TESTE de MATEMATICĂ

PENTRU ADMITERE

FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ

DISCIPLINA: MATEMATICĂ

IULIE 2020

NOTĂ:

1. Subiectele rezolvate sunt orientative şi au acelasi nivel de dificultate

cu cele din Culegerea de teste de admitere 2020.
2. Subiectele rezolvate respectă programa de concurs pentru disciplina
Matematică.
3. Pentru o mai bună pregătire pentru concurs, recomandăm
rezolvarea problemelor din culegerea de teste de admitere 2020 .

Sef de lucrări Dr. Mihai Ilea

Departamentul de Stiinţe Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală,

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi

Str. M.Kogălniceanu 9-13, Iaşi, mihai.ilea@umfiasi.ro ; ileamihai2004@yahoo.com

 TEST 1

2x
1. Să se găsească o primitivă F a funcţiei f : R  R , f ( x)  , cu : F (0)  3 .
x 1
2

 Funcţia F (x) este o primitivă a funcţiei f (x) dacă: F ' ( x)  f ( x)

 F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C  F ( x)  ln x 2  1  C

 x 2  1  t  2 xdx  dt
2x 
  x 2  1 dx   dt  ln t  C  ln x 2  1  C

 t
 F (0)  3  3  ln 1  C  C  3

 F ( x)  ln x 2  1  3

1
2. Să se calculeze : I   [( x  1) 4  x 4 ]dx .
0

1 1 1 1
1 31 1
  [( x  1)  x ]dx   ( x  1) dx   x dx   [( x  1) 4 dx     6
4 4 4 4

0 0 0 0
5 5 5


 x  1  t  dx  dt

1
 0 [( x  1) dx   x  0  t  1, x  1  t  2
4

2
 t 4 dt  31
1 5
 x

 f (t )dt
3. Se consideră funcţia : . Să se calculeze : l  lim 0

x  x 2010

x x
t 2010 t 2
  f (t )dt   (t  t  1)dt   t
2009

0 0
2010 2
x

 f (t )dt t 2010  1005t 2  2010t  1

 l  lim 0
 lim ( )
x  x 2010 x  2010t 2010  2010

x2 1
4. Determinaţi constantele  ,  astfel încât: lim (  x   )  0
x  x 1

x2 1 x 2 (1   )  x(   )  (1   )
 lim (  x   )  0  lim ( )0
x  x  1 x  x 1
 Avem condiţia: 1    0    1
x(1   )  (1   )
 lim ( )  0  1    0    1
x  x 1

x4 2
5. Să se calculeze : l  lim .
x 0 x

0
 Avem cazul de nedeterminare: .
0
1
 Am folosit formula : ( u )'  u' .
2 u

x4 2 1 1
 l  lim  lim  .
x 0 x x  0
2 x4 4

1 x 
6. Să se rezolve ecuaţia : 1  x  0 ,   
1  x
 1 x 
 1  x  0  x 2 (    )  x( 2   2 )   (    )  0
1  x

 x 2  x(   )    0  x  { ,  }

7. Fie matricele: .

Să se calculeze: .

 4 0 0
 
 X  A  B  C  0 4 0
 0 0 4
 

 4 0 0  4 0 0  16 0 0 
    
 X 2  X  X   0 4 0  0 4 0    0 16 0 
 0 0 4  0 0 4   0 0 16 
 
16 0 0  4 0 0   64 0 0   4 3 0 0 
      
 X  X  X   0 16 0  0
3 2
4 0    0 64 0    0 4 3 0 
 0 0 16  0
  0 4   0 0 64   0 0 4 3 
 4n 0 0 
 
 Se demonstrează prin inducţie că : ( A  B  C ) n   0 4 n 0   4 n I 3 .
 0 0 4n 
 
x  y  z  0

8. Sistemul de ecuaţii  x  y  2 z  0 are numai soluţia nulă (0, 0, 0) dacă:
x  y  z  0


 Sistemul de ecuaţii are numai soluţia nulă  det A  0

 1 1
 1  2  0   2    2  0    {1,2}
1 1 1

   R  {1,2}
 1 
9. Fie matricea : A    . Să se determine  astfel încât să fie îndeplinită
1 1 
1 1  1 1  4 4
următoarea relaţie : A     A   
 1   1  4 4

 1 1 1   1 1 1   2 1   
 A        .

  1  1 1    1   1   1   
 1 1  1 11    2 1  
   A       2
.
  1   11 1  1   1   
1   2 1     2 1     4 4  3   2  4
           1.
     2
 1   1    1   1     4 4  2  2  4

10. Să se afle valorile pare ale parametrului  pentru care matricea:

nu este inversabilă.

 Matricea: A nu este inversabilă  det A  0 .

1 1 1
  1 1  0   2  3  2  0    {1,2} .
1  2

   2.

x2
2
11. Să se calculeze: I   dx .
1 x ( x  1)
2

Considerăm : x 2 ( x  1)  0  x1  0, x2  1 cu multiplicitatile: m1  2, m2  1

 Ax ( x  1)  B( x  1)  Cx 2  x  2

x2 A B C  A  C  0
Fie : 2   2   
x ( x  1) x x x  1  A  B  1  A  1, B  2, C  1
 B  2


x2
2 2 2 2
1 1 1
I  2 dx   dx  2 2 dx   dx  2 ln 2  ln 3  1
1 x ( x  1) 1
x 1 x 1
x 1
 ln 2
ex
12. Să se calculeze : I  
0 e2x  2
dx .

1
 Fie notaţia: e x  t  x  ln t  dx  dt .
t
 Stabilim capetele de integrare: x  0  t  1, x  ln 2  t  2 .
ln 2 2 2
e x dx t 1 1 1 1 2
I 
0
2x
 2
e  2 1 (t  2) t
dt   2
1 t  2
dt 
2
arctg 2 
2
arctg
2
.

1
13. Să se calculeze : I   dx .
sin x

 x x 2
tg 2  t  2  arctgx  x  2arctgx  dx  1  t 2 dt

 x
Folosim notaţiile:  2tg .
sin x  2 2t

 2 x 1 t2
 1  tg
2

1 1 t 2 2 1 x
I  dx    dt   dt  ln t  C  ln tg  C .
sin x 2t 1  t 2
t 2

x x
1
14. Să se rezolve integrala : I   dx .
0
x 1

 x  t  x  t 2  dx  2tdt
Fie: 
 x  0  t  0, x  1  t  1

x x t3  t2 t 1
1 1 1
I  dx  2 2 dt  2 (t  1  2 )dt  t 2  2t  ln(t 2  1)  2arctgt
0
x 1 0 t 1 0 t 1

I  3  ln 2 
2
 2
x
15. Să se calculeze: I   dx .
1
x 1

 x x t2 2t
 t  t x
2
 dx 
 x 1 x 1 1 t 2
(1  t 2 ) 2
Fie : 
 2 6
 x  1  t  2 , x  2  t  3

t2 t2 t2 A B C D
     
(1  t )
2 2
(t  1)
2 2
(t  1) (t  1)
2 2
t  1 (t  1) 2
t  1 (t  1) 2

2B 2D 1 1 1 1
I  2 A ln t  1   2C ln t  1    ln t  1   ln t  1 
t 1 t 1 2 2(t  1) 2 2(t  1)

 A(t  1)(t  1) 2  B(t  1) 2  C (t  1)(t  1) 2  D(t  1) 2  t 2


 A  C  0
  A  B  C  D  1

 1 1
  A  2 B  C  2 D  0  A   4 , B  C  D  4

 A  B  C  D  0


 TEST 2

x( x  1) 4  x  5x 2
1. Să se rezolve ecuaţia : 
5 2 x 1 x

x( x  1) 4  x  5x 2
  2 x 2  3x  20,  5 x 2  2 x  2
5 2 x 1 x

9
 7 x 2  5x  18  0  x  {2, }
7
x y z
2. Să se calculeze determinantul: x 2
y 2
z2
yz xz xy

METODA 1

 Vom înmulţi prima coloană cu (-1) şi o vom aduna la coloanele doi şi trei.
x y z x yx zx x 1 1
 x2 y2 z  x2
2
y2  x2 z  x  ( y  x)( z  x) x 2
2 2
yx zx
yz xz xy yz z ( x  y) y( x  z) yz z y

 Vom înmulţi coloana a treia cu (-1) şi o vom aduna la a doua coloană.

x 1 1 x 0 1 x 0 1
 x2 x y x  z  x2 yz x  z  ( y  z) x 2 1 xz
yz z y yz yz y yz 1 y

 Vom înmulţi coloana a treia cu (-1) şi o vom aduna la prima coloană.

0 0 1
  xz 1 x  z  ( xz  yx  yz )
y( x  z) 1 y
 x y z
 x2 y2 z 2  ( x  y)( x  z)( z  y)( xy  xz  yz )
yz xz xy

METODA 2 : Prin calcul direct

3. Se consideră matricea: . Atunci este:

0 0 0  0 0 0  0 0 0
    
 A  A  A  1
2
0 1 1 0 1  0 0 1
0 0 1   0 0 1   0 0 1 

0 0 0  0 0 0  0 0 0
    
 A  A  A  0
3 2
0 1 1 0 1  0 0 1
0 0 1   0 0 1   0 0 1 


0 0 0
 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A   0 0 1  n

0 0 1
 

4. Fie A= şi polinomul . Să se găsească parametrul

x astfel încât : .

 0 x 0  0 x 0   x 0 x   0 4x 0 
      
 A  A  A   1 0 1  1 0 1    1 x 1  , 4 A   4 0 4 
2

 1 0 1  1 0 1   1 x 1   4 0 4
      

 x  4  4x x   0 0 0
   
 f ( A)  O3    15 x  4  15    0 0 0   x  R
  15  11  0 0 0 
 x
 Nu putem determina parametrul x .
5. Fie matricea: . Să se calculeze numărul: .

 1 0  1 0   1 0 
 A 2  A  A       
 0 3  0 3   0 9 
 1 0  1 0   1 0 
 A3  A 2  A       
 0 9  0 3   0 27 
 1 0  1 0   1 0 
 A 4  A3  A       
 0 27  0 3   0 81
1
1 0 1
 det( A 4 )  81 
81 0 1 81

dx
6. Să se calculeze  1  sin x  cos x ( Integrală cu aplicaţii în prelucrarea
semnalelor)
x x
2tg1  tg 2
 Vom folosi formulele: sin x  2 , cos x  2
x x
1  tg 2 1  tg 2
2 2
x 2
 Fie notaţia: tg  t  x  2arctgt  dx  dt
2 1 t 2
dx 2 1 1
  1  sin x  cos x   1  t 2
2t 1 t 2
dt  2
2(t  2)
dt  ln t  2  C
1 
1 t 2
1 t 2
dx x
  1  sin x  cos x  ln tg 2 1  C

x 
7. Fie f : D  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind că
x  x 1
2

f ' (1)  0

x 2  x  1  ( x   )(2 x  1)  x 2  2x  1  
 f ' ( x)  
( x 2  x  1) 2 ( x 2  x  1) 2
3
 f ' (1)  0    0   0
9
 1
8. Să se calculeze I   dx ,unde x  R (Integrală cu aplicaţii în
x  4x  5
2

epidemiologie)

 x  2  t  dx  dt
1 1 
  x 2  4 x  5dx   ( x  2) 2  1 dx   1 dt  arctgt  C
 t 2  1

1
 x 2
 4x  5
dx  arctg ( x  2)  C

9.. Fie funcţia : . Să se calculeze .

1 2x  1
 f ' ( x)  (1  x  x 2 )' 
1 x  x 2
1 x  x2
19
 f ' (9) 
91

10.Să se găsească punctul de minim al funcţiei f : R  R , f ( x)  4 x 3  6 x 2  24 x  1

 Punctele de extrem local se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

 f ' ( x)  12 x 2  12 x  24  f ' ( x)  0  x  1, x  2 sunt puncte critice

 Pentru x  [1,2] funcţia f este decrescătoare.

 Pentru x  (,1]  [2,) funcţia f este crescătoare.

 x  2 (minim)  A(2,39)

sin(sin x)
11. Să se calculeze: l  lim
x  tgx

0
Ştim că : sin   0  sin(sin  )  0, tg  0  Avem nedeterminarea:
0
 sin(sin x) cos(sin x)  cos x
l  lim  lim  1 ,deoarece : cos(sin  )  1
x  tgx x  1
cos 2 x

12. Fie f : R  R , f ( x)  3x 2  4 x  5 . Să se determine o primitivă F a funcţiei f

ştiind că graficul acesteia (al primitivei) conţine punctul M (1, 4)

 F este o primitivă a funcţiei f dacă : F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C

 F ( x)   (3x 2  4 x  5)dx  C  x 3  2 x 2  5x  C

 Graficul primitivei conţine punctul M (1, 4)  F (1)  4  C  0

 F ( x)  x 3  2 x 2  5 x

13. Fie funcţiile : f : R  R, f ( x)  3x  5 si F ( x)  ax 2  bx  c

Să se determine constantele reale a, b, c astfel încât F (x) să fie o primitivă a funcţiei
f.

 F este o primitivă funcţiei f dacă : F ' ( x)  f ( x)

3
F ' ( x)  f ( x)  2ax  b  3x  5  2a  3, b  5  a  , b  5, c  R
2
1
tgx
14. Să se calculeze: I   ln(1  x
1
4
)
dx

 x  t  dx  dt
Fie : 
 x  1  t  1, x  1  t  1

1
tg (t ) tg (t )
1 1
tg (t )
I   dt  1 ln(1  (t ) 4 ) dt   1 ln(1  t 4 ) dt   I  2I  0
1 ln(1  ( t ) )
4

I 0
 1  cos x 
15. Fie f : (0, )  R, f ( x)  ln . Să se calculeze : f ' ( )
2 1  cos x 4

1  cos x 1  cos x 2 sin x 2 sin x 2

 f ' ( x)  ( )'   
1  cos x 1  cos x (1  cos x)(1  cos x) 1  cos x sin x
2


 f '( )  2 2
4
 TEST 3

1
xn
1. Fie integrala : I n   2 dx . Să se calculeze S  I 4  3I 3  2I 2
0 x  3x  2

1 1 1
x4 x3 x2
 Considerăm: I 4   2 dx , I 3   2 dx , I 2   2 dx .
0 x  3x  2 0 x  3x  2 0 x  3x  2

 Deoarece avem o combinaţie liniară de integrale,vom încerca să scriem toată

suma sub o singură integrală astfel:

x 4  3x 3  2 x 2 x 2 ( x 2  3x  2)
1 1 1
1
 S dx =  dx   x 2 dx  .
0 x  3x  2
2
0 x  3x  2
2
0
3

x 
2. Fie f : D  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind că f ' (1)  0 .
x  x 1
2

f f ' g  fg '
 Folosim formula: ( )' 
g g2

( x   )' ( x 2  x  1)  ( x   )( x 2  x  1)' x 2  x  1  (2 x  1)( x   )

 f ' ( x)  
( x 2  x  1) 2 ( x 2  x  1) 2
3  3(1   )
 f ' (1)   0  3  3(1   )  0  1    1    0
9
 x3  8
3. Să se calculeze limita: lim
x 2 ( x  1)( x  2)

lim ( x 3  8)  0

 Verificăm dacă avem un caz de nedeterminare:  x2
lim ( x  1)( x  2)  0
 x2
0
 Avem cazul de nedeterminare: . Folosim regula lui L’Hospital
0
x3  8 x3  8 ( x 3  8)' 3x 2
 lim = lim 2  lim 2  lim  -4.
x 2 ( x  1)( x  2) x 2 x  x  2 x 2 ( x  x  2)' x 2 2 x  1

4. Fie funcţia : , .

Să se scrie asimptota orizontală la graficul funcţiei.

x2  ( x  2)' 1
 Calculăm: y  lim f ( x)  lim   lim 2  lim
x  x  x  2x  3 
2 x  ( x  2 x  3)' x  2x  2

1 1
 lim  0
x  2x  2 
 Vom spune că y  0 este asimptota orizontală la   .

5. Să se calculeze : I  .

A  B  0
1 A B 1 x( A  B)  2 A  1
      1 B
x( x  2) x x  2 x( x  2) x( x  2)  A 2
 2
1 1 1 1 1 1 1 1 x
  x( x  2) dx  2  x dx  2  x  2 dx  2 ln x  2 x  2  C  2 ln x  2  C
6. Se consideră matricea A= . Atunci A n este de forma:

 1 0  1 0   1 0   1 0 
 A 2  A  A          
2
 0 3  0 3   0 9   0 3 
 1 0  1 0   1 0 
 A3  A 2  A   
2 
   
3
 0 3  0 3   0 3 
1 0 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   .
n
 0 3 

7. Se consideră matricea A= şi polinomul .

Calculaţi :

 f ( A)  A2  10 A  16I 2
 5 3  5 3   34 30 
 A 2  A  A       
 3 5  3 5   30 34 
 34 30   50 30  16 0   0 0 
 f ( A)  A 2  10 A  16 I 2            
 30 34   30 50   0 16   0 0 
 f ( A)  O3

8. Să se calculeze : D  .

2x  2 y 2x  2 y 2x  2 y
 Adunăm primele două linii la prima linie :   y x y x .
x y x y

1 1 1
 D  (2 x  2 y ) y x  y x  2( x  y )( xy  y 2  x 2 )  2( x 3  y 3 ) .
x y x y
9. Să se determine valorile naturale ale parametrului p astfel încât:

, unde:

1 p  2 2  p
 At    , B  A  At   .
2 4 p2 8 

 Matricea B fiind de ordinul al doilea , rangB  2  det B  0 .

2 2 p
  0  16  ( p  2) 2  0  p  2  4  p  {2,6} .
2 p 8

 pN  p  2.

10. Să se afle soluţiile naturale ale ecuaţiei :

x2 x2 x2

 Adunăm primele două linii la prima linie :   1 x 1 .
x 1 1

1 1 1
   ( x  2) 1 x 1 = ( x  2)(2 x  1  x 2  1  1)  ( x  2)( x 2  2 x  1) .
x 1 1

   0  x  {2,1} .

 x  N  x  1.

e x 1  x
11. Să se calculeze: l  lim
x 1, ( x  1) 2
x 1

0
 Avem nedeterminarea: .
0
e x 1  1 1 e x 1  1 1 e x 1 1
 l  lim  lim  lim  .
x 1 2( x  1) 2 xx 1, x  1 2 x 1, x 2
1 x 1
 e
ln x
12. Să se calculeze : I   dx
1 x(ln 2 x  1)

1 x  1  t  0
 Notăm : ln x  t  dx  dt  
x x  e  t  1
e 1 1
ln x t 1 2t 1
 I  dx   2 dt   2 dt  ln 2
1 x(ln x  1)
2
0 t 1
2 0 t 1 2

u (t )
Am folosit:  u' (t ) dt  ln u(t )  C
1
13. Să se calculeze : J   x 2  arctg dx .
x

 1 1 1 1
 f ( x)  arctg x  f ' ( x)  1
 ( )'   2
x x 1
 1  ( )2
Considerăm:  x .
 x 3
 g ' ( x)  x 2  g ( x)   x 2 dx 
 3

1 x3 1 1 x3
J   x 2  arctg dx   arctg   2 dx .
x 3 x 3 x 1

x3 x 1 2x x2 1
J1   2 dx   ( x  2 )dx   xdx   dx   ln( x 2  1) .
x 1 x 1 2 1 x 2
2 2

1 x3 1 1 1
J   x 2  arctg dx   arctg   x 2   ln( x 2  1) .
x 3 x 6 6

x 1
3
14. Să se calculeze: I   dx .
2 ( x  1)( x  1)
2 2

x 1 x 1 A B Cx  D
Fie:     2 .
( x  1)( x  1) ( x  1)( x  1)( x  1) x  1 x  1 x  1
2 2 2

1
I  A ln x  1  B ln x  1   C ln( x 2  1)  Darctgx .
2
 4 C
I  A ln  B ln 2  ln 5  D(arctg 3  arctg 2) .
3 2
A  B  C  0
 A  B  D  0

A( x  1)( x  1)  B( x  1)( x  1)  (Cx  D)( x  1)  x  1  
2 2 2
.
A  B  C  1
 A  B  D  1
1
Din prima şi a treia ecuaţie a sistemului obţinem:  2C  1  C   .
2
1
Din a doua ecuaţie şi a patra ecuaţie a sistemului obţinem:  2 D  1  D   .
2
 1
 A  B  2 1
  2B  1  B   A  0 .
 A  B  1 2
 2

1 1 1
I ln 2  ln 5  (arctg 3  arctg 2) .
2 2 2
1
x
15. Să se calculeze: I   dx .
0 1 x  x
4 2



 x 2  t  2 xdx  dt

 x  0  t  0, x  1  t  1
 1 3
Facem notaţia: t 2  t  1  (t  ) 2 
 2 4
 1
t  2  u  dt  du

t  0  u  1 , t  1  u  3
 2 2

3
1 1 1 2
1 2x 1 dt 1 dt 1 du
I 
2 0 1 x  x
4 2
dx   2  
2 0 t  t 1 2 0 1
 
3 21 2 3
(t  ) 2  u 
2 4 2 4
1 2u 1 3 1   
I arctg  (arctg 3  arctg ) (  )
3 3 3 3 3 6 3 6 3
 TEST 4

2
1. Să se calculeze I   ( x  1)( 2  x)dx
1

2 2 2 2 2
 I   ( x  1)(2  x)dx   ( x  3x  2)dx   x dx  3 xdx  2 dx
2 2

1 1 1 1 1
7 9 1
 I    2 .
3 2 6

2. Să se calculeze : I  dx

 Facem notaţia : x  1  t  x  t  1  dx  dt
 Dacă x  0  t  1, x  1  t  2
2 ln 2
1 ln 2 2
 1 t ln t  0 udu 
2

1
 Fie schimbarea de variabilă: ln t  u  dt  du
t
 Dacă t  1  u  0, t  2  u  ln 2

3. Se dă funcţia: . Să se calculeze : f ' (4) ) .

1
 Folosim formulele: (u 2 )'  2uu ' , (ln u )'  u ' ,unde u este o funcţie compusă .
u
1
 f ' ( x)  (ln 2 ( x  3))'  2 ln( x  3)(ln( x  3))'  2 ln( x  3) .
x 3
 f ' (4)  0 .
4. Să se afle funcţia polinomială de gradul trei f : R  R , f ( x)  x 3  x 2  x  
care verifică relaţiile: f (1)  6, f ' (1)  3. f " (2)  4 .

 f ' ( x)  3x 2  2x    f ' (1)  3  2    3 .

 f ' ' ( x)  6x  2  f ' ' (2)  12  2  4 .
 f (1)          6 .

