ILR0009 Bazel

Facultatea de Business
Str. Horea nr. 7

Cluj-Napoca, RO-400174
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
SUPORT DE CURS
BAZELE CONTABILITĂȚII
ANUL I, semestrul 2
Cluj-Napoca
2016-2017
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
I. Informaţii generale
1.1. Date de identificare a cursului
Date de contact – titular curs Date de identificare curs şi contact tutori
Nume: Denumire curs:
Prof. univ. dr. Răchişan Paula Ramona Bazele contabilității
Birou: 214, 124 Cod: ILR0009
Facultatea de Business, Str.Horea nr.7 An I
Semestrul: 2
Telefon: 0264-599170 Tip curs: obligatoriu
Fax: 0264 – 590110 Pagina web: www.tbs.ubbcluj.ro
E-mail: ramona.rachisan@tbs.ubbcluj.ro Tutore:
Conf. univ. dr. Berinde Sorin Romulus
Consultaţii: E-mail: sorin.berinde@tbs.ubbcluj.ro
1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

Prin intermediul cursului intitulat Bazele contabilităţii ne propunem să dezvoltăm abilităţile, practice
şi de raţionament, ale studenţilor în sfera contabilităţii, specifice sistemului românesc. Având în
vedere structura, conţinutul şi abordările didactice aferente acestei discipline, recomandăm
participarea oricărui student, indiferent de tipologia şi caracterul pregătirii academice anterioare.
1.3. Descrierea cursului:

Obiectivele cursului pot fi structurate pe două mari categorii, aferente activităţilor vizate, astfel:
Obiective generale:
 Consolidarea bazei ştiinţifice a studenţilor în domeniul contabilităţii;
 Dezvoltarea unui raţionament profesional autentic şi real;
 Dezvoltarea capacităţii de analiză şi diagnostic privind universul contabilităţii.
Obiective specifice:
 Introducerea studenţilor în tainele ştiinţei contabile;
 Formarea abilităţilor necesare pentru reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice
regăsite în realitatea economiei naţionale, a societăţilor comerciale;
 Fundamentarea bazei ştiinţifice a studenţilor pentru formarea unui raţionament profesional
autentic;
 Dezvoltarea capacităţii studentului de a înţelege activitatea unei entităţi, desfăşurate în cadrul
economiei reale;
 Implicarea studenţilor în activitatea de cercetare ştiinţifică contabilă;
 Identificarea şi cunoaşterea rolului şi a eticii profesionistului contabil în condiţiile
internaţionalizării profesiei contabile;
 Crearea de condiţii permisive studiului individual al studentului.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Competenţe dobândite prin absolvirea disciplinei:

Având în vedere conţinutul acestei discipline, precum şi abordările de natură didactică suntem în
măsură să preconizăm că studenţii participanţi la acest curs vor dobândi după absolvirea discipline
următoarele competenţe:
 Realizarea unei analize financiar-contabile a principalelor operaţiunilor economice înregistrate
de entitate;
 Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiunilor economice;
 Abilitatea de a aplica un raţionament profesional în analiza operaţiilor economice, la nivel de
entitate;
 Capacitatea de a cunoaşte, întocmi, prezenta şi analiza documentele contabile;
 Abilitatea şi capacitatea de a întocmi, prezenta şi analiza situaţiile financiare;
 Capacitatea de a poziţiona şi delimita rolul profesionistului contabil în contextul unei
dimensiuni globale a proceselor economice.
1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

Conţinutul disciplinei constă în delimitarea următoarelor module definitorii ale disciplinei Bazele
contabilității:
MODULUL I
CADRUL GENERAL CONTABIL. OBIECTUL ȘI METODA CONTABILITĂŢII,
CUANTIFICAREA OPERAȚIILOR ECONOMICE. PARTIDA DUBLĂ –
CARACTERISTICĂ FUNDAMENTALĂ A CONTABILITĂŢII
Unitatea 1: Cadrul general de organizare şi conducere a contabilităţii
Unitatea 2: Concepţii şi teorii referitoare la obiectul contabilităţii. Caracterizarea elementelor de activ,
capitaluri proprii și datorii
Unitatea 3: Principiile, procedeele şi instrumentele contabilităţii
Unitatea 4: Definirea şi caracterizarea elementelor situaţiilor financiare
Unitatea 5: Cuantificarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice în contabilitate
Unitatea 6: Dubla reprezentare a elementelor situațiilor financiare, dubla determinare a rezultatului şi
dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii
MODULUL II
CONTUL – PROCEDEU AL DUBLEI ÎNREGISTRĂRI A OPERAŢIILOR ECONOMICE.
CONTABILITATEA PRINCIPALELOR OPERAŢII. INVENTARIEREA ELEMENTELOR
DE ACTIV, CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII, BALANŢA DE VERIFICARE,
SITUAŢIILE FINANCIARE
Unitatea 7: Contul, dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor
Unitatea 8: Analiza contabilă a operaţiilor economice, formula contabilă, evidenţa cronologică şi
sistematică
Unitatea 9: Contabilitatea imobilizărilor, stocurilor, creanţelor, datoriilor şi trezoreriei
Unitatea 10: Contabilitatea capitalurilor, cheltuielilor, veniturilor şi rezultatului
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Unitatea 11: Inventarierea elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii

Unitatea 12: Balanţa de verificare
Unitatea 13: Întocmirea situaţiilor financiare
Unitatea 14: Monografie contabilă
1.5. Formatul și tipul activităților implicate de curs
Parcurgerea celor două module presupune întâlniri față în față cât și muncă individuală.
Întâlnirile față în față au ca scop să vă faciliteze procesul de învățare și să vă ajute în fixarea
cunoștințelor. Pentru aceasta, în cadrul acestor întâlniri se vor dezbate aspecte legate de neclaritățile
rezultate în urma parcurgerii suportului de curs și a bibliografiei recomandate, se vor discuta studii de
caz, se vor rezolva aplicații și se vor formula recomandări pentru rezolvarea temelor de control.
Munca individuală revine în totalitate în sarcina dumneavoastră și cuprinde parcurgerea suportului de
curs, a materialelor bibliografice și rezolvarea temelor de control. Aveți libertatea de a vă gestiona
singuri, fără constrângeri, timpul şi modalitatea de parcurgere a cursului. Este însă recomandată
parcurgerea succesivă a modulelor prezentate în cadrul suportului de curs în ordinea indicată şi
rezolvarea sarcinilor sugerate la finalul fiecărui modul. Platforma de învățământ la distanță vă sta la
dispoziție pentru a adresa întrebări cadrelor didactice sau pentru discuții cu alți colegi. De asemenea,
cadrele didactice vor posta pe această platformă informații relevante pentru desfășurarea activităților,
fapt pentru care vă revine în totalitate obligația de a consulta în permanență platforma pentru a fi la
curent cu solicitările cadrelor didactice.
Cele două teme de control vor trebui predate personal (NU transmise prin EMAIL) până
cel târziu la datele stabilite în calendarul disciplinei pentru întâlniri, conform următoarelor planificări,
nefiind acceptate derogări de la aceste perioade:
Nr. Termen predare Titlu
TC1 Întâlnirea nr. 2 conform orarului stabilit sau la data prezentării Studii de caz/Aplicaţii
la examen scris în sesiune (aferentele temelor
(NU se acceptă predarea temei prin email sau căsuța poștală). discutate MODUL I)
Tema se comunică la fiecare întâlnire și se postează pe platforma
https://portal.portalid.ubbcluj.ro.
TC2 La data prezentării la examen scris în sesiune Studii de caz/Aplicaţii
(NU se acceptă predarea temei prin email sau căsuța poștală). (aferentele temelor
Tema se comunică la fiecare întâlnire și se postează pe platforma discutate MODUL II)
https://portal.portalid.ubbcluj.ro.
Nepredarea lor la timp, atrage după sine pierderea punctajului acordat, conform politicii de
notare!
Datorită dinamicii informaţionale din domeniul legislativ şi contabil, în fiecare an sursele de
informare se vor modifica în conformitate cu ultimele noutăţi în domeniu şi vor fi comunicate în timp
util pe platforma https://portal.portalid.ubbcluj.ro. De asemenea, sursele de informate vor fi
disponibile şi pe CD-ul care va conţine materialele aferente acestui curs. O detaliere a temelor se
găseşte în calendarul cursului.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
1.6. Materiale bibliografice

1. *** Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, M.Of. nr.48/14.01.2005
2. *** OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate publicat în M.O. nr. 963/30.12.2014
3. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii Fundamente şi premise pentru un raţionament
profesional autentic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010
4. Popa I.E., Matiș D., Pop A., Pete Ș., Bazele contabilităţii. Fundamente metodologice – Aplicații
practice (Ediție biligvă), Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009
5. Popa I.E., Briciu S., Oprean I., Bunget O., Pereș C., Pete Ș., Bazele contabilităţii. Aplicații
practice, Editura Economică, București, 2009
6. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii – aspecte teoretice şi practice, Editura Alma Mater,
Cluj-Napoca, 2005
7. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii de la practică la teorie, Editura Alma Mater, Cluj-
Napoca, 2005
Sursele bibliografice au fost stabilite astfel încât să atingă obiectivele cursului, iar aceste surse
indicate pot fi găsite fie la Biblioteca Centrală Universitară sau la Biblioteca Facultăţii de Business.
1.7. Materialele şi instrumentele necesare pentru curs
Pe lângă materialele puse la dispoziţie în formă tipărită şi/sau pe CD, studenţii vor lucra cu
informaţiile disponibile (în mod gratuit) pe Internet, precum şi cu studiile de caz procurate individual
de fiecare student. În vederea atingerii unui nivel optim de prezentare a cursului, este necesară
utilizarea unui computer şi a altor instrumente de transmitere a cunoştinţelor.
1.8. Calendarul cursului
În derularea acestei discipline sunt programate două întâlniri cu studenţii, cu desfăşurarea următoare:
 întâlnirea întâi - se va parcurge modulul I
 întâlnirea a doua - se va parcurge modulul II
Pentru eficientizarea acestor întâlniri, este indicat să fie parcurse în prealabil, de către studenţi,
materialele aferente modulelor studiate, pentru ca aceştia să fie capabili să ridice probleme, întrebări
concrete, legate de noţiunile abordate în suport. Ulterior fiecărei întâlniri de curs şi seminar,
studenţilor li se vor recomanda şi teme suplimentare care să ajute la clarificarea şi fixarea
cunoştinţelor dobândite. Întâlnirile cu studenţii vor avea loc la sediul facultăţii, după o programare
prealabil anunţată.
1.9. Politica de evaluare şi notare

Nota finală va fi compusă din:
Componenta Ponderea/punctaj Data de verificare
Teme de control TC1 20% / 2 puncte Întâlnirea nr. 2 conform orarului sau la
data prezentării la examenul scris
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
La data prezentării la examenul scris

20% / 2 puncte
Teme de control TC2
Examen scris în sesiune 60 % / 6,0 puncte În sesiune conform planificării examenelor
Total 100 % / 10 puncte
Examenul final se va realiza pe baza unui examen scris, în sesiune. Conținutul celor două teme de
control se va posta pe platforma ID (https://portal.portalid.ubbcluj.ro) după fiecare din cele două
întâlnire stabilite conform planificării . Informații suplimentare privind modul de evaluare, redactare
și criterii de notare vor fi furnizate de către cadrul didactic în cazul întâlnirilor față în față și ulterior
pe platforma de învățământ la distanță. Rezultatele obţinute la această disciplină se vor anunţa la final,
după susţinerea examenului, prin comunicarea directă a notei finale, cât şi prin afişarea notelor (pe
baza numărului matricol) pe platforma ID (https://portal.portalid.ubbcluj.ro). Fiecare student poate
solicita un feedback suplimentar prin contactarea titularului de curs şi/ sau a tutorilor prin intermediul
adresei de email.
1.10. Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
1. Prezenţa la întâlnirile față în față este recomandată;
2. Plagiatul la oricare dintre etapele/cerinţele ce compun nota finală se sancţionează prin pierderea
punctajului aferent, precum şi la aplicarea altor sancţiuni prevăzute în regulamentele studenţeşti;
se consideră plagiat orice lucrare care reproduce informaţii din alte surse nespecificate
3. Contestaţiile vor fi făcute în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor, şi se vor soluţiona în
maxim 48 de ore.
1.11. Studenţii cu dizabilităţi

Titularul cursului este disponibil, în limita posibilităţilor, la adaptarea conţinutului şi metodelor de
transmitere a informaţiilor disciplinei în funcţie de tipul de dizabilităţi întâlnite în rândul cursanţilor.
Se vor lua toate măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor cursanţilor la
informaţie şi la activităţile didactice.
1.12. Strategii de studiu recomandate

Este recomandată parcurgerea sistematică a modulelor; se pune accentul pe pregătirea individuală
continuă, prin acumulare constantă a cunoştinţelor, precum şi pe evaluările formative pe parcursul
semestrului. Numărul de ore necesare parcurgerii şi însuşirii cunoştinţelor necesare promovării acestei
discipline este, în funcţie de capacităţile fiecăruia, între 50 şi 55 de ore. Documentarea şi elaborarea
proiectelor necesită un interval de 25-35 de ore. Aceste ore vor fi alocate, pe parcursul semestrului, de
fiecare student, în funcţie de preferinţele individuale.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
MODULUL I
CADRUL GENERAL CONTABIL. OBIECTUL ȘI METODA CONTABILITĂŢII,
CUANTIFICAREA OPERAȚIILOR ECONOMICE. PARTIDA DUBLĂ –
CARACTERISTICĂ FUNDAMENTALĂ A CONTABILITĂŢII

Unitatea 2: Concepţii şi teorii referitoare la obiectul contabilităţii. Caracterizarea elementelor de activ,
capitaluri proprii și datorii
Unitatea 5: Cuantificarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice în contabilitate
Unitatea 6: Dubla reprezentare a elementelor situațiilor financiare, dubla determinare a rezultatului şi
dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii
SCOP  Înţelegerea conceptului de contabilitate;
OBIECTIVE  Cunoaşterea principalelor etape în evoluţia istoriei contabilităţii;
 Identificarea şi aprofundarea conceptelor de contabilitate – limbaj de
comunicare, artă, sistem informaţional, joc social;
 Analiza dezvoltării contabilităţii româneşti;
 Cunoaşterea rolului pe care sistemul informaţional contabil îl are în furnizarea
unor informaţii utile procesului de fundamentare a deciziilor.
 Analiza şi înţelegerea sferei de acţiune a obiectului contabilităţii;
 Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a recunoaşte şi defini principalele
componente ce definesc poziţia financiară ale entităţii;
 Analiza perfomanţelor entităţii prin intermediul contului de profit şi pierdere;
 Identificarea caracteristicilor veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor;
 Cunoaşterea elementelor definitorii ale partidei duble;
 Delimitarea conceptelor de dublă reprezentare şi dublă determinare a
rezultatelor;
 Înţelegerea criteriilor de recunoaştere şi evaluare a elementelor bilanţului şi
contului de profit şi pierdere;
 Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a identifica influenţele operaţiilor
economice;
 Exprimarea influenţei operaţiilor economice asupra prin intermediul ecuaţiei
de echilibru.
CONCEPTE  contabilitate, principii, procedee, instrumente, cuantificare; evaluare; bilanţ;
DE BAZĂ situaţii financiare
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro

Cu mii de ani în urmă oamenii au simţit nevoia să consemneze fapte şi întâmplări din viaţa lor. Forme
rudimentare ale evidenţei se pierd în negura timpului. Cercetătorii au descoperit veritabile registre ale
evidenţei numerice conduse sub forma crestăturilor pe oase de animale sau pe pereţii grotelor, a
sforilor de diferite culori înnodate, a gravurilor pe tăbliţe de argilă, a consemnărilor pe frunze de
papirus, pe pergament şi mai târziu pe hârtie.
În Evul Mediu, marile seniorii şi ordine religioase posedau sau gestionau bogăţii imense care trebuiau
controlate cu ajutorul unei evidenţe economice. Aceste registre ale evidenţei economice evoluează
treptat spre registrele contabilităţii.
Registrele contabile consemnau creanţele, obligaţiile în ordine cronologică, fără nici o clasificare sau
grupare a acestora. Aceste registre formau „contabilitatea memorială” care a evoluat treptat spre
„contabilitatea în partidă simplă” şi, mai târziu, spre „contabilitatea în partidă dublă”, aşa cum vom
arăta în paragraful de mai jos.
În anul 1494 călugărul şi matematicianul Luca Paciolo publică la Veneţia enciclopedia matematică
intitulată Summa de arithmetica, geometria, proporţiuni et proporţionalita. În capitolul IX al acestei
lucrări intitulat Tractatus de computis et scripturis sunt prezentate principiile fundamentale ale
contabilităţii în partidă dublă.
Luca Paciolo nu este inventatorul contabilităţii în partidă dublă, el este un talentat popularizator al
practicilor contabile ale negustorilor din Veneţia. Scrierile lui Paciolo au influenţat literatura contabilă
din ţările Europei, timp de trei secole, contribuind la generalizarea contabilităţii în partidă dublă.
Dezvoltarea creditului şi a societăţilor comerciale pe acţiuni de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutul secolului al XX-lea a pus în faţa contabilităţii sarcina de a deveni un mediator între
administratorii întreprinderilor şi ceilalţi participanţi la circuitul de valori (acţionarii, creditorii,
furnizorii, organele statului, clienţi, salariaţi şi publicul larg). Pe lângă acest rol de mediator, al
raporturilor economico-sociale de favorizare a dialogului (negocierilor) dintre protagonişti,
contabilitatea are şi menirea de a fi un ajutor al gestiunii întreprinderilor şi un auxiliar al puterii.
În ultimele decenii ale secolului al XX-lea s-au obţinut rezultate notabile pe linia armonizării
contabilităţii la nivelul grupurilor de state (contabilitatea anglo-saxonă, contabilitatea ţărilor din
Europa continentală etc.). Procesul de internaţionalizare a principiilor şi normelor contabile, de
armonizare în special a concepţiilor contabile americane1 cu cultura contabilă europeană2 se derulează
pe baza Cadrului general3 elaborat în 1989.
1
În SUA ia fiinţă, în 1973 Comitetul standardelor de contabilitate financiară (Financial Accounting Standards Board – FASB) care
sintetizează cele mai bune practici contabile într-o culegere de norme denumită Principii contabile general acceptate (Generally Accounting
Accepted Principles – GAAP). Aceste principii şi reguli contabile au fost supuse unor reflecţii teoretice de integrare a lor într-un cadru
coerent şi necontradictoriu de concepte contabile fundamentale. Aceste concepte au fost reunite în şase enunţuri (studii) intitulate Enunţuri
ale conceptelor contabilităţii financiare (Statement of Financial Accounting Concepts – SFAC).
2
Pentru armonizarea contabilităţii între ţările Uniunii Europene au fost elaborate mai multe reglementări şi recomandări dintre care cele mai
semnificative sunt:
- Directiva a IV-a a UE din anul 1978. Această directivă porneşte de la constatarea că între ţările UE persistau diferenţe semnificative în
ceea ce priveşte: conţinutul şi structura raportărilor contabile; evaluarea elementelor cuprinse în aceste documente şi publicarea lor. Aceste
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
În concordanţă cu stadiul de dezvoltare a teoriei şi practicii contabile şi în legătură cu mediul social-

economic în care cunoştinţele contabile au fost utilizate, în ultimele şase secole contabilitatea a fost
definită ca o artă, tehnică, ştiinţă, mijloc de comunicare, joc social (miză socială) etc.
CONTABILITATEA CA ARTĂ
În Evul mediu, în contextul cristalizării bazelor contabilităţii în partidă dublă, procesul de propagare a
cunoştinţelor contabile era deosebit de lent. Această încetinire a ritmului de răspândire a principiilor şi
tehnicilor contabile a fost determinată de asociaţiile profesionale ale contabililor care impuneau
păstrarea secretului asupra artei de ţinere a registrelor contabile, asupra artei de sintetizare şi
interpretare a informaţiilor contabile.
În sens estetic, noţiunea de artă nu este aplicabilă contabilităţii. Dacă prin artă înţelegem o îndeletnicire
care cere pricepere şi anumite cunoştinţe4 atunci contabilitatea este arta reprezentării abstracte a unei
realităţi economice concrete.5
Contabilitatea poate fi considerată ca arta care asigură:
- înregistrarea şi sistematizarea valorii monetare a tranzacţiilor şi operaţiunilor unei întreprinderi sau
instituţii;
- întocmirea documentelor contabile de sinteză;
- interpretarea rezultatelor obţinute.
Reprezentarea realităţii economice şi financiare de către contabilitate este rezultatul măiestriei
profesionale, competenţei şi priceperii, adică „a artei” contabililor.
CONTABILITATEA – TEHNICĂ ŞI GESTIUNE
Prin tehnică se înţelege un ansamblu de procedee care aparţin unei meserii sau unei arte şi care sunt
utilizate pentru obţinerea unui rezultat.
În acelaşi timp tehnica este considerată ca o aplicare a cunoştinţelor teoretice. Dacă limităm
contabilitatea numai la culegerea, prelucrarea, transmiterea (prezentarea), utilizarea şi stocarea
informaţiilor, atunci contabilitatea practică este o tehnică cantitativă cu ajutorul căreia se sintetizează
şi se exprimă în etalon valoric realitatea economică6. Mulţi autori consideră contabilitatea ca o tehnică
diferenţe îngreunau integrarea pieţelor naţionale într-o piaţă comună, nu asigurau egalitatea şanselor între întreprinderile care operau în
diferite ţări ale uniunii (nu erau comparabile normele juridice şi informaţiile contabile).
Directiva a IV-a a UE coordonează normele naţionale ale ţărilor membre în ceea ce priveşte conţinutul şi structura situaţiilor financiare
(conturilor anuale), evaluarea şi publicarea acestora;
- Directiva a VII-a a UE din 1983 a asigurat, în primul rând, armonizarea întocmirii conturilor consolidate la nivelul grupurilor de societăţi;
- Directiva a VIII-a a UE reglementează unele aspecte ale calificării profesionale ale experţilor contabili.
3
Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare a fost elaborat de către Comitetul pentru Standarde Internaţionale de
Contabilitate (International Accounting Standards Committee – IASC). Acest organism cuprinde 143 de membri din 104 ţări. IASC şi-a
definit trei obiective majore:
a. să elaboreze şi să publice, în interesul public, a standardelor de contabilitate;
b. să contribuie la promovarea şi acceptarea acestor standarde;
c. să găsească soluţii menite să asigure convergenţa standardelor (normelor) naţionale de contabilitatea cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate (IAS).
4
V. Breban, Dicţionar al Limbii Române contemporane, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 36.
5
N. Feleagă, Controverse contabile, Editura Economică, Bucureşti, 1996, pp. 49-50.
6
N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Editura Economică, bucureşti, 1998, p. 15.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
sau ca un ansamblu de procedee utilizate pentru ţinerea registrelor contabile, pentru gruparea şi
prezentarea informaţiilor contabile în vederea atingerii obiectivelor prestabilite7.
Dacă privim tehnica ca pe o parte a ştiinţei, atunci tehnica contabilă devine partea aplicativă a teoriei
contabilităţii. În primele cinci secole de evoluţie a literaturii contabile s-au prezentat diferite tehnici
folosite de practicienii contabili, s-au făcut sistematizări şi generalizări ale tehnicilor folosite în prac-
tică. Aceste construcţii intelectuale izvorâte din practica contabilă s-au transformat treptat în teorii ale
contabilităţii.
Acest demers de cercetare contabilă, inductiv, de la practică la teorie, de la particular la general, a
contribuit, în primul rând, la explicarea, clasificarea şi generalizarea practicii contabile şi numai în al
doilea rând, la progresul ştiinţei (teoriei) contabile.
Încercarea de a transforma tehnica contabilă într-o ştiinţă a conturilor, aşa cum tehnicile de producţie
s-au transformat în „ştiinţele tehnice”, nu s-a bucurat de o acceptare generală în rândul cercetătorilor
contabili. Evoluţia „ştiinţelor tehnice” s-a bazat pe principiile fundamentale ale fizicii, chimiei,
mecanicii etc., în timp ce „ştiinţei conturilor” îi lipseau aceste principii teoretice, general acceptate.
După cum se va arăta, contul este un element care aparţine metodei contabilităţii şi, ca urmare, el nu
poate sta la baza definirii contabilităţii ca ştiinţă. Obiectul de studiu al contabilităţii nu îl poate
constitui studiul conturilor, ci studiul materiei care se reflectă în conturi în scopul realizării
obiectivelor contabilităţii. Concepţia tehnicistă stă încă la baza structurii multor manuale de
contabilitate care insistă pe prezentarea regulilor de funcţionare a conturilor şi a tehnicii de ţinere a
registrelor contabile, în detrimentul unei dezvoltări a principiilor teoretice ale contabilităţii.
Mulţi autori de tratate sau de manuale de contabilitate, începând cu eruditul Luca Paciolo (1494) au
fost matematicieni. Aceşti matematicieni au pus bazele tehnicilor cantitative de înregistrare a
operaţiunilor şi tranzacţiilor cu ajutorul conturilor, ei au considerat că, contabilitatea este o ramură a
matematicii, deoarece ea calculează şi prezintă prin intermediul cifrelor, valorile pozitive şi negative
ale unei entităţi cu ajutorul unui instrument matematic denumit contul. Contul este privit ca un
instrument care permite efectuarea mai multor categorii de calcule perechi (active şi elemente de
pasiv; venituri şi cheltuieli; debite şi credite etc.)
Susţinătorii curentului matematic afirmau că, contabilitatea este o matematică a economiei omeneşti
în general şi în special a comerţului şi industriei.8 I. Panţuru consideră că, contabilitatea este o
matematică a economiei omeneşti în general şi în special a comerţului şi industriei.
Curentul matematic a avut o influenţă pozitivă asupra dezvoltării contabilităţii prin faptul că a
introdus în contabilitate rigurozitata modelelor de calcul digrafic (partidă dublă) precum şi logica
codificării şi a simbolurilor. Treptat, curentul matematic a încerca să răspundă la întrebarea „Ce
studiază contabilitatea?” şi, ca urmare, a fost completat cu concepţiile juridică, economică şi
financiară despre contabilitate.
Astfel, Pierre Garnier considera contabilitatea ca pe o algebră a dreptului9. Profesorul Emil
Haromnea conchide că10 cei care reduc contabilitatea la o simplă rutină, la operaţiunea de calcul sau la
7
T. Tămăşan, Bazele ştiinţifice ale contabilităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, pp. 32-45.
8
C. I. Panţuru, Ştiinţa conturilor sau contabilitatea în partidă dublă, Braşov, 1908.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
o tehnică de ţinere a registrelor comit aceeaşi eroare cu cei care confundă matematica cu nişte
socoteli.
CONTABILITATEA – LIMBAJ DE COMUNICARE
Comunicarea este de neconceput fără existenţa unui limbaj. Contabilitatea poate fi considerată ca un
limbaj formalist de comunicare folosit în lumea afacerilor11.
Limbajul contabil se caracterizează sub trei aspecte: sintactic, semantic şi pragmatic.
- sintaxa contabilă se referă la ansamblul de principii şi reguli procedurale după care se culeg,
înregistrează, prelucrează şi prezintă tranzacţiile şi operaţiunile dintr-o entitate. În acelaşi timp sintaxa
contabilă are la bază un vocabular contabil specializat (debit, credit, activ, datorii, situaţia netă etc.);
- semantica limbajului contabil se referă la semnificaţia semnelor transmise de către
contabilitate, la corelaţia dintre lumea reală (entitatea) şi modelul care o reprezintă (sistemul contabil);
- aspectul practic (pragmatic) al limbajului contabil se referă la modul de prezentare,
comunicare şi utilizare a informaţiilor contabile, la dialogul dintre producătorii de informaţii contabile
şi utilizatorii acestora.
Preocupările actuale pe linia normalizării (standardizării) limbajului contabil la nivel mondial vor
uşura dialogul dintre producătorii şi utilizatorii de informaţii contabile, vor facilita procesul de
globalizare a economiilor diferitelor ţări.
Cadrul general sau conceptual stipulează că o calitate esenţială a informaţiilor furnizate de
contabilitate este aceea că ele pot fi uşor înţelese de către utilizatorii care dispun de cunoştinţe
suficiente din domeniul afacerilor şi al contabilităţii.
CONTABILITATEA – SISTEM DE INFORMARE
Conducerea sistemelor care formează realitatea obiectivă presupune cunoaşterea permanentă a stării şi
funcţionării tuturor elementelor conferente. Această cunoaştere se realizează prin intermediul
informaţiilor.
Informaţia este o ştire, o comunicare, un mesaj, ce conţine elemente de noutate, despre evenimentele
şi obiectele care formează mediul înconjurător.
Expresia concretă a informaţiilor este reprezentată de date. Datele constau în cifre, simboluri, grafice,
cuvinte etc. Informaţiile referitoare la o întreprindere sau instituţie se structurează într-un sistem
informaţional12. Componenta principală a sistemului informaţional dintr-o entitate o reprezintă
evidenţa economică cu cele trei forme ale sale: contabilitatea, evidenţa operativă şi statistica.
CONTABILITATEA – JOC SOCIAL (MIZĂ SOCIALĂ)
Creşterea rolului contabilităţii i-a determinat pe numeroşi autori13 să aprecieze că, contabilitatea este
un joc social, cu actori şi regizori.
În categoria „actorilor” care participă la acest joc social prin contabilitate sunt incluşi:
9
P. Garnier, La comptabilité, algébre du droit, métode d’observation des sciences économiques, Dunod, Paris, 1947.
10
E. Haromnea, Tratat de contabilitate, vol. I, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001, p. 59.
11
E. Haromnea, op. cit., p. 60.
12
I. Oprean (coord.), Bazele contabilităţii, Editura Intelcredo, Deva, 2001, p. 20-28.
13
M. Capron, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994, pp. 115-120;
B. Colasse, Contabilitate generală, Editura Moldova, Iaşi, 1995, pp. 339-340.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
a. producătorii de informaţii contabile (managerii entităţilor şi contabilii);

b. utilizatorii externi de informaţii contabile „Cadrul general (conceptual)” reţine 7 categorii de
utilizatori externi de informaţii contabile: investitorii care oferă capitalul; angajaţii şi sindicatele;
creditorii financiari (băncile, fondurile de investiţii); furnizorii şi ceilalţi creditori comerciali; clienţii;
guvernul şi organismele sale; publicul.
c. auditorii financiari; între producătorii şi utilizatorii de informaţii contabile există o lipsă de
încredere, motiv pentru care acest „joc social” este completat de către auditorii financiari care verifică
şi certifică aceste informaţii.
În categoria „regizorilor (arbitrilor)” acestui joc social sunt incluse organismele naţionale şi internaţionale,
aşa cum se va arăta în paragrafele de mai jos.
CONTABILITATEA – ŞTIINŢĂ DE GESTIUNE
Deşi sunt aplicate în toate statele lumii sistemele contabile nu se bazează pe legi obiective şi ca
urmare ele nu sunt unitare, nu au o valoare universală. Aceste sisteme sunt influenţate de contextul
economic, social şi cultural al fiecărei ţări. Ca urmare, contabilitatea nu este o ştiinţă exactă, cum sunt
ştiinţele fizice şi ale naturii.14
Dacă ştiinţa este definită ca un sistem de cunoştinţe cu un obiectiv determinat şi cu o metodă proprie,
atunci contabilitatea este o ştiinţă socială şi de gestiune.
Contabilitatea este o ştiinţă de gestiune cu teorii (paradigme) multiple, care sunt recunoscute de către
comunitatea ştiinţifică internaţională şi care asigură un limbaj comun de comunicare.
Contabilitatea a evoluat în decursul ultimelor şase secole de la practică la teorie. Ca urmare,
conceptele teoretice au influenţat în mică măsură istoria contabilităţii. Având în vedere rolul practicii
în dezvoltarea contabilităţii, cercetătorii apreciază că, contabilitatea este o „tehnoştiinţă” sau o
„tehnică în simbioză cu ştiinţa”15.
În primele lucrări publicate în domeniul contabilităţii, aceasta a fost considerată ca o ştiinţă
administrativă. Susţinătorii acestei concepţii au atribuit contabilităţii un domeniu de cuprindere vast şi
imprecis, ceea ce a dus la diluarea noţiunii de contabilitate în cadrul celorlalte ştiinţe ale
administraţiei. Ei au privit contabilitatea ca pe un complex de norme economico-administrative pe
baza cărora se organiza şi se conducea contabilitatea.
În această accepţiune, contabilitatea avea o importantă funcţie morală – de a asigura buna funcţionare
a administraţiei, de a permite controlul şi de a servi ca probă în justiţie.
Această concepţie reprezintă un progres în evoluţia contabilităţii de la tehnică la ştiinţă, deoarece nu
se mai acordă prioritate aspectelor formale ale ţinerii conturilor şi registrelor sau ale calculelor
aritmetice, ci în centrul preocupărilor sunt aşezate faptele administrative care sunt consemnate şi
controlate prin contabilitate. Aceste fapte administrative au fost clasificate după diferite criterii, care
au influenţat clasificarea conturilor şi organizarea registrelor contabile.
Preocupările pentru organizarea ştiinţifică a activităţilor de la începutul secolului al XX-lea au impus
delimitarea în cadrul ştiinţelor economice a ştiinţelor de gestiune care au sistematizat cunoştinţele
14
N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1998, vol. I, pp. 15-16.
15
B. Colasse, op. cit., p. 42.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
teoretice şi practice referitoare la comportamentul entităţilor, referitoare la gestiunea afacerilor

