Sunteți pe pagina 1din 6

Sîrbu Vlad Andrei Noţiuni generale privind tranzitul de sarcina prin staţiilor electrice

CAPITOLUL 1.Noţiuni generale privind tranzitul de sarcina prin staţiilor electrice


1.1. Sarcinile maxime de varfurile de durata
In proiectare se fac estimări în vederea dimensionării instalaţiilor de alimentare ale noilor
consumatori şi, în principal, se bazează pe următoarele elemente:
— indicatorii înregistraţi anterior la consumatori cu specific asemănător;
—reducerile de consum cu care poate contribui utilizarea unor noi
tehnologii;
—perspectiva de dezvoltare în timp a consumatorilor.
In cazul instalaţiilor industriale estimarea se face cu ajutorul consumurilor de energie pe
unitatea de producţie. De exemplu, întregul ciclu de producţie începînd de la bauxita şi
pînă la obţinerea conductoarelor de aluminiu folosite în instalaţiile electroenergetice
necesită un consum de ordinul a 40 000 kWh/t de conductor.
Datele statistice privind consumul casnic şi edilitar sînt exprimate în în kWh/
locuitor şi an.
Puterea de calcul sau puterea ceruta Pc , reprezinta o putere conventional(de calcul),
considerata constanta, echivalenta sarcinii reale din punct de vedere al efectului termic produs
in elementele retelei.Practic, puterea de calcul corespunde puterii medii maxime.
Metoda coeficienţiilor de cerere prezentată în cele ce urmează se foloseşte la o etapă de
proiectare mai avansată, cînd se cunosc deja puterile instalate ale receptoarelor.
Sarcina maximă de varfuri de durat ă se ia in considerare prin valoarea curentului de varf de
durata
Scurtcircuitul în instalaţiile electrice este un contact accidental sau voit fără impedanţă
sau printr-o impedanţă de valoare relativ mică, a două sau mai multe conductoare aflate sub
tensiune.
Apariţia curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice este cauzată de contactul între
conductoarele fazelor diferite sau între conductoare şi pământ, printr-o impedanţă relativ redusă
sau egală cu zero.
Cauzele aparitiei scurtcircuitele sunt :
 izolaţia electrică deteriorarată în urma supratensiunilor atmosferice şi de comutaţie;
 conductoarelor liniilor electrice rupte sau desprinse în urma acţiunii eforturilor
mecanice;
 actiunea accidentală a animalelor şi păsărilor asupra conductoarelor neizolate ale
liniilor electrice aeriene;
Sîrbu Vlad Andrei Noţiuni generale privind tranzitul de sarcina prin staţiilor electrice

 executarea în timpul exploatării a manevrelor greşite de catre personalul operativ în


instalaţii.
Curenţii de scurtcircuit au o valoare ce depinde de:
 numărul surselor, puterea şi tensiunea care alimentează scurtcircuitul;
 locul de scurtcircuit, distanţa dintre sursă ce reprezinta impedanţa echivalentă a
circuitului cuprins între locul scurtcircuitului şi sursă;
 felul scurtcircuitului;
 timpul în care produs scurtcircuitului;
 perioada scursă din momentul producerii scurtcircuitului.
Tipurile de scurtcircuite ce pot avea loc în instalaţiile de curent alternativ trifazat:
 scurtcircuitul trifazat, ce apare în urma contactului dintre cele trei faze;
 scurtcircuitul bifazat, ce apare în urma contactului între două faze, cu sau fără
punere la pământ;
 scurtcircuitul monofazat, ce apare în urma contactului unei faze, cu neutrul sursei
sau prin pământ.
Tipurile de scurtcircuit care apar în instalatiile electrice trifazate sunt prezentate în
tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 Tipuri de scurtcircuit în instalatiile electrice.

