CAPITOL: TEORIA RELATIVITĂŢII RESTRÂNSE (T.R.R.

)
POSTULATELE TEORIEI RELATIVITĂŢII RESTRÂNSE
ŞI TRANSFORMĂRILE LORENTZ

1.Principiul relativităţii al lui Einstein

2.Principiul invarianţei vitezei luminii
3.Transformările Lorentz

Cinematică relativistă – Problema 6

3.Transformările Lorentz
4.De cugetat
a.Hermann Minkowski - „Spaţiul luat separat şi timpul luat separat vor deveni simple umbre şi numai un fel
de asociere a lor va supravieţui.”
b.Albert Einstein - „Timpul şi spaţiul sunt moduri în care gândim şi nu condiţii în care trăim”; timpul este
„doar o încăpăţânată iluzie”.

BAZELE EXPERIMENTALE ALE TEORIEI RELATIVITĂŢII RESTRÂNSE (proiect)

1.Experimentul lui Fizeau (existenţa eterului)

2.Experimentul Michelson – Morley (existenţa eterului)
3.Experiment virtual

CINEMATICĂ RELATIVISTĂ

1.Evenimente nesimultane în locuri diferite

2.Evenimente simultane în locuri diferite (relativitatea simultaneităţii)

2.Evenimente simultane în locuri diferite 3.Dilatarea timpului

3.Intervalul de timp dintre două evenimente din acelaşi loc („dilatarea timpului”)
4.„Contracţia lungimilor”
5.Compunerea relativistă a vitezelor
6.Probleme

1
 1. C.XI – XII – pag. 43 – pr. 1.7.9. – Un mezon se deplasează cu viteza v = 0,99c de la locul de formare până
la cel de dezintegrare pe o distanţă l0 = 3 km. Se cer: a) timpul de zbor al mezonului în sistemul propriu (mobil);
b) timpul de zbor în sistemul fix; c) distanţa de zbor în sistemul fix.
2. O bară se deplasează cu viteza constantă v în raport cu un referenţial inerţial pe direcţia lungimii sale.
Pentru ce valoare a vitezei v diferenţa dintre lungimea proprie şi cea cinematică a barei reprezintă f = 0,5 % din
lungimea sa proprie?
3. Cea mai apropiată galaxie de Pământ este Proxima Centauri şi se află la o distanţă de 2·10 6 a-l
(1 a-l = 9,46·1015 m). a) Cât timp ne-ar trebui să ajungem la această galaxie dacă ne-am deplasa cu o navă
cosmică care ar atinge o viteză v = 0,99c? b) Cu ce viteză ar trebui să ne deplasăm ca să ajungem în Proxima
Centauri în 28 ani?
4. Două particule instabile se deplasează în raport cu un referenţial inerţial (S) de-a lungul aceleaşi drepte, în
acelaşi sens, cu viteza v = 0,99c. Distanţa dintre cele două particule, măsurată în referenţialul (S) este l = 12 m.
La un moment dat cele două particule se descompun simultan în raport cu referenţialul propriu (S/). a) Care este
intervalul de timp măsurat în (S) între momentele descompunerii celor două particule? b) În ce ordine se
descompun cele două particule pentru un observator din referenţialul (S)?
5. Două particule relativiste se apropie una de alta cu vitezele v1 = 0,5c şi, respectiv, v2 = 0,75c, în raport cu un
referenţial legat de Pământ. Care este viteza relativă a particulelor în referenţialul propriu al uneia dintre
particule?
6. O riglă cu lungimea proprie l0 = 1 m este înclinată faţă de axa Ox a sistemului de referinţă propriu cu
unghiul α0 = π/4. Sub ce unghi se vede rigla dintr-un referenţial care se deplasează cu viteza v = c/2 după
direcţia Ox?

DINAMICĂ RELATIVISTĂ

1.Dependeţa masei de viteză

2.Relaţia relativistă masă - energie
3.Relaţia relativistă energie – impuls
4.Relaţia relativistă energie cinetică - impuls
5.Probleme
1. C.XI – XII – pag. 44 – pr. 1.7.13. – Un electron, respectiv un proton, parcurg o regiune dintr-un câmp
electric în care diferenţa de potenţial este U = 1 mV. Să se determine variaţia relativă a diametrelor celor două
particule în urma trecerii prin câmpul electric.
2. C.XI – XII – pag. 44 – pr. 1.7.16. – Un electron pătrunde într-un câmp magnetic de inducţie B = 3∙10-2 T şi
descrie un arc de cerc cu raza r = 10 cm. Se cer: a) viteza şi impulsul electronului; b) energia cinetică a
electronului.
3. C.XI – XII – pag. 44 – pr. 1.7.20. – O particulă α (m0 = 6,65∙10-27 kg) are energia cinetică Ec = 500 MeV şi
se mişcă pe o traiectorie circulară de rază r = 80 cm. Să se afle: a) impulsul particulei; b) inducţia câmpului
magnetic; c) perioada şi frecvenţa de rotaţie.
4. C.XI – XII – pag. 44 – pr. 1.7.22. – Până la ce energie cinetică pote fi acceelerată o particulă α într-un
ciclotron, dacă variaţia relativă a masei particulei nu trebuie să treacă de k = 10% ?
5. C.XI – XII – pag. 45 – pr. 1.7.24. – O particulă α are masa de repaus de 4 ori mai mare decât masa de
repaus a unui proton. Se constată că masa de mişcare a unui proton este egală cu masa de repaus a particulei α.
şe cere viteza protonului.
6. C.XI – XII – pag. 45 – pr. 1.7.27. – O cantitate de 2 kg apă este încălzită între 20°C şi 80°C. Se cere
variaţia absolută a masei de apă supusă încălzirii.
7. Un atom de Fe are masa de repaus m0 = 55,85 u. Atomul se deplasează cu viteza v = 0,88c. Ce element pare
a fi văzut din mişcare?
8. Ce valoare are viteza unui corp al cărui impuls relativist este egal cu dublul impulsului său newtonian?
9. Cu ce viteză se deplasează un corp a cărui densitate măsurată din mişcare este cu n = 10% mai mare ca
densitatea măsurată din repaus?

2
 10. Ce valoare are masa de repaus a unui mezon pentru care produsul p·c = 130 MeV, iar energia de mişcare
relativistă (energia cinetică) are valoarea Ec = 50 MeV?
11. Energia mezonilor rapizi din razele cosmice este de 3 GeV, iar energia lor de repaus este de 100 MeV. Ce
distanţă străbat aceşti mezoni prin atmosferă în timpul lor de viaţă dacă în referenţialul propriu au un timp de
viaţă egal cu 2,2·10-6 s?
6.Verificarea experimentală a teoriei relativităţii restrânse (3 exemple)

Bibliografie:
1.Manual clasa a XII-a (primit de la şcoală)
2.Manual clasa a XI-a ( înainte de 1989) – site: manualul.info (manuale din „Epoca de aur”)
3.Compendiu de Fizică
4.Richard Feynman - „Fizică modernă” – vol. 1