3  2    3   2  6 16  15  
  
 6    2  9    7    9  7 .
        6 7    8     2  6
  
   1,   4,  2,   1  f ( x)  x 3  4 x 2  2 x  1 .

x 2  x
5. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind
x 1
că graficul funcţiei f are asimptota: y  x  1 .

 y  mx  n

 Folosim formulele pentru asimptote oblice:  f ( x) .
m  lim , n  lim ( f ( x)  mx)
 x  x x 

f ( x) x 2  x  2x    2
 m  lim  lim   lim   lim  1 .
x  x x  x( x  1)  x 2 x  1  x 2
x(  1) 
 n  lim ( f ( x)  x)  lim    1.
x  x  x 1 
   1  1    2 .

 1  2x 4x 2 
 
6. Fie matricea A=  0 1  4x  cu A  M 3 ( R) .
0 0 1 


Să se calculeze : ( A(2)  A(0)) 2016 .

 1  4 16   1 0 0   0  4 16 
     
 B  A(2)  A(0)   0 1  8    0 1 0    0 0  8 .
0 0
 1   0 0 1  0 0
 0 
  0  4 16   0  4 16   0 0 32 
    
 B   0 0  8  0 0  8 =  0 0 0  .
2

0 0 0   0 0 0   0 0 0 

 0 0 32   0 0 32   0 0 0 
    
 B   0 0 0   0 0 0  =  0 0 0   O3 .
3

 0 0 0   0 0 0   0 0 0
    
 B 2016
 ( B )  (O3 )  O3 .
3 672 672

7. Se consideră sistemul: . Atunci soluţia naturală a sistemului

este:

 Dacă adunăm toate ecuaţiile sistemului : ( x  y  z ) 2  36  x  y  z  6 .

 Dacă x  y  z  6  x  1, y  2, z  3 .

 Dacă x  y  z  6  x  1, y  2, z  3 .

 S  {(1,2,3)} .

8. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 
 .
2 A  B   1  1
1 

  1 

 3 2    6  4    5  5
 A  2 B     2 A  4 B     5B   
 2 3    4  6    5  5
   
2 A  B   1  1   1  1 2 A  B   1  1
1  2 A  B    1 1 
  
  1  1 1    
  1 1
 B   
  1 1
  .
 A   1 0 
 0 1
  
 9. Fie A= .Să se determine valorile parametrului pentru care

matricea A nu este inversabilă.

 A nu este inversabilă  det A  0 .

 det A  0  23  x  0  x  23 .
 A nu este inversabilă  x  23 .

10. Să se rezolve următoarea ecuaţie : .

  = (1  x)(1  2 x)(1  3x)  x 2 (1  2 x)  (1  2 x)(2 x 2  4 x  1)  0 .

1 2 2 2 2
 x { , , }.
2 2 2
x 3  sin 3 x
11. Să se calculeze: l  lim .
x 0 x5
0
Avem nedeterminarea: .
0
3x 2  3 sin 2 x  cos x 3 x 2  sin 2 x 3 2 x  2 sin x  cos x
l  lim 4
 lim 4
 lim 
x 0 5x 5 x  0 x 5 x  0 4x 3
3 x  sin x 3 1  cos x 1 1  cos x 1 sin x 1 sin x
l lim 3
 lim 2
 lim 2
 lim  lim .
10 x0 x 10 x0 3x 10 x0 x 10 x0 2 x 20 x0 x
1 sin x
l  deoarece avem limita fundamentală: lim  1.
20 x  0 x

1 x
12. Să se rezolve : J   x  ln dx .
1 x

 1 x 1 x 1 x 2
 f ( x)  ln 1  x  f ' ( x)  1  x  (1  x )'  (1  x)(1  x)
Considerăm:  2

 g ' ( x)  x  g ( x)  xdx  x
  2
1 x x 2
1 x x 2
J   x  ln dx   ln  dx .
1 x 2 1 x ( x  1)( x  1)
 x2 x2 ( x 2  1)  1 1 x 1
J1   dx   2 dx   dx  x  ln .
( x  1)( x  1) x 1 x 1
2
2 x 1
1 1 xa
Am folosit formula: x 2
a 2
dx  ln
2a x  a
C .

x2 1 x 1 x 1
J  ln  x  ln C.
2 1 x 2 x 1

x 1
3
13. Să se calculeze: I   dx .
2 ( x  1)
2 2

x 1 x 1 1 A B C
     .
( x  1)
2 2
( x  1) ( x  1)
2 2
( x  1)( x  1) 2
x  1 x  1 ( x  1) 2

 C
 I  A ln x  1  B ln x  1  x  1
Atunci :  .
4 C
 I  A ln  B ln 2   ln  1 4 ln 2 1

 3 2 4 3 4 2x  2

A  B  0

A( x  1)  B( x  1)  C ( x  1)  1   2 A  C  0 .
2 2

A  B  C  1


A  B  0 A  B  0
  A  B  0 1 1 1
 2 A  C  0  C  2 A   A  , B   ,C  .
A  B  C  1  A  B  C  1 3 A  B  1 4 4 2
 

2x  5x   x
14. Fie l  lim . Să se determine   0 astfel incât : l  0 .
x  3x  5 x

2 5 2 5
 x [( ) x  ( ) x  1] [( ) x  ( ) x  1]
2x  5x   x   
l  lim  lim  lim ( ) x    .
x  3x  5x x  3
5 x [( ) x  1)]
x  5 3
[( ) x  1)]
5 5
Dacă :   2  l  0 .
Dacă :   3  l  0 .
Dacă :   5  l  1 .
Dacă :   5  l   .
Dacă :   (0,5)  l  0 .
1
2
x  x 3  x 5  ...  x 2019
15. Să se calculeze: I   dx .
0 1  x 2
 x 4
 x 8
 ......  x 2018

a. Se observă că atât numărătorul cât şi numitorul sunt progresii geometrice cu

raţiile x 2 respectiv ( x 2 ) .

qn 1
b.Vom folosi formula: a1  a 2  ......  a n  a1 , unde q, a1, a2 ,..., an reprezintă
q 1
raţia progresiei geometrice, repectiv termenii progresiei geometrice.
 x 4036  1
 1  x 2
 x 4
 ....  x 2018

x2 1
c.  .
1  x 2  x 4  x 8  .....  x 2018  x
4036
1
  x2 1
1 1 1 1
2
x( x  1)
2 2
x x 3 2 2
2x x2
I  dx   0 x 2  1 dx   ( 0 xdx  0 x 2  1 dx )   ln x 2  1 .
0 x2 1 2

1 3
I    ln .
8 4
 TEST 5

1. Să se rezolve ecuaţia integrală : = .

x x x x
  (3t  4t  5)dt  3 t dt  4 tdt  5 dt  x  2x  5x .
2 2 3 2

0 0 0 0

 x 3  2 x 2  5x  6  x 3  2 x 2  5x  6  0 .
 Căutam soluţiile ecuaţiei printre divizorii termenului liber: D6  {1,2,3,6} .

 x  {2,1,3} .

2. Să se calculeze : I  .

 Fie substituţia: x  1  t  x  t  1  dx  dt .
 Dacă : x  2  t  1, x  5  t  4 .

(t  1) 2  2(t  1)  5 t2  4
4 4 4 4
1 15
 1 t
dt  
1
t
dt   tdt  4 dt   8 ln 2 .
1 1
t 2

ln(2 x  1)
3. Să se calculeze : l  lim .
x 1 x2  x  2

0
 Avem cazul de nedeterminare: .
0
2
ln( 2 x  1) (ln(2 x  1))'
 lim 2 x  1  lim
2 2
 lim 2  lim 2  .
x 1 x  x  2 x 1 ( x  x  2)' x 1 2 x  1 x 1 ( 2 x  1)(2 x  1) 3
.
4. Se dă funcţia . Să se calculeze f’(1) .

 Se observă că f este continuă pe R .

2 x, x  (,1)

 f ' ( x)   1 .
 x , x  (1,)

 f este derivabilă în punctul x  1 dacă: lim f ' ( x)  lim f ' ( x) .

x 1 x 1
x 1 x 1

 lim f ' ( x)  2  lim f ' ( x) =1.

x 1 x 1
x 1 x 1

 Nu putem calcula f ' (1) .

5. Fie funcţia : .Să se calculeze .

1
 Folosim formula : (ln u )'  u' .
u
1 1 1
 f ' ( x)  ( x  x )'  (1  ) .
2 x x 2 x x 2 x

3
 f ' (1)  .
4 2

6. Să se rezolve ecuaţia matriceală: .

a b 
 Considerăm X    .
c d 
 1 2   a b   a  2c b  2d   a b   1 2   a 2a  3b 
        ,        .
 2 1   c d   2a  c 2b  d   c d   0 3   c 2c  3d 
0 b
 a  c  0, b  d  X    .
0 b
7. Să se afle soluţiile naturale ale parametrului  pentru care :rang A=2 , unde :

 Deoarece A  M 3 ( R) , rangA  2  det A  0 .

1 1 
  1 1   2  1    1   (  1) .
1 1 0
 rangA  2  det A  0   {1,0} .
   N   0.

8. Să se determine matricele X , Y ştiind că:

 1 2 
 X  3Y   
 5  6
 .
3 X  Y   2 3 
   1 4 
  

 1 2     3  6    1  3
 X  3Y     3 X  9Y    10Y   
 5  6    15 18     16 22 
   
3 X  Y   2 3  3 X  Y   2 3  3 X  Y   2 3 
        1 4
  1 4   1 4   
  1 3
   
Y   10 10 
  16 22 
 
  10 10 
  .
  7 11 
 
  10 10 
 X 
2 6
  
  10 10 
9. Pentru ce valori ale parametrului  sistemul de ecuaţii nu este de tip Cramer:

 x  (  1) y  z  2

x  y  z  0 .
 x  2 y  z  3


 Sistemul nu este de tip Cramer dacă det A  0 .

1  1 1
  1  1  0   3   2  4  4  0 .
1 2 
 Căutam soluţiile ecuaţiei printre divizorii termenului liber: D4  {1,2,4} .
   {2,1,2} .

10. Să se determine care îndeplineşte proprietăţile:

1. .

2. Suma elementelor de pe diagonala principală este 1.

a b 
 Fie : X    .
c d 

 a b  a b   a 2  bc b(a  d ) 
 X 2  X  X       2 
.
 c d  c d   c(a  d ) bc  d 

a 2  bc  1

 a 2  bc b(a  d )   1  1 b(a  d )  1
 
  c(a  d ) bc  d 2    0 4   c(a  d )  0  c  0  a  d  0 .
    
bc  d 2  4

 Dacă : c  0  a 2  1  a  1, d 2  4  d  2 .
1
 Dacă : c  0, a  1, d  2  b   .
3
  1  1
 Dacă : c  0, a  1, d  2  b  1  X   .
0 2 
 1
 Dacă : c  0, a  1, d  2  b 
3
 Dacă : a  d  0  b(a  d )  0  1( F )

2
11. Să se calculeze: l  lim x ln x
x 0
x 0

Avem nedeterminarea : 0 0 .
2
ln x
Vom folosi formula: a b  e b ln a  l  lim e ln x  e2
x 0
x 0

2
12. Să se rezolve : I   ( x  1  x  1 )dx
2

 x  1, x  1  x  1, x  1
 Explicităm modulele : x  1   , x 1  
 x  1, x  1  x  1, x  1
2 1 1 2
  ( x  1  x  1 )dx =  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1 )dx
2 2 1 1
1 1 1
  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1)dx  2  xdx  3
2 2 2
1 1 1
  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1)dx  2  dx  4
1 1 1
2 2 2
  ( x  1  x  1 )dx   ( x  1  x  1)dx  2 xdx  3
1 1 1
2
  ( x  1  x  1 )dx =10
2

0
1
13. Să se calculeze: I  x
1
3
 x  x 1 2
dx

1 1
Se observă că: x 3  x 2  x  1  ( x  1)( x 2  1)  
x  x  x 1
3 2
( x  1)( x 2  1)
  A( x 2  1)  ( Bx  C )( x  1)  1

1 A Bx  C  A  B  0
    1 1 1
( x  1)( x 2  1) x  1 x 2  1   B  C  0  A  2 , B   2 , C   2

 A  C  1
0 1 0 0
1 1 1 1 x 1 1
I dx   dx   2 dx   2 dx
1 ( x  1)( x  1)
2
2 0 x 1 2 1 x  1 2 1 x  1

1 1
1 1 
0 x  1 dx  ln x  1  ln 2, x
0
2
1
dx  arctgx  arctg (1)  
4

1 1
x 1 2x 1 1
0 x 2  1 dx  2 x
0
2
1
dx  ln( x 2  1)  ln 2
2 2

1 1  ln 2 
I ln 2  ln 2   
2 4 8 4 8

14. Se consideră funcţia: f : R  R, f ( x)  x  ln( x 2  1) şi F primitiva lui f care

satisface: F (0)  0 . Să se calculeze F (1) .

F este primitiva lui f dacă: F ' x   f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C

x2 x2
F x    [ x  ln( x  1)]dx 
2
  ln( x  1)dx   x ln( x 2  1)  2 x  2arctgx  C
2

2 2
 2x
 f ( x)  ln( x  1)  f ' ( x)  2
2

 x 1

 g ' ( x)  1  g ( x)  x

x2
 ln( x  1)dx  x ln( x  1)  2 dx x ln( x 2  1)  2 x  2arctgx  B
2 2

x 1
2

x2 ( x 2  1)  1
 x 2  1  x 2  1 dx  x  arctgx  A
dx 

x2
F (0)  0  C  0  F ( x)   x ln( x 2  1)  2 x  2arctgx
2
1  5 
 F (1)   ln 2  2    ln 2 
2 2 2 2
 x
1
 sin dt
t
15. Să se calculeze : l  lim 2020
x  ln x
lim ln x  
  x 
Se observă că avem nedeterminarea ( ) deoarece:  x
1 .
  x  sin dt  
lim
 2020 t
x
1
( sin dt )'
t sin
1
x  lim sin u  lim cos u  1
l  lim 2020  lim
x  (ln x)' x  1 u 0 u u 0 1
x
1
Notăm:  u  Pentru: x    u  0
x
 TEST 6

1. Fie A= ,B= . Atunci , este de forma:

 5 0
 Notăm : C  A  B  C   
 0 5
 5 0  5 0   25 0   5 2 0
 C 2  C  C          
 0 5  0 5   0 25   0 5 2 

 52 0  5 0   53 0
 C 3  C 2  C     
0 5 2  0 5   0 53 

 5n 0
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: C   n
  5n I 2 .
n
0 5 

 ( A  B) n  5 n I 2

2. Să se rezolve ecuaţia :

  2 x 2  10 x  8  0  x 2  5x  4  0  x  {1,4}

3. Se consideră matricile : , . Să se determine

parametrul u astfel încât : A  B    B  A .

 1 2 3  3 2 1  10 13 13 
    
 X  A  B   2 3 1  2 1 3   13 10 13 
 3 1 2  1 3 2  13 13 10 
    
  3 2 1  1 2 3  10 13 13 
    
 Y  B  A   2 1 3  2 3 1   13 10 13 
 1 3 2  3 1 2  13 13 10 
    
 X  Y    1

4. Să se determine numerele reale  .  R cu proprietatea că:

1 2    1   4 5
    3     
2    1    5 4

   3 2 2  3   4 5     3 2  4
 
  2  3  2  3 2    5 4   
    2  3  5
2


  3  4
 2
 2  6  8 3  3    1
 2 2
     
2  3  5
 2  3  5
 2  3  5
2 2

    1

5. Fie matricea : , şi funcţia : .

Să se determine x , astfel încât :

 1 x  1 x  1  x 2 2x 
 A 2  A  A       
 x 1  x 1   2 x x 2  1
1  x 2 2x   2 2x   1 0   x 2  4 4x 
 f (A)     
       
 2x x  1  2 x 2   0 1   4 x
2
x  4 
2

 x2  4 4 x   5  4   x 2  1  x  1
         x  1
 4x 2
    
 x 4   4 5   4 x 4

ln(e x  1)
6. Să se calculeze : l  lim .
x  x


 Avem cazul de nedeterminare:

ln(e x  1) (ln(e x  1))' ex  ex
 lim  lim  lim x   lim x  1
x  x x  x' x  e  1  x e
 1
7. Fie : I n   x n e x dx .
0
b b
 Aplicăm formula integrării prin părţi:  f ( x) g ( x)'dx  ( fg ) ba   f ' ( x) g ( x)dx
a a


 f ( x)  x  f ' ( x)  nx
n n 1

 
 g ' ( x)  e x  g ( x)   e x dx  e x

1 1
 I n   x n e x dx  ( x n e x )10  n  x n 1e x dx  e  nI n1
0 0

 I 2  2I1  e
 1
 x   , x  2
8. Fie f : R  R , f ( x)   . Să se determine constanta  , astfel încât
2 x  3 , x 1
 2
funcţia să fie continuă pe R

1 1
 f este continuă pe intervalele (, ), ( ,) ,deoarece este funcţie de gradul 1.
2 2
1
 Problema se pune în punctul : x  .
2
1 1
 f este continuă în punctul : x  dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f ( )
2 1
x , x
1 1
x , x 
1 2
2 2 2 2

1 1 1
 lim f ( x)    , lim f ( x)  1  3 , f ( )   
1
x , x
1 2 1
x , x 
1 2 2
2 2 2 2

1 1
 f este continuă dacă :    1  3   
2 8

x 2  2x  1
9. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci asimptota oblică are ecuaţia :
x 2  4x  4

 y  mx  n

 Folosim formulele pentru asimptote oblice:  f ( x)
m  lim , n  lim ( f ( x)  mx)
 x   x x 
 f ( x) x 2  2x  1  2x  2  2 2
 m  lim  lim 3   lim 2   lim  0
x  x x  x  4 x  4 x
2
 x 3x  8 x  4  x 6 x  8 

x 2  2x  1  2x  2  2
 n  lim f ( x)  lim   lim   lim  1
x  x  x  4 x  4
2
 x 2 x  4  x 2
 y  1 este asimptotă oblică la  .
1
10. Fie f : R  R , f ( x)  xe x . Să se calculeze : I   f " ( x)dx
0

 f ' ( x)  x' e  x(e )'  e  xe  e ( x  1) , f " ( x)  e x ( x  1)  e x  e x ( x  2)

x x x x x

1 1 1
 
0
f " ( x)dx   e x ( x  2)dx e x ( x  2)10   e x dx  3e  2  (e  1)  2e  1
0 0

 f ( x)  x  2  f ' ( x)  1
 
 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

sin 6 x  sin 2 x
11. Să se calculeze: l  lim
x 0 sin x  2 sin 3 x
x 0

0
Avem nedeterminarea : .
0

6  cos 6 x  2  cos 2 x 8
l  lim 
x 0
x 0
cos x  6  cos x 7

1
12. Fie f : R  R, f ( x)  arctg . Să se determine valoarea maximă a funcţiei f
x 1
2

Pentru a determina valoarea maximă a funcţiei, vom determina punctele critice:

1 1  2x
f ' ( x)  0  f ' ( x)   ( 2 )'  2 0x0
1 2 x  1 ( x  1) 2  1
1 ( 2 )
x 1

Din tabelul de variaţie a funcţiei, se observă că f este crescătoare pe intervalul (1,0)

şi descrescătoare pe intervalul: (0,1)  x  0 este punct de maxim iar valoarea

maximă este: M  f (0)  arctg (1)  arctg1   .
4
13. Fie f : R  {1}  R, f ( x)  3 x(1  x) 2 . Să se determine produsul punctelor de

extrem
2
1  1 1
Notăm : x(1  x) 2  u  f (u )  3 u  f ' (u )  u 3  u '    u'
3 3 3 u2

1 1
u  x 3  2 x 2  x  u '  3 x 2  4 x  1  f ' ( x)    (3x 2  4 x  1)
3 3 x(1  x) 2

1
Determinăm punctele critice : f ' ( x)  0  3x 2  4 x  1  0  x1  1, x2  .
3

Din tabelul de variaţie a funcţiei f se observă că : x1  1 este punct de maxim iar

1
x2  este punct de minim.
3
1 1
Produsul punctelor de extrem : P  1  
3 3
ln(1  sin x)
14. Să se calculeze: l  lim
x 0 ln(1  tgx )

1
 cos x
0 ln(1  sin x) 1  sin x
Avem nedeterminarea :  lim  lim  lim cos 3 x  1
0 x 0 ln(1  tgx ) x 0 1 1 x 0

1  tgx cos x 2

1 1
Deoarece: lim  1, lim 1 l 1
x 0 1  sin x x 0 1  tgx

x 3  2x 2  5
15. Fie : f : R  R, f ( x)  . Să se calculeze aria suprafeţei plane mărginite de
x2  4

asimptota oblică a funcţiei f şi dreptele x  0, x  3 .

 y  mx  n

 Folosim formulele pentru asimptote oblice:  f ( x)
m  lim , n  lim ( f ( x)  mx)
 x  x x 
 f ( x) x 3  2x 2  5  3x 2  4 x  6x  4 
 m  lim  lim   lim   lim  1.
x  x x  x  4x
3  x  3x  4
2  x  6x 

 2x 2  4x  5   4x  4 
 n  lim ( f ( x)  x)  lim   lim   2 .
x  x  x 4
2  x   2x 

 y  x2 este asimptotă orizontală la  .