(contabilitate, finanţe, management, marketing etc.).
Contabilitatea este considerată ca o ştiinţă teoretică şi aplicativă care aparţine ştiinţelor de gestiune, şi
care la rândul lor sunt încorporate în cadrul ştiinţelor economice şi respectiv în cadrul ştiinţelor
sociale.
Tema de reflecție nr. 1:
1. Localizaţi în timp şi spaţiu afirmarea contabilităţii în cadrul ştiinţelor sociale.
2. Care sunt principalele abordări privind contabilitatea?
3. Ce este informaţia contabilă şi care sunt categoriile de utilizatori ai acesteia?
Unitatea 2: Concepţii şi teorii referitoare la obiectul contabilităţii. Caracterizarea elementelor

de activ, capitaluri proprii și datorii
Obiectul contabilităţii răspunde la întrebarea ce studiază contabilitatea sau care este „materia” care se
înregistrează în contabilitate? Obiectivul contabilităţii se referă la scopul urmărit de normalizatorii,
producătorii şi auditorii de informaţii contabile. În esenţă, obiectivul contabilităţii este de a furniza
informaţii utile.
În general, există un consens asupra faptului că în contabilitate se „înregistrează, clasează şi
regrupează informaţiile referitoare la mişcările de valori având ca origine activităţile întreprinderii” 16
şi asupra faptului că, pe baza informaţiilor furnizate de către contabilitate, se reflectă situaţia
întreprinderii, precum şi rezultatele acesteia.
Controversele care persistă în literatura de specialitate şi care influenţează practica contabilă, se referă
la clarificarea noţiunii „situaţie” şi la precizarea răspunsului la întrebarea Care situaţie, situaţia
juridică, situaţia economică sau situaţia financiară?
Concepţia juridico-patrimonială porneşte de la ipoteza că nu toate faptele administrative sunt
reflectate şi controlate prin contabilitate, ci numai drepturile şi obligaţiile pecuniare ale unui titular de
patrimoniu împreună cu bunurile economice corespunzătoare.
Această concepţie se întemeiază pe ideea de schimb susţinând că, contabilitatea înregistrează
egalitatea de schimb din patrimoniul unei persoane.17 Deşi faptele economice determină relaţiile
juridice, susţinătorii concepţiei juridico-patrimoniale parcurg un demers invers, prezentând realitatea
economică prin prisma raporturilor juridice, subordonând economicul faţă de juridic18, dând prioritate
prezentării structurii şi stării patrimoniului, respectiv drepturilor şi obligaţiilor întreprinderii şi numai
în subsidiar realităţii economice.
Concepţia juridică şi patrimonială consideră că, contabilitatea este ştiinţa care elaborează (teoria
contabilităţii) şi aplică (contabilitatea aplicativă) postulatele, principiile, normele şi procedeele cu
ajutorul cărora se asigură evidenţa, calculul, analiza şi controlul patrimoniului în vederea reflectării
16
M. Capron, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, 1994, p. 53.
17
S. Iacobescu, Al. Sorescu, Curs de contabilitate comercială, Bucureşti, 1923.
18
B. Colasse, op. cit., p. 101.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
situaţiei entităţii şi a furnizării informaţiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori. Aceste

informaţii se referă la:
- existenţa şi starea elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii;
- mişcarea şi transformarea acestor elemente. Această mişcare poate fi simplă sau complexă aşa
cum se va arăta.
Elementele de activ, capitaluri proprii și datorii sunt reflectate în contabilitate:
- în expresia valorică (cuantificarea monetară);
- pe titulari de patrimoniu (ataşate unei persoane sau entităţi, patrimoniu închis);
- pe perioade de gestiune (independenţa exerciţiilor, continuitatea activităţii);
- pe bază de documente justificative (justificarea faptelor).
Patrimoniul este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unui
subiect de drepturi şi obligaţii (unei persoane fizice sau juridice – denumită titular de patrimoniu)
precum şi din totalitatea bunurilor cu valoare economică la care acestea se referă.
PATRIMONIUL
A. Ce posedă titularul de patrimoniu: B. Ce datorează titularul de patrimoniu:

- bunuri economice - datorii faţă de proprietari
(drepturi de proprietate) (capitaluri proprii, elemente interne)
- creanţe - datorii faţă de terţi
(drepturi de creanţă) (elemente externe)
ACTIVE CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
Concepţia juridică asupra patrimoniului
Majoritatea activelor este reprezentată de bunurile economice: tangibile şi intangibile. Bunurile
economice în calitatea lor de obiecte de drepturi şi obligaţii formează substanţa materială a
patrimoniului.
În practica contabilă această dublă reprezentare a mărimii şi structurii patrimoniului unei entităţi, la un
moment dat, este asigurată cu ajutorul unui tablou special denumit „BILANŢ”, care poate fi întocmit în
două variante de bază:
- bilanţ orizontal;
- bilanţ vertical (sub formă de listă).
Bilanţul orizontal cuprinde două părţi distincte: în partea stângă activele, iar în partea dreaptă
capitalurile proprii și datoriile.
Ecuaţia de echilibru care stă la baza bilanţului orizontal îmbracă forma:
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
- Drepturi de proprietate - Drepturi de - Datorii faţă de - Datorii faţă de
(bunuri economice) creanţă proprietari terţi
(capitaluri proprii)
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Bilanţul vertical pune în evidenţă faptul că, în cazul lichidării unei societăţi comerciale, terţii
creditori au o prioritate legală faţă de proprietari, astfel:
A. Active
B. Datorii faţă de terţi (elemente externe)
C. Situaţia netă, valoarea reziduală (1-2)
A. Activele sunt formate din totalitatea drepturilor pe care le are un titular de patrimoniu. Aceste
drepturi, la rândul lor, îmbracă forma drepturilor de proprietate şi a drepturilor de creanţă.
a) Drepturile de proprietate (drepturile reale) sunt formate din totalitatea bunurilor economice
(tangibile şi intangibile) asupra cărora se exercită un drept de proprietate.
- Deşi adepţii concepţiei juridico-patrimoniale susţin că, în cadrul activelor sunt cuprinse
totalitatea drepturilor de proprietate şi de creanţă, care au o valoare economică pozitivă pentru
entitate19 şi care aduc întreprinderii avantaje economice (beneficii) viitoare, totuşi în această categorie
sunt incluse şi numeroase excepţii sub forma „activelor fictive” care în situaţia lichidării sau vinderii
întreprinderii nu au nici o valoare, cum sunt: cheltuieli de constituire, cheltuielile de cercetare
dezvoltare, cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii etc. Înscrierea în cadrul activelor a
acestor „cheltuieli” (activizarea lor, capitalizarea lor, stocarea lor în activ) care nu au fost deduse din
rezultate până la închiderea exerciţiului are menirea de a asigura delimitarea lor pe mai multe
exerciţii, aşa cum cer principiile contabilităţii. Aceste cheltuieli pot fi asimilate creanţelor exerciţiului
în curs asupra exerciţiilor viitoare.
- În acelaşi timp, unele bunuri economice sunt incluse în categoria activelor în virtutea dreptului
de proprietate pe care entitatea îl are asupra lor, deşi aceste bunuri nu sunt utilizate de către
proprietari deoarece au fost predate către alte persoane fizice sau juridice pe baza unui contract de
închiriere, de locaţie etc.
- Unele bunuri economice contribuie nemijlocit la realizarea obiectului de activitate al
întreprinderii, dar ele nu sunt incluse în categoria activelor deoarece aceasta nu exercită dreptul de
proprietate asupra lor. În această situaţie se află: bunurile luate în chirie, bunurile deţinute pe baza
unui contract de leasing operaţional, bunurile achiziţionate cu plata în rate, asupra cărora există o
clauză de rezervare a transmiterii proprietăţii numai în momentul achitării integrale a lor, materiile
prime şi produsele finite aferente activităţii în lohn. Aceste bunuri (obiecte) fac parte din patrimoniul
economic al entităţii deoarece contribuie la obţinerea de beneficii viitoare, dar din considerentele
juridice arătate nu fac parte din patrimoniu juridic şi nu sunt reflectate prin contabilitate.
Reglementările contabile admit şi unele abateri de la concepţia juridico-patrimonială, în sensul că sunt
incluse în categoria activelor unele elemente asupra cărora entitatea nu are drepturi de proprietate sau
de creanţă. În această categorie sunt incluse: concesiunile, licenţele convenţionale (care nu presupun
cedarea brevetului), know-how-ul etc. Aceste drepturi de folosinţă sunt înregistrate în structura
activelor, deşi entitatea nu exercită drepturi de proprietate asupra lor. Întreprinderea care a preluat
19
Planul contabil general francez (p. I 19).
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
dreptul de folosinţă a unui know-how, a unei licenţe etc. este obligată să păstreze caracterul lor secret
sau să le protejeze.
Din cele prezentate mai sus se observă că există o distorsiune între conţinutul activelor şi realitatea
economică, între patrimoniu juridic şi patrimoniu economic.
b) Drepturile de creanţă (creanţele unei entităţi) sunt drepturile aparţinând unei persoane
(creditorului) de a pretinde altei persoane (debitorului) să-şi îndeplinească o anumită obligaţie: să dea
sau să nu dea, să facă sau să nu facă ceva. Drepturile de creanţă sunt structurate de către contabilitate
sub diverse denumiri cum sunt debitori, clienţi etc. aşa cum vom vedea în continuare.
B. Datoriile sau obligaţiile formează cea de-a doua latură a patrimoniului. Datoriile unei entităţi
(unui titular de patrimoniu) sunt structurate de către contabilitate în datorii faţă de proprietari
(acţionari, asociaţi, întreprinzători) şi datorii faţă de terţi. Din punctul de vedere al contabilităţii,
cuvântul elemente de pasiv desemnează în acelaşi timp atât datoriile faţă de proprietari (elemente
interne) cât şi datoriile faţă de terţi (elemente externe).
a) Datoriile unei entități (unui titular de patrimoniu-persoană juridică) faţă de proprietari
formează capitalurile proprii ale entităţii respective. Aceste capitaluri proprii sunt, la rândul lor,
constituite din:
- aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului social sau individual;
- profitul obţinut de întreprindere şi nedistribuit către proprietari, lăsat la dispoziţia entităţii
pentru autofinanţarea activităţii sub forma rezervelor, rezultatelor nerepartizate etc.
Datoriile entități faţă de proprietari corespund drepturilor de creanţă pe care le au aceştia asupra
întreprinderii. Aceste raporturi de drepturi şi/sau obligaţii dintre entitate şi proprietarii acesteia sunt
cunoscute şi sub denumirea situaţie netă sau patrimoniu net. (În lucrările de evaluare şi analiză
financiară se utilizează într-o accepţie apropiată şi termenul „activ net”).
Situaţia netă este abordată de către contabilitate şi de către alte ştiinţe de gestiune, din două puncte de
vedere:
1. ca totalitatea obligaţiilor entității faţă de proprietarii săi sau ca totalitatea drepturilor de
creanţă ale acţionarilor sau asociaţilor asupra entităţii.
Această abordare corespunde, aşa cum s-a arătat, normelor legale referitoare la societăţile comerciale,
semnificaţiei juridice a patrimoniului. Reglementările naţionale referitoare la societăţile comerciale
prevăd că în cazul lichidării unei entități, terţii creditori (salariaţi, furnizori, bănci, organe fiscale etc.)
au o prioritate legală faţă de proprietari. Ca urmare, se achită mai întâi obligaţiile faţă de terţi şi numai
valoarea rămasă, „interesul rezidual”, se distribuie între acţionari sau asociaţi. Ca urmare, ecuaţia
juridică a patrimoniului ia forma:
SITUAŢIA NETĂ = ACTIVE – DATORII FAŢĂ DE TERŢI
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
SITUAŢIA NETĂ (Qwners’s

equity)
ACTIVE
sau CAPITALURI PROPRII
(Assets)
- drepturi de proprietate
DATORII FAŢĂ DE TERŢI
- drepturi de creanţă
(Liabilities)
Structura patrimoniului pe baza concepţiei juridice (şi a altor concepţii)

2. ca sumă a capitalurilor proprii. Această abordare corespunde cel mai bine tehnicilor
contabilităţii şi terminologiei contabile. Pentru o mai uşoară înţelegere de către utilizatorii externi –
care nu au în toate cazurile suficiente cunoştinţe contabile – a situaţiilor financiare în ultimul timp se
constată o înlocuire a expresiei „capitaluri proprii” cu expresia „interesul rezidual”.
Ecuaţia capitalurilor proprii poate lua forma:
- Rezultatul exerciţiului
SITUAŢIA NETĂ nerepartizat între proprietari
CAPITAL
sau INTERES REZIDUAL =  - Rezerve
SOCIAL
sau CAPITALURI PROPRII - Rezultat reportat
(nerepartizat) etc.
Evoluţia produselor financiare din ultimii ani face tot mai dificilă delimitarea dintre capitalurile proprii şi
datorii. Astfel, apariţia noilor produse financiare: obligaţiuni convertibile în acţiuni, titluri subordonate cu
durată nedeterminată (împrumuturi acordate de societatea mamă către societatea fiică pe o durată
nedeterminată) etc., au generat opinii contradictorii referitoare la includerea lor în categoria elementelor
de capitaluri proprii sau a elementelor de datorii. Standardul Internaţional de Contabilitate Instrumente
financiare: prezentare şi descriere (IAS 32) prezintă modul de separare a elementelor de datorii aferente
instrumentelor financiare complexe care au concomitent o componentă de capital propriu şi o componentă
de datorie.
b) Datoriile faţă de terţi (elemente de pasiv externe) au o structură complexă formată din:
- datorii bine precizate ca mărime şi scadenţă cum sunt cele faţă de angajaţi, faţă de bănci, faţă
de furnizori, faţă de bugetul naţional public etc.
- datorii probabile sau angajamente condiţionate cum sunt provizioanele constituite pentru
acoperirea unor riscuri viitoare sau a unor cheltuieli viitoare, veniturile de realizat în viitor etc.
Planul Contabil General din Franţa defineşte elemente de pasiv externe ca ansamblul elementelor care
au o valoare economică negativă pentru întreprindere .
DREPTURI DE OBLIGAŢII OBLIGAŢII
DREPTURI DE
PROPRIETATE + = FAŢĂ DE + FAŢĂ
CREANŢĂ
(Bunuri economice) ACŢIONARI DE TERŢI
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Trăsăturile specifice ale abordării contabilității

Elementele situațiilor financiare sunt studiate şi cercetate de către mai multe discipline. Specific
pentru contabilitate este faptul că elaborează şi aplică în practică procedeele cu ajutorul cărora se
asigură evidenţa, calculul, analiza şi controlul în expresie valorică a existenţei şi stării precum şi a
mişcării şi transformării elementelor situațiilor financiare .
Contabilitatea este ştiinţa (arta, tehnica, mijlocul de informare, jocul social)
CARE:
- elaborează (TEORIA CONTABILITĂŢII)
- aplică (CONTABILITATEA PRACTICĂ)
Postulate, principii şi reguli

Procedee şi instrumente
CU AJUTORUL CĂRORA SE ASIGURĂ:
- consemnarea
- înregistrarea (evidenţa)
- analiza
- controlul
EXISTENŢEI ŞI STĂRII MIŞCĂRII ŞI TRANSFORMĂRII

ELEMENTELOR DE ACTIV, CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
- în expresie valorică
- pe baza documentelor justificative
- pe titulari
- pe perioade de gestiune
Reflectarea entității prin prisma contabilității
Starea elementelor este cercetată de către contabilitate sub aspectul mărimii elementelor la un
moment dat. Contabilitatea evidenţiază, calculează, analizează şi controlează existenţa elementelor pe
categorii (structură), pe sectoare de activitate, pe faze ale circuitului economic (aprovizionare,
producţie, desfacere).
Mişcarea şi transformarea elementelor este studiată de către contabilitate sub aspectul modificărilor
cantitative şi calitative care au loc în volumul şi structura bunurilor economice, a drepturilor şi
obligaţiilor. Aceste mişcări pot fi simple şi complexe.
Mişcările simple se compun din operaţiunile de intrare şi ieşire a elementelor dintr-o unitate sau
dintr-un sector al acesteia. Mişcările simple, la rândul lor, pot avea loc în interiorul entităților sau pot
lua naştere în urma relaţiilor cu terţii.
- Mişcările simple din interiorul entităților nu duc la schimbarea proprietarului şi ca urmare nu
dau naştere la raporturi de drepturi şi obligaţii cu terţii. Ecuaţia de echilibru a acestei mişcări este:
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
INTRĂRILE IEŞIRILE
=
în gestiunea entității din gestiunea entității
- Mişcările simple între entități determină modificarea proprietarului şi ca urmare dau naştere la
raporturi de drepturi şi obligaţii între unităţile implicate.
Dacă echivalentul valoric al bunurilor trecute de la o unitate patrimonială la alta nu se decontează
concomitent cu livrarea sau primirea bunurilor, ecuaţiile de echilibru iau forma:
a) în cazul aprovizionării cu bunuri:
Valoarea bunurilor Valoarea
=
INTRATE OBLIGAŢIILOR
b) în cazul vânzărilor de bunuri20:

Valoarea
Valoarea bunurilor
DREPTURILOR DE CREANŢĂ
= IEŞITE
asupra beneficiarilor
din entitate
(către care s-au livrat bunurile)
Mişcările simple prezentate mai sus, la nivelul unei gestiuni sau subdiviziuni organizatorice, pentru
fiecare element patrimonial, pot fi sintetizate în următoarea ecuaţie de echilibru:
EXISTENŢELE EXISTENŢELE
+ INTRĂRILE = IEŞIRILE +
INIŢIALE FINALE
Dacă echivalentul valoric al bunurilor achiziţionate sau livrate se achită sau se încasează concomitent
cu cumpărarea sau vânzarea acestora, ecuaţiile de echilibru îmbracă forma:
a) în cazul aprovizionării cu bunuri:
Valoarea bunurilor sau serviciilor Valoarea mijloacelor băneşti
=
INTRATE IEŞITE
b) în cazul vânzării de bunuri
Valoarea mijloacelor băneşti Valoarea bunurilor sau serviciilor
=
INTRATE IEŞITE
Mişcările complexe sunt consecinţa faptului că majoritatea activităţilor desfăşurate sunt
consumatoare de bunuri economice (ceea ce determină o cheltuială) şi producătoare de venituri. De
regulă, veniturile nu sunt egale cu cheltuielile, diferenţa dintre ele determină modificări în volumul
elementelor situațiilor financiare, diferenţă care la rândul ei este un element patrimonial denumit
profit sau pierdere (rezultatul exerciţiului)
REZULTATUL
= VENITURI – CHELTUIELI
EXERCIŢIULUI
20
Vânzările de bunuri şi prestările de servicii pentru terţi ocazionează în paralel venituri şi cheltuieli care sunt specifice mişcărilor
complexe. Principiul necompensării cere reflectarea separată a acestor venituri şi cheltuieli. Noi aici simplificăm exemplul.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii

Concepţia economică susţine că în obiectul de studiu al contabilităţii este inclus ansamblul de utilizări
şi de resurse ale unei entităţi. Într-o abordare tradiţională acest ansamblu (engl. „pool”) este denumit
capital.
Numeroşi autori susţin că obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie modificările succesive
(circuitul) capitalului privit sub dublu aspect: concret ca avere şi abstract ca izvor de provenienţă
precum şi calculul rezultatelor.
Această concepţie se îndepărtează de concepţia juridico-patrimonială, în primul rând, prin faptul că
include în câmpul de cuprindere a contabilităţii toate bunurile utilizate în scopuri economice (care
aduc un avantaj economic în viitor) şi nu numai bunurile asupra cărora întreprinderea are un drept de
proprietate. Capitalul este studiat de către contabilitate din două puncte de vedere.
A: al modului concret în care bunurile economice se utilizează, se investesc, se consumă şi se
înlocuiesc;
B: al modului de procurare şi de dobândire al acestor bunuri.
A. Din punctul de vedere al modului în care bunurile economice se utilizează, se investesc, se
consumă şi se înlocuiesc deosebim capitalul fix sau activele imobilizate şi capitalul circulant sau
activele circulante.
- Capitalul fix sau activele imobilizate este format din bunurile investite care participă la mai
multe cicluri de exploatare şi care se înlocuiesc după un număr de ani de utilizare (maşini, utilaje,
mobilier etc.). Valoarea lor se recuperează treptat pe calea amortizării, aşa cum se va arăta mai jos.
- Capitalul circulant sau activele circulante este format din bunurile economice care se consumă
sau îşi schimbă forma de existenţă şi funcţională după fiecare ciclu de exploatare finalizat.
B. După modul în care se dobândesc, se procură, se apropie sau se finanţează aceste bunuri economice
deosebim capitalul propriu şi capitalul străin.
- Capitalul propriu este dobândit de către o entitate, aşa cum am arătat, prin efortul
proprietarilor (acţionari sau asociaţi), prin autofinanţare (capitalizarea profitului, a amortizărilor şi a
provizioanelor) etc.
- Capitalul străin, denumit şi capital împrumutat şi atras, cuprinde datoriile pe termen scurt şi
lung faţă de furnizori, creditori, salariaţi, bugetul naţional etc.
Ecuaţia de echilibru a capitalului ia forma:
CAPITAL CAPITAL
CAPITAL FIX + = + CAPITAL STRĂIN
CIRCULANT PROPRIU
Folosirea noţiunii de capital pentru desemnarea atât a elementelor de activ (a structurii bunurilor
economice, a utilizărilor) cât şi pentru delimitarea elementelor de pasiv (a originii sau a surselor de
provenienţă) are o utilizare foarte limitată în teoria şi practica contabilă. Această utilizare limitată a
termenului de capital, numai pentru delimitarea situaţiei nete (capitaluri proprii), urmăreşte să elimine
confuziile care ar putea apare dacă prin acelaşi termen s-ar defini atât elementele de activ cât şi
elementele de pasiv, conform ecuaţiei de mai sus.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Din aceste considerente, susţinătorii concepţiei economice folosesc tot mai frecvent, în ultimele
decenii, noţiunile de utilizări (alocări) şi de resurse, astfel:
UTILIZĂRI (ACTIVE) = RESURSE21 (ELEMENTE DE PASIV)
Concepţia economică referitoare la obiectul contabilităţii conţine elemente ale concepţiei juridice şi ale
concepţiei financiare, aşa cum rezultă din figura următoare:
CONCEPŢIA
ECONOMICĂ
cu privire la obiectul
contabilităţii
ELEMENTE
ACTIVE
DE PASIV
UTILIZĂRI RESURSE
De unde provin aceste resurse,

Totalitatea bunurilor (şi de cine sunt finanţate?
creanţelor) care au o valoare (influenţa concepţiei juridice)
economică, indiferent de - resurse proprii (capitaluri
raporturile juridice de proprietate proprii)
- resurse străine (datorii)
Utilizări pe Utilizări pe Pe ce perioadă de timp entitatea

termen lung termen scurt beneficiază de aceste resurse?
(active (active (influenţa concepţiei financiare)
imobilizate) circulante) - resurse stabile (peste un an)
- resurse temporare (sub un an)
CAPITAL CAPITAL CAPITAL CAPITAL

FIX CIRCULANT PROPRIU STRĂIN
Concepţia economică asupra elementelor situațiilor financiare
Din cele de mai sus rezultă că structurarea elementelor de pasiv în resurse (capitaluri proprii) şi
resurse străine (datorii) este o structurare specifică concepţiei juridico-patrimonială. Adversarii
concepţiei juridico-patrimoniale, sub influenţa concepţiei financiare, susţin clasificarea resurselor în:
resurse stabile şi resurse temporare.
21
Termenul „resurse” nu este suficient definit şi delimitat în limbajul contabil, fiind utilizat contradictoriu uneori, pentru desemnarea
bunurilor economice, iar alteori pentru delimitarea surselor de provenienţă. „Cadrul general” foloseşte termenul „resurse” pentru
desemnarea activelor.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Concepţia financiară cu privire la obiectul contabilităţii

Concepţia financiară este o variantă atât a concepţiei juridico-patrimoniale cât şi o variantă a
concepţiei economice cu privire la obiectul contabilităţii. Această concepţie îşi propune să ofere
răspuns la întrebarea „Întreprinderea este aptă, datorită structurii activelor sale, să facă faţă datoriilor
sale (s.n.) atunci când acestea ajung la scadenţă?”
Pentru a putea răspunde la această întrebare, activele sunt structurate în ordinea lichidităţii lor
(crescătoare sau descrescătoare), iar elemente de pasiv sunt prezentate în ordinea exigibilităţii lor
(crescătoare sau descrescătoare).
Lichiditatea se referă, în primul rând, la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să
fie convertit în disponibilităţi băneşti. În al doilea rând, lichiditatea se referă la posibilităţile unei
întreprinderi de a-şi achita datoriile scadente într-un viitor apropiat.
Solvabilitatea se referă la posibilitatea onorării obligaţiilor scadente într-o perioadă mai mare de
timp. Exigibilitatea indică perioada de timp după care o datorie devine scadentă şi ca urmare trebuie
achitată.
CONCEPŢIA FINANCIARĂ
cu privire la obiectul contabilităţii
Activele sunt clasificate în ordinea Elemente de pasiv sunt clasificate în ordinea
LICHIDITĂŢII lor (crescătoare sau EXIGIBILITĂŢII lor (crescătoare sau
descrescătoare) descrescătoare)
- alocări, utilizări pe termen lung (imobilizări) - resurse stabile (pe termen lung)
- alocări, utilizări pe termen scurt - resurse temporare (pe termen scurt)
(mijloace circulante)
Concepţia juridică asupra elementelor situațiilor financiare
De regulă, ordonarea posturilor (elementelor) de activ şi de pasiv se face în prezent, în funcţie de două
criterii: criteriul principal – conţinutul economic (uneori şi juridic): natura, destinaţia activelor sau
natura şi provenienţa elementelor de pasivlor; criteriul secundar – lichidarea activelor şi exigibilitatea
elementelor de pasiv.
Concepţia
Concluzie: Bunuri economice + Creanţe juridică
Capital fix + Capital circulant Concepţia

ACTIVE economică
Utilizări stabile + Utilizări temporare

Concepţia
financiară
Concepţia
Obligaţii faţă de acţionari + Obligaţii faţă de terţi juridică
CP+DAT Capitaluri proprii + Capital străin Concepţia

economică
Resurse permanente + Resurse temporare

Concepţia
financiară
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro

1. Ce reprezintă situaţia netă a unei entităţi? Care sunt termenii întâlniţi în practică cu aceeaşi
semnificaţie?
2. Definiţi termenii de lichiditate şi exigibilitate.
3. Precizaţi şi explicaţi distincţia dintre un active patrimonial şi o cheltuaiă.

