensiune sunt următoarele :
3  PRS'  3  PRT
' '
3  QRS  3  QRT '
PR  PR'   
6 6
3  46  3  30 3  34,5  3  22,5
 0   41,464W
6 6
' '
3  QRS  3  QRT  3  PRS'  3  PRT'
QR  QR'   
6 6
3  34,5  3  22,5  3  46  3  30
 0   23,881VAr
6 6
S R  PR2  QR2  41,4642  23,8812  47,849VA
' ' ' '
3 P  3 P  3  Q  3  QST
PS  PS'  RS
ST RS

6 6
3  46  3  42,4 3  34,5  3  31,8
0   43,421W
6 6
' '
3  QRS  3  QST  3  PRS'  3  PST'
QS  QS'   
6 6
3  34,5  3  31,8  3  46  3  42,4
 0   34,189VAr
6 6
S S  PS2  QS2  43,4212  34,1892  55,265VA
'
3  PRT  3  PST'  3  QST '
 3  QRT'
PT  PT'   
6 6
3  30  3  42,4  3  31,8  3  22,5
 0   33,515W
6 6
' '
' 3  QRT  3  QST 3  PST'  3  PRT'
QT  QT   
6 6
3  31,8  3  22,5 3  42,4  3  30
 0   30,73VAr
6 6
S T  PT2  QT2  33,515  30,73  45,471VA
2 2

Se observă că faza S este cea mai încărcată, deci :


S S  55,265VA
-pentru TT3, TT4, TT5, TT6:
RR'  RS'  RT'  0
QR'  QS'  QT'  0

74
Lucrare de licenţă
PS'  S aVind  cos   2  0,8  1,6W
QS'  PS'  tg  1,6  0,75  1,2VAr
S S  PS'2  QS'2  1,62  1,22  2VA
Se observă că :
S S  2VA
-pentru TT7, TT8:
RR'  RS'  RT'  0
QR'  QS'  QT'  0
Între fazele R şi S avem: (cosφ=0,8, tgφ=0,75)
PRS'  2  S aWind  2  S aWh  2  S a var h   cos   2  0,5  2  1  2  1  0,8  4W
'
QRS  PRS'  tg  4  0,75  3VAr
Între fazele R şi T avem :
'
PRT  S aV V  S af  f  S aSz  2  S a var ind  2  S aWh   cos  
 2  1  6  2  0,5  2 1  0,8  9,6W
' '
QRT  PRT  tg  9,6  0,75  7,2VAr
Între fazele S şi T avem :
PST'  S aVind  S afind  2  S aWind  2  S a var ind  2  S a var h   cos  
 2  1  2  0,5  2  0,5  2  1  0,8  5,6W
'
QST  PST'  tg  5,6  0,75  4,2VAr
Încărcările fazelor transformatorului de tensiune sunt următoarele :
3  PRS'  3  PRT' '
3  QRS '
 3  QRT
PR  PR'   
6 6
3  4  3  9,6 3  3  3  7 ,2
 0   5,587W
6 6
' '
3  QRS  3  QRT  3  PRS'  3  PRT'
QR  QR'   
6 6
3  3  3  7,2  3  4  3  9.6
0   6,716VAr
6 6
S R  PR2  QR2  5,5872  6,7162  8,736VA
' ' ' '
3 P  3 P  3  Q  3  QST
PS  PS'  RS ST
 RS

6 6
3  4  3  5,6  3  3  3  4,2
 0   5,146W
6 6
' '
3  QRS  3  QST  3  PRS'  3  PST'
QS  QS'   
6 6
3  3  3  4,2 3  4  3  5,6
 0   3,138VAr
6 6
S S  PS2  QS2  5,1462  3,1382  6,027VA

75
Lucrare de licenţă
'
3  PRT  3  PST'  3  QST ' '
 3  QRT
PT  PT'   
6 6
3  9,6  3  5,6  3  4,2  3  7,2
0   8,466W
6 6
' '
3  QRT  3  QST 3  PST'  3  PRT'
QT  QT'   
6 6
3  4,2  3  7,2 3  5,6  3  9,6
 0   4,545VAr
6 6
S T  PT2  QT2  8,466  4,545  9,608VA
2 2

Se observă că faza T este cea mai încărcată, deci :