3
x 3  2x 2  5
 Fie : f ( x) 
x2  4
, g ( x)  x  2  A   f ( x)  g ( x) dx .
0

3
 Se observă că : f ( x)  g ( x), () x [0,3]  A   ( f ( x)  g ( x)) dx
0

3 3 3
 
A  ( f ( x)  g ( x)) dx 
0
 f ( x)dx   g ( x)dx I  J
0 0

3 3 3 3
 
J  g ( x)dx 
0

0
( x  2)dx  
0

xdx  2 dx   3
0

3 3 3 3 3
x 3  2x 2  5 x3 x2
  x x x
1
 I f ( x)dx  dx  dx  2 dx  5 dx  I 1  2 I 2  5I 3
0 0
x 4
2
0
2
4 0
2
4 0
2
4

1 x 1 3
 I3 
2
arctg  arctg
2 2 2
.
3 3
x2  4  4
 
3
 I2  dx  dx  4 I 3  3  2arctg .
0
x 4
2
0
2

3 3 3 3
 4 x  13
   x
2x 3 13 3 13
 I1  ( x  2  )  xdx  2 dx  2 dx  13I 3    arctg  2 ln
0
x  4x
2
0 0 0
2
4 2 2 2 4

15 3 13
 I   13arctg  2 ln
2 2 4
 TEST 7

1. Fie : + .Să se calculeze aria marginită de graficul funcţiei ,axa

( ) şi dreptele .

2 2 2 2
 A   f ( x) dx   ( x  2  x )dx   x dx   2  x dx
0 0 0 0
2 2 1 3 2
2 2 3 4 2
 
0
x dx   x dx 
0
2
3
x 2

3
2 
3
0

2  x  t  dx  dt , x  0  t  2, x  2  t  0

2
  2  x dx   0 2
4 2
0   t dt   t dt  3
 2 0

8 2
 A .
3
2. Să se calculeze : I 


 f ( x)  x  4 x  3  f ' ( x)  2 x  4
2

 

 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

3 3 3

e ( x  4 x  3)  e ( x  4 x  3)   (2 x  4)e dx  24e  15e   (2 x  4)e x dx

3
 x 2 x 2 x 3 2
2
2 2 2

 f ( x)  2 x  4  f ' ( x)  2
 
 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

3 3

 e (2 x  4)  e (2 x  4)  2 e dx  10e  8e  2(e  e )  8e  6e
3
 x x x 3 2 3 2 3 2
2
2 2
3
 e ( x 2  4 x  3) 16e 3  9e 2
x

2
3. Fie funcţia : . Să se calculeze

 Se observă că f este continuă în x  0  lim f ( x)  lim f ( x)  f (0)  0

x 0, x 0 x 0, x 0

2 x, x  0 2, x  0
 f ' ( x)   , f ' ' ( x)  
 2 x, x  0  2, x  0
 f este derivabilă în x  0 : lim f ' ( x)  lim f ' ( x)  0
x 0, x 0 x 0, x 0

 Vom spune că există f " în x  0  lim f ' ' ( x)  lim f ' ' ( x)
x 0, x 0 x 0, x 0

 lim f ' ' ( x)  2, lim f ' ' ( x)  2  Nu putem calcula

x 0, x 0 x 0, x 0

x
4. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci f ' (0) este egal cu :
x 1
2

x 2  1  2x 2 1 x2
 f ' ( x)    f ' (0)  1
( x 2  1) 2 ( x 2  1) 2

5. Fie funcţia f : R  R , . Să se afle asimptota orizontală la

a funcţiei f.

 lim f ( x)  lim 2 x 2  
x  x 

 Deoarece limita nu este finită, nu vom avea asimptotă orizontală.

x x 1
6. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1  0 .
4 5 4

x 1 x
5
 1 1  4 x 2  5  x  4 x 2  x  5  0  x1  1, x 2   .
x
4
4 5 4

5
 x  { ,1} .
4
7. Se consideră matricea A= şi polinomul .
Atunci este:

 5 3  5 3   34 30   50 30  16 0 
 A 2  A  A       ,10 A   ,16 I 3   
 3 5  3 5   30 34   30 50   0 16 
 0 0
 f ( A)  A 2  10 A  16 I 3     O2 .
 0 0

8. Fie matricea : . Să se calculeze suma: .

1 3  1 3   1 6 
 A 2  A  A     
0 1  0 1   0 1 
1 6  1 3   1 9 
 A3  A 2  A     
0 1  0 1   0 1 
1 24  1 3   1 27 
 A9  A8  A     
0 1  0 1   0 1 

 9 S1   9 135 
 S  A  A 2  A3  .....  A9      
0 9  0 9 

(3  27)9
 S1  3  6  9  12  ...27   135
2

9. Să se rezolve ecuaţia :

a b c
 Considerăm : X  M 23 ( R)  X   
 a1 b1 c1 
1 2   a  2a1 b  2b1 c  2c1    1  2 2 
 a b c    
  0  1      a1  b1  c1    3 0  3
 3 1   a1 b1 c1   3a  a 3b  b 3c  c   12  6  9 
   1 1 1  
 5  2  4
 a1  3, b1  0, c1  3, a  5, b  2, c  4  X   
 3 0 3 
10. Se consideră matricea: . Să se calculeze matricea .

 1 0  1 0   1 0 
 A 2  A  A         I 2
 2  1 2  1  0 1 
 A2001  A2000A  ( A2 )1000 A  I 2 A  A
1 0 
 A 2001   
 2  1
11. Să se calculeze: l  lim (sin x) x
x 0

Avem nedeterminarea : 0 0 . Vom folosi formula: a b  e b ln a

lim xln(sin x )
l  lim e xln(sin x )  e x 0  e0  1
x 0

ln(sin x) 
Considerăm limita: lim x  ln(sin x)  (0  )  lim ( )
x 0 x 0 1 
x
1
 cos x
ln(sin x) x2 x
lim  lim sin x   lim  2 lim 0
x 0 1 x 0 1 x 0 sin x x 0 cos x
 2
x x

x 1
1
12. Să se calculeze: I   cos
1
2
x
dx .

1
1
 cos
1
2
x
dx tgx  tg1  tg (1)  2tg1 .

 x  t  dx  dt
Vom face notaţia :  .
 x  1  t  1, x  1  t  1
1 1 1
x t t
J 1 cos 2 x dx  1 cos 2 t dt    cos
1
2
t
dt   J  2 J  0  J  0 .

x 1
1 1 1
x 1
I 1 cos 2 x dx  1 cos 2 x dx  1 cos 2 x dx  2tg1 .
 
2
cos x
13. Să se calculeze: I   dx .
0 2  cos 2 x

sin x  t  cos xdx  dt


Avem notaţia:   .
 x  0  t  0, x   t  1
 2
 
2 2 1
cos x cos x 1
I dx   dx   du  arctgu  arctg1  arctg 0
0 2  (1  sin x) 0 1  sin x 0 1 u
2 2 2


I .
4
1  tgx  1  tgx
14. Să se calculeze: l  lim .
x 0 x
1 1
 (1  tgx )'  (1  tgx )'
0 2 1  tgx 2 1  tgx
Avem nedeterminarea :  l  lim
0 x 0 x'
1 1 1
Dar : lim  1, lim 1 l  , deoarece:
x 0
1  tgx x 0
1  tgx 2

1 1 1 1
l  lim ( 2  2
)
x 0 2 cos x cos x 2

1 x 
15. Să se arate că: arctg  arctgx  , x  (,1) .
1 x 4
 1 x 
 f ( x)  arctg , g ( x)  arctgx 
Notăm :  1 x 4

 f ( x)  g ( x)  f ' ( x)  g ' ( x)

1 1 1 x (1  x) 2 2 1
g ' ( x)  , f ' ( x)  ( )'   
1 x2 1 x 2 1 x 2(1  x ) (1  x)
2 2
1 x2
1 ( )
1 x
Am arătat că : f ' ( x)  g ' ( x)  f ( x)  g ( x)  C

Pentru x  0  arctg1  arctg 0  C  C  .
4
 TEST 8

x2
1. Să se calculeze I  dx (Integrală cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)
x4 1

x2 x2 A B Cx  D
     2
x  1 ( x  1)( x  1)( x  1) x  1 x  1 x  1
4 2

 x 2  1  u  2 xdx  du
x 
  x 2  1 dx   1 du  1 ln u  1 ln( x 2  1)
 
2 u 2 2
x2 1
  x 4  1 dx  A ln x  1  B ln x  1  2 C ln( x  1)  Darctgx  c
2

 A( x  1)( x 2  1)  B( x  1)( x 2  1)  (Cx  D)( x 2  1)  x 2

C  0

A  B  C  0 D  1
A  B  D  1  2

   1
A  B  C  0 A  4
 A  B  D  0 
B   1
 4
2
x 1 1 1
  x 4  1 dx  4 ln x  1  4 ln x  1  2 arctgx  c

2. Să se calculeze volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea graficului funcţiei

f : [1,1]  R, f ( x)  1  x 2 în jurul axei OX.

2 4
1 1 1 1
 V    f 2 ( x)dx    (1  x 2 )dx    dx    x 2 dx  2  
1 1 1 1
3 3

4
 V
3
 (1  3x) 4  (1  4 x) 3
3. Să se calculeze : l  lim
x 0 x2

0 
((1  3x) )'  4(1  3x) (1  3x)'
4 3

 Avem nedeterminarea:  .
0 
((1  4 x ) 3
)'  3(1  4 x ) 2
(1  4 x )'

(1  3x) 4  (1  4 x) 3 12(1  3x) 3  12(1  4 x) 2 (1  3x) 3  (1  4 x) 2

 lim  lim  6 lim
x 0 x2 x 0 2x x 0 x

(1  3x) 3  (1  4 x) 2 9(1  3x) 2  8(1  4 x)

 lim  lim 1
x 0 x x 0 1
(1  3x) 4  (1  4 x) 3
 l  lim 6
x 0 x2

4. Fie funcţia : g ( x)  e x ( x 2  x) . Să se calculeze g ' (2)

 g ' ( x)  (e x )' ( x 2  x)  e x ( x 2  x)'  e x ( x 2  3x  1)

 g ' (2)  11e 2

 f (t )dt
5. Se dă funcţia : f ( x)  9 x 3  5x 2  9 x  11. Să se calculeze : l  lim 0

x  x4

27 x 4  20 x 3  54 x 2  132 x
x x
x4 x3 x2
 
0
f (t )dt   (9t 3  5t 2  9t  11)dt  9
0
4
 5  9  11x 
3 2 12

 f (t )dt 27 x 4  20 x 3  54 x 2  132 x  27 9
 l  lim 0
 lim ( ) 
x  x4 x  12 x 4
 12 4
 1 1 1
6. Să se rezolve ecuaţia :    x x    0 ,  
x2 2 2

METODA 1

 Vom înmulţi prima coloană cu (-1) si o vom aduna la a doua si a treia linie.

1 1 1 1 0 0 1 0 0
   x x      x  x  ( x   )( x   )    1 1
x2 2 2 x2  2  x2  2  x2 x2  x  x

1 1 1
   x x    0  x    0  x    0  (   )  0
x2 2 2
 x  { ,  }

METODA 2: Prin calcul direct.

7. Să se afle soluţiile naturale ale parametrului  pentru care : rangA  2 , unde :

 1 1  
 
A 1 1
1 1 0 
 

 1 1  
 
 rangA  2  det A  0 ,unde A    1 1
1 1 0 
 
1 1 
  1 1  0  a 2  a  0  a(a  1)  0  a  0  a  1
1 1 0
 aN  a  0
  1 2  2
 
8. Fie A   4  3 4  . Să se calculeze A 2006
 4 4 5 
 

 1 2  2  1 2  2 1 0 0
     
 A  A  A   4  3 4    4  3 4   0 1 0  I3
2

 4  4 5   4  4 5  0 0 1
     
 A 2006
 (A )
2 1003
 (I 3 ) 1003
 I3

9. Pentru ce valori ale parametrului  sistemul de ecuaţii nu este de tip Cramer:

 x  (  1) y  z  2

x  y  z  0
 x  2 y  z  3


 Sistemul de ecuaţii nu este de tip Cramer  det A  0

1  1 1
  1  1  0  a 2 (a  1)  4a  4  0  a 3  a 2  4a  4  0
1 2 

  2 (  1)  4(  1)  0  (  1)( 2  4)  0    1    2    2
   {2,1,2}

10. Să se determine matricele A, B ştiind că:

  3 2
 A  2 B   
  2 3

2 A  B   1  1
 1 1 
  
 3 2   3 2  5 0
 A  2 B     A  2 B    5 A   
 2 3   2 3  0 5
    
2 A  B   1  1   2  2 2 A  B   1  1
1  4 A  2 B   

  1  
   2 2 


1 1 
 
  1 0  1 0
 A     A   
 0 1  0 1 
   
2 A  B   1  1  B  1 1

 1 1   1 1
    

x 6  x 5  1
11. Fie l  lim . Să se găsească valorile parametrilor  ,  astfel încât
x 1 ( x  1) 2
limita l să fie finită.

Considerăm : P( x)  x 6  x 5  1, Q( x)  ( x  1) 2  grad P( x)  6  gradQ( x)  2

0
Limita l este finită dacă şi numai dacă vom avea o nedeterminare :
0

În acest caz: lim (x 6  x 5  1)  0      1  0      1

x 1

(   1) x 6  x 5  1 0 6(  1) x 5  5x 4
l  lim   lim
x 1 ( x  1) 2 0 x1 2( x  1)

0
Limita l este finită dacă şi numai dacă vom avea o nedeterminare : ( )
0

În acest caz: lim 6(  1)  5  0    6    5 .

x 1

30 x 5  30 x 4 x5  x4 0
l  lim  15 lim   15 lim (5 x 4  4 x 3 )  15 .
x 1 2( x  1) x 1 x 1 0 x 1

4
12. Să se calculeze : I   max( x 2 ,3x  2)dx
2


 x , x  3x  2  x  (,1)  (2,)
2 2

Fie: max( x ,3x  2)  

2


3x  2, x  3x  2  x  (1,2)
2

1 2 4
x3 x2 x 3 145
I   x 2 dx   (3x  2)dx   x 2 dx   3  2x  
2 1 2
3 2 3 6
 1
13. Să se calculeze : l  lim(cos x  2 sin x) x
x 0

1
Avem nedeterminarea: 1 ,deoarece: lim(cos x  sin x)  0, lim  
x 0 x 0 x
1 1 cos x  2 sin x 1
l  lim[1  (cos x  2 sin x  1)] x  lim([1  (cos x  2 sin x  1)] cos x  2 sin x 1 ) x
x 0 x 0

cos x  2 sin x 1
lim cos x  2 sin x  1 0
l e x 0 x  e 2 , deoarece: lim  ( )  lim( sin x  2 cos x)  2
x 0 x 0 x 0

 (   cos t   cos 2t ) 1
14. Să se calculeze suma : S  a  b  c ştiind că : lim 0
5
dt  .
x 0 x 5

0
 (   cos t   cos 2t )    cos x   cos 2 x
Avem nedeterminarea : ( )  lim 0
5
dt  lim
0 x 0 x x 0 5x 4
   cos x   cos 2 x
Vom avea: lim  1.
x 0 x4
0
Pentru ca limita să fie finită trebuie sa avem nedeterminarea : ( )        0
0
   cos x   cos 2 x 0   sin x  2 sin 2 x   cos x  4 cos 2 x
lim 4
 ( )  lim 3
 lim
x 0 x 0 x 0 4x x 0 12 x 2

0
Pentru ca limita să fie finită trebuie sa avem nedeterminarea : ( )     4  0
0
  cos x  4 cos 2 x  sin x  8 sin 2 x  cos x  16 cos 2 x
lim 2
 lim  lim 1
x 0 12 x x 0 24 x x 0 24

Pentru ca limita să fie egală cu 1 trebuie ca :   16  24

      0

Fie sistemul:    4  0    6,   8,  2 .
  16  24

S  a  b  c  12 .
 3
x
15. Să se calculeze : I   dx .
2 x 1
8

 x 2  t  2 xdx  dt
Notăm: 
 x  2  t  4, x  3  t  9
3 9 9 9
1 2x 1 1 1 1 1 1
I 
2 2 x 1
8
dx   4
2 4 t 1
dt   2
2 4 (t  1)(t  1)
2
dt  
2 4 (t  1)(t  1)(t 2  1)
dt


A  B  C  0

 A  B  D  0
1 A B Ct  D 
   2  A  B  C  0
(t  1)(t  1)(t  1) t  1 t  1 t  1
2
 A  B  D  1

 1 1 1
 A   4 , B  4 , C  0, D   2

9 9 9 9
1 1 1 1 1 1 1
4 (t  1)(t  1)(t 2  1) dt   4 4 t  1 dt  4 4 t  1 dt  2 4 t 2  1 dt
1 8 5 1
I  (ln  ln )  (arctg 9  arctg 4)
8 3 2 4
 TEST 9

1. Să se determine : cu f(0)=2 ştiind că : f’(x)=2x+1

 Folosim formula: f ' ( x)  g ( x)  f ( x)   g ( x)dx  C

 f ' ( x)  2 x  1  f ( x)   (2 x  1)dx  C  x 2  x  C

 f (0)  2  f (0)  C  2

 f ( x)  x 2  x  2

2. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  x 3  x  1 . Să se determine   R pentru care

tangenta la graficul funcţiei f în punctul x0  1 trece prin punctul M (2, 1).