Conţinutul noţiunii de metodă
Contabilitatea este o disciplină ştiinţifică având o terminologie, un obiect şi metodă proprie de
cercetare (prin metodă înţelegem modul de studiu, cunoaştere a obiectului contabilităţii şi de realizare
a obiectivelor acesteia).
Metoda contabilităţii
Sistem logic de principii, convenţii, procedee şi instrumente folosite pentru realizarea obiectului de
studiu. Elementele de bază ale metodei contabilităţii
-metodologia specifică:
principiile fundamentale ale contabilităţii, procedeele şi instrumentele sale
- normalizarea contabilă
principiile normative ale contabilităţii
Principiile fundamentale ale contabilităţii
Contabilitatea în partidă dublă prezintă relaţiile dintre structurile (elementele de Activ, Capitaluri
proprii și Datorii) şi cele de rezultate (venituri, cheltuieli, rezultate), privite la un moment dat, cât şi în
dinamică (mişcare, transformare) sub forma unor ecuaţii de echilibru (raporturi valorice).
La baza partidei duble stau trei principii fundamentale:
dubla reprezentare;
dubla înregistrare;
dubla determinare a rezultatului.
1. Principiul dublei reprezentări
Cu ajutorul bilanţului, elementelor situațiilor financiare este reprezentat sub dublu aspect:
a) natura şi destinaţia elementelor – în activ
b) provenienţa elementelor - de pasiv.
Astfel va exista un echilibrul permanent între cele două părţi ale bilanţului: cea care reflectă activele
şi cea care reflectă elemente de pasiv.
Ecuaţia de echilibru: Active (AP) = Capitaluri proprii (CP) + Datorii (D)
2. Principiul dublei înregistrări
Are în vedere nu numai existenţa la un moment dat a activelor, capitalurilor proprii și datoriilor, ci şi
mişcarea, respectiv transformarea lui (deci elementele de activ, capitaluri proprii și datorii şi de
rezultat).
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Echilibrul este permanent asigurat datorită principiului dublei înregistrări, care cere ca orice mişcare
care afectează un element să fie în mod necesar însoţită de o mişcare de aceeaşi valoare a altuia sau
mai multor elemente.
Astfel, ecuaţia Active (AP) = Capitaluri proprii (CP) + Datorii (D) este întotdeauna verificată.
Ecuaţia de echilibru nu se mai stabileşte între totalul elementelor de active (A) şi de capitaluri proprii
și datorii (P), ci între elemente individuale ale elementelor de A şi de P, dar şi elemente de rezultat.
Instrumentul dublei înregistrări: contul, deschis separat pentru fiecare element este o necesitate.
Mişcarea şi transformarea elementelor generează simultan:
Operaţii de intrare într-o fază a circuitului economic şi de ieşire în altă fază
Ex: încasarea unor produse livrate: I (disponibilităţi băneşti) = E (diminuarea creanţelor sau a stocului
de produse)
Operaţii de transformare a elementelor care determină creşteri/scăderi concomitente ale
elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii, respectiv de rezultate
Ex: consum stoc de materii prime: Ch. (cu stocurile) = Stocuri (consumate)
3. Principiul dublei determinări a rezultatului
Are în vedere elementele de rezultat (venituri, cheltuieli, rezultat) între care trebuie să existe o ecuaţie
de echilibru ce poate fi exprimata astfel:
Ecuaţia de echilibru: V – Ch. = Rez. ex. (profit sau pierdere)
Rezultatele sunt calculate în funcţie de activităţile desfăşurate în cursul exerciţiului financiar.
Această ecuaţie e verificată de alta, determinată prin intermediul elementelor de activ, capitaluri
proprii și datorii:
Rez. ex. = Cap. pr. la închiderea ex. – Cap. pr. la încep ex.
CP1 (A1 – D1) CP0 (A0 – D0)
Se presupune că nu s-au primit capitaluri de la proprietari în cursul exerciţiului, iar creşterea
capitalurilor proprii s-a făcut doar pe seama eficienţei activităţii anuale.
Principiile normative ale contabilităţii
Din multitudinea de criterii de structurare a principiilor, se va alege structura prevăzută de
reglementările contabile româneşti actuale, conform cărora principiile sunt explicite (enunţate),
respectiv implicite (subînţelese).
a. Continuitatea activităţii = se presupune că întreprinderea va continua să funcţioneze într-un viitor
previzibil şi că nu are intenţia sau obligaţia să se lichideze ori să-şi diminueze semnificativ activitatea,
evaluarea activelor nu va cuprinde valori de lichidare.
b. Permanenta metodelor = metodele contabile nu pot fi modificate de la un exerciţiu la altul decât
dacă sunt cerute de lege, de un organism de normalizare contabilă sau permit prezentarea mai corectă
a societăţii în situţiile financiare. Cu ajutorul acestui principiu se asigură comparabilitatea situaţiilor
financiare în timp.
c. Prudenţa = nu se permite supraevaluarea activelor, respectiv subevaluarea datoriilor, se consideră
doar profiturile recunoscute până la finele exerciţiului financiar, se ţine seama de datoriile previzibile
şi pierderile potenţiale ale exerciţiului încheiat sau anterior chiar dacă apar între data închiderii
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
exerciţiului şi cea a întocmirii situaţiilor financiare, se ţine seama de ajustările de valoare datorate
deprecierilor, chiar în cazul în care rezultatul exerciţiului este o pierdere.
d. Contabilitatea de angajamente = veniturile şi cheltuielile sunt contabilizate în momentul
primirii/angajării şi nu în cel al plăţii/încasării. În cazul acestui principiu avem în vedere:
contabilitatea de angajamente şi nu de trezorerie
tranzacţiile în curs la sfârşitul exerciţiului trebuie ataşate perioadei care le priveşte – conturi de
regularizare.
e. Intangibilitatea: bilanţ de deschidere = bilanţ de închidere
f. Necompensarea = dacă nu sunt reglementări legale exprese, activele nu se pot compensa cu
elemente de pasiv, respectiv veniturile cu cheltuielile.
g. Evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv = se determină separat valoarea fiecărui
element de activ sau de pasiv în vederea stabilirii valorii totale a unui post al situaţiilor financiare.
h. Pragul de semnificaţie = sunt detaliate în contabilitate doar acele tranzacţii şi operaţii economice
care sunt importante ca mărime (valoare) şi natură.
i. Prevalenţa economicului asupra juridicului = sunt înregistrate în contabilitate şi elemente care nu
aparţin din punct de vedere juridic societăţii, dar servesc exploatării sale perioade lungi de timp.
h. Evaluarea la cost de achiziție sau de producție = înregistrarea elementelor la valoarea existentă în
momentul intrării lor în entitate – se constituie într-o aşa numită bază de evaluare.
Neajuns: aceste valori devin “istorice”, se învechesc în timp şi nu mai reflectă la un moment dat noile
preţuri de pe piaţă; pentru a-l corecta se utilizează amortizările şi provizioanele pentru depreciere,
respectiv baze de evaluare care reflectă valori de piaţă sau alte valori curente.
Cuantificarea monetară = exprimarea în unităţi monetare a tranzacţiilor şi operaţiilor economice,

respectiv determinarea valorii la care sunt recunoscute elementele de activ, capitaluri proprii și datorii
şi elementele de rezultate în situaţiile financiare.
Neajuns: dimensiune restrictivă asupra contabilităţii (nu sunt reflectate în contabilitate elementele
intangibile care nu pot fi exprimate valoric prin metode directe, care asigură o evaluare fiabilă, cum ar
fi calitatea resursei umane, calitatea mediului înconjurător.
Procedeele şi instrumentele contabilităţii

Parcurgând succesiunea logică a activităţii contabile se utilizează următoarele procedee şi
instrumente.
a. Documentarea = observarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice referitoare la elementele
situațiilor financiare şi la rezultate şi consemnarea lor în documente.
b. Evaluarea = exprimarea în unităţi monetare a tranzacţiilor şi operaţiilor economice. În contabilitate
sunt înregistrate numai acele tranzacţiilor şi operaţiilor economice care pot fi exprimate valoric.
Calculaţia = utilizarea unor algoritmi de calcul.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Gruparea şi ordonarea informaţiilor culese = ordonarea elementelor elementelor de activ, capitaluri

proprii și datorii şi a elementelor de rezultate după anumite criterii prin deschiderea unui cont
(instrument al procedeului).
În conturi se înscriu în ordine cronologică şi sistematic existenţele şi mişcările fiecărui element.
Contul – instrument cu ajutorul căruia se realizează principiul dublei înregistrări. Conturile se reunesc
într-un sistem de conturi.
Centralizarea şi verificarea corectei înregistrări a tranzacţiilor şi operaţiilor economice se face cu
ajutorul balanţei de verificare. Balanţa de verificare – instrument care face legătura între realizarea
principiului dublei înregistrări şi cel al dublei reprezentări. Centralizează informaţiile despre
elementele de activ, capitaluri proprii și datorii şi de rezultate şi verifică respectarea principiului
dublei înregistrări pentru fiecare lună şi exerciţiu financiar.
Inventarierea = constatarea faptică a existenţei şi stării elementelor activ, capitaluri proprii și datorii
şi compararea cu evidenţele contabile (eventual ajustarea evidenţelor contabile, în cazuri bine
justificate).
În cazul inventarierii se folosesc următoarele instrumente: listele de inventariere şi registrul inventar
unde se consemnează, la sfârşitul exerciţiului financiar, existenţele scriptice, faptice şi eventualele
diferenţe (cantitative şi valorice).
Generalizarea şi sintetizarea informaţiilor se face cu ajutorul documentelor contabile de sinteză. La
sfârşitul exerciţiului financiar se prezintă mărimea şi structura elementelor activ, capitaluri proprii și
datorii şi de rezultate.
1. Asociaţi următoarele afirmaţii/definiţii cu principii contabile cunoscute:
Principii contabile Afirmaţii
... presupune interzicerea efectuării oricaror compensari între
posturi de bilanț de activ și elemente de pasiv sau între elemente
de venituri și elemente de cheltuieli.
... prevede ca orice informație cu valoare semnificativă trebuie
prezentată distinct în cadrul Situațiilor financiare.
... presupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme
privind evaluarea, înregistrarea și prezentarea elementelor și a
tranzactiilor în contabilitate.
... impune prezentarea tuturor obligațiilor previzibile și a
pierderilor potențiale.
... așază`la baza întocmirii Situațiilor financiare ale entității
presupunerea ca aceasta își va continua normal activitatea în
viitorul previzibil.
... presupune ca pentru determinarea rezultatului net al unui
exercițiu – perioada financiar contabilă de regulă de 1 an – vor fi
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
înregistrate numai veniturile și cheltuielile aferente acelui

exercițiu, fără a se ține seama de data achitării sau încasării
acestora.
... presupune ca bilanțul de deschidere al unui exercițiu să
coincidă cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent.
2. Completați spaţiile libere ale următoarelor prezentări, astfel încăt să păstraţi logica
contabilă:
1. Atunci când metodele contabile sunt modificate în mod justificat, principiul permanenței
metodelor impune ____________:
a. Evaluarea cât mai precisă a efectului modificării asupra valorii activelor și a elementelor de
pasiv;
b. Evaluarea cât mai precisă a efectului modificării asupra valorii activelor, elementelor de
pasiv și elementelor contului de profit și pierdere;
c. Menționarea în notele explicative ale Situațiilor financiare a schimbării de metodă și a
efectelor acesteia.
2. Conform principiului prudenței, determinarea valorii și recunoasterea în contabilitate a oricărui
element prezentat în Situațiile financiare trebuie să se facă ținând seama de
________________________________.
3. Principiul necompensării reprezintă un principiu – consecință a principiului
_____________________________________.
4. Principiul prudenței impune _____________:
a. Recunoașterea veniturilor numai în măsura realizabilității lor;
b. Recunoașterea cheltuielilor numai în măsura realizabilității lor.
5. Acea informație care prin relevarea și cunoașterea sa poate determina o modificare a deciziei
economice a utilizatorului Situatiilor financiare este o ______________________.
6. Aplicarea principiului _____________________________ presupune corecția eventualelor erori
fundamentale existente în situatiile financiare, într-un mod transparent.
7. Principiul prudenței impune _____________:
a. Recunoasterea cresterilor de valoare ale activelor numai odata cu realizarea lor;
b. Recunoașterea creșterilor de valoare ale elementelor numai odată cu realizarea lor.
8. În situația în care, situațiile financiare sunt întocmite pe o altă bază decât cea a principiului
continuității activității, acestă informație trebuie prezentată clar și precis
______________________________________.
9. Scopul aplicării principiului permanenței metodelor este
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________________________.
10. Modificarea metodelor contabile poate fi și o consecință a necesității
______________________________________________________________________________
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
______________________________________________________________________________
________________________________.
3. Adevarat sau fals
Marcați cu adevarat (A) sau fals (F) fiecare dintre afirmațiile următoare:
1. Principiul necompensării nu se opune efectuării compensărilor legale, efectuate prin documente
comerciale semnate de ambii parteneri implicați, dar nu este niciodată permisă compensarea pe
cale contabilă.
2. Dacă conducerea entității are cunoștință despre elemente care ar putea sugera imposibilitatea
continuării activității în viitor, afectând astfel principiul continuității activității, această
informație nu trebuie prezentată în situațiile financiare.
3. Cu privire la aplicarea principiul permanenței metodelor, cadrul de reglementare este constituit
din totalitatea legislației naționale în domeniul contabilității, Standardele Internationale de
Contabilitate și anumite reglementări ale conducerii fiecărei entități.
4. Prin aplicarea principiului continuității activității se presupune că activitatea entității nu va fi în
imposibilitatea de a continua, dar poate fi în situația de a se reduce semnificativ.
5. Prin aplicarea principiului intangibilității bilanțului de deschidere nu există operații care să poată
afecta direct capitalurile proprii.
6. Deoarece sunt evaluate separat, compensarea creanțelor cu datoriile și reflectarea unui singur
post de terți în bilanț are sens datorită aplicării principiilor contabile.
7. Una și aceeași detaliere a cheltuielilor sau activelor poate fi relevantă în cazul unei entități sau
indiferentă în cazul altei entități.
8. În funcție de gradul de probabilitate a pierderilor posibile, entitatea poate decide fie constituirea
de provizioane pentru riscuri și cheltuieli, fie menționarea în notele explicative fără a se
proviziona.
9. Pentru analiza evoluției în timp a unei entități în scopul furnizării de date convingatoare cu
privire la atractivitatea și stabilitatea investițiilor nu este esențială compararea informațiilor
contabile pentru utilizatorii Situațiilor Financiare.
10. Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv nu este respectat în determinarea
separată a valorii de inventar și a amortizării pentru stabilirea valorii bilanțiere a activelor
corporale.

Definirea şi caracterizarea elementelor din Bilanţ
Bilanţul este definit în unele lucrări ca „fiind starea la un moment dat a situaţiei întreprinderii”.
Această definire, abţinându-se de a califica cuvântul „situaţie”, lasă să planeze o incertitudine asupra
conţinutului acestui document; este vorba de a descrie situaţia juridică a întreprinderii sau situaţia
economică şi financiară.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
„Cadrul General de Întocmire şi Prezentare a Situaţiilor Financiare” elaborat de către IASB stabileşte
că: „structurile Bilanţului legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi
capitalul propriu”. Acestea sunt definite după cum urmează:
a. un activ reprezintă o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute
şi de la care se aşteptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
b. o datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice;
c. capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după
deducerea tuturor datoriilor sale.
A. Caracterizarea generală a activelor
Cadrul general (conceptual) elaborat de către IASB, pe baza definiţiei date activelor, face următoarele
precizări:
a. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau
indirect, la fluxuri de numerar şi echivalente de numerar către întreprindere. Acesta:
- poate fi un potenţial productiv, care face parte din activitatea de exploatare a întreprinderii (utilaje,
clădiri, stocuri pentru producţie etc.)
- poate fi transformat în numerar sau echivalent al numerarului (prin vânzarea produselor finite, a
mărfurilor etc. sau prin încasarea creanţelor). Echivalentele de numerar sau investiţii (plasamente)
foarte lichide, pe termen scurt, care sunt rapid convertibile în numerar, cum sunt efectele comerciale
de încasat;
- poate contribui la reducerea ieşirilor de numerar (rezultatele cercetărilor ştiinţifice contribuie la
reducerea consumurilor de resurse şi prin aceasta, la reducerea preţurilor pentru aprovizionări sau pentru
remunerarea salariaţilor).
Beneficiile economice viitoare (în sens de avantaje economice) pot rezulta în mai multe moduri,
deoarece un activ poate fi:
- utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri
destinate vânzării. Clienţii care acceptă aceste bunuri sau servicii vor achita contravaloarea lor,
contribuind prin aceasta la intrarea de noi lichidităţi. Aceste lichidităţi oferă noi avantaje economice
viitoare, deoarece ele permit întreprinderii să aibă controlul asupra resurselor;
- schimbat cu alte active;
- utilizat pentru stingerea unor datorii;
- repartizat acţionarilor întreprinderii.
b. În cadrul activelor, o pondere importantă o deţin activele care au o formă fizică, cum sunt clădirile,
utilajele, stocurile de materii prime, produse finite, mărfuri etc. Dar, existenţa formei fizice nu este
esenţială pentru existenţa unui activ, deoarece pot contribui la avantaje economice viitoare şi activele
necorporale, cum sunt brevetele, know-how, drepturile de autor etc., dacă acestea sunt deţinute şi con-
trolate de către întreprindere. De asemenea, au vocaţia de a aduce avantaje economice viitoare şi
fondul comercial, creanţele şi alte drepturi ale întreprinderii, cheltuielile care nu au fost încă decontate
asupra rezultatelor, cum sunt cheltuielile de cercetare, cheltuielile constatate în avans etc.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
c. Majoritatea activelor sunt asociate unui drept legal (drept de proprietate şi de creanţă). Dreptul de
proprietate nu este esenţial pentru existenţa unui activ. Astfel, o întreprindere controlează avantajele
economice viitoare aduse de către un bun deţinut pe baza unui contract de leasing (financiar).
d. De regulă, activele sunt rezultatul unor tranzacţii sau evenimente trecute (au fost cumpărate sau
produse în trecut). Dar, activele se pot obţine şi prin alte operaţiuni sau tranzacţii, cum sunt activele
primite de la organismele internaţionale, guvern sau comunităţile locale, ca urmare a unor programe care
sprijină dezvoltarea economică a unei zone sau a unei ramuri economice (mineritul sau alte activităţi).
e. Ieşirile de numerar generează, de regulă, active, fără ca cele două fluxuri să coincidă. Pot avea loc ieşiri
de numerar, fără ca ele să genereze beneficii economice viitoare (plata unor penalităţi, plata unor cheltuieli
care nu sunt recunoscute în Bilanţ), aşa cum se va arăta mai jos.
f. Cadrul general (conceptual) dezvoltă conceptul de recunoaştere (încorporare) a activelor, datoriilor,
cheltuielilor sau veniturilor, fie în Bilanţ, fie în Contul de profit şi pierdere. Acest concept, care va fi
prezentat mai jos, oferă un răspuns la întrebarea Când o tranzacţie sau un eveniment se „stochează ”
în Bilanţ şi când se înregistrează ca o cheltuială sau ca un venit în Contul de profit şi pierdere?
În principiu, un activ este recunoscut în Bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unor
beneficii economice viitoare şi activul respectiv poate fi evaluat în mod credibil.
Reglementările contabile româneşti structurează elementele de activ astfel:
I. Active imobilizate
- Imobilizări necorporale
- Imobilizări corporale
- Imobilizări finaciare
II. Active circulante
- Stocuri
- Creanţe
- Investiţii financiare pe termen scurt
- Casa şi conturi la bănci
III. Cheltuieli în avans
Elementele de activ sunt reflectate în contabilitate la costul lor istoric, de la data intrării în entitate.
Costul istoric mai este denumit şi valoare contabilă sau valoare de intrare şi se stabileşte în funcţie de
costul de achiziţie sau costul de producţie a activelor intrate.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare la care se adaugă taxele
nerecuperabile (cum sunt taxele vamale) cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrare în gestiune a bunului respectiv.
Se substituie costului de achiziţie valoarea de aport, atribuită bunurilor aduse de către acţionari ca
aport la capitalul social, şi valoarea justă, atribuită bunurilor obţinute cu titlul gratuit. Valoarea de
aport şi valoarea justă se stabilesc în funcţie de preţul pieţii, starea, amplasarea şi utilitatea bunurilor
în cauză.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
În cazul imobilizărilor de natura mijloacelor fixe, în costul istoric se includ şi costurile estimate de
demontare şi mutare a activului, respectiv de refacere (restaurare a amplasamentului) zonei la sfârşitul
duratei de viaţă a acestuia.
Reducerile comerciale acordate de furnizori nu fac parte din costul de achiziţie.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor,
celelalte cheltuieli directe de producţie (cum sunt salariile directe), precum si cota cheltuielilor
indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricarea acestuia.
Cu ocazia închiderii exerciţiului elementele de activ se evaluează la valoarea contabilă netă. Valoarea
contabilă netă se determină în funcţie de valoarea de intrare (valoarea contabilă sau cost istoric) din
care se deduc amortizările cumulate şi provizionale pentru deprecieri cumulate.
Valoarea de Amortizările Ajustările pentru
Valoarea contabilă = – –
intrare în cumulate deprecieri cumulate
Valoarea contabilă netă trebuie să fie în acord cu beneficiile economice viitoare generate de activul
respectiv. Ajustarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii. Dacă
întreprinderea intenţionează să utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea
valorii activelor se determină prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea
contabilă. Dacă întreprinderea nu intenţionează să utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea
pentru diminuarea valorii activelor se face prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea
contabilă.
B. Caracterizarea generală a elementelor de capitaluri proprii și datorii
Elementele de pasiv în accepţiunea contabilităţii, desemnează atât obligaţiile entităţii faţă de terţi
(elemente de pasiv externe) cât şi capitalurile proprii (elemente de pasiv interne – interesul rezidual)
Caracterizarea generală a datoriilor
O datorie este o obligaţie actuală, un angajament sau o responsabilitate de a acţiona intr-un anumit fel.
Întreprinderile au datoria să respecte aceste obligaţii, indiferent dacă ele sunt consecinţa unui contract
(tranzacţii sau eveniment) sau a unei cerinţe legale. Prin decontarea datoriilor se aşteaptă să rezulte o
ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.
Pe baza definiţiei dată datoriilor, „cadrul general” (conceptual) elaborat de către IASC face
următoarele precizări:
a. Caracteristica esenţială a unei datorii rezultă din faptul ca este o obligaţie actuală ce rezultă din
evenimente şi tranzacţii trecute.
Majoritatea obligaţiilor reprezintă sume ce trebuie plătite:
- pentru bunurile şi serviciile primite (obligaţii comerciale);
- pentru creditele luate de la instituţiile specializate sau de la alte persoane fizice sau juridice (credit
bancar, credit obligatar, alţi creditor);
- pentru munca prestată (salarii şi alte drepturi ale personalului);
- pentru stingerea datoriilor fiscale şi a altor datorii legale;
- pentru menţinerea bunelor relaţii de afaceri (sumele ce se aşteaptă a fi cheltuieli pentru remedierea
defecţiunilor la produsele vândute anterior);
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
- din dorinţa întreprinderii de a avea un comportament de o manieră echitabilă (ecologizarea zonei);

- acoperirea reducerilor viitoare. Pe baza cumpărăturilor efectuate de către un client în decursul anului
(în trecut), întreprinderea poate înregistra obligaţia de a-i acorda o reducere de preţ (la sfârşitul
anului).
Nu se confundă obligaţiile actuale cu angajamentele viitoare. Decizia de a cumpăra un activ în viitor
nu dă naştere la o obligaţie actuală. În mod normal, obligaţiile iau naştere după recepţionarea
bunurilor sau lucrărilor efectuate. Unele obligaţii iau naştere după semnarea unui contract irevocabil
de cumpărare de active, dacă acest contract prevede penalizări şi despăgubiri substanţiale care fac
imposibilă rezilierea sau nerespectarea lui.
b. Stingerea unei obligaţii actuale implică, de regulă, renunţarea de către întreprindere la anumite
resurse care încorporează beneficii economice. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face prin:
- plată în numerar sau prin decontări bancare;
- cedarea altor active:
- prestarea de servicii;
- înlocuirea obligaţiei respective cu o altă obligaţie;
- renunţarea de către creditor la drepturile sale (prescripţii, reduceri fiscale, reduceri comerciale etc.);
- transformarea obligaţiei în capital propriu (obligaţiuni convertibile în acţiuni, oferta de acţiuni în
vederea achitării unor datorii etc.).
c. Majoritatea datoriilor sunt bine precizate ca şi cuantum şi scadenţă (exigibilitate). Există datorii
care nu pot fi determinate decât pe baza unor estimări contabile.
Astfel, în unele ţări se constituie provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, cum sunt provizioane pentru
garanţii acordate clienţilor, provizioane pentru litigii, provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor
corporale etc. Un provizion este o obligaţie actuală, chiar dacă a fost stabilit printr-o estimare
credibilă.
d. Recunoaşterea unei datorii în Bilanţ are loc în momentul în care este probabil ca ea să genereze o
ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice şi este posibilă o evaluare credibilă.
Datoriile sunt structurate astfel:
A. datorii cu scadenţă până la un an;
B. datorii cu scadenţă mai mare de un an.
În cadrul fiecăreia din aceste categorii sunt incluse:
- Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;
- Sume datorate instituţiilor de credit;
- Avansuri încasate în contul comenzilor;
- Datorii comerciale;
- Efecte comerciale de plătit;
- Sume datorate societăţilor din cadrul grupului;
- Sume datorate privind interesele de participare;
- Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale, pentru asigurările sociale, creditorii diverşi etc.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Caracterizarea generală a capitalurilor proprii

Cadrul general (conceptual) defineşte capitalul propriu ca interes rezidual al acţionarilor în activele
unei întreprinderi, după deducerea tuturor datoriilor sale.
După cum s-a arătat, în literatura de specialitate sunt expuse două abordări referitoare la capitalul
propriu:
1. reprezintă o estimare contabilă a valorii drepturilor de proprietate ale investitorilor (proprietarilor)
în întreprindere.
2. reprezintă datoria întreprinderii faţă de proprietari (situaţia netă).
CAPITALURI PROPRII
ACTIVE
DATORII
Capitalul propriu (interesul rezidual, situaţia netă) este subclasificat în Bilanţ astfel încât să satisfacă
necesităţile de informare ale utilizatorilor situaţiilor financiare care doresc să cunoască modul de
constituire şi de distribuţie (utilizare) a capitalului propriu. Această clasificare permite exercitarea
controlului asupra resurselor de constituire a capitalului propriu şi asupra destinaţiilor date acestor
elemente.
Mărimea capitalului propriu din Bilanţ depinde de modul de evaluare a activelor şi datoriilor şi nu de
valoarea de piaţă a acţiunilor unei întreprinderi.
Capitalurile proprii sunt structurate de către contabilitate astfel:
1. Capital (individual sau social)
2. Prime legate de capital
3. Rezerve din reevaluare
4. Rezerve (legale, statutare sau contractuale, pentru acţiuni proprii)
5. Rezultatul exerciţiului
6. Rezultatul reportat
NOTĂ: Provizioanele şi veniturile în avans au atât caracteristicile capitalurilor proprii cât şi
caracteristicile unor datorii asupra exerciţiilor viitoare. Ca urmare, ele sunt poziţionate în Bilanţ între
capitalurile proprii şi datorii.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Concluzie:
Activele – sunt resurse controlate de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi care vor genera
beneficii viitoare (a se vedea şi definiţia anterioară). Structura acestora este următoarea:
Necorporale Cheltuieli de constituire, cheltuieli de

dezvoltare; fond comercial; concesiuni
brevete, alte imobilizări necorporale
Corporale Terenuri; construcţii; instalaţii tehnice;

a. Active mijloace transport; animale şi plantaţii
imobilizate
Financiare Titluri de participare; interese de participare;

creanţe imobilizate
Stocuri Materii prime; materiale consumabile;

materiale de natura obiectelor de inventar;
ambalaje
b. Active
Creanţe pe termen Avansuri acordate furnizorilor; clienţi;
circulante scurt efecte comerciale de primit; decontări cu
asociaţii privind capitalul
Investiţii financiare Titluri de plasament; acţiuni proprii; alte

investiţii financiare pe termen scurt
pe termen scurt
Numerar din casieria unităţii;