S S  9,608VA
-pentru TT9, TT10 :
' '
RRS  R RT 0
' '
QRS  QRT 0
RR'  RS'  RT'  S aVo  cos   2  0,8  1,6W
QR'  QS'  QT'  PR'  tg  1,6  0,75  1,2VAr
Între fazele S şi T avem :
PST'  S aV  S af   cos   2  1  0,8  2,4W
'
QST  PST'  tg  2,4  0,75  1,8VAr
Încărcările fazelor transformatorului de tensiune sunt următoarele :
PR  PR'  1,6W
QR  QR'  1,2VAr
S R  PR2  QR2  1,62  1,22  2VA
3  PRS'  3  PST'  3  QRS ' '
 3  QST
PS  PS'   
6 6
3  0  3  2,4  3  0  3  1,8
 1,6    3,319W
6 6
' '
3  QRS  3  QST 3  PRS'  3  PST'
QS  QS'   
6 6
3  0  3 1,8 3  0  3  2,4
 1,2    1,407VAr
6 6
S S  PS2  QS2  3,3192  1,4072  3,604VA
'
PT  P  1,6W
T

QT  QT'  1,2VAr
S T  PT2  QT2  1,6   1,2   2VA
2 2

Se observă că faza S este cea mai încărcată, deci :


S S  3,604VA
-pentru TT11, TT12:
RR'  RS'  RT'  S aVo  cos   2  0,8  1,6W
QR'  QS'  QT'  PR'  tg  1,6  0,75  1,2VAr

76
Lucrare de licenţă
PRS'  0
'
QRS 0

Între fazele R şi T avem :


'
PRT  S aV V  S af  f  S aSz  cos   2  1  6   0,8  7,2W
'
QRT  PRT'  tg  7,2  0,75  5,4VAr
Între fazele S şi T avem :
PST'  S aVind  S afind   cos   2  1  0,8  2,4W
'
QST  PST'  tg  2,4  0,75  1,8VAr
Încărcările fazelor transformatorului de tensiune sunt următoarele :
3  PRS'  3  PRT
' '
3  QRS  3  QRT'
PR  PR'   
6 6
3  0  3  7,2 3  0  3  5,4
 1,6    3,641W
6 6
' '
3  QRS  3  QRT  3  PRS'  3  PRT'
QR  QR'   
6 6
3  0  3  5,4  3  0  3  7,2
 1,2    5,978VAr
6 6
S R  PR2  QR2  3,6412  5,9782  6,999VA
' ' ' '
3 P  3 P  3  Q  3  QST
PS  PS'  RS ST
 RS

6 6
3  0  3  2,4  3  0  3  1,8
 1,6    3,319W
6 6
' '
3  QRS  3  QST 3  PRS'  3  PST'
QS  QS'   
6 6
3  0  3 1,8 3  0  3  2,4
 1,2    1,407VAr
6 6
S S  PS2  QS2  3,3192  1,4072  3,604VA
3  PRT'  3  PST'  3  QST' '
 3  QRT
PT  PT'   
6 6
3  7,2  3  2,4  3 1,8  3  5,4
 1,6    7,439W
6 6
' '
3  QRT  3  QST 3  PST'  3  PRT
'
QT  QT'   
6 6
3 1,8  3  5,4 3  2,4  3  7,2
 1,2    3,414VAr
6 6
ST  PT2  QT2  7,439  3,414  8,184VA
2 2

Se observă că faza T este cea mai încărcată, deci :


S S  8,184VA

77
Lucrare de licenţă
Conform recomandărilor din literatura de specialitate, este obligatoriu satisfacerea
condiţiei :
0,25·SSn ≤ SS ≤ SSn
Pentru transformatoarele de tensiune racordate la nivelul de 110 kV (TT1÷TT6) avem
SSn=100 VA, pentru cele racordate la 10 kV (TT7,TT8) avem SSn=30 VA, iar pentru cele
racordate la 6 kV (TT9÷TT12) avem SSn=30 VA (valori luate din tabele).
Condiţiile de mai sus nu se verifică pentru (TT3, TT4, TT5, TT6, TT9, TT10 deoarece SS
prea mic. Ca urmare, în secundarul acestor transformatoare vom introduce rezistenţe
suplimentare, care vor fi dimensionate astfel :
-pentru TT3, TT4, TT5, TT6:
S S min  0,25  S Sn  0,25 100  25VA
Rezitenţa o vom dimensiona pentru această putere :
2
 100 
2
 
U Sn  3
RS    135
S S min 25
Deci puterea secundară va fi :
S S  S S min  S faraRS  25  2  27VA
-pentru TT9, TT10 :
S S min  0,25  S Sn  0,25  30  7,5VA
Rezitenţa o vom dimensiona pentru o putere de SRS = 5 VA :
2
 100 
 
U Sn  3 
2
RS    670
S RS 5
Deci puterea secundară va fi :
S S  S S min  S faraRS  5  3,604  8,604VA
Pe baza condiţiilor de funcţionare a transformatoarelor de tensiune, prezentate în
tabelul 6.1. şi tabelul 6.10., şi ţinând cont de recomandările din literatura de specialitate se aleg
transformatoarele de tensiune din [9] cu următoarele caracteristici prezentate în tabelul 6.11. .