 Ecuaţia tangentei în punctul A( x0 , y0 ) este: y  y0  f ' ( x0 )( x  x0 )

 f ' ( x)  3x 2    f ' ( x0 )  f ' (1)  3   , y0  f (1)  2  

 Ecuaţia tangentei devine: y  (3   )( x  1)  2  

 M (2,1)  d  1  (3   )  2    2  4    2

x 2  x
3. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind
x 1
că graficul funcţiei f are un extrem în punctul x  3 .

 f are un extrem în punctul x 0 dacă: f ' ( x0 )  0

(2 x   )( x  1)  ( x 2  x) x 2  2 x  
 f ' ( x)  
( x  1) 2 ( x  1) 2

 f ' (3)  0  9  6    0    3
 2 x 2  3x  
4. Determinaţi constantele  ,  astfel încât: lim (  x)  
x  x 1

2 x 2  3x   x 2 (2   )  x(3   )  
 lim (  x)  lim 
x  x 1 x  x 1

 Limita este finită  2    0    2 .

5x  
 Pentru   2  lim    5 .
x  x  1


ln x
5. Să se calculeze I dx (Integrala cu aplicaţii în dinamica celulelor canceroase)
x

1
 Fie substituţia: ln x  t  dx  dt
x

1 3
ln x 2
  x
dx   t dt   t 2 dt  t 2  C
3


ln x 2
 I dx  (ln x) 2  C
x 3

6. Fie matricele: . Să se afle soluţiile naturale ale

ecuaţiei:

4  u  6 
 A  U     det( A  U )  (u  4)(u  3)  12  2
 2 u  3 

 u 2  u  2  0  u  {2,1}

 u  N  u 1

x  2 y  z  1

7. Sistemul de ecuaţii :  x  y  2 z  2 are soluţie unică dacă:
2x   2 y  3z  3

  Sistemul de ecuaţii are soluţie unică dacă: det A  0

1 2 1
 1  1 2  0   2  10  9  0
2  2 3

   R  {1,9}

8. Să se rezolve sistemul:

2 x  2 y  2 z  2 x  y  z  1
 
 2 x  2 y  2 z  2  x  y  z  1 
2 x  2 y  2 z  2 x  y  z  1
 

1 1 1
 
 Considerăm: A  1 1 1  rangA  1  există un minor de ordin 1 nenul.
1 1 1
 
 Vom considera x ca variabilă principală iar y, z ca variabile secundare
 x  1  y  z  S  {(1  y  z, y, z), y  R, z  R}
 Pentru y  1, z  1  x  1  S  {(1,1,1)}

 2 1 0
 
9. Fie matricea A   0 1 0  . Atunci A n , n  2 are forma :
 0 0 2
 

 2 1 0  2 1 0  4 3 0  2 22  1 0
2
       
 A2  A  A   0 1 0   0 1 0    0 1 0    0 1 0
 0 0 2  0 0 2  0 0 4  0 2 2 
      0
 4 3 0  2 1 0 8 7 0  23 23  1 0
      
 A3  A 2  A   0 1 0   0 1 0    0 1 0   0 1 0
 0 0 4  0 0 2 0 0 8 0 2 3 
      0

 2n 2n  1 0
 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   0 1 0
0 0 2 n 

10. Să se afle soluţiile naturale ale ecuaţiei: .

1 x 1
 1 1 x  00  2.
1 1 x
 Ecuaţia nu are soluţii.

11. Să se determine funcţiile derivabile : f : (0,)  R, care verifică :

x
x   f (t )dt  ( x  1) f ( x), () x  0 (1)
0

Pasul 1: Dacă în relaţia 1, considerăm x  0  f (0)  0

Pasul 2: Vom deriva ambii membri ai relaţiei (1) astfel:
1 1
1  f ( x)  f ( x)  ( x  1) f ' ( x)  f ' ( x)   f ( x)   dx  C
x 1 x 1
f ( x)  ln( x  1)  C  f (0)  0  C  0  f ( x)  ln( x  1)

12. Se consideră funcţia: f : R  R, f ( x)  ( x  1) 2 ( x  1) şi F primitiva lui f care

satisface: F (1)  0 . Să se calculeze F (1) .

F este primitiva lui f dacă: F ' x   f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C .

x4 x3 x 2
F x    ( x  1) 2 ( x  1)dx  C   ( x 3  x 2  x  1)dx  C     xC .
4 3 2
1 1 1 5 x 4 x3 x 2 5
F (1)  0     1  C  0  C    F ( x)    x .
4 3 2 12 4 3 2 12
4
Atunci: F (1)   .
3
 
3
13. Să se calculeze: I   (tg 2 x  1)dx

4

sin 2 x 1
1  tg 2 x  1  
cos x cos 2 x
2

 
3
1 3
 
I 2
dx   (tgx )' dx  tg  tg  3  1
 cos x  3 4
4 4

3
ln x
14. Să se calculeze: I   dx x=3/t
1 x2  3

 3 3
 x   dx   2 dt
Fie :  t t

 x  1  t  3, x  3  t  1
3
ln
t ( 3 )dt  3  ln 3  ln t dt  ln 3 dt  I  2 I  ln 3 1
1 3 3 3
I  1 3t 2  9 1 t 2  3 1 t 2  3
9 t2
3  3
t2

ln 3 t ln 3 3
I arctg  (arctg 3  arctg )
2 3 3 2 3 3

(  1) 2 x 2  1
15. Suma valorilor parametrului  , pentru care : lim  1
x  3x  2
este egală cu:

1
x 2 [(  1) 2  ]
(  1) x  1
2 2
x2 x (  1) 2 1
lim  lim  lim    1
x   3x  2 x   2 x   3x 3
x(3  )
x
 1
Vom avea:   1    1  3    1  3  1  2,  2  4
3

S 2
 TEST 10

1. Să se rezolve sistemul:

x  y  2z  1 1 1  2
  
  x  2 y  z  1  A  1  2 1   det A  9
x  y  z  4 1 1 
  1
1 1 2 1 1 2 1 1 1
1 2 1 1 1 1 1 2 1
4 1 1 1 4 1 1 1 4
 x  2, y   1, z   1.
9 9 9

x 1 1 7 1 2
2. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1   3 9 4 .
1 1 2 7 1 5

x 1 1 7 1 2
 1 x 1  2 x  2 x,  3 9 4  180  2 x 2  2 x  180  0 .
2

1 1 2 7 1 5

 x 2  x  90  0  x  {9,10} .

3. Să se calculeze :  

METODA 1

 Adunăm liniile doi şi trei la prima linie

abc abc abc 1 1 1
 2b bca 2b  (a  b  c) 2b b  c  a 2b
2c 2c ca b 2c 2c ca b
  Vom înmulţi coloana unu cu (-1) şi o vom aduna la coloanele doi şi trei.
1 1 1 1 0 1
 2b b  c  a 2b  2b  b  c  a 2b 
2c 2c cab 2c 0 cab
1 0 0
2b  b  c  a 0
2c 0 ca b
1 0 0
 2b  b  c  a 0  (a  b  c) 2
2c 0 ca b
abc abc abc
 2b bca 2b  (a  b  c) 3
2c 2c ca b

METODA 2: Prin calcul direct

4. Să se rezolve ecuaţia :

 Dacă A  M mn (R), B  M n p (R)  A  B  M m p (R)

a
 Fie: X  M 21 ( R)  X    .
b
2 1   2a  b   7  2a  b  7
  a       a  3
  1  2     a  2b    1   a  2b  1  
  1 0  b    a    3  a  3 b  1
      
 3
 X   
1
5. Fie matricea : . Să se calculeze .

1 0 1 1 0 1  2 0 2
    
 A  A  A  0 1 0  0 1 0 
2
0 1 0
1 0 1 1 0 1  2 0 2
    

 4 0 4  2 0 2 31 
31
 2 0 2  1 0 1
      
 A  A  A   0 1 0  0 1 0 
3
0 1 0   0 1 0 
 2 0 2  1 0 1  4 0 4   2 31 0 2 31 
     
 2 n 1 0 2 n 1 
 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   0 1 0 .
 2 n 1 0 2 n 1 


x  1, x1
6. Fie funcţia f : R  R , f ( x)   2 . Să se determine constantele  , 
x  1, x  1
astfel încât funcţia să fie derivabilă în punctul x0  1 .

 f este continuă în punctul : x  1dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (1)

x 1, x 1 x 1, x 1

 lim f ( x)  1   , lim f ( x)    1, f (1)  1  

x 1, x 1 x 1, x 1

 f este continuă dacă : 1      1      2

 , x  1
 f ' ( x)  
2x, x  1
 f este derivabilă în punctul : x  1dacă: lim f ' ( x)  lim f ' ( x)    2
x 1, x 1 x 1, x 1

    2   2
  
  2   4

arcsin x
7. Să se calculeze: I   1 x2
dx (Integrala cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)

dx
 Notăm : arcsin x  t   dt .
1 x2
arcsin x t2 arcsin 2 x
  1 x2
dx   tdt   C 
2 2
C.
8. Să se calculeze : I  .


 2 

 f ( x)  x  f ' ( x)  1 2 2

    x cos xdx  x sin x   sin xdx   1 .
 g ' ( x)  cos x  g ( x)  sin x 0 0 0
2

2
 2
  x cos xdx 
0
2
.

9. Să se calculeze volumul corpului de rotaţie obţinut prin rotirea graficului funcţiei

f : [0,2]  R, f ( x)  x 2  2 în jurul axei OX.

8
2 2 2 2
 V    f ( x)dx    ( x  2)dx    x dx  2  dx 
2 2 2
 4
0 0 0 0
3

20
 V .
3

1
10. Să se calculeze: l  lim [ x
 (0,3) x  3) ]
x  2

1 1 1
 lim x
 lim ( ) x  0, deoarece : 0   1 .
x  2 x   2 2
3 3
 lim (0,3) x  lim ( ) x  0, deoarece : 0   1.
x  x  10 10
1
 lim ( x  (0,3) x  3)  3 .
x  2


3
x sin x  cos x
11. Să se calculeze : I   dx .
0 x 2  cos 2 x

x sin x  cos x  x sin x  cos x  x

3 2 3 2 3 ( )'
 I   2 cos x2 dx  I   cos x dx  I   cos x dx 
0 x  cos x 0 (
x 2
) 1 0 (
x 2
) 1
cos 2 x cos x cos x
x cos x  x sin x x x
 Considerăm: ( )'  2
, u ( )' dx  du .
cos x cos x cos x cos x
  2
 Dacă x  0  u  0, x  u  .
3 3

 x 2
( )'
3 3
du 2 2
I   cos x dx  u  arctg  arctg 0  arctg .
x 2 2
1 3 3
0 ( ) 1 0
cos x

1
12. Să se calculeze : I   x ln(1  e x )dx .
1

 x  t  dx  dt
Considerăm:  .
 x  1  t  1, x  1  t  1

1 1 1 1
1 2
I   x ln(1  e x )dx   t ln(1  t
)dt    t (ln(1  e t )  t )   I   t 2 dt   I  .
1 1 e 1 1
3

1
I .
3


4
13. Să se calculeze: I  
sin 2 x
dx
0
4 cos x  sin 2 x
2


sin 2 x  2 sin x cos x, sin 2 x  cos 2 x  1

Fie: cos 2 x  t  2 cos x  sin x  dt
  1
 x  0  t  1, x   t 
 4 2

  1

2 sin x  cos x  2 sin x  cos x

4 4 2 1
sin 2 x dt
I
0 4 cos 2
x  sin 2
x
dx  0 1  3 cos 2 x dx   1 1  3 cos 2 x dx  1 1  3t 2
2

1 1
dt 1 dt 3 3 3
I     arctg (t 3 )  (arctg 3  arctg ) .
1 1  3t
2
3 1 3 3 2
1
t2 
2 2 3
 1
14. Să se calculeze: l  lim( x 2 ) ln x
x 0

Avem cazul de nedeterminare: 0  f g  e g ln f

1 ln x 2
lim
l lim( x 2 ) ln x e x0 ln x  e2
x 0

15. Fie funcţia f : (0,)  R ,o funcție de două ori derivabilă astfel încât:

1
f " ( x)  , unde: f (1)  f ' (1)  0 .
x


1 1
 Deoarece: f " ( x) 
 f ' ( x)  dx  C1  f ' ( x)  ln x  C1
x x
 Dar: f ' (1)  0  C1  0  f ' ( x)  ln x
 Deoarece: 
f ' ( x)  ln x  f ( x)  ln xdx  C2  f ( x)  x ln x  x  C4

 1
f ( x)  ln x  f ' ( x) 
 Fie:  x   ln xdx  x  ln x  x  C3
 g ' ( x)  1  g ( x)  x

 Dar: f (1)  0  C4  1  f ( x)  x ln x  x  1
 TEST 11

x 2  2x  1
1
1. Să se calculeze : I   dx .
0 x2 1

1
x 2  2x  1
1 1 1 1
2x 2x
 0 x 2  1 dx  0 (1  x 2  1)dx  0 dx  0 x 2  1 dx  x 0  ln x  1  1  ln 2
1 2

x 2  2x  1
1
 I  dx  ln(2e) .
0 x2 1
1
2. Să se calculeze: I   e x ( x 2  1)dx .
1

b b
 Fie formula integrării prin părti:  f ( x) g ( x)'dx  ( fg ) ba   f ' ( x) g ( x)dx .
a a


 f ( x)  x  1  f ' ( x)  2 x
2

  .
 g ' ( x)  e x  g ( x)   e x dx  e x

1 1 1
2
  e ( x  2)dx  [( x  1)e ]  2  xe x dx  2e   2  xe x dx .
x 2 x 1
1
1 1
e 1

 f ( x)  x  f ' ( x)  1

 
 g ' ( x)  e x  g ( x)   e x dx  e x

1 1
1 1 2
  xe dx  ( xe )   e x dx  e   e   .
x x 1
1
1 1
e e e
6 2e 2  6
1
  e ( x  2)dx  2e  e  e .
x

1
 
x  (  2) x, x  1
2

3. Fie f : R  R , f ( x)   . Să se determine constanta  astfel


 x , x1
3

încât funcţia să aibă limită în punctul x0  1 .

 f are limită în punctul : x  1 dacă lim f ( x)  lim f ( x) .

x 1, x 1 x 1, x 1

 lim f ( x)  2  2 , lim f ( x)  1 .
x 1, x 1 x 1, x 1

1
 2  2  1     .
2
3x 2  2
4. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine punctele
x 1
M ( x0 , f ( x0 )) de pe graficul funcţiei f în care tangenta este paralelă cu dreapta y=2x-1.

 Ecuaţia tangentei în punctul M ( x0 , y0 ) este: y  y0  f ' ( x0 )( x  x0 ) .

 Panta tangentei este: mt  f ' ( x0 ) iar panta dreptei este: md  2 .

 Dreptele sunt paralele dacă: md  mt .

6 x( x  1)  3x 2  2 3x02  6 x0  2 3x02  6 x0  2
 f ' ( x)   f ' ( x )    2.
( x  1) 2 ( x0  1) 2 ( x0  1) 2
0

 x0  0  f (0)  2  M (0,2)

 x  2 x0  0  
2
46 .
x0  2  f (2)   M (2,10)
0

 3

cos x  cos 3x
5. Să se calculeze limita: l  lim .
x 0 x
0
 Avem cazul de nedeteminare : .
0
 Vom folosi: cos 0  1, sin 0  0, (cos u)'   sin u  u' .
cos x  cos 3x sin x  3 sin x
 lim  lim  0.
x 0 x x 0 1
6. Fie sistemul : . Să se determine parametrul a ,astfel încât

sistemul să admită soluţii diferite de soluţia nulă

 Sistemul are soluţii diferite de soluţia nulă  det A  0 .

1 a 3
 1 a a  0  a2  a  6  0 .
1 2 a

 a  {3,2} .

7. Fie matricea: . Să se afle valorile naturale ale parametrului 

pentru care : .

 1 0 0   0 0 0   0 1 1  1 1 1 
       
 Fie B  I 3  A  A   0 1 0    1 0 0    0 0    1 1   .
t

 0 0 1   1  2   0 0 2  1  5 
       
1 1 1
 rangB  2  det B  0  1 1   0  (   1) 2  0    1  0    1 .
1  5

8. Să se rezolve ecuaţia : .

1 2 3
 1 3 4  0  3x  6  0  x  2 .
x 1 x x 1
9. Fie matricea . Atunci este de forma:

0 1 0  0 1 0  0 0 1
    
 A  A A  0
2
0 1  0 0 1  1 0 0
1 0 0  1 0 0   0 1 0 

0 0 1  0 1 0 1 0 0
    
 A3  A 2  A   1 0 0  0 0 1  0 1 0
0 1 0  1 0 0   0 0 1 

 A  I3
3

10. Fie matricea . Atunci are forma:

 Deoarece primele două linii ale matricei A sunt proporţionale  det A  0

 Deoarece det A  0 nu putem calcula inversa matricei A

1
cos x
11. Să se calculezei: I   dx .
1
ex 1

 x  1  t  1
 Fie substitutia: x  t  dx  dt   .
 x  1  t  1
1
cos(t ) (e t  1  1) cos(t )
1 1 t 1
cos(t ) e cos(t )
 I    t dt   t dt   t dt   dt 
1 1 1 e  1 e 1
t

1 e 1 e 1

(e t  1)
1 1
 I cos tdt  I  2 I   cos tdt  2I  sin1  sin(1) .
e 1
t

1 1
2I  2 sin1  I  sin1 .

3
x3
12. Să se calculeze : I   dx .
2 ( x  1) 100

 x  1  t  x  t  1  dx  dt
Fie notaţia:  .
 x  2  t  1, x  3  t  2

(t  1) 3 t 3  3t 2  3t  1
2 2 2 2 2 2
I 
1 t 100
d t  
1 t 100
dt   t 97 dt  3 t 98dt  3 t 99 dt   t 100dt .
1 1 1 1
 t 96 t 97
2 2
1 1
 t dt    (1  2 96 ) ,  t 98dt  
97
 (1  2 97 ) ,
1
96 96 1
97 97
t 98 t 99
2 2
1 1
 t dt    (1  2 98 ) ,  t 100dt  
99
 (1  2 99 ) .
1
98 98 1
99 99

1 1 1 1
I (1  2 96 )  (1  2 97 )  (1  2 98 )  (1  2 99 ) .
96 97 98 99

x 2  3x    
13. Fie l  lim . Să se determine suma parametrilor reali  ,  astfel incât
x 1 x2  x  2
5
:l 
18

0
 Pentru ca limita să fie finită, trebuie să avem cazul de nedeterminare:
0
 1 3      0    4  

1 5
 (2 x  3)
x  3x    
2
0 2 x  3x   2
2 4  5
lim  ( )  lim  
x 1 x  x2
2
0 x 1 2x  1 3 6  4

5 5 1 1
 Vom avea:       4  3   5    3
6  4 18  4 3

S   8

2e
14. Să se calculeze : I   ln x  1 dx .
1
ln x  1, ln x  1  ln x  ln e  x  e
Fie: ln x  1  
 ln x  1, ln x  1  ln x  ln e  x  (0, e)
2e e 2e
I 
1
ln x  1 dx  
1

(1  ln x)dx  (ln x  1)dx 2(e  1  e ln 2)
e

 1 e 2e
f ( x)  ln x  f ' ( x) 
Fie:  x   ln xdx  1,  ln xdx  2e ln 2  e

 g ' ( x)  1  g ( x)  x 1 e
15. Fie f : R  R, f ( x)  x  x   . Să se determine valoarea parametrului  pentru
care funcția este derivabilă pe mulțimea numerelor reale .

x   , x    x( x   ), x  
1.Fie: x      f ( x)  
 x   , x    x(  x), x  

2. Funcția f trebuie să fie continuă pe mulțimea numerelor reale. Din forma funcției,

problema continuității se pune numai în punctul: x   .

 f este continuă în punctul : x   dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f ( )

x , x x , x 

 lim f ( x)  0, lim f ( x)  0, f ( )  0
x , x x , x 

2 x   , x  
 f ' ( x)  
 2 x   , x  

 f este derivabilă în punctul : x   dacă: lim f ' ( x)  lim f ' ( x)

x , x x , x 

  0
 TEST 12

1. Fie funcţia f : [0,)  R , f ( x)  e x ( x 2  2) . Să se calculeze aria suprafeţei plane

determinate de graficul funcţiei f ,axa OX şi dreptele x  0 şi x  1

1 1 1
A   f ( x) dx   e x ( x 2  2)dx e x ( x 2  2)  2 xe x dx  3e  2  2  3e  4 .
1

0
0 0 0

 f ( x)  x  2  f ' ( x)  2 x  f ( x)  x  f ' ( x)  1
 2

  , .

 g ' ( x )  e x
 g ( x )  e x
 g ' ( x )  e x
 g ( x )  e x

1 1

 xe   e x dx  1 .
x 1
 x
dx  xe
0
0 0

x
2. Să se calculeze: I  e arcsin x
1 x 2

 1
 f ( x)  e  f ' ( x)  e arcsin x
arcsin x

 1 x2
 
 g ' ( x)  x x
 g ( x)   dx   1  x 2
 1 x 2
1 x 2

1  x 2  t  2 xdx  dt
x 1  2x 
  dx  
2
dx   1 dt 1 2
1 1

1 x2 1 x      t dt  t 2  C   t  C
2

 2 t 2
x
  1 x 2
e arcsin x   1  x 2 e arcsin x   e arcsin x dx

x
 e dx xe arcsin x   e arcsin x
arcsin x

1 x 2

 1
 f ( x)  e  f ' ( x)  e arcsin x
arcsin x

  1 x2
 g ' ( x)  1  g ( x)  x

 e arcsin x ( x  1  x 2 )
 I C
2

3. Se consideră funcţia: . Să se calculeze .

(2 x  4)(2 x 2  2 x  3)  ( x 2  4 x  6)(4 x  1)
 f ' ( x) 
(2 x 2  x  3) 2
43
 f ' (1)     f nu este derivabilă în punctul x  1
0

2015
1
x
4. Să se calculeze: l  lim .
x  x

 Limita comută cu funcţiile din tabelul de derivare: lim f ( x)  lim f ( x) .

x  x 

2015 2015
1 1
 lim
x
 lim x  lim x  2015  0 .
2
x  x x  x x  x3
x  2015  1 1
 lim   lim 2   0 .
x  x 3
 x   3x 

sin x, x  0

5. Fie f : R  R , f ( x)  x   , x  (0,1) . Să se determine constantele  ,  astfel
arctgx , x  1

încât funcţia să aibă limită pe R .