Disponibilităţi
disponibilităţile aflate în conturi bancare;
băneşti alte valori (timbre fiscale, tichete de masă
etc); avansuri de trezorerie
c. Cheltuieli în avans
Abonamente şi chirii plătite în avans
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Concluzie:
Capitaluri proprii și datorii – sunt resurse financiare atrase de la proprietari şi terţi pentru a fi
utilizate în exploatarea entităţii sau resurse create de entitate din rezultatul perioadei pentru a acoperi
cheltuielile şi riscurile viitoare. Structura acestora este următoarea:
Datorii pe Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;

termen lung sume datorate instituţiilor de credit
a. Datorii
Datorii pe Furnizori; efecte comerciale de plătit; datorii

termen scurt faţă de personal, faţă de bugetul asigurărilor
sociale şi faţă de bugetul statului
b. Provizioane pentru Provizioane pentru litigii; provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli garanţii acordate clienţilor; alte provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli
Venituri în avans; subvenţii pentru investiţii

c. Venituri în avans
De provenienţă Capital social; prime legate de capital

externă
d. Capitaluri
proprii
De provenienţă Rezerve din reevaluare; alte rezerve;
internă rezultatul exerciţiului; rezultatul reportat
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Definirea şi caracterizarea elementelor din Contul de profit şi pierdere

După cum s-a arătat, în obiectul de studiu al contabilităţii intră cunoaşterea existenţei şi stării activelor
şi capitalurilor proprii și datoriilor.
În acelaşi timp, contabilitatea include în obiectul său evidenţa, calculul, analiza şi controlul mişcărilor
interne şi a transformărilor suferite de elementele de activ, capitaluri proprii și datorii în urma
operaţiunilor desfăşurate de către o entitate.
Consumurile de mijloace economice, de resurse şi producerea de rezultate sunt mişcări complexe care
provoacă transformări atât în volumul cât şi în structura elementelor situațiilor financiare.
De regulă, veniturile şi cheltuielile nu sunt egale între ele şi ca urmare se înregistrează o modificare a
volumului elementelor situațiilor financiare, modificare care este reflectată în contabilitate prin
intermediul rezultatului exerciţiului (a profitului sau a pierderii).
Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei sau ca o bază de referinţă pentru alţi
indicatori… Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului.
Informaţiile furnizate de către contabilitate despre profitabilitatea şi performanţele unei întreprinderi
sunt utile pentru „a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele
existente. Ele sunt utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea
poate utiliza noile resurse”.
După cum s-a arătat, Bilanţul prezintă activele, datoriile şi capitalurile proprii, pe baza cărora se
evaluează poziţia financiară a unei întreprinderi. Contul de profit şi pierdere (Contul de rezultate)
prezintă veniturile şi cheltuielile pe baza cărora se evaluează performanţele întreprinderii respective.
Părţile componente ale situaţiilor financiare (Bilanţul, Contul de profit şi pierdere, Situaţia fluxurilor
de trezorerie etc.) reflectă diferite aspecte ale aceleiaşi tranzacţii sau alte evenimente, motiv pentru
care aceste documente de sinteză contabilă se interrelaţionează între ele.
Cheltuielile şi veniturile se definesc astfel:
– Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorilor activelor sau creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora
către acţionari.
– Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
formă de ieşiri sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale
capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţiile acţionarilor.
A. Caracterizarea generală a cheltuielilor
Cheltuielile sunt reprezentate de diminuarea în decursul unui exerciţiu a unor avantaje economice
viitoare sub forma:
a. ieşirii sau scăderii valorii activelor, ca urmare a:
1. ieşirilor de lichidităţi sau echivalent de lichidităţi datorită plăţii unor servicii primite (cheltuieli cu
serviciile de la terţi), plăţii unor amenzi, penalităţi, dobânzi, despăgubiri etc.;
2. ieşirilor din stocurile de materii prime şi materialelor eliberate în consum, a costurilor de achiziţie a
mărfurilor livrate, a costului de producţie a produselor finite vândute etc.;
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
3. utilizării unor active imobilizate. Cheltuielile cu utilizarea imobilizărilor sunt alocate fracţionat pe
întreaga perioadă de utilizare a acestora sub forma amortizărilor (cheltuieli cu amortizarea).
Amortizările au rolul de a asigura recunoaşterea în Contul de profit şi de pierdere a cheltuielilor
aferente perioadei în care avantajele economice asociate utilizărilor de imobilizări sunt consumate;
4. pierderilor şi minusurilor de valoare, ca urmare a dezastrelor (calamităţilor); deprecierii elementelor
de activ (cheltuieli cu ajustările pentru deprecieri); lipsurilor constatate la inventariere; diferenţelor de
curs valutar nefavorabil (reducerea creanţelor în valută); ieşirii din entitate a activelor imobilizate etc.
b. creşterea datoriilor ca urmare a:
1. consumului bunurilor nestocabile şi a serviciilor de terţi;
2. înregistrării datoriilor faţă de personal (cheltuieli cu personalul);
3. înregistrărilii obligaţiilor de plată privind unele impozite, taxe şi contribuţii;
4. creşterii obligaţiilor în valută, ca urmare a modificării cursului valutar;
5. constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli;
6. constatării altor datorii cărora nu le corespund elemente de activ (care nu generează avantaje
economice viitoare) etc.
CONTUL DE PROFIT ŞI
= CAPTALURI PROPRII și DATORII
PIERDERE
- Scădere de active
 sau
Cheltuieli - Creştere de datorii
- Reducerea capitalurilor proprii, a

rezultatului exerciţiului
Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape, după cum urmează:

a. angajarea intervine în momentul cumpărării când se creează obligaţia bănească faţă de furnizori de
a plăti bunurile si serviciile primite de la aceştia;
b. plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor comerciale sau de
transfer (fără echivalent) în cadrul relaţiilor financiare. Astfel, achitarea obligaţiilor faţă de furnizor
reprezintă o plată ca echivalent, iar achitarea unui impozit datorat reprezintă un transfer fără
echivalent;
c. consumul sau vânzarea este specific utilizării efective a bunurilor economice în vederea satisfacerii
unei nevoi a entității;
d. încorporarea este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt decontate asupra
rezultatelor exerciţiului.
1. 3.
STOCURI
CHELTUIELI
FURNIZORI
2. 5.
DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI
4.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
1. aprovizionări de la furnizori;
2. plăţi către furnizori;
3. consumuri din stoc;
4. consumuri de bunuri nestocabile;
5. plăţi care sunt concomitente şi cheltuieli (plata unui serviciu primit, nestocat; plata dobânzilor
bancare)
Aceste etape derulate în formarea cheltuielilor pot fi succesive sau simultane astfel:
- consumul de materii prime presupune aprovizionarea şi stocarea acestora (1.), plata făcându-se
concomitent (cash) sau ulterior (2.) şi consumul propriu-zis (3.). Deci angajarea poare să preceadă
plata şi consumul.
Uneori materiile prime aprovizionate se consumă înainte de a fi plătite (consumul precede plata), iar
în alte situaţii angajarea se suprapune în timp cu plata (aprovizionări cu plata pe loc, în numerar).
- consumurile de bunuri nestocabile (energia, apa, servicii de la terţi) au loc simultan cu angajarea
(aprovizionarea) (4.), iar plata lor se face ulterior (2.).
Nu toate cheltuielile iau naştere în urma parcurgerii acestor etape, unele cheltuieli nu presupun o
plată, ci sunt consecinţa unui „joc contabil”. Aceste cheltuieli calculate sunt determinate de
deprecierile ireversibile (amortizarea) şi de deprecierile reversibile (ajustările) pe care le suferă
elementele economice, aşa cum s-a arătat. În acelaşi timp, unele plăţi se suprapun cu cheltuielile
corespunzătore, cum este cazul plăţii dobânzilor bancare.
B. Caracterizarea generală a veniturilor
Veniturile sunt reprezentate de creşterea, în decursul unui exerciţiu, a unor avantaje economice
(beneficii economice) viitoare, sub forma:
a. intrării sau creşterii de active:
1. în contrapartida veniturilor obţinute în urma vânzării bunurilor şi serviciilor pot să intre diferite
categorii de active, cum sunt: numerar şi echivalentele de numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite
în schimbul bunurilor şi serviciilor livrate22;
2. venituri din creşterea de stocuri din producţia proprie şi din producţia de imobilizări, inclusiv
plusurile de inventar constatate;
3. active primite sub forma subvenţiilor de exploatare, a donaţiilor, a despăgubirilor, a amenzilor şi
penalităţilor, a dobânzilor, dividendelor, redevenţelor şi chiriilor încasate sau de încasat;
4. câştiguri din ieşirea activelor imobilizate;
5. câştiguri latente din diferenţe de curs valutar favorabile, din reevaluarea unor titluri de plasament
etc.
b. scăderea de datorii:
1. venituri din anularea provizioanelor;
2. venituri din anularea sau prescrierea unor datorii;
22
În anumite situaţii se admite achitarea datoriilor prin livrarea unor active (IAS 32, pct.33)
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
CONTUL DE PROFIT ŞI
= BILANŢ
PIERDERE
- Creştere de active
 sau
Venituri - Scădere de datorii
- Creşterea capitalurilor proprii, a

rezultatului exerciţiului
Pentru unităţile bugetare, fundaţii, asociaţii etc. veniturile sunt formate din finanţările, cotizaţiile şi
contribuţiile primite din diferite surse.
În cazul agenţilor economici veniturile se creează, de regulă, în urma parcurgerii a patru etape:
a. obţinerea, uneori şi stocarea, producţiei în curs, a lucrărilor şi serviciilor executate, produselor
finite şi a semifabricatelor recepţionate (venituri din producţia stocată)
b. facturarea producţiei constă în transferul dreptului de proprietate de la vânzător la clienţii săi.
Facturarea dă naştere la un drept de creanţă asupra beneficiarilor de produse;
c. încasarea reprezintă etapa în care se transformă în bani rezultatele producţiei;
d. încorporarea este o etapă contabilă în cadrul căreia veniturile sunt încorporate în rezultate în
vederea acoperii cheltuielilor.
4.
DISPONIBILITĂŢI
PRODUCŢIE
BĂNEŞTI
3. CLIENŢI 6.
2. (CREANŢE)
1. STOCURI
5.
1. venituri din producţia stocată;

2. venituri din producţia facturată (livrată) stocabilă;
3. venituri din producţia facturată nestocabilă;
4. venituri din producţia vândută, cu plata pe loc (cash) nestocabilă;
5. venituri din producţia vândută, cu plata pe loc (cash) stocabilă;
6. încasarea carenţelor.
Etapele de creare a veniturilor pot fi şi ele succesive sau simultane, astfel:
- produsele finite pot parcurge succesiv etapele de obţinere 1, facturare 2, şi încasare 6. Dacă vânzarea
are loc în numerar etapele de livrare (cu sau fără factură) şi încasarea sunt simultane 5.
- producţia nestocabilă presupune parcurgerea simultană a etapei de obţinere şi facturare 3, iar
încasarea poate avea loc ulterior sau in acelaşi timp 4
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Concluzie:
Elementele de rezultate23 reprezintă veniturile şi cheltuielile obţinute în urma mişcării activelor,
capitalurilor proprii și datoriilor în cadrul tranzacţiilor şi operaţiilor economice derulate între entitate
şi terţi.
Cheltuieli
din exploatare (1) financiare (2) Cheltuieli = (1) + (2)
- cu stocurile; - privind imobilizările financiare;

- cu lucrările şi serviciile executate - privind investiţiile financiare pe
de terţi; termen scurt;
- cu impozite, taxe şi vărsăminte
- din diferenţe de curs valutar;
asimilate;
- cu personalul; - privind dobânzile;
- cu amortizările şi provizioanele - privind sconturile acordate;
- privind calamităţile şi alte - privind amortizările şi provizioanele
evenimente extraordinare
Venituri
din exploatare (1) financiare (2) Venituri = (1) + (2)
- din vânzări de produse, - din imobilizări financiare;

mărfuri, servicii prestate şi - din investiţii financiare pe
alte activităţi; termen scurt;
- din producţia stocată; - din creanţe imobilizate;
- din producţia de imobilizări;
- din diferenţe de curs
- din subvenţii de exploatare
valutar;
sau investiţii;
- din provizioane; - din dobânzi;
- venituri din subvenţii pentru - din provizioane
evenimente extraordinare şi
altele similare
23
În partea din lucrare referitoare la Verificarea cunoştinţelor vom evidenţia aceste elemente prin intermediul unei situaţii pe
care o vom denumi, în scop didactic, Situaţia rezultatului exerciţiuluii.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Venituri – Cheltuieli = Rezultat
Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare = Rezultatul din exploatare
Venituri financiare – Cheltuieli financiare = Rezultatul financiar
Venituri extraordinare și Cheltuieli extraordinare sunt incluse la rezultatul din

exploatare
Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = Rezultatul curent
Rezultatul curent – Cheltuiala cu impozitul pe profit = Rezultatul exerciţiului
Moment de reflecţie !
Ce este rezultatul exerciţiului?
Răspuns:
Rezultatul exerciţiului este o resursă proprie de finanţare provenită din activitatea

exerciţiului care se încheie.
Acesta se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, rezultând profit (+)
sau pierdere (-), fiind simultan element de rezultate şi element patrimonial (se regăseşte în
categoria capitalurilor proprii).

1. Definiţi elementele care stau la baza concepţiei juridice privind obiectul contabilităţii.
2. Găsiţi câte o ipostază în care un autocamion să fie: imobilizare corporală, produs finit, marfă.
3. Achiziţia de materii prime de la un furnizor determină:
a) modificări în structura activelor;
b) modificări în structura situaţiei nete;
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
c) modificări în volumul activelor şi a situaţiei nete;

d) modificări în volumul activelor şi al datoriilor.
Argumentaţi răspunsul.
4. Prezentaţi următoarele elemente în ordinea lichidităţii lor: depozit bancar; utilaj, materii
prime, marfă.
Argumentaţi răspunsul.
Unitatea 5: Cuantificarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice în contabilitate.

Calculaţia – procedeu al metodei contabilităţii
Conţinutul şi rolul calculaţiei contabile:

Identificare: procedeu al metodei contabilităţii
Conţinut: aplicarea unor algoritmi de calcul în vederea determinării unor costuri, preţuri, tarife sau
valori corespunzătoare elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii sau de rezultate care se
înregistrează în contabilitate şi care apoi se prelucrează până la nivelul elaborării Situaţiilor financiare
anuale
Exemple:
 preţul din factura furnizorului, care va corespunde valorii bunurilor care fac obiectul
aprovizionării, se determină prin multiplicarea preţului unitar al bunului cu cantitatea
aprovizionată
 repartizarea cheltuielilor indirecte aferente producţiei obţinute în cursul unei perioade de
gestiune se face prin utilizarea unor chei de repartizare specifice utilizând operaţiile matematice
de sumă, raport, multiplicare
 verificarea la sfârşitul perioadei de gestiune sau a exerciţiului financiar a exactităţii
înregistrărilor operaţiilor economice în conturi se face prin intermediul balanţei de verificare
care presupune însumarea datelor valorice ale conturilor: sold iniţial, rulaje, total sume şi total
final
Principiile calculaţiei contabile
 Principiul stabilirii obiectului calculaţiei
O entitate decide dacă calculul consumului de materii prime se face pe lună sau pe an, pentru o secţie
sau pentru întreaga entitate, pentru un produs sau pentru toate produsele
 Principiul eficienţei
= estimarea beneficiilor viitoare pe care trebuie să le aducă activele pentru a fi recunoscute în
contabilitate, estimare care presupune calculaţie, este uneori dificilă şi costisitoare; astfel, unele
elemente necorporale (resursa umană) nu sunt înregistrate în contabilitate, printre motivele acestei
opţiuni numărându-se şi lipsa de eficienţă a calculului
 Principiul independenţei exerciţiilor
= dobânda datorată de o entitate pentru un credit contractat pe 5 ani şi care se plăteşte anual, la
începutul exerciţiului următor va fi înregistrată ca şi o cheltuială a exerciţiului pentru care se
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
datorează indiferent de momentul plăţii; pentru determinarea mărimii dobânzii anuale se întocmeşte
un tablou al amortizării creditului pentru care sunt necesare calcule matematice
 Principiul documentării
= statul de plată al salariilor, pe baza căruia se înregistrează periodic salariile şi reţinerile din salarii,
presupune efectuarea unor calcule de multiplicare, însumare, diferenţă
Recunoaştere = constatarea existenţei elementelor Situaţiilor financiare: active, elemente de pasiv,
cheltuieli şi venituri. Criterii de recunoaştere ale unui element: probabilitatea ca acel element să
genereze beneficii economice viitoare; posibilitatea măsurării fiabile (credibile) a valorii acelui
element.
Valoare = calitatea convenţională a unui obiect care îi este atribuită în urma unor calcule şi expertize
Evaluare = exprimarea unei opinii asupra valorii prin intermediul unor demersuri specifice procesul
prin care se determină valorile la care activele, elemente de pasiv, cheltuielile şi veniturile vor fi
înregistrate în contabilitate şi apoi raportate în Situaţiile financiare (în principal Bilanţul şi Contul de
profit şi pierdere).
În funcţie de modul de realizare, evaluarea îmbracă următoarele forme:
 înregistrarea exactă a valorilor existente în documentele justificative din punct de vedere
contabil, caz în care aceste valori devin costuri ale entităţii
 estimarea unor valori, atunci când nu există documente justificative specifice la intrarea în
gestiune a elementului contabil, respectiv atunci când are loc evaluarea ulterioară a unora dintre
elementele contabile
 se vor întocmi documente interne: foi de lucru, fişe de calcul
 valorile estimate trebuie să fie fiabile, determinate cu bună credinţă, în funcţie de toate
informaţiile care s-au putut obţine la data evaluării, astfel încât elementul în cauză să poată fi
recunoscut în Situaţiile financiare
Principiile evaluării contabile:
 Principiul continuităţii activităţii: evaluarea se face la valori normale, curente, aferente
continuităţii exploatării; cazul neîndeplinirii principiului: valori de lichidare
 Principiul nominalismului monetar: valorile aferente tranzacţiilor curente sunt exprimate în
monedă naţională - influenţate de deprecierea monetară datorată inflaţiei; soluţie: elaborarea în
devize a Situaţiilor financiare anuale;
 Principiul costului istoric: costul istoric este baza de evaluare cea mai utilizată, însă se permite
folosirea, în unele cazuri, a altor baze de evaluare;
 Principiul prudenţei: cazul utilizării costului istoric: înregistrarea deprecierilor probabile ale
activelor şi capitalurilor proprii și datoriilor pe baza valorilor lor actuale; cazul utilizării altor
baze de evaluare – principiul nu mai acţionează: pentru active se pot înregistra atât pierderi de
valoare cât şi plusuri de valoare, constatate de la un exerciţiu financiar la altul
Bazele de evaluare în contabilitate = sistemele sau modalităţile de măsurare a elementelor: active,
datorii, capitaluri proprii, cheltuielile şi veniturile care vor fi recunoscute în Situaţiile financiare.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Bazele de evaluare: cost istoric; cost actual; valoare realizabilă (de decontare); valoare actualizată. Se
materializează în categorii precise de: costuri; preţuri; tarife, valori.
Costuri = totalitatea cheltuielilor efectuate cu procurarea şi prelucrarea bunurilor, serviciilor,
lucrărilor destinate realizării ofertei entităţii
aceasta se materializează în alte bunuri, servicii, lucrări, în raport cu obiectul de activitate
Preţurile = suma care se aşteaptă să fie primită ca şi contrapartidă a bunurilor vândute în condiţii
concrete de timp şi loc
pentru entitate reprezintă preţuri de vânzare
Tarifele = preţuri ale serviciilor prestate, respectiv a lucrărilor executate fie de către entitate pentru
terţi, fie de către terţi pentru entitate.
Valorile = exprimarea în etalon bănesc a totalităţii însuşirilor care dau preţ sau importanţă
elementului evaluat
Costul de achiziţie se formează pe baza următoarelor elemente:
 preţul din factura furnizorului
 eventuale cheltuieli de transport efectuate de furnizor şi suportate de cumpărător
 eventuale cheltuieli efectuate de furnizor pentru punerea în funcţiune a unor imobilizări
corporale (maşini, instalaţii, altele), respectiv pentru intrarea în depozit a stocurilor, spre
exemplu cheltuieli de instalare şi montaj, comisioane, onorarii
 eventuale taxe nerecuperabile aferente activului suportate de entitate şi destinate bugetului
public (taxe vamale)
Costul de producţie cuprinde elementele:
 costul de achiziţie al bunurilor de la terţi consumate în producţie
 alte cheltuieli de prelucrare a bunurilor achiziţionate în vederea transformării lor în produse
finite (manopera directă şi alte cheltuieli directe, precum şi acea parte a cheltuielilor indirecte de
producţie repartizate produsului respectiv)
Preţul de livrare este cel propus de entitatea producătoare spre acceptare pieţei şi se compune din:
 costul de producţie al bunurilor vândute terţilor
 cheltuielile de desfacere aferente (transport, încărcare-descărcare, comisioane de vânzare) şi
eventual cheltuieli indirecte de administraţie generală repartizate
 marja de profit a producătorului asupra costului de producţie sau asupra cheltuielilor totale
 eventuale accize, care sunt taxe speciale de consum (de exemplu pentru băuturile alcoolice) şi
se pot calcula la producător
Preţul de vânzare cu amănuntul este preţul propus de entitatea vânzătoare (de desfacere cu
amănuntul) şi achitat de consumatorii finali (în general persoanele fizice) şi cuprinde elementele:
 preţul de livrare al producătorului
 marja de profit a entităţii vânzătoare (adaosul comercial)
 eventuale accize care se calculează la comerciant
 taxa pe valoarea adăugată (impozit indirect destinat bugetului public)
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Observaţie: se mai poate identifica un preţ de vânzare cu ridicata dacă livrarea de la entitatea
producătoare la cea de desfacere cu amănuntul este intermediată de un comerciant angrosist. Preţul de
vânzare cu ridicata se formează identic cu cel de vânzare cu amănuntul cu deosebirea că taxa pe
valoarea adăugată nu este inclusă în preţ, având în vedere că aceasta se suportă de consumatorul final.
Tarifele se formează asemănător preţului de livrare aferent bunurilor, doar că se referă la servicii
prestate şi lucrări executate.
Valoarea nominală: a creanţelor şi datoriilor se stabileşte la nivelul trezoreriei care se va încasa sau
plăti la scadenţa lor; a acţiunilor/părţilor sociale se stabileşte prin convenţie de către acţionari/asociaţi
la constituirea entităţii
Momentele evaluării contabile
A. EVALUAREA INIŢIALĂ
= stabilirea unui cost, preţ, tarif sau valoare pentru fiecare element patrimonial atunci când acesta intră
în gestiunea entităţii
Structură valorică va purta denumirea de valoare contabilă iniţială sau brută.
A.1. Evaluarea iniţială la cost istoric
De cele mai multe ori, elementele de activ, capitaluri proprii și datorii sunt evaluate la valoarea lor de
intrare consemnată în documente justificative, care va deveni cost istoric. Ulterior, aceasta poate fi
corectată.
A.2. Evaluarea la alte baze de evaluare
Pentru creanţele şi datoriile care au o scadenţă foarte lungă, respectiv pentru unele active imobilizate,
se pot folosi încă de la intrarea lor în entitate alte baze de evaluare decât costul istoric şi anume costul
actual, valoarea de realizare sau valoarea actualizată
Cazul activelor imobilizate: pot fi vizate, potrivit legislaţiei din fiecare ţară, toate grupele de
imobilizări, doar activele corporale şi financiare sau numai activele corporale.
Utilizarea altor baze de evaluare decât costul istoric pentru activele imobilizate poartă numele de
reevaluare. Prin reevaluare se urmăreşte reflectarea valorii actuale a activelor, după caz, la încheierea
exerciţiului financiar sau o dată la mai mulţi ani, în raport cu evoluţia preţurilor pe piaţă
Reevaluarea trebuie aplicată cu consecvenţă şi cu o anumită periodicitate (nu numai la evaluarea
iniţială ci şi la cea ulterioară), în urma reevaluării activelor, capitalurile proprii ale entităţii (elemente
de pasiv) vor fi influenţate în plus sau minus în raport cu fluctuaţia valorilor determinate periodic
B. EVALUAREA ULTERIOARĂ
= stabilirea unui cost, preţ, tarif sau valoare pentru fiecare element patrimonial atunci când acesta iese
din gestiune, respectiv atunci când se încheie exerciţiul financiar
Valoarea contabilă iniţială (brută) stabilită la intrarea în gestiune va fi păstrată ca atare sau va fi
corectată.
B.1. Evaluarea la ieşirea din gestiune
Un element patrimonial este reflectat la valoarea contabilă iniţială (brută) sau la ultima valoare
estimată în cazul reevaluării unor active - valoarea brută existentă în contabilitate la această dată.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Modul de atribuire a valorii contabile brute atunci când elementele ies din gestiunea unei entităţi prin
vânzare, consum, scoatere din folosinţă ori decontare, se diferenţiază după cum acestea pot fi sau nu
individualizate.
Astfel:
a) Elementelor care pot fi strict individualizate (au caracteristici specifice şi/sau coduri de identificare
ale evidenţei operative) li se atribuie direct valoarea lor contabilă brută, procedură cunoscută sub
denumirea de metoda identificării specifice.
b) Elementelor neidentificabile distinct, fungibile sau interschimbabile, valorile contabile brute li se
atribuie într-o ordine prestabilită, conformă unei metode specifice.
În această situaţie sunt stocurile şi investiţiile financiare pe termen scurt evaluate iniţial conform bazei
cost istoric.
Metode de atribuire a costului istoric unitar :

Metoda FIFO presupune ca primei ieşiri din gestiune (kilogram, bucată) a activului vizat să i se
atribuie costul unitar al primei intrări (lot) în gestiune pentru acelaşi element. După epuizarea primului
lot, se utilizează costul unitar al celei de a doua intrări (lot) şi aşa mai departe până în momentul în
care se atinge cantitatea ieşită din gestiune. Se respectă succesiunea logică a intrărilor şi ieşirilor din
gestiune, iar metoda e recomandabilă în cazul stocurilor perisabile ca natură pentru care se respectă
fluxul fizic de ieşire sau în cazul economiilor stabile din punct de vedere economic, unde fluctuaţiile
preţurilor pe piaţă nu sunt semnificative astfel încât să creeze discrepanţe între costurile aferente
intrării, respectiv ieşirii din entitate a activelor analizate.
Metoda LIFO presupune ca primei ieşiri din gestiune a unui activ să i se atribuie costul unitar al
ultimei intrări (lot) în gestiune pentru respectivul element. După epuizarea ultimului lot, se utilizează
costul unitar al penultimei intrări (lot) şi aşa mai departe până în momentul în care se atinge cantitatea
ieşită din gestiune. Are locinversarea ordinii fireşti a intrărilor şi ieşirilor din gestiune.
Se recomandă utilizarea acestei metode în economiile instabile din punct de vedere economic, unde se
înregistrează puternice diferenţe între preţurile pieţei valabile pentru data intrării, respectiv ieşirii din
gestiune a activelor.
Metoda CMP mediază între neajunsurile celor metode, constând în calcularea unui cost mediu unitar
al intrărilor aferente activului analizat ponderat cu cantităţile corespunzătoare acestor intrări. Costul
mediu ponderat se poate determina după fiecare intrare în gestiune sau doar la sfârşitul perioadei şi se
atribuie tuturor ieşirilor din gestiune.
B.2. Evaluarea la închiderea exerciţiului financiar = inventarierea privită din punct de vedere calitativ,
constând în analizarea din punct de vedere valoric a elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii.
În cazul utilizării costului istoric ca bază de evaluare – evaluarea la închiderea exerciţiului financiar
este necesară, deoarece sunt prezentate valori trecute, valabile la data intrării în gestiune a elementelor
de activ, capitaluri proprii și datorii, iar la anumite intervale de timp (de regulă la sfârşitul
exerciţiului) costul istoric trebuie corectat pentru a se pune în evidenţă noile preţuri pe piaţă.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
În cazul utilizării altei baze de evaluare decât costul istoric pentru anumite elemente - evaluarea la
închiderea exerciţiului financiar nu este necesară, baza de evaluare aleasă se menţine şi la evaluările
ulterioare, astfel încât sunt reflectate automat valori actuale.
Concret, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se determină valorile actuale,
valabile la această dată, pentru activele şi alte elemente evaluate la cost istoric aceste valori se mai
numesc valori de inventar.
Între valorile actuale şi cele contabile (valorile nete contabile, determinate după scăderea amortizării
pentru activele amortizabile) pot să apară diferenţe în plus (plusvalori) sau în minus (minusvalori),
care semnifică câştiguri sau pierderi latente, după cum e vorba de activ sau de un elemente de pasiv.
Câştigurile şi pierderile sunt considerate latente pentru că sunt determinate în urma unei analize
destinate unei informări corecte anuale şi nu de operaţii economice efectiv realizate (spre exemplu
vânzări de active sau decontări de datorii).
Analiza valorică anuală este impusă de aplicarea principiului prudenţei în contabilitate, care cere
înregistrarea în conturi doar a pierderilor probabile de valoare, nu şi a câştigurilor probabile.
Argument: prin înregistrarea unor câştiguri probabile, rezultatul exerciţiului ar fi majorat artificial şi
din acesta s-ar putea distribui acţionarilor/asociaţilor entităţii dividende fictive, fără susţinere
materială.
Valoarea actuală a elementelor situațiilor financiare se estimează utilizând celelalte baze de evaluare
decât costul istoric: costul actual, valoarea de realizare şi valoarea actualizată. Dintre acestea, alegerea
se face în principal în raport cu utilitatea elementului patrimonial pentru entitatea care îl deţine, astfel:
 se foloseşte baza de evaluare valoare actualizată (valoare de utilizare a activelor) sau baza de
evaluare cost actual (cost de înlocuire net) pentru activele implicate în activitatea de bază a
entităţii, pentru care nu s-a manifestat intenţia de vânzare;
 se foloseşte baza de evaluare valoare de realizare (valoare de piaţă) pentru activele de natură
necorporală, corporală sau financiară considerate în afara exploatării sau pentru activele curente
care se înlocuiesc frecvent pe piaţă;
 pentru creanţe (valoare de recuperare) şi pentru datorii (valoare de decontare a obligaţiei).