Scurtcircuitul Simbolul curentului Procentul %


de scurtcircuit

Trifazat ( 3)
I sc 5

Bifazat ( 2)
I sc 10

Bifazat cu punere la (2 p)
I sc 20
pământ

Monofazat (1)
I sc 65

Modul de tratare a neutrului transformatorului la care este legata reţeaua , determină


tipul scurtcircuitului care poate să apară într-o reţea electrică. Scurtcircuitul monofazat apare în
reţelele cu neutrul legat direct la pământ. Punerea la pământ apare în reţelele cu neutrul izolat si
reprezintă un regim anormal determinat de contactul dintre un conductor şi pământ.
Curenţii de scurtcircuit sunt calculaţi pentru:
Sîrbu Vlad Andrei Noţiuni generale privind tranzitul de sarcina prin staţiilor electrice

 verificarea echipamentelor electrice la stabilitate termică şi dinamică;


 alegerea şi reglarea releelor de protecţie şi automatizare.
În instalaţiile electrice cele mai mari solicitări dinamice şi termice le produc curenţii de
scurtcircuit trifazat. Din această cauză calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat determină:
 verificarea tensiunii remanente pe barele colectoare ale staţiilor electrice;
 dimensionarea căilor de curent şi alegerea aparatajului primar.
În cazul scurtcircuitelor nesimetrice, bifazate şi monofazate prin calculul curenţilor se
determină alegerea şi reglarea releelor de protecţie şi automatizare, dimensionarea prizelor de
pământ din staţiile şi posturile de transformare.

Fig. 1.1. Schema simplificată a unei reţele electrice

În momentul apariţiei unui scurtcircuit în punctul k, impedanţa circuitului scade rapid,


ce determină creşterea curentului până la valoarea Ip:

I  U
p 3  R12  X 12
unde: U- tensiunea medie pe bare;
X1-reactanţa circuitului de la sursă (generator) până în punctul scurtcircuitului;
R1-rezistenţa circuitului de la sursă (generator) până în punctul scurtcircuitului.
Poziţia locului de scurtcircuit faţă de generatoare influenţează direct evoluţia
curentului de scurtcircuit:
 Componenta periodică, alternativă a curentului de scurtcircuit, are o valoare practic
constantă pe toată durata scurtcircuitului in cazul cand acesta este departe de generator;
 Componenta periodică, alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce
variază în timp, variaţie ce trebuie avută în vedere la stabilirea valorii curentului de rupere şi
permanent în cazul scurtcircuitului aproape de generator.
Pentru a calcula valoarea curenţilor de scurtcircuit simetrici şi nesimetrici se utilizează
metoda componentelor simetrice.
Sîrbu Vlad Andrei Noţiuni generale privind tranzitul de sarcina prin staţiilor electrice

Prin metoda componentelor simetrice se calculează trei componente independente (de


secvenţă directă, inversă şi homopolară), fără legături între ele în afara condiţiilor de la locul de
scurtcircuit. Generatorul echivalent de tensiune, ce reprezintă tensiunea reală la locul de
scurtcircuit înainte de apariţia acestuia, determină curentul de scurtcircuit la locul de defect K..
Calculul curenţilor de scurtcircuit cu componente simetrice în cazul unui scurtcircuit
trifazat cu ajutorul unei scheme echivalente (figura 3.2.).

R Ud=Id*Z
S d Ud
T Id=E/(Zd+Z)
Z Id
Z Ii=Ih=0
i Ui
Ui=Uh=0

h Uh

Fig. 1.2. Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat ,schema echivalentă pentru

R
d Ud Ui=-Zi*Id
S
T
Id Uh=-Zh*Id
Z
i Ui Id=Ii=Ih=E/(Zd+Zi+Zh+3Z)

Ii Ud=(Zi+Zh+3Z)*Id

h Uh
3Z
Ih

Fig. 1.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit monofazat, schema echivalentă pentru

Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazaţi în punctele K1, K2 se face în


urmãtoarele scopuri:
 dimensionarea/verificarea aparatelor de comutație și a conductoarelor utilizate în instalațiile
electrice din centrale și stații;
 calculul curențiilor pentru reglajul protecțiilor;
Sîrbu Vlad Andrei Noţiuni generale privind tranzitul de sarcina prin staţiilor electrice

 verificarea condițiilor de compatibilitate elctromagneticã în diferite noduri ale sistemului


energetic național.
Calculul curenților de scurtcircuit în regimul de funcționare care conduce la solicitãrile
maxime determina dimensionarea/verificarea echipamentelor electrice.
Calculele de scurtcircuit în regim minim de funcționare este utilizat la reglajul protecțiilor și
verificarea compatibilitãții electromagnetice.
Calculul regimului de scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanțã nulã) deși foarte rar,
conduce la solicitãri maxime în rețele și se efectueazã întotdeauna în proiectare și exploatarea
instalatiilor electrice. Calculul scurtcircuitului monofazat ca defect frecvent, se face în cazul
rețelelor cu neutrul legat la pãmânt [PE 134].
Principalele ipoteze simplificatoare care se admit în calculele de scurtcircuit sunt:
 tensiunile electromotoare ale tuturor surselor din schemã se considerã cã au
aceeași valoare și fazã;
 în zona în care se considerã scurtcircuitul, tensiunea în momentul anterior
defectului poate fi diferitã de Un, acest aspect luându-se în considerare prin factorul de tensiune
CU; de exemplu, pentru calculul curentului maxim de scurtcircuit CU =1,1 pentru instalațiile cu
Un  220 kV și 1,0 pentru instalațiile cu Un  400 kV;
 toate transformatoarele cu tensiunea de scurtcircuit mai mare de 5% se iau în
considerare numai prin reactanța lor inductivã;
 reactanța ohmicã a liniilor electrice aeriene (LEA) și a liniilor electrice în cablu
(LEC) cu Un  110 kV, de regulã, poate fi neglijatã; și în cazul liniilor de medie tensiune
rezistența poate fi neglijatã, cu condiția ca acest lucru sã nu majoreze substanțial valorile
curenților de scurtcircuit;
 se neglijeazã impedanța sarcinilor,; fac execepție motoarele sincrone și asincrone
de mare putere (sute de kVA sau mai mare) în cazul unor scurtcircuite apropiate de bornele
acestor motoare, precum și în cazul în care se calculeazã curenții de scurtcircuit pe partea de
înaltã tensiune a transformatoare care alimentazã aceste motoare.

Având în vedere scopul calculului, pentru cazul proiectelor de centrale sau de stații
electrice, de regulã, curenții se calculeazã pe barele stațiilor electrice (inclusiv pentru stațiile de
servicii proprii din centrale) și la bornele generatoarelor electrice. În oricare alte puncte (pe
liniile electrice etc.), curenții de scurtcircuit rezultã mai mici decât cei calculați pe barele
stațiilor.

1.2. Indicatorii gradului de utilizare a puterii maxime si a capacitatii nominale de tranzit


Sîrbu Vlad Andrei Noţiuni generale privind tranzitul de sarcina prin staţiilor electrice

Se dau:
PM - reprezinta cea mai mare dintre puterile determinate si se obtine in functie de
puterea medie in schimbul cel mai incărcat, cu relatia :
PM= km Pi
P i - Puterea instalată a unui receptor este egală cu puterea nominală pe care fabrica
constructoare o garanteaza pentru acest receptor
Pmed -Puterea medie se exprima in functie de puterea instalata:

Pmed  ku Pi

Coeficientul de utilizare al puterii instalate:


Pmed
ku 
Pi
Coeficientul de aplatizare:
Pmed
kap 
PM
Coeficientul de cerere:
PM
kc 
Pi
Coeficientul de simultaneitate:
ks = 1 (pentru un singur receptor)
Timpul de utilizare a puterii maxime:
Wa
tuM 
PM
Timpul de utilizare a puterii instalate:
Wa
tui 
Pi
Factorul de putere mediu:
1
cos med 
2
W 
1  r 
 Wa 