 Problema existenţei limitei se pune în punctele: x  0, x  1.

 f este continuă în x  0 dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (0) .

x 0, x 0 x 0, x 0

 lim f ( x)  lim sin x  0 , lim f ( x)  lim x     , f (0)   .

x 0, x 0 x 0, x 0 x 0, x 0 x 0, x 0

  0 .
  f este continuă în x  1 dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (1)
x 1, x 1 x 1, x 1

 
 lim f ( x)  lim x   , lim f ( x)  lim arctgx  , f (1) 
x 1, x 1 x 1, x 1 x 1, x 10 x 1, x 1 4 4

  .
4

6. Se consideră matricea: . Să se calculeze matricea .

 1 0  1 0   1 0 
 A 2  A  A         I 2
 2  1 2  1  0 1 
 A2001  A2000A  ( A2 )1000 A  ( I 2 )1000 A  I 2 A  A

1 0 
 A 2001   
 2  1

7. Să se rezolve sistemul:

 1 2     3  6    1  3
 X  3Y     3 X  9Y    10Y   
 5  6    15 18     16 22 
   
3 X  Y   2 3  
3 X  Y   2 3  3 X  Y   2 3 
     1 4
  
  1 4   1 4   
  1 3   1 3
       
Y   10 10 
16 22  
Y   10 10 
   16 22 
    
  10 10    10 10 
   
  22 33    7 11 
   
  10 10    10 10 
3 X   X 
 6 18  2 6
     
  10 10    10 10 
 x  y  z  0

8. Sistemul de ecuaţii :  x  y  2 z  0 are numai soluţia nulă dacă:
x  y  z  0


 Sistemul de ecuaţii are numai soluţia nulă (0, 0, 0)  det A  0 .

 1 1
 det A  1  2   2    2  0   2    2  0 .
1 1 1

   R  {1,2} .

9. Să se calculeze determinantul:   .

Metoda 1

 Vom înmulţi cu (-1) coloana 1 şi o vom aduna la celelalte coloane

xt yt zt xt yt zt xt yx zx
 x y z  x y z  x yx zx
1 1 1 1 1 1 1 0 0
xt yt z t xt 1 1
  x y z  ( y  x)( z  x) x 1 1  0.
1 1 1 1 0 0

Metoda 2:Prin calcul direct

 x 1 2
10. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia :  1 x 1 5
1 2 x

x 1 2
 1 x 1  5  x 3  x  5  5  x 3  x  0  x( x 2  1)  0 .
1 2 x

 Singura soluţie este: x  0 .


2
(sin x)cos x
11. Să se calculeze :  (sin x)
0
cos x
 (cos x)sin x
dx

 
cos x
2
(sin x) 2
(cos x) sin xx
Introducem notaţiile : I   dx , J  0 (sin x) cos x  (cos x) sin x dx .
0 (sin x)
cos x
 (cos x) sin x

  
2
(sin x) cos x 2
(cos x) sin xx 2

 IJ    dx   dx  .
0 (sin x )
cos x
 (cos x) sin x
0 (sin x )
cos x
 (cos x) sin x
0
2


 Fie notaţia : x   u  dx  du .
2
 
 Dacă x  0  u  ,x   u  0.
2 2


  cos( u )
0 (sin(  u )) 2
2
(sin x) cos x
I dx    
2

du 
0 (sin x)
cos x
 (cos x) sin x   cos( u )  sin( u )
2
(sin(  u )) 2
 (cos(  u )) 2
2 2
 
2
(cos u ) sin u 2
(cos x) sin x
I du  0 (cos x) sin x  (sin x) cos x dx  J
0 (cos u ) sin u
 (sin u ) cos u

 
I  J  
Rezolvăm sistemul:  2 I J  .
 4
I  J
 
3
1  sin 2 x
12. Să se calculeze: I   dx .
 sin 2 x
6

1  sin 2 x 1 sin 2 x
Fie: 2
   (ctgx )'(ln sin 2 x )' .
sin x sin x sin 2 x
2

   
3 3 3 3
1 sin 2 x 2 3
I

2
sin x
dx  
 sin 2
x
dx   

( ctgx )' dx  

(ln(sin 2 x))' dx 
3
 ln 3 .
6 6 6 6


3
  3 2 3
 (ctgx )' dx  ctg 3  ctg 6 
 3
 3
3
..
6


3
  3 1
 (ln(sin x))' dx  ln(sin 2 )  ln(sin 2 )  ln  ln  ln 3 .
2

 3 6 4 4
6


3
cos x  sin x
13. Să se calculeze : I   dx .
0 (sin x  cos x )
2

sin x  cos x  t  (cos x  sin x)dx  dt


Fie notaţia :   3 1 .
 x  0  t  1, x   t 
 3 2
3 1
2
dt 1 2 2 3  1 ( 3  1) 2
I 
1 t2
 
t
  (
3 1
 1)  1 
3 1

3 1

2
.

2x
14. Să se arate că: 2arctgx  arcsin  0, x  (1,1) .
1 x2
 2x
 f ( x)  2arctgx , g ( x)  arcsin
Notăm :  1 x2

 f ( x)  g ( x)  f ' ( x)  g ' ( x)

2 1 2x 1 x2 2(1  x 2 ) 2
f ' ( x)  , g ' ( x)  ( )'   
1 x2 2x 2 1 x 2
(1  x)(1  x) (1  x) 2
1 x2
1 ( )
1 x2
Am arătat că : f ' ( x)  g ' ( x)  f ( x)  g ( x)  C .
Pentru x  0  arctg 0  arcsin 0  C  C  0.
x
15. Să se rezolve ecuația integrală:  t  e dt  1 .
t

 f (t )  t  f ' (t )  1
x
Fie:    t  e dt  t  e  e  x  e  e  1 .
t t t x x

 g ' (t )  e  g (t )  e
t t
0

 t  e dt  1  e ( x  1)  0  x  1  0  x  1 .
t x

0
 TEST 13

1. Să se calculeze : I   x 3 ln xdx ,unde x  (0,)

b b
 Aplicăm formula integrării prin părţi:  f ( x) g ( x)'dx  ( fg ) ba   f ' ( x) g ( x)dx
a a

 1
 f ( x)  ln x  f ' ( x)  x
  4
 g ' ( x)  x 3  g ( x)  x 3 dx  x
  4
4
x 1 x4 1
 I   x 3 ln xdx  ln x   x 3 dx  ln x  x 4  C
4 4 4 16

2. Să se calculeze : l  lim ( x 2  x  x 2  1)
x 

a2  b2  x, x  0
 Folosim formulele: a b , lim x   , x2  x
a b x 
 x , x  0

x2  x  x2 1
 lim ( x 2  x  x 2  1)  lim
x  x 
x2  x  x2 1
x 1
 lim
x  
1 1
x 2 (1   x 2 (1  2 )
x) x
x 1 x 1 1
 l  lim  lim 
x  x  x x   2 x 2
3. Să se determine astfel încât funcţia ,

să fie continuă pe R

 f este continuă pe intervalele (,1), (1,) ,deoarece este funcţie polinomială.

 Problema se pune în punctul : x  1.

 f este continuă în punctul : x  1dacă: lim f ( x)  lim f ( x)  f (1) .

x 1, x 1 x 1, x 1

 lim f ( x)  1   , lim f ( x)   , f (1)  2 .

x 1, x 1 x 1, x 1

 f este continuă dacă: 1      2    1,   2 .

4. Să se calculeze : I  , .

1 1 A B
 x 2  3x  2  ( x  1)( x  2)     .
x  3x  2 ( x  1)( x  2) x  1 x  2
2

A  B  0
 x( A  B)  2 A  B  1    A  1, B  1 .
 2 A  B  1
1 1 1 x2
 x 2
 3x  2
dx   
x 1
dx  
x2
dx  ln
x 1
C.

5. Fie f : R  R , f ( x)  ( x 2  x   )e x . Să se determine  ,   R ştiind că x =1 este

punct de extrem, iar x =-2, este punct de inflexiune pentru funcţia f.

 Un punct x 0 este punct de extrem pentru funcţia f dacă : f ' ( x0 )  0 .

 Un punct x 0 este punct de inflexiune pentru funcţia f dacă : f ' ' ( x0 )  0 .

 f ' ( x)  (2 x   )e x  ( x 2  x   )e x  e x ( x 2  2 x  x     ) ,
f ' (1)  3  2  

 f ' ' ( x)  e x ( x 2  4 x  x    2  2) , f ' ' (2)    2 .

 2    3 5
      ,  2 .
  2 2

6. Fie matricea : A= . Să se calculeze .

  1 0   1 0   1 0 
 A 2  A  A       
2
 0 x  0 x   0 x 
 1 0   1 0    1 0 
 A3  A 2  A   
2 
   
3
 0 x  0 x   0 x 
 (1) n 0
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A   n

 0 x n 

7. Se consideră sistemul: .

Să se găsească valorile parametrului astfel încât sistemul sa fie incompatibil.

 2 1 1
  2 1
 Considerăm : A   1 2 1,   0
1 1 l  1 2
 
2 1 1
 Sistemul este incompatibil dacă : det A  0, 1 2 1  0
1 1 2
2
 det A  0  3l  2  0  l 
3

 2 0 1 
 
8. Să se determine   R astfel încât A  A  1
,cu A   3   3 1  ,
  3   4  3
 
unde A reprezintă matricea adjunctă

1
 Folosim formula: A 1  A , unde A reprezintă matricea adjunctă .
det A
 2 0 1
 A  A  det A  1  3   3 1  1  2  13  1
 1

3  4 3
   7

9. Să se afle soluţiile întregi ale ecuaţiei :

x u v
 u x u  0  x 3  x(2u 2  v 2 )  2u 2 v  0 .
v u x

 Căutăm soluţii printre divizorii termenului liber  x  v .

10. Fie matricea : . Să se găsească soluţiile pozitive ale ecuaţiei:

.

 1 4   1 0    1  2x 4 
 B  A  2 xI 2     2 x    
 3  1 0 1  3  1  2 x 

3 5
 det B  4  (2 x  1) 2  12  4  2 x  1  4  x  { , }
2 2
5
 Dar x  0  x 
2

2
11. Să se calculeze : I   max( 1, x)dx
1

f, f  g 1,1  x
Definim : max( f , g )    max(1, x)  
g, g  f  x, x  1

2 1 2
7
I   max(1, x)dx   1dx   xdx 
1 1 1
2
 1 3
ln x
12. Să se calculeze : I   dx
1 x
e

 1
ln x  t  x dx  dt
Facem notaţia: 
 x  1  t  1, x  1  t  0
 e

1 1 0 1 4
1 3 3
I    (ln x) 3 dx   t 3 dt  t 3  
1 x 1
4 4
e

x
1
13. Să se calculeze : l  lim  dt
x 
0 t 2
2 t  5

t  1  u  t  u  1  dt  du
Fie : t 2  2t  5  (t  1) 2  4  
t  0  u  1, t  x  u  x  1

x 1
x 1
x
1 1 1 u 1 1
Notăm : I   dt  u du  arctg  (arctg  arctg ( ))
0 t  2t  5 4
2 2
1
2 2 2 2 2


Folosim : arctg ( x)  arctgx, arctg 
2

1 x 1 1 1  1
l  lim (arctg  arctg ( ))  (  arctg ) .
x  2 2 2 2 2 2


sin 3 x
14. Să se calculeze : I   dx
0 1  cos x
2

cos x  t   sin xdx  dt


Fie notatia :  x  0  t  1, x    t  1
sin 3 x  sin 2 x  sin x  (1  cos 2 x)  sin x

1
(1  t 2 ) (1  t 2 )
1 1 1
1 t2
I   dt   dt   dt   dt  2  4arctg1
1 1 t 1 1  t 1 1  t 11  t
2 2 2 2
1
1
1 t
1
2
dt  arctgt  arctg1  arctg (1)  2arctg1

1 1 1 1
t2 1 1
11  t 2 dt  1(1  t 2  1)dt  1 dt  t
1
2
1
dt  2  2arctg1

1
F ( x)  F ( )
15. Fie f : R  R, f ( x)  2sin x . Să se calculeze : l  lim 3 , unde F : R  R
1 1
x
3 x
3
este primitiva funcţiei f
1
F ( x)  F ( ) 1
3 1 1 sin
l  lim  F'( )  f ( )  2 3
1 1 3 3
x
3 x
3
 TEST 14


2
x  e t dt
1. Să se calculeze : l  lim 0
x  x3

0
0
 Avem nedeterminarea : , deoarece:  e t dt  0
2

0 0
x
 Am folosit: (  f (t )dt )'  f ( x) x' f (0)0'  f ( x)
0
x
x   e t dt
2

1 ex  2 xe x
2 2
0 1 1 1
 lim      lim e x  
2
0
3
lim 2
lim
x 0 x x 0 3 x 0 3 x 0 2 x 3 x 0 3
x
e
2. Să se calculeze : I   dx
1 ex

 Notăm: e x  t  e x dx  dt .
ex dt
  1  e x dx   1  t  ln t  1  C  ln(e  1)  C .
x

3. Să se găsească punctul de maxim al funcţiei f : R  R , f ( x)  x 4  2 x 2

 Punctele de maxim verifică ecuaţia: f ' ( x)  0 .

 f ' ( x)  0  4 x 3  4 x  0  x( x 2  1)  0  Avem trei puncte critice:  1,0,1 .

 Pentru x  (,1]  [0,1] funcţia este descrescătoare.

 Pentru x  (1,0]  [1,) funcţia este crescătoare.

 A(0,0) este punct de maxim .
4. Să se determine numărul punctelor de inflexiune pentru funcţia: .

 Punctele de inflexiune verifică ecuaţia: f " ( x)  0 .

 f ' ( x)  4 x 3  4  f " ( x)  12 x 2 .

 Se observă că: f " ( x)  0, x  R  f este convexă pe R .

 Nu avem puncte de inflexiune.

5. Să se calculeze : I  .


 f ( x)  x  4 x  3  f ' ( x)  2 x  4
2

  .

 g ' ( x )  e x
 g ( x )  e x

3 3 3
  e ( x  4 x  3)dx  e ( x  4 x  3)   (2 x  4)e dx .
x 2 x 2 x

2 2 2

 f ( x)  2 x  4  f ' ( x)  2
  .
 g ' ( x)  e  g ( x)  e
x x

3 3 3
  (2 x  4)e dx  (2 x  4)e  2 e x dx  10e 3  8e 2  2(e 3  e 2 )  8e 3  6e 2 .
x x

2 2 2
3
 e ( x 2  4 x  3)dx  24e 3  15e 2  8e 3  6e 2  16e 3  9e 2 .
x

6. Fie sistemul : . Să se găsească acele soluţii ( ale

sistemului care verifică relaţia : .

1 1 1
 det A  1  2 3  0  Avem un sistem omogen care admite şi soluţii  0
3 2 1
1 1
 Alegem minorul:  1  0  x, y sunt principale iar z este secundară
1 2
 x  y   z x  y   z x  z
 Sistemul devine:   
 x  2 y  3z  y  2z  y  2z
 x0  y 0  z 0  4  4 z 0  4  z 0  1  x0  1  y 0  2

 S  {(1,2,1)}

7. Fie şi polinomul . Să se calculeze : f (A)

 3 2  3 2  13 12  18 12 
 A 2  A  A       ,6 A    .
 2 3  2 3  12 13  12 18 
13 12  18 12   5 0   0 0 
 f ( A)  A2  6 A  5I 3             .
12 13  12 18   0 5   0 0 
 f ( A)  O3 .

8. Fie A= . Să se calculeze : A2009

  1  1  1  1  0 0 
 A 2  A  A         O2
 1 1  1 1   0 0 
 A2009  A2008A  ( A2 )1004 A  (O2 )1004 A  O2 A  O2

9. Să se rezolve ecuaţia :  

METODA 1:

 Înmulţim cu (-1) prima coloană şi o adunăm la celelate două coloane.

1 1 1 1 0 1 1 0 0
   1 1 x 1  1 x 1  1 x 0   x(1  x)
1 1 2 x 1 0 2  x 1 0 1 x
 x(1  x)  0  x  0  x  1  x {0,1}

Metoda 2: Prin calcul direct

10. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 
 .
2 A  B   1  1
1 

  1 

 3 2   3 2   5 0
 A  2 B     A  2 B    5 A   
 2 3    2 3   0 5
     .
2 A  B   1  1 4 A  2 B   2  2  4 A  2 B   2  2 
1 

  1  

 2 2 
 


 2 2 
 

 1 0  1 0  1 0
 A     A     A   
 0 1  0 1   0 1 
     .
4 A  2 B   2  2  2 B   2 2
  B  1 1

  2 2   2 2   1 1
      

3
1
11. Să se calculeze : I   dx .
2 5  4x  x 2

Se observă că : 5  4 x  x 2  ( x 2  4 x  5)  9  ( x  2) 2 .

 x  2  t  x  t  2  dx  dt
Fie:  .
 x  2  t  0, x  3  t  1

3 1
1 1 t 1 1
I  dx   dt  arctg  arctg  arctg 0  arctg .
2 5  4x  x 2
0 9t 2 3 3 3

x
12. Să se determine punctele de inflexiune pentru funcţia : F : R  R, F ( x)   e t dt
2

Pentru a determina punctele de inflexiune, vom rezolva ecuaţia: F ' ' ( x)  0

F ' ( x)  e  x  F ' ' ( x)  2 x  e  x  F ' ' ( x)  0  x  0 .