1. Daţi exemple de documente justificative care prezintă valori contabile.
2. Definiţi costul de achiziţie, costul de producţie, preţul de livrare şi preţul de vânzare cu amănuntul.
3. Fie următoarele informaţii privind stocurile de materii prime ale unei societăţi comerciale:
- stoc iniţial 2.000 bucăţi, la preţul de 500 lei/bucată;
- intrări 1.000 bucăţi, la preţul de 800 lei/bucată;
- ieşiri 1.800 bucăţi.
Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final determinate după metodele: FIFO, LIFO şi CMP?
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Unitatea 6: Dubla reprezentare a elementelor situațiilor financiare, dubla determinare a

rezultatului şi dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor de activ, capitaluri proprii
și datorii
Relaţiile dintre structurile elementelor situațiilor financiare (active, datorii şi capitaluri proprii),
prezentate cu ajutorul Bilanţului şi interacţiunea dintre acestea şi structurile Contului de profit şi pierdere
(venituri, cheltuieli, rezultate), privite la un moment dat, cât şi în dinamică (mişcarea, transformarea) lor,
sunt abordate de către contabilitate cu ajutorul unor ecuaţii de echilibru (denumite în unele lucrări
raporturi de echivalenţă, raporturi de schimb, raporturi valorice etc.)
Conţinutul acestor ecuaţii de echilibru stă la baza definirii caracteristicilor esenţiale ale contabilităţii,
caracteristici determinate prin conceptul de „contabilitate dublă” sau „contabilitate în partidă dublă”.
Din punct de vedere istoric, principiul partidei duble a fost explicat în numeroase feluri. În prezent,
acest principiu este explicat independent de geneza şi evoluţia sa istorică, pe baza a două raţionamente
fundamentale:
a. Dacă contabilitatea este privită ca o ştiinţă de gestiune care furnizează informaţiile necesare
fundamentării deciziilor, contabilitatea dublă este explicată cu ajutorul fluxurilor de sens contrar
generate de relaţiile de schimb dintre entităţi. Prezentarea mişcărilor elementelor situațiilor financiare cu
ajutorul fluxurilor de intrări (F = intrarea, folosinţa) şi a fluxurilor de ieşirii (R = resursa ieşită din
entitate) va fi făcută mai jos.
Pentru exemplificare, presupunem că un client se aprovizionează cu mărfuri de la un furnizor,
achitându-se concomitent, echivalentul în numerar.
Cele două fluxuri de sens contrar se prezintă astfel:
F=stocul de marfa F=stocul de
FURNIZOR
m arfă m arfă
CLIENT
R =disponibi- banii R =disponibi-

lităţi băneşti lităţi băneşti
De exemplu reiese că orice utilizare (F) îşi are originea intr-o resursă (R) şi orice tranzacţie dă
naştere la două fluxuri de sens contrar (în exemplul de mai sus, un flux real şi unul monetar).
Această abordare este utilă pentru explicarea fluxurilor generate de tranzacţiile unei întreprinderi cu
alte entităţi, dar este mai puţin operantă atunci când se încearcă explicarea unor operaţiuni interne
(spre exemplu, explicarea operaţiunilor rectificative şi de regularizare). Această accepţiune stă la baza
Tabloului de finanţare şi a Contului de profit şi pierdere.
b. Dacă se consideră că obiectul contabilităţii îl reprezintă prezentarea existenţei şi stărilor
elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii, dar şi a rezultatelor obţinute, cu ajutorul Bilanţului
şi respectiv a Contului de rezultate, atunci la baza principiului partidei duble sunt aşezate: 1. dubla
reprezentare; 2. dubla înregistrare; 3. dubla determinare a rezultatelor.
Dubla reprezentare este un principiu de bază al contabilităţii care constă în reprezentarea sub dublu
aspect:
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
- sub aspectul componenţei şi a destinaţiei (alocării, utilizării) elementelor de ACTIV. După cum s-a
arătat, elementele de activ sunt abordate atât din punct de vedere al concepţiei economice (sunt
controlate de întreprindere, provin din evenimente trecute şi generează avantaje economice viitoare)
cât şi din punct de vedere al concepţiei juridico-patrimoniale (activul este privit ca totalitatea
drepturilor de proprietate şi de creanţă: creanţe asupra terţilor şi creanţe asupra exerciţiilor viitoare);
- sub aspectul surselor de provenienţă ale elementelor de pasiv, respectiv al capitalurilor proprii
(elemente de pasiv interne) şi al datoriilor (elemente de pasiv externe). Elementele de pasiv sunt
explicate de către contabilitate atât după o concepţie preponderent economică cât şi după o concepţie
preponderent juridică, aşa cum s-a arătat.
Dubla reprezentare cu ajutorul Bilanţului, se bazează pe următoarele ecuaţii de echilibru:
CAPITALURI DATORII
ACTIVE = +
PROPRII FAŢĂ DE TERŢI
Dubla reprezentare se bazează pe echilibrul permanent dintre şi capitaluri proprii și datorii, echilibru
cunoscut prin expresia „egalitatea bilanţieră”.
Pentru simplificarea expunerii, vom considera în continuare că, privit din punct de vedere concret-
materal, elementele situațiilor financiare poartă denumirea de active, iar din punct de vedere abstract
– al provenienţei, poartă denumirea de capitaluri proprii și datorii. Noţiune de active este rezultatul
faptului că elementele unei entitățiparticipă nemijlocit în cadrul proceselor economice (clădirile
adăpostesc oameni sau utilaje, mijloacele de transport transportă oameni sau bunuri, unele utilaje
prelucrează materiile prime etc.), deci au un rol activ în cadrul acestor procese. În schimb elementele
de pasiv nu participă nemijlocit in cadrul proceselor economice, deci au un rol de elemente de pasiv,
se modifică ca urmare a modificării activelor.
Concepţia normativă pune accentul pe obiectivul contabilităţii de a furniza informaţii utile
diferitelor categorii de utilizatori.
Dubla reprezentare se realizează cu ajutorul bilanţului. Bilanţul a fost conceput să aibă cele două părţi
distincte, şi anume: o parte pentru a prezenta existenţele de active la un moment dat, care se numeşte
activ şi cealaltă parte pentru a prezenta existenţele de elemente de pasiv la un moment dat, care se
numeşte elemente de pasiv.
Prezentarea activului bilanţului în partea stângă şi a elemente de pasiv în partea dreaptă este
întâmplătoare, dar denumirea de activ şi elemente de pasiv nu este întâmplătoare (aşa cum s-a
prezentat mai sus).
Pe baza recomandărilor naţionale şi internaţionale de normalizare contabilă, în practică se cunosc
două forme de prezentare a bilanţului
- O formă de tablou cu două părţi – aşa cum s-a prezentat mai sus – numită şi schema orizontală de
bilanţ. Prezentarea sub această forma este dată de abordarea economică a bilanţului în sensul că
activul şi elementele de pasiv sunt două mărimi valorice ale aceleiaşi realităţi economice, respectiv a
capitalurilor de care dispune o entitate. Sau, tot din punct de vedere economic, în bilanţ capitalurile
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
sunt reprezentate atât sub aspectul originii lor, ca resurse, cât şi al modului lor de utilizare concretă.
Această interpretare generează ecuaţia economică a bilanţului, numită şi egalitate bilanţieră:
ACTIV=ELEMENTE DE PASIV sau UTILIZĂRI=RESURSE
- O altă formă de reprezentare a bilanţului are în vedere interpretarea juridică a bilanţului. Relaţia care
decurge din asemenea interpretare este:
SITUAŢIA NETĂ (Sn) = ACTIVE (A) – DATORII faţă de terţi (D)
Pe baza acestei relaţii bilanţul se prezintă sub formă de listă care se mai numeşte schema bilanţului
vertical.
Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune în evidenţă egalitatea existentă între active şi
elemente de pasiv (sau între resurse şi utilizări) ceea ce se mai numeşte egalitate bilanţieră. Această
formă de prezentare are o utilitate didactic – metodologică mai mare decât bilanţul vertical, facilitează
înţelegerea logicii contabile, motiv pentru care este reluată în paginile următoare ale prezentei lucrări.
Modelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile în active, datorii şi capitaluri, scopul
final constând in prezentarea situaţiei nete care se mai numeşte capital propriu.
Dubla determinare a rezultatelor
Dacă contabilitatea reflectă mişcările complexe, care determină modificări atât în structura şi în
mărimea bogăţiei unei întreprinderi, ecuaţia de echilibru se stabileşte în funcţie de modalitatea alesă
pentru calculul rezultatelor.
a. dacă rezultatele se calculează în funcţie de activitatea desfăşurată în decursul unei perioade, cu
ajutorul Contului de profit şi de pierdere, ecuaţia de echilibru va fi:
REZULTATUL
VENITURI – CHELTUIELI =
EXERCIŢIULUI
b. dacă rezultatele se calculează în funcţie de variaţia bogăţiei (a capitalurilor proprii sau a valorilor
reziduale), ecuaţia de echilibru va fi:
CAPITALURILE CAPITALURILE
REZULTATUL
– PROPRII la închiderea = PROPRII la începutul
EXERCIŢIULUI
exerciţiului (A1 – D1) exerciţiului (A0 – D0)
Pentru calculul rezultatelor în funcţie de variaţia capitalurilor proprii, se impune excluderea din calcul a
aporturilor la mărirea capitalului social şi a distribuirilor făcute de către acţionari la mărirea capitalului
social şi a distribuirilor făcute de către acţionari, aşa cum s-a arătat.
Principiul fundamental al contabilităţii – partida dublă (dubla reprezentare, dubla înregistrare şi dubla
determinare a rezultatelor) – se continuă cu: înregistrarea cronologică şi sistematică; înregistrarea
analitică şi sintetică.
Concluzie:
Partida dublă – ca şi caracteristică fundamentală a contabilităţii – se bazează pe cele trei principii:
dubla reprezentare, dubla înregistrare şi dubla determinare a rezultatului.
În raport cu evoluţia contabilităţii de la partida simplă la partida dublă aceste principii se succed
astfel:
o Dubla înregistrare – realizată cu ajutorul contului; contul a apărut primul;
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
o Dubla reprezentare şi determinare a rezultatului realizată cu ajutorul componentelor de bază ale

situaţiilor financiare: bilanţul şi contul de profit şi pierdere.Principiu fundamental al
contabilităţii: elementele unei entităţii sunt prezentate din două puncte de vedere: concret-material,
sub forma activelor, respectiv abstract-al provenienţei, sub forma capitalurilor proprii și
datoriilor:
- Termen active: bunurile şi valorile economice se află în continuă mişcare şi transformare;
- Termen capitaluri proprii și datorii: nu participă direct la circuitul economic, se modifică doar ca
urmare a modificării activelor;
- Instrument de realizare – bilanţul, care are două părţi distincte, dintre care în partea stângă –
denumită Activ – sunt prezentate existenţele de A la un moment dat, iar în cea din dreapta –
denumită Elemente de pasiv – sunt prezentate existenţele de P la un moment dat.
Dubla reprezentare conduce la egalitatea bilanţieră:
A = P = CP + D = Sn + D; CP mai poartă denumirea de situaţie netă (Sn)Principiu fundamental al
contabilităţii: rezultatul unui exerciţiu financiar se determină ca diferenţă între elementele de rezultate
(venituri şi cheltuieli) ale perioadei cu ajutorul contului de profit şi pierdere: V – C = R
Ca şi verificare, acelaşi rezultat se determină în raport cu evoluţia capitalurilor proprii în cursul
exerciţiului pe seama fructificării capitalurilor investite în exploatarea entităţii, ca diferenţă între
variaţia elementelor situațiilor financiare: A – D = CP (cu condiţia să nu se primească capitaluri
proprii externe).
Atât tranzacţiile şi operaţiile economice (TOE) care afectează elementele de activ, capitaluri proprii și
datorii, cât şi cele care afectează elementele de rezultate pot fi reflectate - la un moment dat – cu
ajutorul bilanţului.
Argument pentru reflectarea elementelor de rezultate cu ajutorul bilanţului în scop didactic:
- Veniturile, cheltuielile şi rezultatul sunt consecinţa mişcării şi transformării activ şi elemente de
pasiv;
- Rezultatul exerciţiului figurează atât în contul de profit şi pierdere cât şi în bilanţ, la capitaluri
proprii.
În raport cu modul de reflectare a situaţiei entității, tranzacţiile şi operaţiile economice (TOE) se
clasifică în 4 categorii de operaţii, după unele opinii, respectiv în 9, după altele:
A. Clasificarea în 4 categorii pe baza relaţiei: A = P (22 = 4)
1. Modificări în structura A;
2. Modificări în structura P;
3. Modificări în volumul A şi P în sensul creşterii;
4. Modificări în volumul A şi P în sensul diminuării.
B. Clasificarea în 9 categorii, pe baza relaţiei: A – D = CP (Sn) (32 = 9)
1. Modificări în structura activelor;
2. Modificări în structura capitalurilor proprii;
3. Modificări în structura datoriilor;
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
4. Modificări în structura capitalurilor proprii şi datoriilor în sensul creşterii capitalurilor proprii;

5. Modificări în structura capitalurilor proprii şi datoriilor în sensul creşterii datoriilor;
6. Modificări în volumul activelor şi capitalurilor proprii în sensul creşterii;
7. Modificări în volumul activelor şi capitalurilor proprii în sensul diminuării;
8. Modificări în volumul activelor şi datorii în sensul creşterii;
9. Modificări în volumul activelor şi datorii în sensul diminuării.

1. Daţi căte un exemplu de operaţie economică pentru fiecare din cele noua tipuri de modificări
bilanţiere posibile.
2. Daţi exemple cifrice de tranzacţii economice, respectiv elemente de active şi elemente de pasiv, pe
care să le aranjaţi în ordinea lichidităţii, respective a exigibilităţii într-un bilanţ, pentru care să se
verifice ecuaţia de echilibru ACTIVE=ELEMENTE DE PASIV (A=P), respectiv
ACTIVE=DATORII+SITUAŢIA NETĂ (A=D+Sn).
Tema de control nr. 1 are ca subiect Studii de caz/aplicaţii privind obiectul și metoda contabilităţii,
cuantificarea operațiilor economice, partida dublă – caracteristică fundamentală a contabilităţii.
Tema de control reprezintă 20% din nota finală și se va preda personal, la data programată
pentru întâlnirea nr. 2 conform orarului sau la data prezentării la examenul scris în sesiune.
A.1. Daţi trei exemple de bunuri economice care pot fi:
1. material de natura obiectelor de inventar,
2. imobilizare corporală.
A.2. Daţi trei exemple de bunuri economice care pot fi considerate:
1. materie primă,
2. produs finit,
3. marfă.
1. materie primă,
2. produs finit,
3. marfă,
4. semifabricat.
A.4. Daţi un exemplu de bun economic ce pot fi considerat:
1. combustibil,
2. materie primă,
3. produs finit,
4. marfă,
5. semifabricat.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro

1. materie primă,
2. produs finit,
3. marfă,
4. deseu.
A.6. Prezentaţi minim două asemănări si două deosebiri între următoarele elemente:
1. materii prime și mărfuri;
2. imobilizări corporale și materiale de natura obiectelor de inventar;
3. ambalaje și materiale pentru ambalat;
4. produse finite și semifabricate;
5. mărfuri și ambalaje.
A.7 Argumentaţi și explicaţi în ce condiţii bunurile enumerate mai jos se pot încadra în structurile
situațiilor financiare indicate.
1. Un program informatic poate avea pentru o entitate, în situaţii diferite, calitatea de:
a) marfă:
b) imobilizare necorporală:
c) produs finit:
2. Autoturismul Logan poate avea pentru SC Dacia-Renault SA calitatea de:
a) materie primă:
b) produs finit:
d) imobilizare corporală:
e) marfă:
3. Precizaţi în care circumstanţe rumegusul are calitatea de:
a) produs rezidual:
b) combustibil:
c) materie primă:
A.8. Pornind de la situaţia iniţială a unei entităţi economice la 01.03.2013, prezentată mai jos:
numerar: 3.000 lei; datorii faţă de furnizori: 5.000 lei; capital social: 4.000 lei; disponibil bancar:
6.000 lei. Să se determine influenţa următoarelor operaţii economice asupra entităţii economice
utilizând ecuaţia de echilibru:
1. în data de 02.03.2011 se acordă unei alte entităţi un împrumut în valoare de 1.000 lei în numerar;
2. în data de 03.03.2011 se achiziţionează de la un furnizor, cu plata ulterioară, un utilaj în valoare de
2.000 lei;
3. în data de 04.03.2011 se încasează în numerar 500 lei din împrumutul acordat în data 02.03;
4. în data de 07.03.2011 se achită prin virament bancar datoria faţă de furnizorul utilajului;
5. în data de 09.03.2011 se achiziţionează cu plata pe loc, în numerar, o imprimantă în valoare de
1.500 lei.
A.9. S.C. Z este acţionată în instanţă de către un client, în exerciţiul financiar N, pentru daune
provocate de livrarea cu întârziere (faţă de datele de livrare înscrise în contract) în sumă de 50.000 lei.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
La sfârsitul exerciţiului financiar N avocaţii întreprinderii, ţinând cont de dovezile la dosar privind
daunele provocate clientului respectiv, estimează că entitatea va pierde litigiul și va fi obligată la plata
daunelor (despăgubirilor) și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 lei (conform facturii și
chitanţei pentru serviciile de reprezentare în instanţă depuse la dosar). Ce va recunoasște entitatea la
31.12.N? Motivaţi răspunsul.
A.10. S.C. T are următoarea situaţie la un moment dat: capital social integral vărsat 10.000 lei divizat
în 200 acţiuni cu o valoare nominală de 50 lei/acţiune și alte capitaluri proprii (rezerve) 3.000 lei.
Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăste majorarea capitalului social prin emisiunea a 50 noi
acţiuni, valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea matematică – contabilă a lor.
Să se determine:
a) VMC a unei acţiuni;
b) Prima de emisiune pe acţiune;
c) Prima de emisiune totală recunoscută de entitate.
A.11. S.C. Q are următoarea situaţie la un moment dat: capital social integral vărsat 2.000 lei divizat
în 100 acţiuni cu o valoare nominală de 20 lei/acţiune, rezerve statutare 500 lei, rezultat reportat 1.000
lei. Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăste majorarea capitalului social prin emisiunea a 25 noi
acţiuni, valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea matematică – contabilă a lor.
Să se determine:
a) VMC a unei acţiuni;
b) Prima de emisiune pe acţiune;
c) Prima de emisiune totală recunoscută de entitate.
A.12. S.C. W are la sfârșitul exerciţiului financiar N următoarea situaţie: capital social 5.000 lei,
prime de emisiune 100 lei, rezerve legale 360 lei, profit brut 800 lei. Determinaţi rezerva legală
posibil de constituit la sfârsitul exerciţiului financiar N.
A.13. S.C. M are următoarea situaţie a utilajelor la sfârsitul exerciţiu financiar N: valoare de intrare
7.000 lei, amortizare cumulată 3.300 lei. Entitatea realizează reevaluarea utilajelor, stabilind pentru
acestea prin expertiză tehnică o valoare justă la 31.12.N de 4.800 lei. Ce element din structura
capitalurilor proprii va recunoaste entitatea și cum va fi evaluat acesta?
A.14. Să se reflecte cu ajutorul bilanţului influenţa următoarelor operaţii economice asupra entităţii,
determinând și forma ecuaţiei de echilibru:
1. Se constituie o societate comercială, cu obiectul principal de activitate producţia de mobilă, prin
asocierea a patru persoane fizice. Unul dintre asociaţi participă la formarea capitalului social cu suma
de 6.500 lei, pe care o depune în numerar, al doilea asociat aduce ca aport la capitalul social o clădire
evaluată la valoarea de 20.000 lei, al treilea asociat aduce ca aport un utilaj în valoare de 7.000 lei, iar
ultimul asociat aduce ca aport suma de 1.500 lei;
2. Pentru demararea activităţii entitatea contractează un credit bancar pe o perioadă de 4 luni, în sumă
de 10.000 lei;
3. Entitatea achiziţionează un autoturism în valoarea totală de 11.000 lei;
4. Se achiziţionează lemn în valoare de 900 lei, iar achitarea valorii acestora se va realiza ulterior;
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
5. Se achită jumătate din datoria faţă de furnizorul de materie primă, prin virament bancar;
6. Entitatea ridică de la bancă suma de 300 lei;
7. Se achită c/v autoturismului achiziţionat, prin virament bancar;
8. Entitatea acordă un avans la salariu unui angajat în sumă de 100 lei;
9. Se depune la bancă numerarul existent în casierie;
10. Se rambursează prima rată lunară din creditul contractat.
A.15. Aplicații privind principiile fundamentale ale contabilității
1. În vederea desfăşurării activităţii de transport o societate achiziţionează un mijloc de transport cu
plata ulterioară. Explicați această operație cu ajutorul principiilor contabilității.
Rezolvare:
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
2. Având în vedere că situația entității înainte de înfiinţarea societăţii este nul, aplicaţi principiul
dublei reprezentări şi stabiliţi structura după următoarea operaţie: în vederea înfiinţării societăţii
comerciale, patronul/asociatul depune 5.000 lei în contul de disponibil la bancă ca şi capital
social. Verificaţi dacă se respectă ecuaţia echilibrului bilanţier. Stabiliţi conform principiului
dublei înregistrări ce elemente au fost afectate de operaţie şi în ce sens.
Rezolvare:
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
3. O societate de consultanţă cu un capital social de 2.000 lei prezintă următoarea situaţie
comparativă a capitalurilor proprii în două exerciţii financiare consecutive: An 1 - 10.000 lei, An
2 - 15.000 lei.
Ştiind că în cursul anului 2 contul de profit şi pierderi prezintă următoarele elemente:
Venituri din prestări servicii 25.000
Venituri din dobânzi bancare 5.000
Cheltuieli cu salariile şi asimilate 15.000
Cheltuieli materiale 3.000
Cheltuieli cu amortizarea 2.000
Cheltuieli cu chiria 3.000
Cheltuieli cu reclama 1.000
Cheltuieli cu impozite 1.000
Stabiliţi rezultatul anului 2 pe cele două căi, verificaţi dacă rezultatul este identic şi comentaţi acest
lucru.
Rezolvare:
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Bibliografie minimală pentru parcurgerea modului 1 și a temei de control 1
a. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii Fundamente şi premise pentru un raţionament
profesional autentic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010
b. Popa I.E., Matiș D., Pop A., Pete Ș., Bazele contabilităţii. Fundamente metodologice –
Aplicații practice (Ediție biligvă), Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009
c. Popa I.E., Briciu S., Oprean I., Bunget O., Pereș C., Pete Ș., Bazele contabilităţii. Aplicații
practice, Editura Economică, București, 2009
d. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii – aspecte teoretice şi practice, Editura Alma
Mater, Cluj-Napoca, 2005
e. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii de la practică la teorie, Editura Alma Mater,
Cluj-Napoca, 2005
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
MODULUL II
CONTUL – PROCEDEU AL DUBLEI ÎNREGISTRĂRI A OPERAŢIILOR ECONOMICE.
CONTABILITATEA PRINCIPALELOR OPERAŢII. INVENTARIEREA ELEMENTELOR
DE ACTIV, CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII, BALANŢA DE VERIFICARE,
SITUAŢIILE FINANCIARE
Unitatea 8: Analiza contabilă a operaţiilor economice, formula contabilă, evidenţa cronologică şi
sistematică
Unitatea 9: Contabilitatea imobilizărilor, stocurilor, creanţelor şi trezoreriei
Unitatea 10: Contabilitatea capitalurilor, datoriilor şi rezultatului
SCOP  Modulul urmăreşte prezentarea contului ca şi instrument al obiectului
contabilităţii conceput în aşa fel încât să preia existenţele active, capitaluri
proprii şi datorii din bilanţul iniţial, de la începutul perioadei de gestiune,
iar în cursul perioadei de gestiune înregistrează modificările suferite de
elementul respectiv, urmând ca la finele perioadei să reflecte existenţele
necesare întocmirii bilanţului final.
 Este necesară conştientizarea de către studenţi a utilităţii contului în
reflectarea operaţiilor economice, fundamentarea regulilor de funcţionare
a conturilor, familiarizarea cu structura planului de conturi în vederea
dezvoltării abilităţii acestora de a le utiliza în cadrul analizei contabile a
operaţiilor economice.
 Cunoaşterea şi identificarea elementelor contului;
 Prezentarea regulilor de funcţionare a conturilor;
 Prezentarea şi detalierea planului de conturi;
OBIECTIVE  Dezvoltarea abilităţilor de efectuare a analizei contabile.
CONCEPTE DE  cont; imobilizări; stocuri; terţi; capitaluri; trezorerie; cheltuieli; venituri;
BAZĂ rezultat

Bilanţul nu poate prezenta la un moment dat decât existenţele activelor, capitalurilor proprii și
datoriilor, fără a putea reda cele două categorii de mişcări (creşteri şi micşorări) ale fiecărui element
din cursul unei perioade de gestiune. Ori, în cursul perioadelor de gestiune, este necesar să se
cunoască de către factorii de decizie la intervale de timp mai mici chiar zilnic atât existenţele cât şi
modificările elementelor.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
De asemenea, întocmirea bilanţului după fiecare tranzacţie sau operaţie necesită un volum mare de
muncă şi bilanţul obţinut întocmit nu furnizează decât informaţiile valorice, lipsind factorii de decizie
de informaţii exprimate şi în alte etaloane de evidenţă. De aici decurge necesitatea unui alt instrument
al metodei contabilităţii care a fost conceput de către practica contabilă24 nefiind apanajul
teoreticienilor, numit cont.
Acest procedeu este conceput în aşa fel încât să preia existenţele active şi elemente de pasiv din
bilanţul iniţial, de la începutul perioadei de gestiune, iar în cursul perioadei de gestiune înregistrează
modificările suferite de elementul respectiv, urmând ca la finele perioadei să reflecte existenţele nece-
sare întocmirii bilnţului final, pe baza relaţei matematice:
Existenţe iniţiale + Creşteri – Micşorări = Existenţe finale
Conturile se deschid pentru fiecare element şi pentru fiecare categorie de venituri şi cheltuieli astfel:
· conturi deschise pentru active:
· conturi deschise pentru elemente de pasiv, care la rândul lor pot fi detaliate în:
- conturi deschise pentru elementele situaţiei nete;
- conturi deschise pentru datorii.
la care se adaugă:
· conturi deschise pentru cheltuieli;
· conturi deschise pentru venituri;
În structura contului intră următoarele elemente:
1. Titlul (denumirea şi simbolul) contului
2. Explicaţia operaţiei de înregistrat
3. Debitul şi creditul
4. Soldul iniţial
5. Rulajul contului
6. Total sume
7. Soldul final al contului
1. Denumirea şi simbolul contului
Deschise pentru fiecare element patrimonial sau pentru fiecare categorie de venituri şi cheltuieli,
conturile au denumiri identice sau foarte apropiate de conţinutul sau denumirea acestora. Exemplele
în acest sens sunt multiple: pentru mărfuri, contul „Mărfuri”; pentru datoria faţă de furnizori, contul
„Furnizori” etc. De obicei, denumirea contului este însoţită de simbolul contului.
2. Explicaţia operaţiei economice înregistrată în cont
Înregistrarea operaţiilor în conturi este însoţită de explicaţiile aferente acestora. Explicaţia poate fi una
descriptivă sau contabilă.
Explicaţia descriptivă constă în prezentarea pe scurt a operaţiei economice care face obiectul
înregistrării în cont, spre exemplu: „Ridicat numerar de la bancă”, „Dat în consum materii prime” etc.
24
Michel Capron, în cartea Contabilitate în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994, la pagina 28
precizează: Practica partidei duble apare cu mult înaintea primului tratat de literatură contabilă.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Explicaţia contabilă constă în înscrierea simbolului contului corespondent în dreptul sumei