Tabelul 6.11. Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor de tensiune alese.


Transformatoarele Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor de tensiune alese
de tensiune Tip Upn Umax USn SSn Clasa de
— [kV] [kV] [kV] [VA] precizie
TT1, TT2 CVE -110 110/√3 123/√3 100/√3 100 0,5
TT3,TT4,TT5 TT6 CVE -110 110/√3 123/√3 100/√3 100 0,5
TT7, TT8 EMFC -10 10/√3 12/√3 100/√3 30 0,5
TT9, TT10,
EMFC -6 6/√3 7,2/√3 100/√3 30 0,5
TT11, TT12

78
Lucrare de licenţă

6.4.5. Alegerea descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă

Descărcătoarele cu rezistenţă variabilă amplasate în cadrul staţiei sunt reprezentate 6.4.


Condiţiile de funcţionare a acestor descărcătoare cu rezistenţă variabilă sunt prezentate
în tabelul 6.12.

Tabelul 6.12. Condiţiile de funcţionare a descărcătoarelor cu rezintenţă variabilă.


Circuitul în care se aplasează Descărcatorul Un Ums Umax
DRV-ul [kV] [kV] [kV]
Celulele de măsură şi
descărcător racordate la DRV1,DRV2 110 123 71
barele de 110 kV
Neutrul transformatoarelor de
DRV3,DRV4 110 123 71
bloc
Neutrul transformatoarelor
DRV5,DRV6 110 123 71
TSPG1, TSPG2

Pe baza condiţiilor de funcţionare, procedând conform recomandărilor din literatura de


specialitate, din cataloage, se aleg DRV-uri având caracteristicile prezentate în tabelul 6.13.

Tabelul 6.13. Caracteristicile tehnice ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă alese.


Descărcătorul Caracteristicile de funcţionare ale DRV-urilor alese
Tip Un Uadm max Uam fi Uam imp Imd
— [kV] [kV] [kV] [kVmax] [kAmax]
DRV1,DRV2 DRVS-110 110 100 232÷288 274÷340 5
DRV3,DRV4 DRVS-110 110 100 232÷288 274÷340 5
DRV5,DRV6 DRVS-110 110 100 232÷288 274÷340 5

În planşa 1 este prezentată schema monofilară completă a centralei şi a staţiei de


evacuare .

79
Lucrare de licenţă

Capitolul 7
Stabilirea soluţiei constructive pentru staţia electrică de
evacuare
Staţia electrică de evacuare se realizează la exterior, optând pentru soluţia de tip
semiînalt. Pentru a reduce suprafaţa ocupată de staţie, una din barele colectoare o vom realiza în
„U”, astfel încât din fiecare pas de celulă să avem plecări în ambele direcţii. Varianta
constructivă pentru care am optat este cu separatoarele de bare aşezate în linie longitudinal.
În planşa 2 este prezentată soluţia constructivă adoptată pentru staţia electrică de
evacuare a energiei electrice către cele două sisteme electroenergetice.

80
Lucrare de licenţă

Bibliografie
[1]. Bendea, G. – Partea electrică a centralelor electrice. Îndrumător de
proiectare, Litografia Universităţii din Oradea, 2000

[2]. Bendea, G. – Partea electrică a centralelor electrice. Lucrări de laborator,


Litografia Universităţii din Oradea, 1998

[3]. Buhuş, P. ş. a. – Partea electrică a centralelor electrice, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1983

[4]. Buhuş, P. ş. a. – Partea electrică a centralelor, staţiile electrice şi posturile de


transformare. Îndreptar pentru lucrări de exploatare a instalaţiilor electrice
din SEN, Litografia I. P. Bucureşti, 1990

[5]. Heinrich, I. ş. a. – Staţii şi posturi de transformare. Îndrumător de proiectare,


Litografia U. T. Timişoara, 1994

[6]. Pietrăreanu, E. – Agenda electrice, 1986

[7]. * * * –Catalog Intreruptoare ABB

[8]. * * * –Catalog Transformatoare de Curent ABB

[9]. * * * –Catalog Transformatoare de Tensiune ABB

81
CT Mas. si desc.1 LEA1 LEA2 LEA3 LEA4
-- Mas. si desc.2 G1-T1 TSPG1 TSPG2 G2-T2

LEA1 LEA2 LEA3 LEA4

CVE-110 CVE-110 CVE-110 CVE-110

STEPm STEPm STEPm STEPm 3xISOK


1250 A 1250 A 1250 A 1250 A
-110
3xDRVS 3xISOK 3xISOK 3xISOK 3xISOK 1250 A
-110 -123 -123 A -123 A -123 A
300 A 300 A 300 A 300 A COMPASS
3xCVE
-110 COMPASS COMPASS COMPASS COMPASS -110
-110 -110 -110 -110 1600 A
1600 A 1600 A 1600 A 1600 A
3xSMEPm 6xSMEm 6xSMEn
6xSMEm 6xSMEm 6xSMEm
1250 A 1250 A 1250 A
OL-AL 150/25 mm
2 1250 A 1250 A 1250 A BC 2
110 kV 2
OL-AL 150/25 mm