2 2

Singurul punct de inflexiune este : x  0

 1
4x
13. Să se calculeze : I   dx
0 2x 1

2 x  t  2 x ln 2dx  dt
Fie notaţia: 
 x  0  t  1, x  1  t  2

1 t 11
1 2 2 2 2
4x 1 t 1 1 1
I  x dx   dt   dt   dt   dt
0 2 1
ln 2 1 t  1 ln 2 1 t  1 ln 2 1 ln 2 1 t  1

1 1 3 1 3
I  ln  (1  ln )
ln 2 ln 2 2 ln 2 2

x 1 x2  4 c( x  1)
14. Dacă :  dx  a 1  x 2  b ln , să se calculeze:
1 x 2
x 1
S  a  b  c ştiind că x  (1,1) .

x 1 x2  4 x 1 x2 1 x 1
 1 x2   1  x 2 dx  4 x 2  1 dx   1  x  ln x  1 .
2
(1) dx

1 1 x 1 x 1 x2 x x
 x 2  1 2 ln x  1 ,  1  x 2 dx   1  x 2 dx   1  x 2 dx   1  x .
 2
dx

a  1, b  1, c  1
Din relaţia (1) obţinem:  .
S  1
1
2 x  3x  5 x x
15. Să se calculeze : l  lim( )
x 0 3

Avem nedeterminarea: 1 .
1 1 3 2 x  3 x  5 x 3
2 x  3x  5 x x 2 x  3x  5 x 2 x  3x  5 x
l  lim ( )  lim(1   1) x  lim[(1   1) 2  3  5 3 ]
x x x
3x
x 0 3 x 0 3 x 0 3
2 x  3 x  5 x 3 ln 30
lim
l e x0 3x e 3

2 x  3x  5 x  3 0 2 x ln 2  3x ln 3  5 x ln 5 ln 30
lim
x 0 3x
 ( )  lim
0 x 0 3

3
.
 TEST 15

1. Să se rezolve ecuaţia:

1 3 x 1
1
  2  1 x  1  0  6x  3  0  x 
2
3 2 1

2. Fie matricea : . Să se determine parametrii reali  ,  astfel încât

rangul matricei să fie egal cu 2.

 rangA  2  det A  0
2 4 3
 1 3 2  0    2  3  0    2  3
3  

 Pentru   1    2

3. Fie A= si B= . Atunci suma : det(A+B)+det(A-B) este egală cu:

ae b f  ae b f 
 A  B    ; A  B   
c  g d  h c  g d  h
 det( A  B)  (a  e)(d  h)  (c  g )(b  f )  ad  ah  ed  eh  cb  cf  gb  gf
det( A  B)  (a  e)(d  h)  (c  g )(b  f )  ad  ah  ed  eh  cb  cf  gb  gf

 det( A  B)  det( A  B)  2ad  2bc  2eh  2 gf  2(det A  det B)

4. Să se rezolve sistemul :

1 1 1
 Deoarece det A  2  5 1  0  vom aplica regula lui CRAMER
4 1 8
0 1 1 1 0 1 1 1 0
 Considerăm:  x   1  5 1 ,  y  2  1 1  z  2  5  1
4 1 8 4 4 8 4 1 4

x y z
 x  1 , y   0, z  1
det A det A det A

5. Se consideră matricea: . Să se determine valoarea parametrului

astfel încât să fie adevarată egalitatea:

1 1 1 1 1 1  1 2 3 
    
 A  A A  0
2
1 1 0 1 1   0 1 2 
0 0 1 0 0 1  0 0 1 

1 2 3  1 1 1  1 3 6 
    
 A  A  A  0
3 2
1 2  0 1 1   0 1 3 
0 0 1  0 0 1  0 0 1 


1 3 6 1 2 3  1 1 1  1 0 0  1  3    1
        
  0 1 3  3  0 1 2    0 1 1   0 1 0   6  9      3
0 0 1 0 0 1  0 0 1  0 0 1  3    0
        

x2  x 1
6. Determinaţi constantele  ,  astfel încât: lim (  x)    3 .
x  x2

x2  x 1 x 2 (1   )  x(1  2 )  1
 lim (  x)  lim   3
x  x2 x  x2
 Pentru ca limita să fie finită trebuie ca: 1    0    1
  x 1
 lim    3    3  1    4
x  x  2

2
f (x 2 )
7. Fie f : R  R , f ( x)  xe x . Să se calculeze : I  1
x
dx

2 2
f (x2 ) 1
 f (x 2 )  x 2e x   dx   xe x dx  (e 4  e)
2 2

1
x 1
2
 2 2 4
1 u 1 4
 x  u  2 xdx  du   xe dx   e du  (e  e)
x2

  1
21 2
 x  1  u  1, x  2  u  4


1
8. Să se găsească numărul punctelor de extrem al funcţiei f : R  R , f ( x) 
x 12

 Punctele de extrem se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

 2x
 f ' ( x)  0   0  2 x  0  x  0 este punct critic
( x 2  1) 2

 Pentru x  (,0] funcţia f este crescătoare.

 Pentru x  [0,) funcţia f este descrescătoare.

 Punctul x  0 este punct de minim,deci este punct de extrem

 Avem un singur punct de extrem.

ln( x  1)
9. Să se calculeze limita: l  lim
x 1 ln( x 2  1)


 Avem cazul de nedeterminare:

1
ln( x  1) x  1  lim x  1  lim x  1  lim 2 x  1
2 2
 lim  lim
x 1 ln( x 2  1) x 1 2x x 1 2 x ( x  1) x 1 2 x 2  2 x x 1 4 x  2

x 1
2

ln( x  1)
 lim 1
x 1 ln( x 2  1)
 x3
10. Să se calculeze : I   1  x8
dx ( Integrala cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)

dx 1 x
 Vom folosi formula:  a2  x2

a
arcsin  C .
a

 x 4  u  4 x 3 dx  du

  x3 1 4x3 1 du 1 .
 dx   dx    arcsin u  C
 1 x
8 4 1  (x4 )2 4 1 u2 4

x3 1
  1 x 8
dx 
4
arcsin x 4  C

2
1
11. Să se calculeze : I   4x
1
2
 4x  5
dx

5 1
Considerăm: 4 x 2  4 x  5  4( x 2  x  )  4[( x  ) 2  1]
4 2

 1 1
x   t  x  t   dx  dt
 2 2
Fie: 
 x  1  t   1 , x  2  t  5
 2 2

5
2 2
1 1 1 1 1 5 1
I  4x
1
2
 4x  5
dx   2
4 1t 1
dt  arctgt  (arctg  arctg ) .
4 4 2 2

2

arctg ( x)  arctgx

Am folosit formulele:  1 1 x
 
 x a
2 2
dx  arctg  C
a a

12. Fie două funcţii f , g care verifică relaţia: g ( x)  ( x 3  4x 2  5x  2)  f ( x)  x 2  1 .

Să se calculeze: g ' (1)

g ' ( x)  (3x 2  8x  5)  f ( x)  ( x 3  4 x 2  5x  2)  f ' ( x)  2 x  g ' (1)  2

 1
x 4 1
13. Să se calculeze : I   dx
0
( x  1)( x 2  2)

x 4 1 x 2  2x  3
Se observă că :  ( x  1) 
( x  1)( x 2  2) ( x  1)( x 2  2)

1 1 1 1
x 4 1 x 2  2x  3
 ( x  1)( x    ( x  1)( x
1 2 1 3 5 2 2
I  xdx  dx  dx    ln 2  ln  arctg
0
2
 2) 0 0 0
2
 2) 2 3 6 2 6 2

 A( x 2  2)  ( Bx  C )( x  1)  x 2  2 x  3

x 2  2x  3 A Bx  C  A  B  1
Fie:   2   2 1 5
( x  1)( x  2) x  1 x  2
2
 B  C  2  A   , B  , C 
2 A  C  3 3 3 3

1 1 1 1
x 2  2x  3
 ( x  1)( x  x x
2 1 1 2x 5 1
dx   dx  dx  dx
2
 2) 3 x 1 6 2
2 3 2
2
0 0 0 0

1
x 2  2x  3
 ( x  1)( x
2 1 5 2 x 2 1 3 5 2 2
dx   ln x  1  ln(x 2  2)  arctg   ln 2  ln  arctg
0
2
 2) 3 6 6 2 3 6 2 6 2

2
14. Să se calculeze : I   x 1  x dx
0

 1  x  t  1  x  t 2  x  t 2  1  dx  2tdt
Fie notaţia: 

 x  0  t  1, x  2  t  3
2 2 2

  
2 5 2 3 64 16 112
I  2 t 2  (t 2  1)dt  2( t 4 dt  t 2 dt )  t  t   
5 3 5 3 15
0 0 0

1 1
15. Dacă F : R  R ,este o primitivă a funcţiei : f : R  R, f ( x)  x  2 x  1,
2 3
să se calculeze : F (1)  F (0) .

Dacă F ,este o primitivă a funcţiei f , atunci: F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C .

3 5
1 1 1 1
 f ( x)dx   x dx   3 x 2 dx   dx  x 2  x 3  x .
2 3 3 5
1 1 23 23
F (1)   1 C   C , F (0)  C  F (1)  F (0)  .
3 5 15 15
 TEST 16

1. Numărul punctelor de inflexiune pentru: f : R  R , f ( x)  4 x 3  6 x 2  24 x  1 este:

 Punctele de inflexiune verifică ecuaţia: f " ( x)  0

 f ' ( x)  12 x 2  12 x  24, f " ( x)  24 x  12

1
 f " ( x)  0  24 x  12  0  x 
2
1 1
 Pentru x  (, ] funcţia este concavă, pentru x  [ ,) funcţia este convexă
2 2
1
 Vom avea un singur punct de inflexiune: x 
2

2. Fie . Să se calculeze asimptota orizontală spre

x2 1  2x  2 2
 y  lim f ( x)  lim x   lim x   lim x   0
x  x  e  x  e  x  e 
 Vom spune că y  0 este asimptotă orizontală la  

3. Să se calculeze : I  
1
dx ,unde x  R
e 1
x

1
 Notăm e x  u  x  ln u  dx  du
u
1 1 1 1 1 1
  e x  1 dx   u(u  1) du   ( u  u  1)du   u du   u  1 du  ln u  ln u  1  C

ex
e
1
 I dx  ln  C  x  ln(e x  1)  C
x
1 e x 1
4. Se consideră funcţia: . Să se calculeze .

 Vom folosi formula: ( fg )'  f ' g  fg '

 f ' ( x)  2( x  1)( x  3)  ( x  1) 2  ( x  1)(3x  7)

7
 f '( )  0
3

5. Să se calculeze I 

au 1
 Vom aplica formula:  a u du 
ln a u '

2x
1 1 1
2x 2 1
 I   (2 x  2  x )dx   2 x dx   2  x dx    
1 1
0 0
0 0 0
ln 2 ln 2 ln 2 2 ln 2
3
 I
2 ln 2

6. Să se rezolve ecuaţia: =0 .

1 1 1
 1 2 x  0  x 2  3x  2  0 .
1 4 x2

 x  {1.2} .

7. Să se rezolve sistemul :

1 1 1 1
 Considerăm : A    , B   
 2 2  2  3
 Toţi minorii de ordin doi sunt egali cu zero.
 Alegem   1 ca minor principal
1 1
 Sistemul este compatibil   0( F )
2 3

 Sistemul este incompatibil

8. Fie matricea : . Să se calculeze matricea

 1 1 0  1 1 0 1 2 1
    
 A  A  A   0 1 1  0
2
1 1   0 1 2
 0 0 1  0 0 1   0 0 1 
 
 1 2 1  1 1 0   1 3 3
    
 A  A  A   0 1 2  0
3 2
1 1    0 1 3
 0 0 1  0 0 1   0 0 1 
 
 n(n  1) 
1 n 
 2 
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A   0 1
n
n 
0 0 1 

 

9. Fie matricea: şi funcţia: .

Să se calculeze

 1  2 1  1  2 1   2 2 2 
    
 A  A  A   0  1 1  0  1 1    1 3 2 
2

 1 2 3  1 2 3   4 2 12 
    

 2 2 2   2  4 2 1 0 0  1 6 0
       
 f (A)   1 3 2    0  2 2    0 1 0    1 6 0 
 4 2 12   2 4 6   0 0 1   2  2 7 
       

x( x  2) x  3
10. Să se rezolve ecuaţia :  14
5 4

x 2  2x x  3
  14  4( x 2  2 x)  5( x  3)  14  0  4 x 2  3x  1  0
5 4
1
 x  {1, }
4
11. Fie f : [1,3]  R, f ( x)  x 2 . Să se determine parametrul   (1,3) astfel încât :
3

 f ( x)dx  2 f ( ) .
1

3
26 13
  f ( x)dx  2 f ( )  2    
2
.
1
3 3
13
 Dar   (1,3)    .
3

4x
12. Să se calculeze : I   dx
x 1
4

  4 x dx  2 2 x dx  2 1
dt  2arctgt  C  2arctg ( x 2 )  C
x 1 4
(x )  1 t 2 2 2
1
 Notăm : x 2  t  2 xdx  dt

1
13. Să se calculeze: I   x 3 ln(1  2 x  3 x  6 x )dx
1

Se observă că : 1  2 x  3 x  6 x  (1  2 x )(1  3 x )
1 1 1
I   x 3 ln(1  2 x )(1  3 x )dx   x 3 ln(1  2 x )dx   x 3 ln(1  3 x )dx  I 1  I 2
1 1 1

1
 x  t  dx  dt
Fie : I 1   x 3 ln(1  2 x )dx . Vom face notaţia: 
1  x  1  t  1, x  1  t  1
1 1 1 1
1 1
I 1   t 3 ln(1  t
)dx    t 3 ln(1  t )dx    t 3 ln(1  2 t )dt  ln 2  t 4 dt
1 2 1 2 1 1

2 ln 2 ln 2
I1   I1   I1 
5 5
1
 x  t  dx  dt
Fie : I 2   x 3 ln(1  3 x )dx . Vom face notaţia: 
1  x  1  t  1, x  1  t  1
1 1 1 1
1 1
I 1   t 3 ln(1  t
)dx    t 3 ln(1  t )dx    t 3 ln(1  3t )dt  ln 3  t 4 dt
1 3 1 3 1 1

2 ln 3 ln 3
I1   I1   I1 
5 5
 ln 2 ln 3 ln 2  ln 3 ln 6
I  I1  I 2    
5 5 5 5

1
x 1
14. Să se calculeze : I   dx
0
x 1

 x  t  x  t 2  dx  2tdt
Fie notaţia: 

 x  0  t  0, x  1  t  1
1 1 1
t (t  1) t2
  
t
I 2 dt  2 dt  2 dt  1 ,deoarece:
t 1 t 1 t 1
0 0 0

1 1 1 1
t2
   
1 1 1
dt  (t  )dt  tdt  dt   ln 2
t 1 t 1 t 1 2
0 0 0 0

1 1 1 1
t  1 1
   
t 1
dt  dt  dt  dt  1  ln 2
t 1 t 1 t 1
0 0 0 0

x 1
15. Dacă F : R  R ,este o primitivă a funcţiei : f : R  R, f ( x)  ,
x 2  16
să se calculeze : D  F (4)  F (0)

F este o primitivă a funcţiei f daca : F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C

x  1c x 1
F ( x)   dx   dx   dx  x 2  16  ln( x  x 2  16 )  C3
x  16
2
x  16
2
x  16
2

x 1 2x
 x 2  16
dx 
2  x  16
2
dx  x 2  16  C1

1
 x  16
2
dx  ln( x  x 2  16 )  C 2

1
D  F (4)  F (0)  32  ln( 4  32 )  4  ln 4  4( 2  1)  ln .
1 2
 TEST 17

x 2  5x  9
1. Să se calculeze : I   x 2  5x  6 dx ( Integrală cu aplicaţii în dinamica populaţiei)
x 2  5x  9 3 1
  x 2  5x  6 dx   (1  x 2  5x  6 )dx   dx  3 x 2  5x  6 dx
1 a b a  b  0 a  1
    a( x  3)  b( x  2)  1   
( x  2)( x  3) x  2 x  3  3a  2b  1 b  1
1 dx 1 1
x 2
 5x  6
dx  
x  2)( x  3)
  ( 
x2 x3
)dx   ln x  2  ln x  3  C

x 2  5x  9 x3
  x 2  5x  6 dx  x  3 ln x  2  C

2. Fie f : R  R , f ( x)  x  arctgx . Să se determine parametrii  ,  ştiind că

f ' (1)  2, f " (1)  1

 
 f ' ( x)     f ' (1)     2  2    4
1 x 2
2
 2 x 2
 f ' ' ( x)   f ' ' (1)  1   2
(1  x )
2 2
4
   1,   2

3. Fie funcţia f : (0,)  R , f ( x)  x 2  x ln x . Să se calculeze aria suprafeţei

plane determinate de graficul funcţiei f ,axa OX şi dreptele x  1 şi x  e

e3 1 e 2  1
e e e e
 A   f ( x) dx   ( x 2  x ln x)dx   x 2 dx   x ln xdx   
1 1 1 1
3 3 4
  1
 f ( x)  ln x  f ' ( x)  e
 e2 e2 1 e2  1
e e
x x2 1
  2
  x ln xdx  ln x   xdx    
 g ' ( x)  x  g ( x)  x 1
2 1
21 2 4 4 4

 2

4e 3  3e 2  1
e
 A   f ( x) dx 
1
12

4. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  ( x 2  x  1)3 x . Atunci f ' (1) este egal cu :

1
1 1
 f ' ( x)  (2 x  1)3 x  ( x 2  x  1) x 3
3
 f ' (1)  4

ln( x  1)  ln x
5. Să se calculeze : l  lim
x  ln( x  2)  ln( x  1)

x 1
ln
ln( x  1)  ln x x  lim ( x  2)  1
 lim  lim
x  ln( x  2)  ln( x  1) x  x  2 x  x
ln
x 1
0
 Avem cazul de nedeterminare :
0
x 1 x x 1 1 x2 x 1 x  2 1
 (ln )'  ( )'  . (ln )'  ( )'  .
x x 1 x x( x  1) x 1 x  2 x 1 ( x  1)( x  2)
( x  2) 
 lim  1
x  x 

6. Să se rezolve ecuaţia :

1 x 0 x
 0 1  2x 0  (1  x)(1  2 x)(1  3x)  x 2 (1  2 x)  (1  2 x)(1  4 x  2 x 2 )  0
x 0 1  3x
  1
1  2 x  0  x 
 (1  2 x)(1  4 x  2 x )  0  
2
2
2 x 2  4 x  1  0  x  R

1
 Singura soluţie este: x 
2

8. Să se determine soluţiile întregi ale ecuaţiei: .

Metoda 1

 Adunăm ultimile două linii la prima linie

1 x x 2x  1 2x  1 2x  1 1 1 1
 x 1 x  x 1 x  (2 x  1) x  1 x
x x 1 x x 1 x x 1

 Înmulţim prima coloană cu (-1) şi o adunăm la liniile doi şi trei

1 1 1 1 0 0
 x 1 x  x 1 x 0  (1  x) 2
x x 1 x 0 1 x

1 x x
1
 x 1 x  (2 x  1)(1  x) 2  0  x  { ,1}
2
x x 1
 x  Z  x  1

Metoda 2 : Prin calcul direct

8. Se consideră sistemul: . Să se găsească o soluţie a sistemului

astfel încât: .

1 1 1
 det A  1  2 3  0  Avem un sistem omogen care admite şi soluţii  0
1 3 5
 1 1
 Alegem minorul:  1  0  x. y sunt principale iar z este secundară
1 2
x  y   z x  y   z x  z
 Sistemul devine:   
 x  2 y  3z  y  2z  y  2z
 x0  2 y 0  3 z 0  8  8 z 0  8  z 0  1  x0  1  y 0  2
 S  {(1,2,1)}

9. Fie matricea . Să se calculeze .

 1 0  1 0  1 0
 A 2  A  A       
 cos x 1  cos x 1   2 cos x 1 
 1 0  1 0  1 0
 A3  A 2  A       
 2 cos x 1  cos x 1   3 cos x 1 
 1 0
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   
 n cos x 1 

 1  1
10. Să se calculeze f (A) , unde : A   , f ( x)  x 2  5 x  7  I 2
 2 1 

 1  1 1  1   1  2   5 5 
 A 2  A  A       , (5) A   
 2 1  2 1   4  1    10  5 
  1  2    5 5   7 0   1 3
 f ( A)  A2  5 A  7 I 2            
 4  1    10  5   0 7    6 1 

x 3  3x 2  9 x  27
11. Se consideră funcţia : f : (0,1)  R, f ( x)  . Să se determine
x 2  2x  1
x 3  x 2  x
parametrii reali  ,  ,  astfel încât F : (0,1)  R, F ( x)  să fie o
x 1
primitivă a funcţiei f .

 F este o primitivă funcţiei f dacă : F ' ( x)  f ( x)

(3x 2  2x   )( x  1)  (x 3  x 2  x) 2x 3  x 2 (3   )  2x  
F ' ( x)  
( x  1) 2 x 2  2x  1
2x 3  x 2 (3   )  2x   x 3  3x 2  9 x  27
 F ' ( x)  f ( x)  
x 2  2x  1 x 2  2x  1
 2  1
 3    3
 1 9
     ,   ,   27
 2  9 2 2
   27

x2
2
12. Să se calculeze : I  0 x  4x  8
2
dx

x  0  t  2
 x 2  4 x  8  ( x  2) 2  4  x  2  t  dx  dt  
x  2  t  4
x2
2 4 4
t 1 2t
 0 x 2  4 x  8 dx  2 t 2  4 dt  
2 2 t 4
2
dt  2( 5  2 )

t  2  u  8
 Notăm : t 2  4  u  2tdt  du  
t  4  u  20
4 20 20 1
2t 1 

2 t2  4
dt  
8 u
du   u 2 du  2( 20  8 )  4( 5  2 )
8

2
13. Să se calculeze : I  
2
4  x 2 dx

 x  2 cos t , t  (0,  )  dx  2 sin tdt

Fie: 
 x  2  t   , x  2  t  0

 
1  cos 2t
2 0
I 
2
4  x 2 dx    4  4 cos 2 t  2 sin tdt  4 sin 2 tdt  4
 0 0
2
dt


I  2 (1  cos 2t )dt  2t  sin 2t  2 , deoarece: sin   sin 0  0 .
0

2
1
14. Să se rezolve : I  x
2
2
1 1
dx


 x  1, x  1  0  x  (,1]  [1,)
2 2

Considerăm: x  1   2 2


 x  1, x  1  0  x  (1,1)
2
 1
(1  2 ) 2
2 1 2
1 1 1 1 1
I 
2 x2 1 1
dx   2 1 2  x 2
2 x
 dx  1 x 2 dx 1  ln
2 2 (1  2) 2

1 1 2 2
1 1 1 1 1 1
I 1   2 dx   x 2 dx   x 1    , I 2   2 dx   x 2 dx   x 1   
2 x 2
x 2 1 x 1
x 2
1
x 2 (1  2 ) 2
1 1
1 1 1 1 1
I3  1 2  x 2 dx   1 x 2  2 dx  1 x 2  2 dx  ln  ln
2 2 x  2 2 2 (1  2) 2

15. Fie funcţia : f ( x)  e 2 x cos 3x . Să se determine parametrii reali  ,  astfel încât

funcţia F (x)  e 2 x ( cos 3x   sin 3x) să fie o primitivă a funcţiei f .