înregistrate în cont (ştiut fiind faptul că orice înregistrare într-un cont determină înregistrări în cel
puţin un alt cont).
3. Debitul şi creditul
Într-unul din paragrafele următoare vom prezenta etimologia termenilor debit şi credit. Anticipat,
precizăm că cele două noţiuni desemnează partea stângă (debitul) şi partea dreaptă (creditul) a
conturilor, indiferent de elementul patrimonial pentru care sunt deschise. Conţinutul economic al celor
două noţiuni este diferit, în funcţie de natura elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul.
- În situaţia în care conturile sunt deschise pentru active, în debit se înscriu existenţele iniţiale şi
sporirile iar în debit, micşorările de active.
- Dacă conturile sunt deschise pentru elemente de pasiv, fie ele datorii sau elemente ale situaţiei nete,
în debit se înscriu micşorările iar în credit, existenţele iniţiale şi sporirile elementelor de situaţie netă
sau a datoriilor.
- În cazul conturilor de venituri, în debit se consemnează încorporarea acestora la finele exerciţiului în
contul de rezultat iar în credit, sporirile de venituri.
Merită subliniat faptul că, datorită preluării veniturilor şi a cheltuielilor în contul de rezultat la finele
exerciţiului, conturile de venituri şi cheltuieli nu prezintă existenţe (soduri) finale, respectiv iniţiale.
4. Soldul iniţial al contului
Soldurile iniţiale reprezintă existenţele finale din bilanţul exerciţiului precedent. Aceste existenţe
finale din exerciţiul anterior, constituie existenţe iniţiale, în virtutea principiului intangibilităţii
bilanţului.
Cum pentru fiecare post din bilanţ se deschide cel puţin un cont, existenţele iniţiale din bilanţul iniţial,
devin în conturi solduri iniţiale.
5. Rulajul contului
Operaţiunile economice, afectând elementele de activ, capitaluri proprii sau datorii sau elementele
contului de rezultate sunt înscrise în conturi în ordinea producerii lor.
Aşadar, totalitatea sumelor înscrise în cont într-o perioadă de gestiune, atât în debit cât şi în credit,
formează rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor.
Operaţiunile care conduc la creşterea activelor determină în conturile deschise pentru active rulaje
debitoare, iar cele care conduc la diminuarea lor determină rulaje creditoare.
Invers, operaţiunile care conduc la creşterea elementelor de pasiv, fie ele datorii sau elemente ale
situaţiei nete, determină în conturile deschise pentru elemente de pasiv rulaje creditoare şi rulaje
debitoare, în cazul reducerii lor.
6. Total sume
Totalitatea sumelor înscrise în debitul unui cont sau în creditul său, urmare a unor operaţiuni
economice produse într-o perioadă de gestiune (rulajele debitoare şi creditoare), la care se adaugă
existenţele iniţiale (soldurile iniţiale) reprezintă total sume debitoare sau creditoare.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
- În cazul conturilor de activ, total sume debitoare sunt egale cu soldurile iniţiale debitoare, la care se
adaugă rulajul debitor; total sume creditoare sunt egale cu rulajele creditoare, deoarece conturile din
această categorie prezintă numai soldul iniţial debitor.
- În cazul conturilor de datorii sau cele deschise pentru elemente de situaţie netă, total sume debitoare
coincid cu rulajul debitor. Aceasta, deoarece respectivele conturi nu prezintă decât sold iniţial
creditor. Total sume creditoare sunt egale cu rulajele creditoare plus soldurile iniţiale creditoare.
7. Soldul final (existenţele finale)
Existenţele la finele unei perioade de gestiune, în cazul unui element patrimonial, se pot determina
după relaţia:
Ef = Ei + I –E
unde: Ef – reprezintă exitenţele finale; Ei – existenţele iniţiale; I – intrările sau creşterile; E – ieşirile
sau reducerile.
Această ecuaţie stă la baza determinării soldurilor finale debitoare sau creditoare ale conturilor:
a. În cazul conturilor deschise pentru elemente de activ, soldul final poate fi numai debitor şi se
determină după relaţia:
Sdf = Sid + Rd – Rc
unde: Sfd – reprezintă soldul final debitor; Sid – soldul iniţial debitor; Rd – rulajul debitor; Rc –
rulajul creditor.
Se observă că soldul iniţial debitor (Sid) la care se adaugă rulajul (Rd) nu reprezintă altceva decât
total sume debitoare (Tsd). Cum aceste conturi nu prezintă solduri iniţiale creditoare, total sume
creditoare coincid cu rulajele creditoare (Rc = Tsc). Aşadar relaţia precedentă devine:
Sfd = Tsd – Tsc
b. În cazul conturilor deschise pentru elemente de datorii sau de situaţie netă, soldul final poate fi
numai creditor şi se determină după relaţia:
Sfc = Sic + Rc - Rd
unde: Sfc – reprezintă soldul final creditor; Sic – soldul iniţial creditor; Rc – rulajul creditor; Rd -
rulajul debitor
Se observă că soldul iniţial creditor (Sic) la care se adaugă rulajul creditor (Rc) coincide cu total sume
creditoare (Tsc). Cum aceste conturi nu prezintă solduri iniţiale debitoare, rulajul lor debitor (Rd)
coincide cu total sume debitoare (Tsd). Astfel, relaţia de mai sus devine:
Sfc = Tsc – Tsd
Regulile de funcţionare a conturilor
Regula conturilor de activ:
- încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu existenţele iniţiale de active din bilanţul de
deschidere (iniţial);
- de asemenea, se mai debitează cu creşterile de active, urmare a operaţiunilor economice;
- se creditează cu micşorările de active generate de operaţiunile economice;
- prezintă numai sold final debitor care este expresia existenţelor de active la finele unei perioade de
gestiune.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Regula conturilor de pasiv:

- încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu existenţele iniţiale ale elementelor de
situaţie netă şi datorii din bilanţul de deschidere (iniţial);
- de asemenea, se mai creditează şi cu creşterile elementelor de situaţie netă şi de datorii determinate
de operaţiunile economice;
- se debitează cu micşorările elementelor de situaţie netă şi de datorii, generate de operaţiunile
economice;
- prezintă numai sold final creditor care este expresia existenţelor de elemente de pasiv (situaţiei nete
şi a datoriilor) la finele unei perioade de gestiune.
În afara majorităţii conturilor care respectă una din cele două reguli generale şi care se numesc conturi
monofuncţionale există şi excepţii. Sunt conturile bifuncţionale care încep să funcţioneze fie prin a se
debita, fie prin a se credita, pe parcurs putând funcţiona atât ca şi cont de activ cât şi de pasiv (dar nu
simultan), iar la finele perioadei prezentând fie sold debitor, fie creditor.
1. Precizaţi regulile de funcţionare a conturilor de activ.
2. Precizaţi regulile de funcţionare a conturilor de pasiv.
3. Precizaţi elementele contului.
Unitatea 8: Analiza contabilă a operaţiilor economice, formula contabilă,

evidenţa cronologică şi sistematică
Analiza contabilă este necesară în vederea stabilirii, în final, a formulei contabile.
Aceasta presupune mai multe etape care trebuie parcurse:
1. Stabilirea naturii operaţiei economice.
În acest sens este necesară o cunoaştere temeinică a specificului activităţii întreprinderii. De
asemenea, trebuie citit şi interpretat corect documentul justificativ care stă la baza operaţiunii.
EXEMPLU: O intrare pe baza unei facturi care va fi plătită ulterior, a unei cantităţi de stofă, în
valoare de 2.000 lei este interpretată ca achiziţie de materii prime, dacă spre exemplu, societatea
comercială este producătoare de confecţii.
2. Determinarea influenţei operaţiunilor
Este etapa în care se stabileşte în care dintre cele nouă tipuri de modificări se înscrie operaţiunea
economică prin efectele sale. Se precizează şi sensul modificării, creştere sau micşorare a activului,
respectiv a elemente de capitaluri proprii și datorii, sub forma situaţiei nete şi/sau datoriilor, după caz, şi
suma aferentă acestora.
EXEMPLU: Reluând datele din exemplul anterior, influenţa operaţiunii poate fi reprezentată astfel:
Are loc creşterea activului sub forma creşterii de materii prime, respectiv creşterea elemente de
datoriilor sub forma creşterii datoriilor faţă de furnizor.
3. Stabilirea conturilor corespondente
În această etapă se stabilesc care sunt conturile utilizate pentru fiecare element patrimonial care a suferit
modificări ca urmare a operaţiunii economice.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
EXEMPLU: Pentru aceeaşi operaţiune, enunţată anterior, conturile corespondente sunt: „Materii
prime” şi „Furnizori”.
4. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
Conturile corespondente au fost deja stabilite. În etapa de faţă se particularizează regulile generale de
funcţionare a conturilor la conturile corespondente.
EXEMPLU: Pentru aceeaşi operaţiune, enunţată anterior, contul „Materii prime” după conţinutul
economic este un cont de stocuri, după funcţia contabilă, cont de activ. Având loc o creştere a stocului
de materii prime, contul se va debita cu 2.000. Contul „Furnizori” după conţinutul economic este un
cont de datorii, după funcţia contabilă, cont de pasiv. Având loc creşterea datoriilor faţă de furnizori,
contul se va credita cu 2.000.
5. Întocmirea formulei contabile
Analiza contabilă se încheie cu întocmirea formulei contabile care sintetizează toate elementele
descrise anterior. Formula contabilă nu este altceva decât expresia egalităţii sumelor cu care se
modifică elementele situațiilor financiare simbolizate prin conturi corespondente.
EXEMPLU: În acelaşi exemplu, de aprovizionare cu materii prime, formula contabilă este:
x
„Materii prime” = „Furnizori” 2.000
Componentele formulei contabile sunt: x
- contul corespondent debitor care este scris în partea stânga a semnului egal „=”;
- contul corespondent creditor scris în partea dreaptă a semnului egal;
- semnul egal „=” care decurge din dubla înregistrare, reprezentând egalitatea valorică între
sumele înscrise în conturile corespondente;
- sumele care sunt înscrise în conturile corespondente. Sumele înscrise în contul sau conturile
debitoare trebuie să fie egale cu sumele înscrise în conturile sau contul creditor.
I. Se cere să se analiza contabilă pentru următoarele operaţiuni economice derulate în contabilitatea
unei societăţi comerciale, parcurgând toate etapele analizei contabile:
 majorarea capitalului social prin încorporarea unei părţi din rezerva legală, în sumă de 3.000 lei;
 societatea înregistrează o datorie, pentru asistenţa tehnică asigură de o firmă specializată, pentru
utilajele deţinute, pentru suma de 2.000 lei;
 prima rată de rambursare a creditului bancar este de 10.000 lei şi se achită din disponibilul de la
bancă;
 achiziţionare materiale auxiliare în sumă de 5.000 lei, care se achită jumătate prin virament
bancar;
 creanţele aferente unui client, în sumă de 10.000 lei, se încasează în numerar;
 societatea înregistrează venituri din prestarea unor servicii, în sumă de 2.000 lei care sunt încasate
în numerar.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Unitatea 9: Contabilitatea imobilizărilor, stocurilor,

decontărilor cu furnizorii şi clienţii (alte creanţe şi datorii) şi trezoreriei
Un activ este recunoscut în Bilanţ în momentul în care:
- este probabilă obţinerea unor beneficii economice viitoare, ca urmare a deţinerii, utilizării, vânzării
etc. activului respectiv;
- activul are un cost sau o valoare care pot fi evaluate în mod credibil.
O tranzacţie (sau un alt eveniment) nu este recunoscută în Bilanţ dacă este imposibil ca ea să genereze
beneficii (avantaje) economice viitoare pentru întreprindere. O astfel de tranzacţie este recunoscută de
Contul de profit şi pierdere.
Astfel, o aprovizionare cu utilaje, materii prime, mărfuri etc. asigură avantajele economice viitoare
arătate mai sus şi, ca urmare, este recunoscută în activul Bilanţului, în timp ce aprovizionarea de la
terţi cu materiale nestocabile sau cu utilităţi (energie, apă, gaze naturale etc.), precum şi plata unor
dobânzi, comisioane, amenzi, etc. nu contribuie la avantajele economice viitoare şi, ca urmare, sunt
recunoscute ca o cheltuială, în Contul de profit şi pierdere.
Recunoaşterea activelor în Bilanţ are loc, de regulă, concomitent cu recunoaşterea unei datorii sau a
unui venit în Contul de profit şi pierdere (principiul conectării cheltuielilor la venituri).
O datorie este recunoscută în Bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse
(purtătoare de avantaje economice) să rezulte din lichidarea unei obligaţii prezente, lichidare ce poate
fi evaluată în mod credibil.
Recunoaşterea datoriilor implică recunoaşterea simultană sau combinată şi a activelor sau cheltuielilor
aferente
Constatarea
DA unui ACTIV în
Este BILANŢ
Constatarea purtătoare de
unei DATORII în beneficii economice
BILANŢ viitoare Constatarea unei
NU CHELTUIELI în
Contul de rezultate
Contabilitatea imobilizărilor necorporale şi corporale
1
Societatea comercială „Atena” S.A. se constituie în luna decembrie a exerciţiului financiar
N prin aportul în natură a unui autoturism, evaluat la valoarea de aport de 24.000 lei şi prin vărsarea la
bancă a sumei de 66.000 lei, reprezentând contravaloarea acţiunilor subscrise. Autoturismul este
amortizabil pe o perioadă de 10 ani, prin metoda liniară
În aceeaşi perioadă se primeşte ca şi donaţie un program informatic în valoare de 6.000 lei,
amortizabil pe o perioadă de 5 ani prin metoda liniară şi se achiziţionează o clădire evaluată la cost de
achiziţie 60.000 lei, amortizabilă pe o durată de 50 ani prin metoda liniară.
Se achită jumătate din contravaloarea clădirii din disponibil bancar şi se regularizează T.V.A.
la sfârşitul exerciţiului.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
EXPLICAŢII O BILANŢ CPP SUME
crt
C
A CP D Ch V Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Subscriere capital social ctr ↑ ↑ - - - 456 1011 90.000
2 Aport la capitalul social ctr ↑↓ - - - - % 456 90.000
2133 24.000
5121 66.000
3 Regularizare capital social ctr - ↓↑ - - - 1011 1012 90.000
4 Primire subvenţie program ctr ↑ ↑ - - - 208 131 6.000
informatic
5 Achiziţie clădire ff ↑ - ↑ - - % 404 72.000
212 60.000
4426 12.000
6 Achitare ½ contrav. clădire op ↓ - ↓ - - 404 5121 36.000
7 Regularizare T.V.A. nc ↓↑ - - - - 4424 4426 12.000
8 Încasare T.V.A. op ↑↓ - - - - 5121 4424 12.000
2
În vederea modernizării tehnologiei de fabricaţie, societatea comercială „Proiectul” încheie
un contract cu un institut de proiectare, în vederea întocmirii unei documentaţii pentru un proiect de
modernizare a unei linii de fabricaţie. Costul realizării proiectului se ridică la valoarea de 6.000 lei,
TVA 20%, conform facturii primite. Se achită contravaloarea datoriei din disponibilul bancar printr-
un ordin de plată. Proiectul respectiv se amortizează liniar pe o perioadă de 5 ani. La sfârşitul
perioadei se scoate din evidenţa proiectul respectiv complet amortizat.
Se regularizează şi se decontează TVA cu bugetul statului. Se închid conturile de cheltuieli în
urma acestor operaţiuni şi se determină rezultatul exerciţiului. Situaţia financiară a societăţii
comerciale „Proiectul” la începutul exerciţiului financiar se prezintă sub următoarea formă:
 Capital social subscris vărsat 50.000 lei;
 Disponibil bancar 50.000 lei.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achiziţie documentaţie ff ↑ - ↑ - - % 404 7.200
203 6.000
4426 1.200
2 Achitare datorie op ↓ - ↓ - - 404 5121 7.200
3 Amortizare imobilizare/an sc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2803 1.200
4 Descărcare gestiune imobilizare nc ↑↓ - - - - 2803 203 6.000
complet amortizată
5 Regularizare TVA nc ↓↑ - - - - 4424 4426 1.200
6 Recuperare TVA buget statului op ↑↓ - - - - 5121 4424 1.200
7 Închidere conturi cheltuieli nc - - - - - 121 6811 6.000
3
În exerciţiul financiar N+1 S.C. „Atena” S.A. înregistrează amortizarea pentru 12 luni
aferentă mijlocului de transport, programului informatic şi clădirii. Cota parte din valoarea amortizării
aferente programului informatic primit ca şi subvenţie este recunoscută în categoria veniturilor. Se
achită din bancă restul datoriei faţă de furnizorul clădirii.
La data de 31 decembrie a exerciţiului financiar N+1 se vinde clădirea la preţul de vânzare de
65.000 lei, T.V.A. 20%. Tot acum se constată că valoarea de piaţă pentru autoturismul deţinut în
proprietate de S.C. „Atena” S.A. este de 20.000 lei. Se regularizează T.V.A. şi se închid conturile de
venituri şi cheltuieli.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Înreg. amortizare autoturism nc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2813 2.400
2 Înreg. amortiz. prg. inform. nc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2808 1.200
3 Vir amort.prg. la venituri nc - ↓↑ - - ↑ 131 7584 1.200
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
4 Înreg. amortizare clădire nc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2812 1.200

5 Achitare datorie furnizor op ↓ - ↓ - - 404 5121 30.000
6 Vânzare clădire ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 461 % 78.000
7583 65.000
4427 13.000
7 Descărcare gestiune clădire nc ↑↓ ↓ - ↑ - % 212 60.000
2812 1.200
6583 58.800
8 Înregistrare depreciere autot pvd ↓ ↓ - ↑ - 6813 291 1.600
9 Regularizare T.V.A. nc ↓ - ↓ - - 4427 4423 13.000
10 Închidere ct. venituri nc - - - - - % 121 66.200
7583 65.000
7584 1.200
11 Inchidre ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 65.200
6583 58.800
6811 4.800
6813 1.600
4 O instalaţie a societăţii comerciale „CUG” are un preţ de achiziţie de 5.000 lei şi o durată de
funcţionare de 5 ani. Ea se amortizează în regim degresiv, prin aplicarea coeficientului 2.
Să se întocmească planul de amortizare pentru perioada aferentă duratei de funcţionare şi
să se înregistreze amortizarea aferentă fiecărui exerciţiu financiar.
Valoare contabilă
Valoare contabilă la
An rămasă la începutul Amortisment
sfârşitul anului
anului
1
2
3
4
5
Contabilitatea imobilizărilor financiare
5 Societatea comercială „Bursa de valori” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul
exerciţiului financiar curent:
 Disponibilităţi în conturile bancare 300.000 lei.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Societatea în cauză achiziţionează acţiunile unei alte societăţi comerciale în proporţie de 95%.
Valoarea acţiunilor respective este de 140.000 lei (14.000 acţiuni x 10 lei/acţiune). Prin această
investiţie societatea intenţionează influenţeze gestiunea societăţii emitente şi să obţină venituri
financiare sub formă de dividende. Se achită integral în momentul achiziţionării contravaloarea
acţiunilor.
Se vinde jumătate din numărul acţiunilor achiziţionate la preţul de 12 lei/acţiune. Se acordă un
împrumut societăţii de la care s-au achiziţionat acţiunile, pe o perioadă de doi ani, în valoare de
24.000 lei, dobânda 10% pe an. Se înregistrează creanţa cu dobânda pentru primul an şi se încasează
prin bancă dobânda şi ratele pentru primul an de creditare. Se încasează prin bancă dividende la
sfârşitul anului pentru acţiunile deţinute în valoare de 5.000 lei. Se închid conturile de venituri şi
cheltuieli.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achiziţie acţiuni ch ↑↓ - - - - 261 5121 140.000
2 Vânzare ½ acţiuni nc ↑ ↑ - - ↑ 461 7583 84.000
3 Desc gest acţiuni vândute nc ↓ ↓ - ↑ - 6583 261 70.000
4 Acordare împrumut op ↓↑ - - - - 2671 5121 24.000
5 Înregistrare creanţă dobândă nc ↑ ↑ - - ↑ 2672 766 2.400
6 Încasare cv. dobândă an I op ↑↓ - - - - 5121 2672 2.400
7 Încasare rate af. an I op ↑↓ - - - - 5121 2671 12.000
8 Încasare cv. dividende op ↑ ↑ - - ↑ 5121 761 5.000
7583 84.000
761 5.000
766 2.400
10 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 6583 70.000
Contabilitatea stocurilor
Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor auxiliare
1
Societatea comercială de panificaţie „Completa” S.A are la începutul exerciţiului financiar
curent următoarea situaţie financiară:
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
BILANŢ INIŢIAL
ACTIV ELEMENTE DE CP, DATORII
ELEMENTE SUME ELEMENTE SUME
Terenuri 25.000 Capital social subscris 30.000
vărsat
Casa 5.000
TOTAL ELEMENTE
TOTAL ACTIV 30.000 30.000
CP, DATORII
Societatea achiziţionează 200 litri ulei evaluat la cost de achiziţie, preţ negociat cu furnizorul
4 lei/kg şi 100 kg drojdie evaluată la cost de achiziţie, preţ negociat cu furnizorul 12 lei/kg. Se dă în
consum ¼ din cantitatea de ulei şi drojdie. S.C. „Completa” S.A. prestează servicii de transport către
un terţ în valoare de 35.000 lei, T.V.A. 20%. Se încasează prin bancă ½ din valoarea creanţei şi se
achită integral în numerar datoria faţă de furnizorul de ulei.
La sfârşitul exerciţiului financiar se constată că valoarea de piaţă pentru ulei rămas în stoc este
de 3 lei/Kg. Se regularizează T.V.A. cu bugetul statului şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achiziţie materii prime ulei ff ↑ - ↑ - - % 401 960
301 800
4426 160
2 Achiziţie materiale auxiliare ff ↑ - ↑ - - % 401 1.440
(drojdie)
3021 1.200
4426 240
3 Consum materii prime bc ↓ ↓ - ↑ - 601 301 200
4 Consum materiale auxiliare bc ↓ ↓ - ↑ - 6021 3021 300
5 Prestare serv. transport ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 42.000
704 35.000
4427 7.000
6 Încasare creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 21.000
7 Plată datorie ch ↓ - ↓ - - 401 5311 960
8 Înregistrare depreciere ulei pvd ↓ ↓ - ↑ - 6814 391 150
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
9 Regularizare T.V.A. nc ↓ - ↓↑ - - 4427 % 7.000

4426 400
4423 6.660
10 Închidere ct. venituri nc - - - - - 704 121 35.000
11 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 650
601 200
6021 300
6814 150
2
Societatea comercială „Moda în piele” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul
BILANŢ INIŢIAL
Terenuri 45.000 Capital social subscris 50.000
vărsat
Casa 5.000
TOTAL ELEMENTE DE
CP, DATORII
Societatea ţine evidenţa materiilor prime piele la cost standard 30 lei/m2 şi achiziţionează 500 m2 piele
la preţul negociat cu furnizorul 35 lei/m2. Se dau în consum 250 m2 de piele în vederea prelucrării. Se
repartizează diferenţele de preţ aferente consumului de piele. Societatea întocmeşte o factură către un
terţ pentru spaţiile date în chirie în valoare de 100.000 lei, T.V.A. 20% şi încasează prin bancă ½ din
valoarea chiriei. Se regularizează şi se decontează T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achiziţie materie primă (piele) ff ↑ - ↑ - - % 401 21.000
301 15.000
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
308 2.500
4426 3.500
2 Consum materii prime bc ↓ ↓ - ↑ - 601 301 7.500
3 Repartiz. dif. preţ nc ↑ ↓ - ↑ - 601 308 1.250
4 Înregistrare cr. chirii ff ↑ - ↑ - ↑ 4111 % 120.000
706 100.000
4427 20.000
5 Încasare ½ creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 60.000
6 Regularizare T.V.A. nc ↓↑ - ↓ - - 4427 % 20.000
4426 3.500
4423 16.500
7 Decontare T.V.A. op ↑↓ - - - - 4423 5121 16.500
Contabilitatea produselor finite
3
Societatea comercială producătoare de îngheţată „Collosseum S.A. are următoarea situaţie
financiară la începutul exerciţiului financiar curent (stocurile sunt evaluate la cost de achiziţie):
BILANŢ INIŢIAL
Terenuri 30.000 Capital social subscris vărsat 50.000
Materii prime 15.000
Casa 5.000
TOTAL ELEMENTE DE
CP, DATORII
Se dau în consum materii prime în valoare de 10.000 lei şi se obţin produse finite (îngheţată) evaluate
la cost de producţie. Se vând produse finite evaluate la preţ de vânzare 20.000 lei, T.V.A. 20%. Costul
de producţie al produselor finite vândute este de 5.000 lei. Se descarcă gestiunea de produsele finite
vândute. Se încasează prin bancă creanţa din vânzarea produselor finite.La sfârşitul exerciţiului
valoarea de piaţă a produselor finite aflate în stoc este de 4.000 lei. Se regularizează şi se decontează
prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2 Obţinere produse finite nir ↑ ↑ - - ↑ 345 711 10.000
3 Vânzare produse finite ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 24.000
701 20.000
4427 4.000
4 Descărcare gest. prod. finite nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 5.000
5 Încasare cv. creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 24.000
6 Depreciere stoc prod. finite pvd ↓ ↓ - ↑ - 6814 394 1.000
7 Regularizare T.V.A. nc - - ↓↑ - - 4427 4423 4.000
8 Plată T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 4.000
701 20.000
711 5.000
10 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 11.000
601 10.000
6814 1.000
4
Societatea comercială „Integrarea” S.A., are următoarea situaţie financiară la începutul
BILANŢ INIŢIAL
Materii prime 20.000 Capital social subscris 50.000
vărsat
Produse finite 33.000 Datorii furnizori 10.000
*din care diferenţe preţ 3.000
Creanţe 7.000
TOTAL ELEMENTE DE
CP, DATORII
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Se obţin produse finite a căror cost efectiv de producţie este de 11.000 lei. Produsele finite sunt
evaluate la începutul perioadei la costul standard de 10.000 lei. Se vinde un sfert din cantitatea de
produse finite aflate în stoc la preţul de vânzare negociat cu cumpărătorul de 40.000 lei, T.V.A. 20%.
Se descarcă gestiunea de valoarea produselor finite vândute şi se repartizează diferenţele de preţ
aferente. Se încasează prin bancă creanţa din vânzarea produselor finite. Se regularizează şi se
decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2 Dif.preţ produse finite nc ↑ ↑ - - ↑ 348 711 1.000
701 40.000
4427 8.000
4 Desc gest. produse finite nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 20.000
5 Repartizare dif. preţ nc ↓ ↓ - - ↓ 711 348 2.000
6 Încasare creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 48.000
7 Regularizare T.V.A. nc - - ↑↓ - - 4427 4423 8.000
8 Decontare T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 8.000
701 40.000
711 -11.000
5
La începutul exerciţiului financiar societatea comercială „Prodagra”, producătoare de utilaje
agricole, are următoarea situaţie financiară:
BILANŢ INIŢIAL
Materii prime 90.000 Capital social subscris vărsat 50.000
Creanţe clienţi 7.000
TOTAL ACTIV 130.000 TOTAL CP, DATORII 130.000
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Societatea ţine evidenţa producţiei la cost de producţie. În cursul exerciţiului financiar consumă
materii prime în valoare de 69.000 lei, în vederea obţinerii utilajelor agricole, realizându-se în
consecinţă următoarea situaţie a producţiei la sfârşitul exerciţiului financiar:
 produse terminate şi recepţionate 60.000.000 lei;
 produse terminate în proporţie de 50% 6.000 lei;
 produse terminate în proporţie de 25% 3.000 lei.
Până la sfârşitul exerciţiului financiar sunt vândute ½ din cantităţile de produse finite obţinute
în cursul anului, la preţul de vânzare de 75.000 lei, TVA 20%, cu încasare ulterioară. Se regularizează
TVA. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli, în vederea determinării rezultatului exerciţiului.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2 Obţinere produse finite bp ↑ ↑ - - ↑ 345 711 60.000
3 Obţinere producţie în curs bp ↑ ↑ - - ↑ 331 711 9.000
701 75.000
4427 15.000
5 Descărcare gestiune produse nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 30.000
finite vândute
6 Regularizare TVA nc - - ↓↑ - - 4427 4423 15.000
7 Închidere conturi venituri nc - - - - - % 121
711 39.000
701 75.000
8 Închidere conturi cheltuieli nc - - - - - 121 601 69.000
Contabilitatea mărfurilor
6
Societatea comercială „En-gros-istul” S.R.L. are următoarea situaţie financiară la începutul
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
BILANŢ INIŢIAL
*din care provizioane
depreciere 5.000
Creanţe clienţi 7.000 Credite bancare t. scurt 17.000
Societatea achiziţionează în vederea comercializării ulterioare în sistem „en-gros” aparate
electrocasnice în valoare totală de 80.000 lei, T.V.A. 20%. Se vinde ½ din cantitatea de aparate
electrocasnice la preţul de vânzare de 60.000 lei, T.V.A. 20%. Se descarcă gestiunea de
contravaloarea produselor electrocasnice achiziţionate. La sfârşitul exerciţiului financiar se constată
că valoarea de piaţă a produselor finite din stoc este de 56.000 lei. Se regularizează T.V.A. cu bugetul
statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achiziţie mărfuri ff ↑ - ↑ - - % 401 96.000
371 80.000
4426 16.000
2 Vânzare mărfuri ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 72.000
707 60.000
4427 12.000
3 Descărcare gestiune mf. nc ↓ ↓ - ↑ - 607 371 40.000
4 Anulare provizion deprec. nc ↑ ↑ - - ↑ 394 7814 5.000
5 Regularizare T.V.A. nc ↓↑ - ↓ - - % 4426 16.000
4427 12.000
4424 4.000
707 60.000
7814 5.000
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Contabilitatea datoriilor şi a creanţelor nefinanciare pe termen scurt