3xSMEPm
6xSMEM 6xSMEM 6xSMEM 6xSMEM BC 1
1250 A 1250 A 1250 A 1250 A
1250 A
COMPASS COMPASS COMPASS COMPASS
3XCVE -110 -110 -110 -110
-110 1600 A 1600 A 1600 A 1600 A

3XDRVS 3xISOK 3xISOK 3xISOK 3xISOK


-110 -110 -110 -110

DRVS-110
DRVS-110

SMEm-110
ISOK-110
SMEm-110
ISOK-110
-110
SMEm-110

SMEm-110
ISOK-110

ISOK-110
DRVS-110

DRVS-110
600 A 600 A 600 A 600 A

300 A
300 A
300 A

300 A
TTUS-NS TTUS-FS TTUS-FS TTUS-NS
80 MVA 25 MVA 25 MVA 80 MVA
116kV 110kV 110kV 116kV
10,5kV 6,6kV 6,6kV 10,5kV

3xAOK 3xAOK
EMFC-10

EMFC-10
-10 -10
3x

STI-10

STI-10
10 kV

10 kV
3xSFÎT

3xSFÎT
5000A 5000A

3x
TH-60-2 TH-60-2
60MW G1 3xIMB-10 60MW G4 3xIMB-10
10,5kV 1000 A 10,5kV 1000 A
3xAOK-10 3xAOK-10
6000 A 6000 A

TTU-NL TTU-NL
16MVA 16MVA
10kV 10kV
6,3kV 6,3kV

3xIMB-10 3xIMB-10
2000 A 3xIMB-10 3xIMB-10 2000 A
4000 A 4000 A
SMI-10 SMI-10 SMI-10 SMI-10
UNIGEAR UNIGEAR UNIGEAR UNIGEAR
ZS1-6 ZS1-6 ZS1-6 ZS1-6
2000 A 2000 A 2000 A 2000 A
2 2 2
SPB 1 SMI-10 OL-AL 40x10mm OL-AL 100x10mm SMI-10 SPG 1 SMI-10 OL-AL100x10mm SPB 2 SMI-10 OL-AL 40x10mm 2

SMI-10 STI-10
SMI-10
STI-10
SPG 2 SMI-10
STI-10
STI-10 UNIGEAR UNIGEAR
UNIGEAR
ZS1-6 AAR 3xSFÎT ZS1-6 AAR ZS1-6 AAR
3xSFÎT 3xSFÎT 3xSFÎT
1600 A 6kV 1600 A 1600 A
6kV 6kV 6kV
SMI-10 3x SMI-10 SMI-10
3x EMFC
3x 3x
EMFC EMFC
EMFC-6 3x -6 -6
3x
3xIMB-10 -6
IMB-10 2500 A IMB-10
1500 A 1500 A

TSPB1 TSPG1 TSPG2 TSPB2


Mas. SPB1 Alim. rez.SPB1 MaS. SPG1 CL Mas. SPG2 Alim. rez.SPB4 Mas. SPB2

UNIVERSITATEA DIN ORADEA Lucrare de Licenta


FACULTATEA DE ENERGETICA

Specificaţie Numele Semnătura Scara Titlu plansă:


Sef Proiect Conf.Dr.Ing. Gabriel Bendea Schema Electrica Monofilara

Desenat Ing. Klein Ervin Data


Iunie 2008

Plansa 1 Erv.dwg; 01 Layout; 100%; 11/15/2009 12:25 PM


Măsură şi descărcător 2 LEA 1 LEA 2 Cuplă transversală LEA 3 LEA 4

170000

2500 2500 11200


128000

8000

2500 2500
2500 2500 2450
6800

3500 3500

3500 3500
2500 2500
33500
98000

6800

3500 3500 3500 3500


2450 2500 2500

2500 2500

2500 2500 2500 2500

8000 8000

Clădirea centralei

Măsură şi descărcător 1 G 1- T1 - TSPB 1 TSPG 1 TSPG 2 G 2- T2 - TSPB 2

UNIVERSITATEA DIN ORADEA


FACULTATEA DE ENERGETICA Lucrare de Licenta

Specificaţie Numele Semnătura Scara Titlu plansă:


Sef Proiect Conf.Dr.Ing. Bendea Gabriel Amplasament circuite primare

Desenat Ing. Klein Ervin Data


octombrie 2009