 Deoarece F este o primitivă a funcţiei f atunci : F ' ( x)  f ( x)

 F ' ( x)  2e 2 x ( cos 3x   sin 3x)  e 2 x (3 sin 3x  3 cos 3x)

 F ' ( x)  e 2 x cos 3x(2  3 )  e 2 x (2  3 )  e 2 x cos 3x

 2  3  1  4  6  2 2 3
       , 
 3  2  0  9  6  0 13 13
 TEST 18

1. Fie funcţia : . Atunci este convexă pe intervalul:

 Funcţia f este convexă pe un interval I dacă: f " ( x)  0, x  I

 f ' ( x)  3x 2  6 x  f " ( x)  6 x  6  6 x  6  0  x  1  0
 Funcţia f este convexă pentru x  [1,)

2. Fie funcţia f : (0,)  R , f ( x)  x ln x . Să se calculeze aria suprafeţei plane

determinate de graficul funcţiei f ,axa OX şi dreptele x  1 şi x  e

e e e
x2 1 e2 1 e2 1
 A f ( x) dx   x ln xdx  ln x   xdx   (  )
e
1
1 1
2 21 2 2 2 2

 1
 f ( x )  ln x  f ' ( x ) 
x
  2
 g ' ( x)  x  g ( x)  x
 2
e2  1
 A
4
3.Să se calculeze: I   sin 3 x cos xdx

 Facem notaţia : sin x  t  cos xdx  dt

t4 sin 4 x
  sin x cos xdx   t dt  4  C  4  C
3 3

x  1
4. Fie funcţia f : R  { }  R , f ( x)  . Să se determine constantele  ,  astfel
x
încât y  2 să fie asimptota orizontală iar x  3 sa fie asimptotă oblică.
 x  1 
 Asimptota orizontală : y  lim f ( x)  2  lim    2
x  x  x 
2x  1
 Asimptota oblică : lim f ( x)    lim    3   0    3
x a x 3 x

5. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  5 x 2  1 . Atunci f ' (0) este egal cu :

1 1
1 1
 f ( x)  5 x 2  1  f ( x)  ( x 2  1) 5  f ' ( x)  ( x 2  1) 5 ( x 2  1)'
5
4
2x 2 
 f ' ( x)  ( x  1) 5  f ' (0)  0
5

6. Să se calculeze determinantul:

Metoda 1

 Adunăm ultimele două linii la prima linie

x y z x yz x yz x yz 1 1 1
 y z x  y z x  ( x  y  z) y z x
z x y z x y z x y

 Înmulţim cu (-1) prima coloană şi o adunăm la doua şi la a treia coloană

1 1 1 1 0 1 1 0 0
 y z x  y zy x  y zy x  y  ( y  z ) 2  ( x  y )( x  z )
z x y z xz y z xz yz

x y z
 y z x  ( x  y  z )( y 2  2 yz  z 2  x 2  xz  xy  yz )  3xyz  x 3  y 3  z 3
z x y

Metoda 2 : Prin calcul direct

7. Se consideră sistemul : .

Să se determine valoarea parametrului pentru care sistemul admite şi soluţii diferite

de soluţia banală.

 Sistemul admite şi soluţii diferite de soluţia banală  det A  0

1 3 3
 1 1 1  6(  1)  2  8  4  14  0
 1 2 

7
 
2

8. Fie A= . Să se calculeze matricea .

 1 1 1 1  1 2 
 A 2  A  A       
 0 1 0 1  0 1 
 1 2  1 1  1 3 
 A3  A 2  A       
 0 1  0 1  0 1 
1 n
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   
0 1

9. Să se rezolve ecuaţia :

 x
 
 Considerăm X  M 31 ( R)  X   y 
z
 
 x  2 y  z  0  1 2  1
  
 3x  z  1  A   3 0  1  det A  2
2 x  2 y  z  1  2 2  1
  
0 2 1 1 0 1 1 2 0
1 0 1 3 1 1 3 0 1
1 2 1 2 2 1 1 3 2 2 1 2
 x   1, y    ,z    1
2 2 2 2 2 2

10. Să se afle valorile pare ale parametrului  pentru care matricea:

nu este inversabilă

 A nu este inversabilă  det A  0

1 1 1
  1 1   2  3  2  0    {1,2}
1  2

  2

1  [ x]
2
11. Fie f : [0,2]  R , f ( x) 
2 x  [ x]  1
. Să se calculeze : I   f ( x)dx
0

 1
0,0  x  1  ,0  x  1
 Explicităm funcţia : [ x]    f ( x)   2 x  1 ,
1,1  x  2 
0,1  x  2
2 1 2 1 1
1 1 2 1
 
0
f ( x)dx  
0
f ( x)dx  
1
f ( x)dx  0 2 x  1 dx  2 0 2 x  1 dx  2 ln 3
 x
12. Fie F ( x)   e t ln(1  t  t 2 )dt . Determinaţi punctele critice ale funcţiei F.
0

 Punctele critice ale funcţiei F verifică : F ' ( x)  0

F ' ( x)  e x ln(1  x  x 2 )  0  ln(1  x  x 2 )  0   x  x 2  0  x  0, x  1

1
13. Să se calculeze : I   1  x 2 dx
0


 x  sin t  dx  cos tdt

1. Vom face notaţia:  x  0  t  0
 
x  1  t 
 2

  
1 2 2 2
1  cos 2t 
I   1  x 2 dx   1  sin 2 (t ) cos tdt   cos 2 (t )dt   dt 
0 0 0 0
2 4

14. Fie f ( x)  e  x (x 2  4 x   ) şi F o primitivă a functiei f astfel încât :

F ( x)  F (0)
(1) lim  1 . Să se determine parametrul real  care verifică relaţia (1).
x 0 x
F ( x)  F (0) F ( x)  F (0)
lim  lim  F ' (0)  1
x 0 x x  0 x0

Deoarece F este o primitivă a funcţiei f atunci : F ' ( x)  f ( x)  F ' (0)  f (0)

f (0)  1    1

15. Fie f : R  R o funcţie şi F o primitivă a sa. Dacă : F ( x)  f ( x)  x, cu : F (0)  1,

atunci să se determine funcţia f .

Deoarece F este o primitivă a funcţiei f atunci : F ' ( x)  f ( x)  F ( x)  F ' ( x)  x

 F 2 ( x) x 2
 F ( x)  F ' ( x)dx   xdx  2

2
 C1  F 2 ( x)  x 2  C 2  F ( x)  x 2  C 2

Din : F (0)  1  C2  1  F ( x)  x 2  1
x
Dar : F ( x)  f ( x)  x  x 2  1  f ( x)  x  f ( x) 
x2 1
 TEST 19

2x  1 2 1
1 x
1. Să se rezolve ecuaţia : 3x  2 1 3 
x 3
4 2 2

2x  1 2 1
1 x
 3x  2  1 3  10 x  12,  3  x2
x 3
4 2 2

 x 2  10 x  9  0  x  {1,9}

2. Se dă matricea : . Să se calculeze .

 2 0  2 0   4 0   2 2 0
 A  A  A  
2
       
 0 3  0 3   0 9  0 32 

 4 0  2 0   8 0   2 3 0
 A  A  A  
2 2
       
 0 9  0 3   0 27   0 33 

 2n 0
 Se demonstrează prin inducţie matematică că: A n   
0 3 n 

3. Să se rezolve sistemul :

 Vom trata sistemul de ecuaţii matriciale ca un sistem obişnuit de ecuaţii

   5
 1 2  2 5   1 
 X  2Y  
3 4   2 X  
 8 11  X   2 
        4 11 
     2
 X  2Y   1 3   X  2Y   1 3  
 5 7  5 7  X  2Y   1 3 
       5 7
  

  5   5
  5  1   1 
  1   X   2   X   2
 X   2   
4
11 
   4 11 

  4 11    2   2
   2    
   1    1
0   0  
 X  2Y   1 3  
 2Y   2 
Y   4
 5 7  
    1 3    1  
3
 
  2   2 4

4. Să se determine numărul real astfel încât următorul sistemul să fie compatibil:

1 1  1
    1 1
 Considerăm : A  1  2  , B    1 ,    3  0
3 1    1  2
   
1 1 1
 Deoarece   0 , sistemul este compatibil  1  2  1  0
3 1 

5
  3  5  0   
3

5. Să se calculeze rangul matricei :

 Deoarece A  M 34 ( R)  rangA  3

 1 1 1
 Alegem minorul:   0 1 1  1  0
0 0 1

 Deoarece   0  rangA  3

6. Să se calculeze : I   arctgxdx ,unde x  R

 1
 f ( x)  arctgx  f ' ( x) 
  1 x2

 g ' ( x)  1  g ( x)  x
x 1
  arctgxdx  xarctgx   1  x 2
dx  xarctgx  ln( x 2  1)  C
2
1  x 2  u  2 xdx  du
x 
  1  x 2 dx   1 2 x dx  1 1 du  1 ln u  C  1 ln( x 2  1)  C
 
2 1 x2 2u 2 2

7. Să se găsească punctul de maxim al funcţiei f : R  R , f ( x)  x  3x 3

 Punctele de extrem local se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

1
 f ' ( x)  1  9 x 2  f ' ( x )  0  9 x 2  1  x   sunt puncte critice
3
1 1
 Pentru x  [ , ] funcţia f este crescătoare.
3 3
1 1
 Pentru x  (, ]  [ ,) funcţia f este descrescătoare.
3 3
1 1 2
 x (maxim)  A( , )
3 3 9
 1
8. Să se calculeze : I   x x 2  1dx ( Integrală cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)
0

 x 2  1  u  2 xdx  du
 Fie : 
 x  0  u  1, x  1  u  2
1 1 2 3 2
1 1 12 1
 0 x x  1dx  2 0 2 x x  1dx  2 1 u du  2 3 u 2  ( 2 3  1)
2 2

1
3

2 2 1
1
 x
0
x 2  1dx =
3

9. Să se determine   R ştiind că funcţia f : R  R , f ( x)  e x sin x care verifică

egalitatea: f " ( x)  f ' ( x)  f ( x)  0, x  R .

 f ' ( x)  e x sin x  e x cos x  e x (sin x  cos x)

 f ' ' ( x)  e x (sin x  cos x)  e x (cos x  sin x)  2e x cos x

 2e x cos x  e x (sin x  cos x)  e x sin x  0  e x (2 cos x   cos x)  0

 2 cos x   cos x    2

1
10. Să se calculeze: l  lim sin( 3  )
x  x

 Limita comută cu funcţiile din tabelul de derivare: lim sin( f ( x))  sin(lim f ( x)
x  x 

1 1
 lim sin(3  )  sin(lim (3  )  sin(3)   sin 3
x  x x  x
 9
x5
11. Să se rezolve : I   8 dx
9 x  1

 x  9  t  9
 Fie notaţia : x  t  dx  dt  
 x  9  t  9
9 9 9 9 9
x5 t5 t5 x5 x5
  8 dx 
9 x  1
9 t 8  1 dt   9 t 8  1 dt   x 8
1
dt   8 dx  0
9 x  1
9

x
12. Să se calculeze : I   ( x  1) 2
dx

 Fie notaţia : x 1  t  dx  dt
x t 1 1 1 1
  ( x  1) 2
dx  
t 2
dt   dt   2 dt  ln t   C
t t t

x 1
 ( x  1) 2
dx  ln x  1 
x 1
C


2
sin 2 x
13. Să se rezolve : I   dx
0 1  sin 4 x

Reamintim formulele: sin 2 x  2 sin x  cos x, (sin 2 x)'  2 sin x cos x  sin 2 x


sin 2 x  u  2 sin x  cos xdx  du

Vom face notaţia:  x  0  u  0
 
x   u  1
 2


2 1
2 sin x cos x du
I dx    ln(u  1  u 2 )  ln(1  2 )
0 1  (sin x)2 2
0 1 u 2
 1
14. Să se rezolve : I 
3
 3  2 x  x 2 dx

Fie: 3  2 x  x 2  ( x 2  2 x  3)  [( x  1) 2  4]  4  ( x  1) 2

 x  1  t  x  t  1  dx  dt
Considerăm: 
 x  3  t  2, x  1  t  2

1 2
I  3  2 x  x dx   4  t 2 dt  2 (Vezi testul 17)
2

3 2

x 2  3x  2
2
15. Să se calculeze: I   dx
1 x( x  1) 2

 A( x  1) 2  Bx ( x  1)  Cx  x 2  3x  2

x 2  3x  2 A B C  A  B  1
Fie :     
x( x  1) 2
x x  1 ( x  1) 2
2 A  B  C  3  B  1  C  6
 A  2

C 6 6
I  A ln x  B ln x  1   2 ln x  ln x  1   ln 2  ln 3  1  ln
x 1 x 1 e
 TEST 20

1. Să se afle numărul punctelor de extrem local pentru funcţia : f ( x)  x 5  ln x

 Punctele de extrem local se află printre rădăcinile ecuaţiei: f ' ( x)  0

1
 f ' ( x)  5 x 4 ln x  x 5  x 4 (5 ln x  1)
x
1
1  1
 f ' ( x)  0  5 ln x  1  0  ln x    x  e 5  5 este punct critic
5 e
1
 Pentru x  ( 5 ,) funcţia f este crescătoare.
e
1
 Pentru x  (0, 5 ) funcţia f este descrescătoare.
e
1
 Avem un singur punct de extrem local( de minim): x  5
e

x 1
2. Să se calculeze limita: l  lim 3
x 1
x 1

0
 Avem cazul de nedeterminare:
0
1
1 1 2 1
x
x 1 x 1 2
2 3
 lim 3  lim 1  lim  2 
x  1 x ` 3
2
x 1 x 1
1 3 1 2
x 1 x
3 3
 x 2  x
3. Fie funcţia f : R  {1}  R , f ( x)  . Să se determine parametrul  ştiind
x 1
că graficul funcţiei f are asimptota: y  x  1 .

 y  mx  n

 Folosim formulele pentru asimptote oblice:  f ( x)
m  lim , n  lim ( f ( x)  mx)
 x  x x 

f ( x) x 2  x  2x    2
 m  lim  lim 2   lim   lim  1
x  x x  x x  x  2x  1  x  2
x 2  x x(  1) 
 n  lim ( f ( x)  x)  lim (  x)  lim     1  1
x  x  x 1 x  x 1 
   2

1
4. Să se găsească o primitivă F a funcţiei f : R  R , f ( x)  ,cu F (0)  0 .
x 1
2

 F este o primitivă a funcţiei f dacă: F ' ( x)  f ( x)  F ( x)   f ( x)dx  C

1
  f ( x)dx   x 2
1
dx  arctgx  C

 F ( x)  arctgx  C  F ( x)  arctgx

 F (0)  0  C  0 (arctg 0  0)

4x 3
5. Să se calculeze : I   dx ,unde x  R .
1 x8

 Notăm x 4  u  4 x 3 dx  du
4x 3 du
  1  x 8 dx   1  u 2  arctgu  C  arctgx  C
4
 x 1 1
6. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1 0 .
1 1 x2

Metoda 1.

 Vom înmulţi prima linie cu (-1) şi o vom aduna la liniile 2 şi 3.

x 1 1 x 1 1
 1 x x 1 0  0  ( x  1)  1 1
2
0  0  ( x  1) 2  0  x  1
1 x 0 x2 1 1 0 x 1

x 1 1
 1 1 0  0  x( x  1)  1  x  1  0  x 2  2 x  2  0  x  R
1 0 x 1

 Singura soluţie este : x  1

Metoda 2

x 1 1
 . 1 x 1  0  x 4  x 2  2 x  2  0  x 2 ( x 2  1)  2( x  1)  0
1 1 x2

 ( x  1)( x 3  x 2  2)  0  x  1  0  x 3  x 2  2  0  x  1

 x 3  x 2  2  0  ( x 3  1)  ( x 2  1)  0  ( x  1)( x 2  2 x  2)  0

 Singura soluţie este : x  1.

 1 2   3 2
7. Fie matricea : A    şi matricea : B  A 1   . Să se calculeze B 1 .
1 1  2 1

1 C C 21 
 Folosim formulele: ( XY ) 1  Y 1 X 1 , C 1  C  , C    11 
det C  C12 C 22 
1
1  3 2   1 2 1 2   1 0 
 B    A       
 2 1  2  3 1 1    1 1 
 3 2
 Fie C     det C  1, C11  (1)111  1, C12  2, C 21  2, C 22  3
 2 1
 1 2 
 C 1   
 2  3

8. Să se rezolve ecuaţia matriceală:

a b  1 2  3 1
 Fie notaţia X     X     
c d   0  1  0 4 
a  3

 a b  1 2   a 2a  b   3 1  2a  b  1  b  5
           
 c d  0  1  c 2c  d   0 4  c  0
2c  d  4  d  4

3 5 
 X   
 0  4

9. Fie matricea : . Să se afle valorile parametrilor astfel încât:

1  3 1  3    2 3    3   0
 A 2  A  A       , A   , I 2   
1  2 1  2    1 1    2  0  

 2    3  3   0 0    1
 A 2  A  I 2 O2    
 1  1  2     0 0      2
     1

10. Să se determine valorile naturale ale  astfel încât : ,

unde :

.
 2 1  1 0  2   1 
 B  A  I 2          
  4  2 0 1   4  2   

 det B  16  (  2)(  2)  4  16   2  4  12   2  16   {4,4}

  4

x 4  x 3  6 x  
11. Fie l  lim . Să se găsească valorile parametrilor  ,  , astfel
x 1 ( x  1) 3
încât limita l să fie finită.

Fie: P( x)  x 4  x 3  6 x   , Q( x)  ( x  1) 3  grad P( x)  4  gradQ( x)  3

0
Limita l este finită dacă şi numai dacă vom avea o nedeterminare :
0

În acest caz: lim (x 4  x 3  6 x   )  0      6    0

x 1

x 4  x 3  6 x   0 4x 3  3x 2  6
l  lim   lim
x 1 ( x  1) 3 0 x1 3( x  1) 2

0
Limita l este finită dacă şi numai dacă vom avea o nedeterminare :
0

În acest caz: lim 4x 3  3x 2  6  0  4  3  6  0

x 1

4x 3  3x 2  6 0 12x 2  6x

l  lim   lim
x 1 3( x  1) 2 0 x1 6( x  1)
 0
Limita l este finită dacă şi numai dacă vom avea o nedeterminare :
0

În acest caz: lim 12x 2  6x  0  12  6  0    2

x 1

      6   3
 
Rezolvăm sistemul: 4  3  6    3
  2    6
 

3x 4  6 x 3  6 x  3 12 x 3  18 x 2  6 36 x 2  36 x x2  x
l  lim  lim  lim  6 lim
x 1 ( x  1) 3 x 1 3( x  1) 2 x 1 6( x  1) x 1 ( x  1)

x2  x 2x  1
6 lim  6 lim  6 (A)
x 1 ( x  1) x 1 1

2
dx
12. Să se rezolve : I   x
1 xe

2 2 2 2
dx 1 1 1 1
  dx   e t 2tdt  2  e t dt  2e 
 x
 x
 e 2
 2e 1  2( 2
 )
1 xe 1 x 1
t 1 e e


 x  t  x  t  dx  2tdt
2

 Fie notaţia : 

 x  1  t  1, x  2  t  2

Folosim formula:  e t dt  e t  C
1
dx
13. Să se rezolve : I  
0 x  x2  x 1
3

ln 2 
1 1 1
dx dx dx
 0 x 3  x 2  x  1  0 x 2 ( x  1)  ( x  1)   (x
0
2
 1)( x  1)

4

8
 A  B  0
1 A Bx  C   B  C  1 1 1
   2  B  C  0    A  C  ,B  
( x  1)( x  1) x  1 x  1 B  C  0
2
A  C  1 2 2


1 1 1 1
dx 1 1 1 x 1 1
 0 ( x 2  1)( x  1)  2 0 x  1 dx  2 0 x 2  1 dx  2 0 x 2  1 dx
1
x 1 2x
1
1 1
1 1
1 
 0 x 2  1 dx  2 0 x 2  1 dx  2 ln 2 , 0 x  1 dx  ln 2, x
0
2
1
dx 
4


Am folosit formulele: arctg1  , arctg 0  0
4
14. Să se determine funcţiile derivabile f , f  0 care verifică ecuaţia:
x
tf (t )
f ( x)  
2
dt
0 1 t
2

x  f ( x)
Vom deriva ambii membri ai ecuaţiei: 2 f ( x)  f ' ( x) 
1 x2
x 1 x 1 x
f ( x)(2 f ' ( x)  )  0  f ' ( x)    f ( x)   dx  C
1 x 2
2 1 x 2
2 1 x2

x 1 2x 1
Deoarece: 1 x 2
dx  
2 1 x 2
dx  ln(1  x 2 )  f ( x)  ln( x 2  1)  C
2

x2
1
15. Să se rezolve : I   x  2dx
1

 x, x  0
Considerăm: x  
 x, x  0

x2 x2 x2

1 0 1
2
I 
1
x 2
dx  
1
2 x
dx   x  2dx  4 ln 3
0

0 0 0
x2 x2
  
4 2
dx     (1  )dx   x  4 ln x  2  1  4 ln
2 x x2 x2 3
1 1 1
 ADMITERE IULIE 2016

2
1. Să se calculeze: I    3x 2  2 x  1 dx .
1
A. I 3
B. I 4
C. I 5
D. I 2
E. I  1.