4.1. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii
1
Societatea comercială „Podgoria” S.A. are domeniul de activitate producerea şi
comercializarea strugurilor de masă şi are la începutul exerciţiului financiar curent următoarea situaţie
financiară:
BILANŢ INIŢIAL
Capital social subscris 50.000
Terenuri 40.000
vărsat
Disponibil bancar 65.000 Alte rezerve 20.000
Datorii furnizori 35.000
TOTAL ELEMENTE DE
TOTAL ACTIV 105.000 105.000
CP, DATORII
Societatea comercială „Vinoteca” S.A. are ca şi domeniu de activitate producerea şi
îmbutelierea vinurilor şi are la începutul exerciţiului financiar curent următoarea situaţie financiară:
BILANŢ INIŢIAL
Capital social subscris 70.000
Creanţe clienţi 10.000
vărsat
Disponibil bancar 85.000 Rezerve din reevaluare 3.000
Credite bancare pe termen 22.000
lung
TOTAL ELEMENTE DE
CP, DATORII
Societatea comercială „Podgoria” S.A. primeşte prin bancă de la societatea comercială „Vinoteca”
S.A. un avans pentru livrarea ulterioară a unei cantităţi de struguri în sumă de 10.000 lei. S.C.
„Podgoria” S.A. obţine 6.000 kg struguri evaluaţi la cost de producţie şi îi vinde S.C. „Vinoteca” S.A.
4.000 kg struguri la preţul de vânzare de 4 lei/Kg, T.V.A. 20%. Costul de producţie al strugurilor este
de 1 leu/Kg. Se descarcă gestiunea. Se regularizează avansul primit de către S.C. „Podgoria” S.A. şi
pentru diferenţa de preţ se acceptă un bilet la ordin de la S.C. „Vinoteca” S.A. scadent la două
săptămâni. După două săptămâni S.C. „Podgoria” S.A” depune biletul la ordin spre încasare la bancă
şi se încasează contravaloarea lui. Se regularizează T.V.A. şi se închid conturile de venituri şi
cheltuieli unde este cazul. Se înregistrează aceste operaţiuni în contabilitatea ambelor societăţi
comerciale.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
A) Evidenţa S.C. „Podgoria” S.A”

REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Încasare cv. avans op ↑ - ↑ - - 5121 419 10.000
701 16.000
4427 3.200
4 Descărcare gest. prod. finite nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 4.000
5 Regularizare avans primit nc ↓ - ↓ - - 419 4111 10.000
6 Acceptare efect comerţ nc ↑↓ - - - - 413 4111 9.200
7 Dep. ef comerţ spre încasare nc ↑↓ - - - - 5113 413 9.200
8 Încasare efect comerţ bo ↑↓ - - - - 5121 5113 9.200
701 16.000
711 2.000
B) Evidenţa S.C. „Vinoteca” S.A.
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Plată avans op ↓↑ - - - - 4091 5121 10.000
2 Achiziţie materii prime ff ↑ - ↑ - - % 401 19.200
301 16.000
4426 3.200
3 Regularizare avans acordat nc ↓ - ↓ - - 401 4091 10.000
4 Emitere efect comerţ nc - - ↓↑ - - 401 403 9.200
5 Plata bilet ordin scadent bo ↓ - ↓ - - 403 5121 9.200
6 Regularizare T.V.A. nc ↑↓ - - - - 4424 4426 3.200
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
2
Societatea „A” vinde societăţii „B” mărfuri (pentru societatea „B” fiind considerate materii
prime) la preţul de 10.000 lei, TVA 20%. Societatea „B” transformă materiile prime în produse finite
şi le revinde unui comerciant „C” la valoarea de 25.000 lei, TVA 20%. Societatea „C” revinde
produsele consumatorului final pentru 30.000 lei, TVA 20%.
Să se facă înregistrările contabile referitoare la TVA pentru fiecare agent economic (achiziţie
şi vânzare, regularizare TVA, decontare cu bugetul statului) în două variante:
1) se fac înregistrările contabile la cele trei societăţi;
2) se efectuează înregistrările doar la societatea „A” presupunând că ea comercializează
mărfurile direct către consumatorul final, preţul final de vânzare fiind de 30.000 lei, TVA
20%.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Vânzarea mărfurilor de cătrea ff 4111 % 12.000
societatea „A”
707 10.000
4427 2.000
2 Regularizarea şi achitarea TVA nc 4427 4423 2.000
de către societatea „A”
op 4423 5121 2.000
3 Achiziţionarea materiilor prime ff % 401 12.000

de către societatea „B”
301 10.000
4426 2.000
4 Vânzarea produselor finite de ff 4111 % 30.000
către societatea „B”
701 25.000
4427 5.000
5 Regularizarea şi decontarea nc 4427 % 5.000
TVA de către societatea „B”
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
4426 2.000
4423 3.000
op 4423 5121 3.000
6 Achiziţionarea măr5furilor de ff % 401 30.000
către comerciantul „C” de la
„B”
371 25.000
4426 5.000
7 Vânzarea mărfurilor en detail bf 5311 % 36.000
de către „C” consumatorului
final
707 30.000
4427 6.000
8 Regularizarea şi decontarea nc 4427 % 6.000
TVA de către societatea „C”
4426 5.000
4423 1.000
op 4423 5121 1.000
1 Vânzarea mărfurilor de către bf 5311 % 36.000

societatea „A”
707 30.000
4427 6.000
2 Regularizarea şi decontarea nc 4427 4423 6.000
TVA de către societatea „A” în
această ipostază
op 4423 5121 6.000
Contabilitatea decontărilor cu personalul şi bugetul statului
1
Societatea comercială „Remuneraţia” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul lunii
decembrie a exerciţiului financiar curent:
BILANŢ INIŢIAL
Disponibil bancar 65.000 Capital social subscris vărsat 70.000
Casa 5.000
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
La 15 decembrie se acordă avansul chenzinal salariaţilor în sumă de 4.000.

Societatea calculează statul de salarii pentru luna decembrie la data de 31 decembrie:
 Total datorii salarii aferente decembrie 20.000 lei;
 Reţineri angajaţi:
- 4.000 lei avansul chenzinal;
- 1.900 lei reprezentând contribuţii asigurări sociale (CAS);
- 1.300 lei reprezentând contribuţii asigurări sociale de sănătate (CASS);
- 200 lei contribuţii fond şomaj;
- 400 lei impozit salarii;
 Contribuţii societate:
- 4.900 lei reprezentând contribuţii asigurări sociale (CAS);
- 1.400 lei reprezentând contribuţii sociale de sănătate (CASS);
- 700 lei reprezentând fond şomaj;
- 150 lei reprezentând contribuție fond de risc și accidente, concedii și indemnizații și fond de
garantare creanțe salariale.
 Se achită prin virament bancar toate datoriile sociale;
 Se achită prin virament bancar salariile nete ale personalului.
Se prestează servicii de consultanţă contabilă în valoare de 30.000 lei, T.V.A. 20%. Se regularizează
şi se decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C C C
A D V Debitoare Creditoare
P h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achitare avans chenzinal stat ↑↓ - - - - 425 5311 4.000
2 Înregistrare datorie salarii stat - ↓ ↑ ↑ - 641 421 20.000
3 Reţineri angajaţi stat - -- ↓↑ - - 421 % 7.800
425 4.000
4312 1.900
4314 1.300
4372 200
444 400
4 Contrib.soc. pensii stat - ↓ ↑ ↑ - 6451 4311 4.900
5 Contrib.soc.sănătate stat - ↓ ↑ ↑ - 6453 4313 1.400
6 Contrib.soc.şomaj stat - ↓ ↑ ↑ - 6452 4371 700
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
7 Contrib. CO, ACC, FD.GAR stat - ↓ ↑ ↑ - 6458 4381 1.500

CR. SAL
8 Achitare dat.soc. ret.angataţi op ↓ - ↓ - - % 5121 7.800
425 4.000
4312 1.900
4314 1.300
4372 200
444 400
9 Achitare dat.soc societate op ↓ - ↓ - - % 5121 8.500
4311 4.900
4313 1.400
4371 700
4381 1.500
10 Achitare salarii nete op ↓ - ↓ - - 421 5121 12.200
11 Prestare serv. contabilitate ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 36.000
704 30.000
4427 6.000
13 Plată T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 6.000
15 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 28.500
6458 1.500
641 20.000
6451 4.900
6452 700
6453 1.400
2
Societatea comercială „Petrom” are la începutul exerciţiului financiar curent următoarea
situaţie financiară, provenind din exerciţiul precedent:
BILANŢ INIŢIAL
Clădiri 15.000 Capital social subscris 40.000
vărsat
Disponibil bancar 50.000 Rezultat reportat 10.000
Casa 5.000 Datorie impozit profit 2.500
Datorie impozit clădiri 350
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Datorie impozit dividende 4.500

Datorie TVA de plată 11.650
Datorie impozit pe salarii 950
Datorie amenzi 50
TOTAL ELEMENTE DE
CP, DATORII
Se achită, din disponibil bancar, în cursul exerciţiului financiar curent, toate datoriile către
bugetul statului provenite din perioada precedentă.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C C C
P h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achitare datorii bug stat op % 5121 20.000
441 2.500
4423 11.650
444 950
446 350
447 4.500
4481 50
Contabilitatea datoriilor financiare pe termen scurt
1 Societatea comercială „Atlantida” are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului

financiar curent:
BILANŢ FINAL
Mijloace de transport 15.000 Capital social 2.000
Mărfuri 7.000 Rezultat reportat (profit) 8.000
Disponibil bancar 3.000 Datorii furnizori 20.000
Casa 5.000
TOTAL ACTIV 30.000 TOTAL CP + DATORII 30.000
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Societatea contractează în luna octombrie un credit bancar pe termen scurt pentru acoperirea unor
necesităţi curente în valoare de 10.000 lei, pentru o perioadă de 6 luni, dobânda anuală fiind de 12%.
Se înregistrează dobânda pentru cele trei luni ale exerciţiului financiar şi se achită dobânda şi ratele
aferente.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C C C
P h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Primire credit bancar termen ec 5121 5191 10.000
scurt
2 Înregistrarea dobânzii aferente nc 666 5198 300
trei luni
3 Rambursare rată şi dobândă op % 5121 5.300
aferente trei luni
5191 5.000
5198 300
4 Închidere conturi cheltuieli nc 121 666 300
Contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung
2
S
Societatea comercială „Transilvania” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul unui
exerciţiului curent:
 Disponibilităţi în conturile bancare 50.000 lei.
Societatea în cauză contractează în luna noiembrie a acestui exerciţiu financiar, un credit
bancar pe o perioadă de trei ani, în valoare de 100.000 lei, dobânda anuală fiind de 24%. Se
înregistrează şi se achită, pentru creditul bancar contractat, rata şi dobânda aferente lunii decembrie a
exerciţiului financiar curent.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Contractarea creditului bancar ctr ↑ - ↑ - - 5121 1621 100.000
2 Înregistrarea dobânzii af. lunii ctr - ↓ ↑ - - 666 1682 2.000
decembrie
3 Achitarea dobânzii aferente op ↓ - ↓ - - 1682 5121 2.000
lunii decembrie
4 Achitarea ratei aferente lunii op ↓ - ↓ - - 1621 5121 2.778
decembrie
5 Închiderea conturilor de nc - - - - - 121 666 2.000
cheltuieli
Contabilitatea trezoreriei. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti şi a elementelor asimilate
Societatea comercială „Primăvara” S.A. are ca şi domeniu principal de activitate amenajarea spaţiilor
verzi şi are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:
BILANŢ INIŢIAL
Mărfuri 18.000 Credite bancare t. lung 15.000
Disponibil bancar 80.000
Casa 10.000
S.C „Primăvara” S.A. prestează servicii de amenajare a unui parc în valoare de 20.000 lei, T.V.A.
20%. Societatea contractează în luna octombrie un credit bancar pe termen scurt pentru acoperirea
unor necesităţi curente în valoare de 10.000 lei, pentru o perioadă de 6 luni, dobânda anuală fiind de
12%. Se înregistrează dobânda pentru cele trei luni ale exerciţiului financiar şi se achită dobânda şi
ratele aferente. Se achiziţionează timbre fiscale în valoare de 10 lei. Se acordă unui salariat un avans
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
pentru deplasare în sumă de 2.500 lei. LA întoarcerea din deplasare salariatul justifică avansul primit
astfel:
 Cazare hotel 200 lei;
 Bilete avion 100;
 Achiziţionarea unui calculator de la terţi în valoare de 1.600 lei, T.V.A. 20%;
 Diferenţa se restituie la întoarcere la casieria unităţii.
Se regularizează şi se decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C C C
P h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Prestare serv. amenajare ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 24.000
704 20.000
4427 4.000
2 Contractare credit t. scurt ctr ↑ - ↑ - - 5121 5191 10.000
3 Înreg. db. aferentă 3 luni ctr - ↓ ↑ ↑ - 666 5198 300
4 Plată dobândă op ↓ - ↓ - - 5198 5191 300
5 Plată rată scadentă op ↓ - ↓ - - 5191 5121 5.000
6 Achiziţie timbre fiscale ch ↑↓ - - - - 5321 5121 10
7 Acordare avans trezorerie ch ↑↓ - - - - 542 5311 2.500
8 Justificare avans trezorerie nc ↓↑ ↓ - ↑ - % 542 2.580
625 200
624 100
214 1.600
4426 320
5311 280
9 Regularizare T.V.A. nc ↓ - ↓↑ - - 4427 % 4.000
4426 320
4423 3.680
10 Decontare T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 3.680
12 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 600
624 100
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
625 200
666 300
Unitatea 10: Contabilitatea capitalurilor, cheltuielilor și veniturilor

Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o creştere a beneficiilor
economice viitoare (aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii), modificare ce poate fi
evaluată credibil.
CONTUL DE PROFIT
BILANŢ
ŞI PIERDERE
Recunoaşterea unui venit  1) se constată o creştere de active
(alta decât prin reevaluare);
 2) se constată o diminuare de
datorii care nu generează o
diminuare de active (anularea
provizioanelor pentru garanţii
acordate clienţilor, sconturi
obţinute de la furnizori
Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan (sau combinat) cu recunoaşterea creşterii de active
sau a reducerii de datorii. Creşterea valorii unor active, ca urmare a reevaluării acestora, deşi
corespunde definiţiei date veniturilor, ea se reflectă în contabilitate direct în categoria capitalurilor
proprii (rezerve din reevaluare), conform principiului menţinerii capitalului (acest surplus de valoare
nu poate fi distribuit către acţionari, deoarece el corespunde unui venit nerealizat).
Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS 18) precizează condiţiile care trebuie îndeplinite pentru
recunoaşterea veniturilor în Contul de profit şi pierdere. Astfel, veniturile din vânzarea bunurilor sunt
recunoscute în momentul în care:
- se transferă către cumpărător principalele riscuri şi avantaje ce decurg din proprietatea bunului;
- întreprinderea nu mai gestionează bunul respectiv sau nu mai deţine controlul asupra lui;
- mărimea venitului poate fi evaluată în mod rezonabil;
- există probabilitatea ca tranzacţia să genereze beneficii economie către întreprindere (există, spre
exemplu, probabilitatea încasării unei creanţe sau a vânzării unui produs);
- tranzacţia respectivă are un cost pentru întreprindere care poate fi evaluat în mod rezonabil
(beneficiile economice viitoare primite sau de primit privesc întreprinderea). Încasările care nu
privesc întreprinderea (TVA, vânzările în mandat şi în consignaţie) nu reprezintă venituri, cu excepţia
comisioanelor reţinute pentru aceste operaţiuni.
Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o reducere a
beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unor active sau creşterii unor datorii, modificare
care poate fi evaluată credibil.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Recunoaşterea cheltuielilor ale loc simultan (sau combinat) cu recunoaşterea diminuării activelor sau
a creşterii datoriilor.
O cheltuială este recunoscută de Contul de profit şi pierdere atunci când apare o datorie, fără ca
aceasta să dea naştere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vândute cu garanţie).
De asemenea, o cheltuială este recunoscută imediat de Contul de profit şi pierdere atunci când o plată
nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când avantajele economice viitoare nu mai
corespund condiţiilor de recunoaştere în activul Bilanţului (constatarea deprecierii unor active).
CONTUL DE PROFIT
BILANŢ
ŞI PIERDERE
Recunoaşterea unei  1) se constată o datorie care nu dă
cheltuieli naştere la un activ (sau nu este
purtătoare de beneficii
economice viitoare);
 2) are loc o plată sau o altă
diminuare de active (o reducere
a beneficiilor economice
viitoare).
Contabilitatea elementelor de capitaluri proprii
1 Se constituie societatea comercială „Răsăritul” S.A. cu capitalul social constituit din 100.000
acţiuni, valoarea nominală a unei acţiuni este de 1.000 lei. Contravaloarea a 60.000 de acţiuni se
depune în conturile bancare, iar restul acţiunilor reprezintă aport în natură sub forma unui autoturism.
D
MODIFICǍRI CONTURI
OC
Nr. EXPLICAŢII CORESPONDENTE
BILANŢ CPP SUME
crt
1 Subscriere capital social ctr ↑ ↑ - - - 456 1011 100.000
2 Aport capital social ctr ↑↓ - - - % 456 100.000
5121 60.000
2133 40.000
3 Regularizare capital ctr - ↓↑ - - - 1011 1012 100.000
2
Societatea comercială „Perspectiva”” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul
- capital social 100.000 lei, împărţit în 10.000 acţiuni la valoarea nominală de 10 lei/acţiune;
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
- rezerve legale 20.000 lei;

- profit nerepartizat din exerciţiile financiare precedente 30.000 lei;
- creanţe faţă de clienţi 80.000 lei;
- disponibilităţi în conturile bancare 70.000 lei;
Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social, prin emisiunea a încă
1.000 de acţiuni. Contravaloarea acestora se încasează în numerar la valoarea de emisiune.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICǍRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Subscriere capital ctr ↑ ↑ - - - 456 % 15.000
1011 10.000
1041 5.000
2 Subscr. cv. acţiuni ch ↑↓ - - - - 5311 456 15.000
3 Regularizarea capitalului ctr - ↑↓ - - - 1011 1012 10.000
3
Societatea comercială „Finanţarea” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul
- capital social 100.000 lei, împărţit în 10.000 acţiuni la valoarea nominală de 10 lei/acţiune;
- rezerve legale 10.000 lei;
- materii prime 50.000 lei;
- disponibilităţi în conturile bancare 60.000 lei;
Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social prin aportul în natură al
unui calculator în valoare de 22.000 lei. Jumătate din valoarea primelor de aport se utilizează pentru
constituirea altor rezerve.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
Nr CORESPONDENTE
EXPLICAŢII DOC BILANŢ CPP SUME
crt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Subscr. capital ctr ↑ ↑ - - - 456 % 22.000
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
1011 20.000
1043 2.000
2 Aport natură cap. soc. ctr ↑↓ - - - - 214 456 22.000
3 Regularizare capital ctr - ↓↑ - - - 1011 1012 20.000
4 Încorp. prime la rezerve - ↓↑ - - - 1043 1068 500
4 La începutul exerciţiului financiar situaţia financiară a SC „Rentabilitatea’’ S.A. se prezintă

astfel:
BILANŢ INIŢIAL
Concesiuni, brevete 12.000 Capital social 51.000
Echipamente tehnologice 20.000 Prime de emisiune 9.000
Creanţe clienţi 17.000 Rezerve din reevaluare 2.000
Conturi la bănci în lei 50.000 Rezerve legale 8.000
Casa 11.000 Rezultat reportat (profit) 10.000
Datorii faţă de furnizori 30.000
Pe parcursul exerciţiului următor au loc următoarele operaţii:
 Se încorporează 30% din rezervele legale în capitalul social;
 Se integrează primele de emisiune în capitalul social;
 Se încorporează jumătate din diferenţele din reevaluare în capitalul social;
 Din profitul nerepartizat în exerciţiile financiare precedente, se încorporează jumătate
în capitalul social;
 Un furnizor acceptă ca în schimbul sumei datorate de 30.000 lei să primească acţiuni
ale societăţii.
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
Nr CORESPONDENTE
EXPLICAŢII DOC BILANŢ CPP SUME
crt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Încorp. rez în cap social ctr - ↓↑ - - - 1061 1012 2.400
2 Încorp. prime emis în cap. ctr - ↓↑ - - - 1041 1012 9.000
social
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
3 Încorp. rez. reeval. în cap. ctr - ↓↑ - - - 105 1012 1.000

social
4 Încorp. profit rep. în cap. ctr - ↓↑ - - - 117 1012 5.000
social
5 Conversie dat. furniz. în cap. ctr - ↑ ↓ - - 401 1012 30.000
social
Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatului exerciţiului

Societatea comercială „Light” producătoare de corpuri de iluminat are următoarea situaţie
1
financiară la începutul exerciţiului financiar curent:
BILANŢ INIŢIAL
Terenuri 79.400 Capital social subscris vărsat 90.000
Produse finite 600 Datorii furnizori 10.000
Casa 5.000
Societatea înregistrează următoarele operaţiuni în cursul exerciţiului curent:
 Primeşte o factură privind consumul de energie electrică în valoare de 300 lei, TVA 20%;
 Primeşte o chitanţa fiscală de la o papetărie privind cumpărarea de rechizite în valoare de 100
lei, TVA 20%;
 Efectuează servicii diverse de transport în valoare de 3.000 lei, TVA 20% şi încasează
contravaloarea serviciilor prestate prin bancă;
 Achită în numerar cheltuieli de întreţinere şi reparaţii ale autoturismelor 1.200 lei;
 Achită prin bancă o primă de asigurare împotriva incendiilor şi a furturilor în valoare de 400 lei;
 Achită comisioane bancare în valoare de 50 lei;
 Livrează produse finite la preţ de vânzare de 2.000 lei, TVA 20%, cost de producţie 400 lei.
Se regularizează TVA-ul. În urma acestor operaţiuni se închid conturile de venituri şi
cheltuieli, se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit în cotă de 16%. Rezultatul contabil net
determinat se repartizează pe următoarele destinaţii:
 ½ se distribuie sub formă de dividende;
 ¼ se utilizează pentru constituirea altor rezerve;
 ¼ se reportează pentru a fi distribuit în exerciţiul financiar precedent.
Se închide repartizarea definitivă a profitului net rezultat în urma acestor operaţiuni. Să se
întocmească contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil în urma acestor operaţiuni.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C C C
P h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Înregistrarea facturii de energie ff % 401 360
electrică
605 300
4426 60
2 Achitarea consumabilelor ch % 5311 120
6028 100
4426 20
3 Prestare servicii transport ff 4111 % 3.600
704 3.000
4427 600
4 Încasare cv servicii transport op 5121 4111 3.600
5 Achitarea cheltuielilor de ch 611 5311 1.200
întreţindere şi reparaţii
6 Achitare primă asigurare op 613 5121 400
7 Achitare comisioane bancare ec 627 5121 50
8 Vânzare produse finite ff 4111 % 2.400
701 2.000
4427 400
9 Descărcare gestiune produse nc 711 345 400
finite vândute
Regularizare TVA 4427 % 1.000
4423 920
4426 80
Închidere conturi de venituri nc % 121 4.600
701 2.000
704 3.000
711 400
Închidere conturi cheltuieli nc 121 % 2.050
6028 100
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
605 300
611 1.200
613 400
627 50
Înregistrare impozit profit nc 691 441 408
Închidere cont cheltuieli impozit nc 121 691 408
profit
Repartizare profit net pe nc 121 % 2.142
destinaţii
117 1.071
117 535,5
117 535,5
Repartizare la rezerve şi la 117 % 1606,5
dividende
1068 535,5
457 1.071
2
Societatea comercială „Eon consulting” care are ca şi domeniu de activitate consultanţa
financiară, are următoarea situaţie la începutul exerciţiului financiar curent:
BILANŢ INIŢIAL
Mijloace de transport 22.000 Capital social 50.000
Mărfuri 8.000 Datorii furnizori 20.000
Casa 5.000
Societatea înregistrează următoarele operaţiuni în cursul exerciţiului financiar curent:
 Achită contravaloarea unei chitanţe pentru materiale diverse de birou în valoare de 200 lei;
 Achită prin bancă contravaloarea unor servicii de publicitate în valoare de 10.000 lei;
 Achită în numerar cheltuielile cu deplasările personalului în valoare de 150 lei;
 Întocmeşte factura pentru unele venituri din chirii în valoare de 3.000 lei, TVA 20%;
 Încasează anticipat prin bancă contravaloarea facturii şi acordă prin urmare plătitorului un scont
de 70 lei, conform contractului.
Se regularizează TVA. În urma acestor operaţiuni se închid conturile de venituri şi cheltuieli
şi se reportează rezultatul exerciţiului Se întocmeşte contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil în
urma acestor operaţiuni.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
REGISTRUL JURNAL
MODIFICĂRI CONTURI
D
Nr CORESPONDENTE
crt
C C C
P h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Achitarea materialelor de birou ch 604 5311 200
2 Achitarea serviciilor de op 623 5121 10.000
publicitate
3 Achitarea cheltuielilor cu ch 625 5311 150
deplasările
4 Întocmirea facturii pentru ff 4111 % 3.600
veniturile din chirii
706 3.000
4427 600
5 Încasarea anticipată a creanţei op % 4111 3.600
5121 3.530
667 70
6 Regularizarea TVA nc 4427 4423 600
7 Închiderea conturilor de venituri 706 121 3.000
8 Închiderea conturilor de venituri nc 121 % 10.420
604 200
623 10.000
625 150
667 70
9 Reportarea pierderii nc 117 121 7.420

1. Care dintre următoarele modalităţi de calcul corespunde procedurii de calcul a valorii nominale a
unei acţiuni:
a) VN = Capital social/Număr de acţiuni sau părţi sociale;
b) VN = Capital propriu/Număr de acţiuni sau părţi sociale;
c) VN = Capital permanent/Număr de acţiuni sau părţi sociale.
2. Se recepţionează un program informatic realizat în unitate, pe parcursul mai multor perioade de
calcul a costurilor, în valoare de 800 lei, amortizabil în 4 ani, care se scade din evidenţă după 3 ani de
utilizare. Care sunt înregistrările contabile corecte în acest caz?
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
a) 233 = 721 800 b) 233 = 721 800 c) 233 = 722 800

208 = 233 800 208 = 233 800 208 = 233 800
6811 = 2808 600 6811 = 2808 600 6811 = 2808 600
% = 208 800 % = 208 800 % = 208 800
2808 600 2808 600 2808 600
6582 200 6583 200 6582 200
3. În situaţia în care costul de achiziţie este folosit ca preţ de înregistrare pentru evidenţa stocurilor,
diferenţele de preţ se înregistrează:
a) în contul 308;
b) în contul 348;
c) în nici un cont pentru că nu există diferenţe de preţ.
4. Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime”:
a) apare în activul bilanţier cu semnul ’’-’’ sau ’’+’’, după caz;
b) apare numai în activul bilanţier şi numai cu semnul ’’-’’ ;
c) apare numai în elemente de pasivul bilanţier cu semnul ’’+’’.
5. Care dintre următoarele formule contabile este în concordanţă cu explicaţia dată:
a) cumpărarea de mărfuri de la furnizori:
% = 404 12.000
371 10.000
4426 2.000
b) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute: 607 = 371 10.000
c) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute: 711 = 371 10.000
6) Avansurile acordate unui furnizor de bunuri şi servicii se înregistrează în contabilitate cu ajutorul
contului:
a) 419; b) 409; c) 461.
7) Impozitul reţinut din drepturile salariale în sumă de 70 lei se înregistrează:
a) 6451 = 444 70
b) 421 = 444 70
c) 444 = 5121 70
8) Care este semnificaţia următoarei formule contabile? 503 = 509 1.000
a) răscumpărarea acţiunilor emise de alte societăţi;
b) cumpărarea, cu plata ulterioară, de acţiuni emise de alte societăţi;
c) cumpărarea de acţiuni proprii cu plata ulterioară.
9) Care dintre următoarele formule contabile este în concordanţă cu explicaţia dată?
a) rambursarea unui credit bancar pe termen scurt în sumă de 5.000 lei : 5121 = 5191 5.000
b) se înregistrează dobânzile datorate aferente unui credit bancar pe termen lung în sumă de
1.000 lei : 666 = 1681 1.000
c) acordarea unui avans de trezorerie unui salariat în vederea acoperirii cheltuielilor aferente
deplasării în sumă de 500 lei: 425 = 5311 500
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
10) Pornind de la premisa conform căreia soldul contului 711 înainte de închidere prin contul 121 este
creditor cu suma de 5.000 lei, formula contabilă de închidere a contului de venituri este:
a) contul 711 nu poate avea sold înainte de închidere prin contul 121 deoarece conturile de
venituri nu au sold;
b) 711 = 121 5.000;
c) 121 = 711 5.000.
11) Se constituie societatea comercială „Iniţiativa” S.A. care va avea capitalul social constituit din
5.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune. Aportul la capitalul social se prezintă sub
următoarea formă:
 Un autoturism evaluat la valoarea de aport de 10.000 lei;
 Un calculator evaluat la valoarea de aport de 1.000 lei;
 Un alt calculator evaluat la valoarea de aport de 3.000 lei;
 Diferenţa reprezintă aport sub formă de lichidităţi depuse în conturile bancare ale
societăţii în cauză.
Să se înregistreze în evidenţa cronologică şi sistematică aceste operaţiuni, întocmindu-se în
urma acestor operaţiuni bilanţul final al S.C. „Iniţiativa” S.A.
12) Societatea comercială „Happy house” S.A. are capitalul social constituit dintr-un număr de 20.000
de acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune şi are următoarea situaţie financiară la începutul
BILANŢ INIŢIAL
Clădiri 225.000 Capital social subscris vărsat 200.000
Disponibil bancar 20.000 Prime de aport 5.000
Casa 5.000 Rezerve din reevaluare 2.000
Alte rezerve 40.000
Rezultat reportat (pierdere) 7.000
Credite bancare pe termen lung 4.000
Datorii furnizori 6.000
Societatea comercială „Happy house” S.A. înregistrează următoarele operaţiuni:
 Majorează capitalul social prin emisiunea a 2.000 de noi acţiuni;
 Ulterior emisiunii de noi acţiuni, îşi majorează capitalul social prin încorporarea în
capitalul social a ½ din primele de aport constituite, a ½ din rezervele din reevaluare şi
a ¼ din valoarea altor rezerve.
Să se înregistreze în evidenţa cronologică şi sistematică aceste operaţiuni şi să se întocmească
bilanţul final la sfârşitul exerciţiului financiar.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro

Noţiunea de inventariere = procedeu de verificare faptică a existenţei şi stării bunurilor, creanţelor şi
datoriilor aparţinând unei entităţi
Legătura cu celelalte procedee ale metodei contabilităţii:
 Consemnarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice (TOE) în documente;
 Înregistrarea datelor din documente în conturi;
 Controlul exactităţii înregistrărilor cu ajutorul balanţei de verificare;
 Confruntarea informaţiilor din conturi şi punerea lor de acord cu realitatea prin intermediul
inventarierii;
 Ajustarea anuală a conturilor şi întocmirea situaţiilor financiare.
Inventarierea este procedeu obligatoriu prin lege: cel puţin o dată pe an (la încheierea
exerciţiului financiar).
Funcţiile inventarierii:
1) Control a concordanţei dintre informaţiile contabile şi realitate – pot să apară diferenţe între
soldurile scriptice ale elementelor inventariate şi realitate din următoarele cauze:
 Factori obiectivi: bunurile materiale pot suferi pe timpul transportului, depozitării, manipulării
modificări cantitative (evaporare, oxidare, uscare = perisabilităţi) sau calitative (expirarea termenului
de garanţie, depozitare necorespunzătoare)
 contabilitatea nu poate surprinde şi înregistra acţiunea acestor factori în timp real
 Factori subiectivi: sustrageri, furturi, proastă gestiune
 Erori umane: confuzii între sortimente sau alte erori în evidenţa operativă ca urmare a
nepriceperii sau neglijenţei personalului; omiterea înregistrării unor documente primare, înregistrarea
eronată sau de mai multe ori
 Calamităţi, cazuri de forţă majoră
Rolul acestei funcţii:
 Stabilirea plusurilor şi minusurilor de inventar în vederea punerii de acord a contabilităţii cu
realitatea şi delimitării răspunderilor
 Identificarea bunurilor neutilizate, comenzilor sistate, creanţelor neîncasate şi a cauzelor lor -
creşterea eficienţei activităţii
 Estimarea riscurilor specifice entităţii
2) Stabilire a situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului – inventarierea premerge închiderea

conturilor şi întocmirea situaţiilor financiare- Se confirmă realitatea activelor şi a datoriilor –
premisă pentru determinarea situaţiei nete din bilanţ, a rezultatului din contul de profit şi pierdere
3) Calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi vânzărilor – cazul inventarului intermitent în
evidenţa stocurilor, conform căruia:
 Aprovizionările se înregistrează direct la cheltuieli, fără a se folosi conturi de stocuri
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
 La sfârşitul perioadei (lunii) se determină prin inventariere stocul faptic, acesta se înregistrează
în conturi de stocuri ca existent final al lunii şi corectează astfel cheltuielile înregistrate anterior
care poate s-au dovedit prea mari în raport cu consumurile reale; astfel:
Ieşiri de stocuri (consum, vânzare) = Stocuri iniţiale (determinate prin inventariere la sfârşitul
lunii precedente) + Intrări de stocuri în cursul perioadei (aprovizionări sau producţie) – Stocuri
finale (determinate prin inventariere la sfârşitul lunii curente)
În acest mod, inventarierea permite determinarea cheltuielilor materiale şi a veniturilor din producţia
stocată (pentru produse finite).
Clasificare:
a) După momentul în care se efectuează:
- Periodice – la latitudinea entităţii în funcţie de particularităţile fiecărei gestiuni şi vitezei de rotaţie a
elementelor
Ex. gestiunile de mijloace băneşti se inventariază lunar
- Anuale – obligatorii înainte de închiderea conturilor şi întocmirea situaţiilor financiare (SF) – lucrări
complexe, de durată
Astfel, data inventarierii nu se suprapune cu 31 dec.: se va ţine seama pentru închiderea conturilor de
datele inventariate înainte de 31 dec precum şi de intrările şi ieşirile elementelor între data
inventarierii şi 31 dec
b) După sfera de cuprindere:
- Generale – cuprind toate elementele de activ, capitaluri proprii și datorii – cazul inventarierilor
anuale
- Parţiale – cuprind anumite elemente sau gestiuni – cazul inventarierilor periodice
c) După modalitatea de efectuare:
- Totale: asupra tuturor sortimentelor care formează un element patrimonial sau asupra tuturor
bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor
- Prin sondaj: cuprind anumite sortimente sau bunuri dintr-o gestiune. Acestea pot fi extinse dacă se
constată nereguli
d) După condiţiile în care se desfăşoară:
- Ordinare: caracter normal, planificat
- Extraordinare: impuse de situaţii de excepţie cum sunt: Predarea-primirea de gestiuni; Cererea
organelor de control; Calamităţilor; Divizării sau comasării de gestiuni
Etape specifice:
Pregătirea inventarierii – măsuri organizatorice şi lucrări contabile:
1) Măsuri organizatorice, printre care:
 Constituirea comisiilor de inventariere pe gestiuni
 Sigilarea căilor de acces în gestiuni
 Solicitarea unei declaraţii a gestionarului prin care să sesizeze nereguli de care are cunoştinţă
 Gruparea bunurilor pe sortimente şi pe categorii de preţuri
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
2) Lucrări contabile:
 Asigurarea înregistrării tuturor TOE în evidenţa operativă şi în contabilitate (sintetică, analitică)
 Verificarea exactităţii înregistrărilor prin comparaţii între evidenţa operativă şi contabilitate,
respectiv prin întocmirea balanţelor de verificare
Constatarea şi descrierea elementelor inventariate
Se realizează la locul de depozitare a bunurilor, prin întocmirea listelor de inventariere separat pe:
Locuri de depozitare, categorii de bunuri, persoane responsabile; Bunuri necorespunzătoare calitativ,
fără mişcare, creanţe incerte
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, calcule tehnice, dar există şi
posibilitatea inventarierii indirecte pentru elemente pentru care nu poate fi constatată existenţa şi
deci se utilizează datele din contabilitate (Exemplu bunuri ale entităţii, dar utilizate de terţi
(închiriate), disponibilităţile băneşti din conturi la bănci (din extrasele de cont bancare).
Evaluare: valoare de piaţă sau altă valoare curentă, denumită valoare de inventar (VI )care se
compară cu cea contabilă (VC), constatându-se:
 VI<VC pentru active, respectiv VI >VC pentru elemente de pasiv – situaţie în care se pot
constitui ajustări pentru deprecieri probabile
 Situaţia inversă, când se constată plusvalori probabile, care însă nu se înregistrează în
contabilitate (principiul prudenţei)
În final, rezultatele inventarierii se trec într-un proces verbal de inventariere, în care sunt
centralizate listele de inventariere, pe baza căruia:
 Se compensează lipsurile cu minusurile la inventar
 Se constituie sau se ajustează deprecierile constatate
 Se elimină din contabilitate eventualele pagube, care se pot imputa
Stabilirea şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate la inventariere – pe baza
procesului verbal de inventariere:
 Plusurile şi minusurile se pot compensa la sortimentele confundabile între ele, dacă privesc
aceeaşi gestiune şi perioadă
 Plusurile şi minusurile care au rămas după compensare se înregistrează în contabilitate - fie
următoarele exemple:
A. Înregistrarea plusurilor la inventar:
- Plus de materii prime
301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile prime” - în negru sau
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” - roşu
- Plus de produse finite
345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată”
B. Înregistrarea lipsurilor la inventar:
- Lipsuri de active imobilizate, integral amortizate
Gr. 28 “Amortizarea imobilizărilor corporale = ”Gr. 21 “Imobilizări corporale”
- Lipsuri de active imobilizate
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Gr. 6583 sau 6588 = ”Gr. 21 “Imobilizări corporale”

- Lipsuri de materii prime
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”
- Lipsuri de produse finite
711 “Venituri din producţia stocată” = 345 “Produse finite”

1. De ce inventarul nu trebuie să se confunde cu bilanţul, deşi ambele prezintă elementele unei entități
la un moment dat?
2. Daţi exemple de elemente pentru care este necesară inventarierea periodică (lunară, trimestrială,
semestrială).
3. Daţi exemple de elemente care cer inventarierea indirectă.
4. Care este lucrarea contabilă care se realizează imediat după încheierea inventarierii, adică după
înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate cu această ocazie?

Noţiune şi conţinut
Contul, care înregistrează separat pe fiecare element patrimonial/de rezultate, existenţele şi mişcările
nu asigură generalizarea întregii activităţi desfăşurate de entitate în cursul unei perioade – necesară
întocmirii periodice a situaţiilor financiare (SF).
Noţiune: Balanţa de verificare (BV) este un procedeu specific al metodei contabilităţii care asigură
verificarea exactităţii înregistrării tranzacţiilor şi operaţiilor economice în conturi, legătura dintre
conturile sintetice şi situaţiile financiare, legătura dintre conturile sintetice şi cele analitice, precum şi
centralizarea datelor contabilităţii curente
Conţinutul balanţei de verificare: Situaţie tabelară în care se preiau datele din conturi (sold
iniţial, rulaje, total sume, sold final). Conţine egalităţi proprii dublei înregistrări şi corespondenţei
conturilor.
Funcţiile balanţei de verificare:
a) Verificare a exactităţii înregistrării tranzacţiilor şi operaţiilor economice în conturi -
Identificarea erorilor de înregistrare în conturi prin intermediul egalităţilor valorice specifice BV.
Erorile pot fi generate de: nerespectarea principiului dublei înregistrări, trecerea eronată a sumelor
din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare şi apoi în BV, greşeli în stabilirea rulajelor, totalului
sumelor.
b) Legătură între conturile sintetice şi SF (situaţiile financiare)
Intermediază preluarea datelor din toate conturile sintetice folosite şi transpunerea lor în SF elaborate
la sfârşitul exerciţiului.
c) Legătură între conturile sintetice şi analitice
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Întocmirea unor balanţe de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic, astfel se controlează
concordanţa dintre sintetic şi analitic.
d) Centralizare a existenţelor, mişcărilor şi transformărilor elementelor situațiilor financiare
Permite cunoaşterea totalului modificărilor intervenite în volumul şi structura entității, a rezultatelor.
Se asigură compararea datelor de la începutul perioadei cu cele de la sfârşitul perioadei curente,
respectiv cu cele ale perioadelor anterioare.
e) Analiză a activităţii economice
Deşi oferă un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile, BV permite analize economice pe
termen scurt (un exerciţiu).
Clasificare:
a) După natura conturilor pe care le conţin:
 BV conturilor sintetice
 BV conturilor analitice – se întocmeşte înaintea balanţei sintetice
b) După numărul de egalităţi pe care le cuprind:
1) Cu o egalitate (cuprinde 2 coloane):
 fie balanţă a sumelor: Total sume debitoare = Total sume creditoare
 fie balanţă a soldurilor: Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale
creditoare
2) Cu două egalităţi (cuprinde 4 coloane): combinarea balanţei sumelor cu a soldurilor
3) Cu trei egalităţi (cuprinde 6 coloane):
 Totalul soldurilor iniţiale debitoare = Totalul soldurilor iniţiale creditoare
 Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
 Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Această BV tabelară permite stabilirea unei corelaţii între totalul rulajelor din BV şi totalul rulajelor
din evidenţa cronologică (Registrul Jurnal)
Există BV în formă şah: întocmită după principiul matriceal; cele 3 egalităţi nu se mai obţin între
totalurile coloanelor perechi, ci la întretăierea rândurilor cu coloanele, în care rulajele din perioada
curentă se înscriu pe conturi corespondente.
4) Cu patru egalităţi (cuprinde 8 coloane): balanţa cu trei egalităţi + a patra egalitate, a total
sumelor
De menţionat că aceste 4 egalităţi sunt valabile doar pentru luna ianuarie a exerciţiului. Pentru
celelalte luni, primele două coloane conţin date privind totalul sumelor precedente debitoare şi
creditoare, astfel:
 Totalul sumelor debitoare din balanţa (perioada) precedentă = Totalul sumelor creditoare
din balanţa (perioada) precedentă
 Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente = Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente
 Totalul sumelor debitoare la dat întocmirii balanţei = Totalul sumelor creditoare la dat
întocmirii balanţei
 Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
Întocmirea balanţei de verificare: se întocmesc, de regulă, lunar

Etape:
 Trecerea tranzacţiilor şi operaţiilor economice din evidenţa cronologică (Registrul Jurnal)
în evidenţa sistematică (Registrul Cartea Mare);
 Stabilirea elementelor conturilor;
 Transpunerea datelor din conturi în BV;
 Adunarea coloanelor BV şi verificarea egalităţilor dintre coloanele perechi.

1. Ce este balanţa de verificare?
2. Care pot fi motivele apariţiei unor inexactităţi privind înregistrarea unor operaţii economice în
conturi?
3. Cum poate fi reflectată legătura în dublu sens dintre balanţa de verificare şi Situaţiile financiare?
4. De ce este atât de importantă balanţa de verificare în efectuarea unor analize pertinente ale
activităţii economice?
5. Precizaţi motivul apariţiei erorilor de întocmire a balanţei de verificare.

Situaţiile financiare sunt documente de raportare periodică.
Lucrări preliminare întocmirii situaţiilor financiare:
 Verificarea înregistrării corecte în conturi a tranzacţiilor şi operaţiilor economice;
 Verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă, respectiv dintre contabilitatea
sintetică şi cea analitică;
 Ajustarea anuală a conturilor;
 Operaţii de regularizare;
 Operaţii de inventar;
 Operaţii de stabilire şi repartizare a rezultatului exerciţiului;
 Întocmirea balanţei de verificare;
 Întocmirea situaţiilor financiare.
Structura situaţiilor financiare cuprinde: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere
Situaţiile financiare – documente de raportare periodică
Prezentare: indică la un moment dat nivelul, mărimea fluxurilor reale şi monetare ale unei entităţi
juridice, provenite din relaţiile sale cu exteriorul, respectiv din activitatea internă sunt puternic
influenţate ca şi format, respectiv conţinut, de conceptele şi premisele sistemului contabil în care se
încadrează.
Astfel, sunt concepute în acord cu obiectivul sistemului contabil în cadrul căruia sunt elaborate
documentele de raportare financiară specifice unui sistem contabil pune în evidenţă, cu ajutorul unor
indicatori sintetici, sub forma recapitulaţiilor şi centralizărilor, totalitatea aspectelor care pot conduce
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
la formarea unei judecăţi asupra poziţiei financiare a entităţii şi a modificărilor sale în timp, respectiv
asupra performanţelor respectivei entităţi.
Situaţiile financiare – documente de raportare periodică
Periodicitate: anul calendaristic
Reglementări specifice: Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, modificată şi completată;
Ordinul nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.
Lucrări preliminare întocmirii situaţiilor financiare
Rolul situaţiilor financiare: de a verifica, de a efectua ajustări anuale ale conturilor şi de a centraliza
datele constituie astfel premisa pentru întocmirea situaţiilor financiare şi pentru asigurarea reflectării
cât mai fidele a poziţiei financiare şi a modificărilor sale anuale, respectiv a performanţei entităţii
juridice prin intermediul situaţiilor financiare.
Cine le efectuează: un profesionist contabil - fie personalul angajat şi conducătorul compartimentului
financiar-contabil, fie persoane din afara entităţii
Etapele de realizare:
 verificarea înregistrării corecte a tranzacţiilor şi operaţiilor economice
 verificarea concordanţei dintre contabilitatea analitică şi evidenţa operativă, respectiv între
contabilitatea sintetică şi cea analitică
 ajustarea anuală a conturilor
 întocmirea balanţei de verificare (a se vedea capitolele anterioare)

1. Evidenţiaţi diferenţele dintre următoarele structure contabile: cheltuieli în avana, respective
cheltuieli efective.
2. Care elemente de rezultat sunt influenţate de înregistrarea operaţiilor de inventar şi în ce mod?
3. Care este forma de prezentare a Bilanţului cerută de legislaţia românească în vigoare?
4. Care este forma de prezentare a Contului de profit şi pierdere cerută de legislaţia românească în
vigoare?

Să se facă analiza contabilă (în registrul jurnal) şi să se consemneze în evidenţa sistematică
următoarele operaţiuni, la sfârşit întocmindu-se balanţa de verificare şi bilanţul:
1. Se înfiinţează SC ANUL I BUSINESS SRL, societate pe acţiuni, cu un capital social de 400.000
lei, format din 4.000 acţiuni cu o valoare nominală de 100 lei/acţiune, subscrise în totalitate.
2. Se varsă contravaloarea acţiunilor de către acţionari, în cont bancar, transformându-se capitalul
social subscris nevărsat în capital social subscris vărsat.
3. Societatea achiziţionează o instalaţie de lucru la un preţ negociat cu furnizorul de 100.000 lei,
TVA 20%.
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
4. Pentru funcţionarea instalaţiei este nevoie de un produs soft pe care l-a achiziţionat de la un
furnizor la un preţ negociat de 4.000 lei, TVA 20%.
5. Se decide majorarea capitalului social, prin emisiunea a 2.000 acţiuni la un preţ de emisiune de
150 lei/acţiune; se varsă integral contravaloarea acţiunilor emise şi subscrise.
6. Se achită datoria faţă de furnizori dintr-un credit bancar pe termen lung, cu o dobândă anuală de
20%/an.
7. Se achiziţionează materiale de natura obiectelor de inventar a căror evidenţă se ţine la cost de
achiziţie la un preţ negociat cu furnizorul de 6.000 lei, TVA 20% şi se dau toate materiale de
natura obiectelor de inventar în folosinţă.
8. Se achiziţionează materii prime, a căror evidenţă se ţine la cost de achiziţie, la un preţ negociat cu
furnizorul de 20.000 lei, TVA 20%.
9. De asemenea, societatea a achiziţionat şi materiale auxiliare la un preţ negociat cu furnizorul de
9.520 lei inclusive TVA, evidenţa materialelor auxiliare se ţine la un cost standard de 9.200 lei.
10. Se dau în consum toate materiile prime şi ¼ din materialele auxiliare achiziţionate.
11. S-au inregistrat salarii în sumă de 10.000 lei, să se inregistreze totodată şi contribuţiile firmei
aferente salariilor (15,8% CAS; 5,2% CASS; 0,5% ŞOMAJ; 0,5% Accidente de muncă; 0,85%
Contribuţie concedii; 0,25% Fond garantare creanţe salariale) şi reţinerile salariaţilor (10,5%
CAS; 5,5% CASS; 0,5% ŞOMAJ; IMPOZIT SALARIU – 1.000 lei).
12. Se ridică de la bancă suma de 8.000 lei, din care se achită restul de plată aferente salariilor prin
casierie.
13. Societatea a încasat un avans în sumă de 40.000 lei de la un client prin virament bancar.
14. Din procesul de producţie au rezultat produse finite la un cost de producţie de 50.000 lei, care au
fost vândute la preţul de 80.000 lei, TVA 20%, ştiind că pentru aceste produse finite societatea a
încasat suma de 40.000 lei, iar pentru diferenţa de încasat a primit un effect de comerţ (bilet la
ordin) a cărui scadenţă la încasare este de 14 zile.
15. Un salariat pleacă în delegaţie la Bucureşti, în acest scop primeşte un avans de trezorerie de 600
lei, iar la întoarecere justifică avansul primit cu biletul de tren în sumă de 300 lei şi factura de
cazare în sumă de 150 lei, TVA 20%; suma neutilizată este depusă de către salariat la casierie.
Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii economice, inclusiv regularizarea TVA-ului şi
închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.
TEMA DE CONTROL NR. 2
Tema de control nr. 2 are ca subiect Studii de caz/aplicaţii privind contul – înregistrări
contabile.Tema de control reprezintă 20% din nota finală și se va preda personal la data de
prezentării la examen în sesiunea (!!! NU prin email sau căsuța poștală).
1. O entitate înregistrează pe parcursul unei perioade următoarele operaţii economice:
1. Achiziţionează materiale auxiliare la preţul de 10.000 lei, TVA 20%;
2. Achiziţionează un cântar electronic în valoare de 1.350 lei, TVA 20 % și piese de schimb pentru un
autoturism în valoare de 750 lei, TVA 20 %;
3. Achiziţionează mărfuri în valoare de 1.500 lei, TVA 20 %;
Str. Horea nr. 7
Tel.: 0264-59.91.70
Fax: 0264-59.01.10
tbs@tbs.ubbcluj.ro
www.tbs.ubbcluj.ro
4. Se consumă materii prime în valoare de 500 lei;

5. Se vând mărfuri achiziționate la valoarea de 500 lei cu preţul de vânzare de 700 lei, TVA 20%;
6. Achiziţie de ambalaje în valoare de 500 lei, TVA 20% și materiale pentru ambalat în valoare de
200 lei, TVA 20 %;
7. Se dau în consum piesele de schimb aflate în stoc;
9. Se încasează prin virament bancar valoarea mărfurilor vândute;
10. Se ridică de la bancă suma de 2.000 lei și se achită c/v cântarului achiziţionat;
11. Se regularizează TVA-ul;
12. Se închid conturile de venituri și cheltuieli.
2. O entitate prezintă următoarea situaţie iniţială a Registrului Cartea Mare:
Cont 2133 “Mijloace de transport” SID 5.000 lei, Cont 2813 “Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantaţiilor” SIC 3.000 lei, Cont 2131 “ Echipamente tehnologice” SID 2.000
lei, Cont 301 “Materii prime” SID 500 lei, Cont 4111 “Clienţi” SID 500 lei, Cont 5311 “Casa în lei”
SID 1.500 lei, Cont 401 “Furnizori” SIC 2.000 lei, Cont 5191 „Credite bancare pe termen scurt” SIC
1.000 lei, Cont 1012 “Capital subscris vărsat” SIC 3.000 lei, Cont 1061 “Rezerve legale” SIC 500 lei.
Se cere:
1. Să se reflecte în contabilitatea entităţii următoarele operaţii economice – Registrul Jurnal,
iar apoi să se înregistreze operațiile în Registrul Cartea Mare
2. Să se prezinte Bilanţul final și Contul de profit și pierdere final al entităţii.
Operaţii economice:
1. Din numerarul existent în casierie se depune la bancă suma de 1.000 lei;
2. Se achiziţionează de la un furnizor mărfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 20%;
3. Se achită datoria faţă de furnizorul de mărfuri astfel: 200 lei prin virament bancar, 150 lei dintr-un
credit bancar pe termen scurt (mai întâi evidențiem primirea creditului și apoi achitarea datoriei față
de furnizor), iar pentru diferenţă se emite un bilet la ordin;
4. Se constată o depreciere a materiilor prime în valoare de 50 lei și a mărfurilor în valoare de 100 lei;
5. Se înregistrează amortizarea mijlocului de transport în valoare de 1.000 lei și a utilajului în valoare
de 200 lei;
6. Se vând o parte din mărfuri la preţ de vânzare 800 lei, TVA 20%, costul de achiziţie al mărfurilor
vândute a fost de 500 lei;
7. Se dau în consum materii prime știind că, cost de achiziţie al acestora a fost de 100 lei;
8. Se vinde mijlocul de transport deţinut cu preţ de vânzare 2.000 lei, TVA 20%, știind că mijlocul de
transport este amortizat în proporție de 80%;
9. Se prestează unui client un serviciu de transport în valoare de 1.500 lei, TVA 20%;
10. Se încasează c/v serviciului prestat clientului astfel: 400 lei prin acceptarea unui bilet la ordin, iar
diferenţa prin virament bancar;
11. Se regularizează TVA -ul;
12. Se închid conturile de venituri și cheltuieli.

ILR0009 Bazel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ILR0009 Bazel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Business

Str. Horea nr. 7

1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

1.3. Descrierea cursului:

Competenţe dobândite prin absolvirea disciplinei:

1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

Unitatea 11: Inventarierea elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii

1.6. Materiale bibliografice

1.9. Politica de evaluare şi notare

La data prezentării la examenul scris

1.10. Elemente de deontologie academică

1.11. Studenţii cu dizabilităţi

1.12. Strategii de studiu recomandate

Unitatea 1: Cadrul general de organizare şi conducere a contabilităţii

Unitatea 1: Cadrul general de organizare şi conducere a contabilităţii

În concordanţă cu stadiul de dezvoltare a teoriei şi practicii contabile şi în legătură cu mediul social-

a. producătorii de informaţii contabile (managerii entităţilor şi contabilii);

teoretice şi practice referitoare la comportamentul entităţilor, referitoare la gestiunea afacerilor

Unitatea 2: Concepţii şi teorii referitoare la obiectul contabilităţii. Caracterizarea elementelor

situaţiei entităţii şi a furnizării informaţiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori. Aceste

A. Ce posedă titularul de patrimoniu: B. Ce datorează titularul de patrimoniu:

SITUAŢIA NETĂ (Qwners’s

Structura patrimoniului pe baza concepţiei juridice (şi a altor concepţii)

Trăsăturile specifice ale abordării contabilității

Postulate, principii şi reguli

EXISTENŢEI ŞI STĂRII MIŞCĂRII ŞI TRANSFORMĂRII

b) în cazul vânzărilor de bunuri20:

Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii

De unde provin aceste resurse,

Utilizări pe Utilizări pe Pe ce perioadă de timp entitatea

CAPITAL CAPITAL CAPITAL CAPITAL

Concepţia financiară cu privire la obiectul contabilităţii

Capital fix + Capital circulant Concepţia

Utilizări stabile + Utilizări temporare

CP+DAT Capitaluri proprii + Capital străin Concepţia

Resurse permanente + Resurse temporare

Tema de reflecție nr. 2:

Unitatea 3: Principiile, procedeele şi instrumentele contabilităţii

Cuantificarea monetară = exprimarea în unităţi monetare a tranzacţiilor şi operaţiilor economice,

Procedeele şi instrumentele contabilităţii

Gruparea şi ordonarea informaţiilor culese = ordonarea elementelor elementelor de activ, capitaluri

înregistrate numai veniturile și cheltuielile aferente acelui

Unitatea 4: Definirea şi caracterizarea elementelor situaţiilor financiare

- din dorinţa întreprinderii de a avea un comportament de o manieră echitabilă (ecologizarea zonei);

Caracterizarea generală a capitalurilor proprii

Necorporale Cheltuieli de constituire, cheltuieli de

Corporale Terenuri; construcţii; instalaţii tehnice;

Financiare Titluri de participare; interese de participare;

Stocuri Materii prime; materiale consumabile;

Investiţii financiare Titluri de plasament; acţiuni proprii; alte

Numerar din casieria unităţii;

Datorii pe Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;

Datorii pe Furnizori; efecte comerciale de plătit; datorii

b. Provizioane pentru Provizioane pentru litigii; provizioane pentru

Venituri în avans; subvenţii pentru investiţii

De provenienţă Capital social; prime legate de capital

Definirea şi caracterizarea elementelor din Contul de profit şi pierdere

Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape, după cum urmează:

1. venituri din producţia stocată;

din exploatare (1) financiare (2) Cheltuieli = (1) + (2)

- cu stocurile; - privind imobilizările financiare;

din exploatare (1) financiare (2) Venituri = (1) + (2)

- din vânzări de produse, - din imobilizări financiare;