 1 2  2 0 
2. Să se rezolve ecuaţia:   X   
 2 3  2 1
 10 2 
A. X   
 6 1
 10 2
B. X   
 6 1
 10 2
C. X   
 6 1
10 2 
D. X   
 6 1
 1 1
E. X   .
2 4 
 x 
3. Fie f : D  R , f ( x)  .
x  x 1 2

Să se determine parametrul  ştiind că f ' (1)  0

A.   0
B.   3
C.   1
D.  2
E.   2 .

4. Se consideră funcţia: f : R  R, f ( x)  e x  x 2  8x  6  .
Atunci o primitivă F a funcţiei f este de forma :
A. F ( x)  e x  x 2  6 x  3
B. F ( x)  e x  x 2  6 x  1

C. F ( x)  e x  x 2  6 x  2 

D. F ( x)  e x  x 2  6 x 
E. F ( x)  e x  x 2  8x  .

1
xn
5. Fie integrala : I n   dx . Atunci :
0
x 2  3x  2
1
A. I 4  3I 3  2 I 2 
3
1
B. I 4  3I 3  I 2 
3
1
C. I 4  I 3  2 I 2 
3
1
D. 2 I 4  I 3  2 I 2 
3

1
E. I4  I3  I2  .
3
6. Una din soluţiile reale ale ecuaţiei este:

A.

B.

C. 0
D. -1

E. -2

1 1  1 x
7. Fie matricele: A   , B    . Să se determine valorile parametrilor
 2 2  y 1
reali x, y astfel încât: A  B  B  A .
A. x  2, y  3
B. x  y  1
C. x  y  2
D. x  1, y  2
E. x  y 0.

 
8. Să se calculeze următoarea limită: lim x3  2 x 2  ln x .
x 1
A. 3
B. 2
C. 4
D. 1
E. -1.

x 1 1
9. Să se rezolve ecuaţia : 1 x 1  0 , în mulţimea numerelor reale:
1 1 x2
A. x  1
B. x  0

C. x  1
D. x  2
 E. x  2

1 0
10. Se consideră matricea A    . Atunci este de forma:
 0 3
1 0 
A.  n1 
0 3 
1 0 
B.  n
0 3 
1 0 
C.  n 2 
0 3 
1 0 
D.  n1 
0 3 
E.

ADMITERE IULIE 2017

1. Să se rezolve sistemul :

1 2
A. x   , y   , z  3
3 3
4 1
B. x  , y  2, z  
3 3
1 2
C. x  , y  , z  1
3 3
1 2
D. x  , y  , z  1
3 3
1 2
E. x  , y   , z  1
3 3
 x
2. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci f ' (0) are valoarea:
x 1
2

A. 2
B. -2
C. 1
D. 0
E. -1

3. Să se determine numerele reale  ,   R cu proprietatea că:

1 2    1   4 5
    3    
 2    1    5 4
A.     1
B.     1
C.     2
D.     0
E.     2

4. Se consideră matricea:
 1 m
A=  
m 1 
Să se determine valorile parametrului real m, astfel încât: , unde prin
am notat determinantul matricei A.

A. m   1,1
B. m   3,3
C. m   2,2
D. m   2 , 2  
E. m   3, 3  
x 3  3x
5. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  2 . Atunci:
x 1
1

 (x  1) f ( x)  1
2
A.
1
1

 (x  1) f ( x)  0
2
B.
1
1

 (x  1) f ( x)  1
2
C.
1
 1

 (x  1) f ( x)  2
2
D.
1
1

 (x  1) f ( x)  2
2
E.
1

1 1  1 0 
6. Să se rezolve ecuaţia:    A   
 0 1 1 1 
 0 1
A. A   
 1 1 
 0  1
B. A   
1 1 
 0  1
C. A   
1 1 
 0  1
D. A   
 1  1 
 0  1
E. A   
 0 1 
 1 0
7. Una din soluţiile ecuaţiei X 2    este:
 4 1
 1 0 
A. X   
 2 1
1 0
B. X   
 2 1
 1 0
C. X   
  2 1
1 0 
D. X   
 2  1
 1 1
X   
 2 1
E.
 
8. Să se calculeze limita: lim 2 x 3  x 2  3  2e x
x0

A. 1
B. -1
C. 0
D. 
E.  

9. Să se determine valoarea pozitivă a parametrului real astfel încât:

m

 2 x  1dx  10
1
A. m  12
B. m  11
C. m2
D. m3
E. m 1

x3  2x 2  x  2
10. Să se calculeze limita: lim
x1 x3  7 x  6
1
A.
3
1
B.
2
C. 0
D. 
E.  
 ADMITERE SEPTEMBRIE 2017

1 . Se consideră funcţia: f : R  R, f ( x)  ( x 2  1)(3  x).

Să se calculeze: f ' (3) .
A.  3
B.  4
C.  8
D.  5
E.  7 .

2. Să se rezolve ecuaţia matriceală:

 4 10  5   7  1 11 1 5 2 
2 A         .
 6 12  3  12 1 15   4 21 4 
2 9
3
A. A   
5 5 11
2 3 9 
B. A   
5 5 11
 2  3 9 
C. A   
 5 5 11
2  3 9 
D. A   
 5 5  11
 2 3  9
E. A    .
 5 5 11 

x 3 1 
3. Fie A    . Atunci A2  2 A dacă:
 1 x  3

A. x 1
B. x  4
C. x4
D. x2
E. x  2 .
 2
4. Să se calculeze integrala:  x(3  x)dx.
1

4
A.
3
1
B.
3
11
C.
6
7
D.
6
13
E.
6

x 3  3x 2  9 x  1
5. Să se calculeze următoarea limită: lim .
x 2 x3  x  5
A. 1
B. 2
C.  1
D.  2
E. 0 .

2x  1
6. Fie f : R  R, f ( x)  . Determinaţi numărul real pozitiv  ştiind că :
x  x 1
2

 f ( x)dx  ln 3 .
0

A.   2
B.   12
C.   1
D.   3
E.   4 .

1  2  4 5 
7. Fie matricile: A   , B   , X  M 2 R .
3 0   1  3
Să se rezolve ecuaţia: A  X  B.
 0 7 
A. X   
  3  2
 7 0 
B. X   
  3  2
 5 7 
C. X   
  2  3
0 7
D. X   
 3 2
 1 5
E. X   .
  3 2

2 x  3 y  5 z  0

8. Să se rezolve sistemul: 3x  4 y  5 z  0
5 x  y  2 z  0


A. x  y  z  1
B. x  y  z  0
C. x  1, y  0, z  0
D. x  0, y  0, z  1

E. x  0, y  1, z  0 .

 4  6  x 0
9. Fie matricile: A   , U    . Să se afle soluţiile naturale ale ecuaţiei:
 2  3 0 x
det( A U )  2 .

A. x=1
B. x=0
C. x=3
D. x=5
E. x=11.

10. Să se determine funcţia: f : R  R, cu f (0)  2, ştiind că : f ' ( x)  2 x  1.

A. f ( x)  x 2  8x
B. f ( x)  x 2  9
C. f ( x)  x 2  x  2
D. f ( x)  3x 2  2 x
E. f ( x)  5 x .
 SIMULARE MARTIE 2018

1. Fie f : R  R, f ( x)  e x  2 x . Determinaţi o primitivă F a funcţiei f pentru

care: F (1)  e  3

A. F ( x)  e x  x 5  2
B. F ( x)  e x  x 4  2
C. F ( x)  e x  x 3  2
D. F ( x)  e x  3x 2  2
E. F ( x)  e x  x 2  2 .

2. Se consideră funcţia: . Să se calculeze .

A. Nu există derivata .
B. -1
C. 0
D.-2
E. 1 .

a
f ( x)
f ( x)  4 x  3x . Să se determine a  2 ,astfel încăt:  9
3 2
3. Fie :
1 x2
A. a  3
B. a  4
C. a  5
D. a  2
E. a  6 .
 9
x5
4. Sa se calculeze :  8 dx (Integrală cu aplicaţii în dinamica celulelor
9 x  1
canceroase)

A. e-1

B. -2
C. 2
D. -1
E. 0.

5. Să se determine funcţia f : R  R , f ( x)  x 2  x   care verifică relaţiile:

f (2)  9, f ' (1)  2. f " (0)  8

A. f ( x)  4 x 2  6 x  5
B. f ( x)  4 x 2  x  5
C. f ( x)  x 2  6 x  5
D. f ( x)  4 x 2  6 x  3
E. f ( x)  4 x 2  3 x  5

 2x 3x  y   y  3 8 y 
6. Să se rezolve ecuaţia:   
 x  7y 2 x    5 4 y 
A. y  1, x  2
B. y  1, x  2
C. y  1, x  2
D. y  1, x  2
E. . y  0, x  2 .

 1 3
7. Se consideră matricea: A    . Să se calculeze matricea A n , n  2 .
 0 1
 1 3n 
A. A n   
0 1 
 1 3n  1
B. A n   
0 1 
 1 3n  1
C. A n   
0 1 
  1 n  1
D. A n   
0 1 
 1 n  1
E. A n   .
0 1 

8. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
1 

  1 

1 0 1 1
A. A   , B   
0 1 1 1
1 1 1 1
B. A   , B   
0 1 1 1
1 0 1 0
C. A   , B   
0 1 1 1 
1 0 1 1
D. A   , B   
1 1 1 1
1 0  1 1
E. A   , B    .
 0 1    1 1 

9. Să se determine numerele pare care verifică ecuaţia :

1 a 1 1
1 1 a 1  0
1 1 1
A. a  2
B. a  2
C. a  0
D. a  1
E. a  1 .
 x3 1 
10. Fie A    . Atunci A2  2 A dacă:
 1 x  3

A. x 1
B. x  4
C. x4
D. x2
E. x  2 .

ADMITERE IULIE 2018

 x  y  2 z  1

1. Să se rezolve sistemul: 2 x  y  4 z  4
4 x  y  4 z  2

1 2
A. S  {( , ,1)}
3 3
1 2
B. S  {(  , ,1)}
3 3
1 2
C. S  {( , ,1)}
3 3
1 2
D. S  {(  , ,1)}
3 3
1 4
E. S  {( , ,1)}
3 3
2.Se dă functia f : R  R, f ( x)  3x 2  2 x  1 .
Să se calculeze: f ' (2)

A. f ' (2)  4
3
B. f ' (2)   5
3
C. f ' (2)   4
3
5
D. f ' (2) 
3
3
E. f ' (2)  
17

2 4
3.Să se calculeze integrala definită: I   e x sin x dx


2
A. I e
B. I 0
C. I  e2

D. I
2

E. I 
2
4.Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
 1 
  1 
1 0 1 1
A. A   , B   
 0 1   1 1 
 1 1 1 1
B. A   , B   
0 1  1 1 
1 0 1 0 
C. A   , B   
0 1 1 1 
1 0 1 1
D. A   , B   
1 1  1 1 
1 0  1 1
E. A   , B    .
0 1   1 1 
1
9x  2
5. Să se calculeze integrala definită: I   dx
2 x  x  6
2

A. I 0
B. I  ln 3
C. I 1
D. I  ln 4
E. I  1 .
6. Se dă matricea : . Să se calculeze .

A.

B.

C.

D.

E. .
7. Fie funcţia f : (1,)  R , f ( x) 
x . Atunci:
x 1
1 1
1
 x f ( x)dx   x f ( x)dx  
2 3
A.
0 0 4
1 1

 x f ( x)dx   x f ( x)dx  1
2 3
B.
0 0
1 1
1
 x f ( x)dx   x f ( x)dx 
2 3
C.
0 0 2
1 1
1
D. 0 x 2
f ( x ) dx  0 x 3
f ( x ) dx 
4
1 1
1
E. 0 x 2
f ( x ) dx  0 x 3
f ( x ) dx  .
3
8. Fie f : R  R, f ( x)  x 3  2 x 2  x .

f ( x)
Să se calculeze limita: lim
x 
xf ' ( x)
A. 0
B.  
C. 1
D. 
1
E.
3
1 1 1
9. Soluţia negativă a ecuaţiei : 2 0 x  1  30 este:

3 3 x2  2
A. 2
B. 4
C. 3
D.  12
E.  23 .
 (m  1) x  y  0
10.Fie sistemul:  .
3 x  ( m  1) y  1
Să se determine valorile parametrului m astfel încât sistemul să poată fi rezolvat prin
regula lui Cramer.

A. m  R \ {2,2}
B. m  R \ {1,1}
C. m R
D. m  R \ {3,1}
E. m  R \ {1,3}.

SIMULARE MARTIE 2019

x  2y 1  2   5  6 
1. Să se rezolve ecuaţia : 2     3    
 -3 2  x y    3 4 

A. x  4, y  0
B x  3, y  1
C x  2, y  1
D. x  0, y  1
E. x  1, y  0 .
  1 3
2. Se consideră matricea: A    . Să se calculeze matricea A n , n  2 .
 0 1
 1 3n 
A. A n   
0 1 
 1 3n  1
B. A n   
0 1 
 1 3n  1
C. A n   
0 1 
 1 n  1
D. A n   
0 1 
 1 n  1
E. A n   .
0 1 
1 1 1
3. Aflaţi soluţia naturală a ecuaţiei : 2 0 x  1  0
3 3 x2  2

A. x2
B. x3
C. x 1
D. x4
E. x  5.

2x  1 2 1
1 x
4. Să se rezolve ecuaţia : 3x  2 1 3 
x 3
4 2 2

A. x  {1,9}
B. x  {1,9}
C. x  {1,9}
D x  {1,9}
E. x  {1,3} .
1 2  4 2
5. Să se rezolve ecuaţia: X      
3 4   2 4

 5 3 
A. X   
  10  4 
  5  3
B. X   
 10  4 
 5 3
C. X   
 10 4 
5 3 
D. X   
10  4 
 5 3 
E. X    .
 10  4 
6. Să se determine matricele A, B ştiind că:

 3 2
 A  2 B   
 2 3 

2 A  B   1  1
1 

  1 

1 0 1 1
A. A   , B   
0 1 1 1
1 1 1 1
B. A   , B   
0 1 1 1
1 0 1 0
C. A   , B   
0 1 1 1 
1 0  1 1
D. A   , B   
1 1  1 1
1 0 1 1
E. A   , B   .
0 1  1 1

7. Să se determine numerele reale  .  R cu proprietatea că:

1 2    1   4 5
    3    
 2    1    5 4
A.     1
B.     1
C.     2
D.     0
E.     2
 x  y  2z  1

8. Să se rezolve sistemul :  x  y  3z  1
x  y  2z  1


A. S  {(1   ,1   ,0)},  R
B. S  {( ,1   ,0)},  R
C. S  {( ,1   ,1)},  R
D. S  {(  1,1   ,0)},  R
E. S  {( ,1   ,1   )},  R

1 1
9. Fie funcţia f : [0,)  R, f ( x)   .
x 1 x  2
Să se calculeze  ( x  1)( x  2) f ( x)dx

A. x 2  3x  C , x  0
B. x 2  x  C, x  0
C. x 2  x  C, x  0
D. x 2  3x  C , x  0
E. x 2  2 x  C, x  0

 1
 x   , x  2
10. Fie funcţia f : R  R , f ( x)   . Să se determine constanta  , astfel
2 x  3 , x 1
 2
încât funcţia să fie continuă pe R .

1
A.  
2
1
B.   
3
1
C.  
3
1
D.   
8
1
E.   .
8
 x 2  2x  1
11. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci asimptota orizontală are
x 2  4x  4
ecuaţia :

A. y  1
B. y 1
C. y0
D. y  x 1
E. y  x 1

 x 2  1, x  1
12. Fie funcţia f : R  R , f ( x)   .
x   , x  1

Determinaţi   R ştiind că f admite primitive

A.   1
B.   2
C.   2
D.   3
E.   1
x
13. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  . Atunci f ' (0) are valoarea :
x 1
2

A. 2
B. -2
C. 1
D. 0
E. -1 .

4x 2  6x
1
14. Să se calculeze : I   dx
0 e  8x  4 x  4
x 2

1 e
A. I  ln
2 e  16
1 2e
B. I  ln
2 e  16
1 5e
C. I  ln
2 e  16
1 4e
D. I  ln
2 e  16
1 3e
E. I  ln
2 e  16
 1
15. Să se calculeze : I   2 x  3 (1  x 2 )dx
0

3
A. I  (2  3 2  1)
4
3 3
B. I  ( 2  1)
4
1
C. I  (2  3 2  1)
4
3
D. I  (2  3 2  1)
4
E. I  (2  3 2  1)

SIMULARE MAI 2019

 x  1 x  y   2  x  1
1. Dacă :    atunci produsul x  y are valoarea:
 0 x  2 y   0 9  2 x 

A. x  y  -2
B. x  y  -3
C. x  y  1
D. x  y  0
E. x  y  -1 .

1 0 1
 
2. Fie matricea : A   0 1 0  . Să se calculeze A n , n  2 .
1 0 1
 
 2n 0 2n 
 
A. A n   0 1 0 
 2n 0 2n 
 
  2 n 1 0 2 n 1 
 
B. A n   0 1 0 
 2n 0 2 n 1 

 2 n 1 0 2 n 1 
 
C. A n   0 1 0 
 2 n 1 0 2 n 1 

 2 n 1 0 2 n 1 
 
D. A n   0 1 0 
 2 n 1 0 2 n 


 2n 0 2 n 1 
 
E. A n   0 1 0  .
 2 n 1 0 2 n 1 


1 2 1
3. Fie determinantul : D( )   2  . Dacă D( )  D( ) atunci:
1 2 3

A. 3  
B. 2  
C.   2
D.   
E.    .

4. Să se determine numerele impare care verifică ecuaţia :

x 1 x
 3 x.
x 1 1

A. x  11
B. x  13
C. x3
D. x  5
E. x  1 .
   
5. Fie matricea : A    . Determinaţi numărul natural  pentru care are loc
0 6
egalitatea : det( A2 )  36 .

A.   2
B.   0
C.   1
D.   3
E.   11 .

  2 0  3 1
 A  B      
  0 2  2 0 
6. Să se rezolve sistemul:  .
 A   0 2   B   3 2

  2 0 1 0 
   

1 0 1 0 
A. A   , B   
0 0 1 0 
1 1 1 0 
B. A   , B   
0 0 1 0 
1 1  1 0
C. A   , B   
0 0  1 0
1 1  1 0
D A   , B   
0 0  1 0
1  1 1 0 
E. A   , B    .
0 0 1 0 

 2 1 1 0
7. Fie matricele A   , I 2    , f ( X )  X 2  3 X  5I 2
  1 1 0 1

Să se calculeze : f (A) .

A. f ( A)  2I 2
B. f ( A)  3I 2
C. f ( A)  2I 2
D. f ( A)   I 2
E. f ( A)  I 2 .

x  2 y    1

8. Se consideră sistemul 2 x  3 y    1 ,   R .
x  y  3

Să se determine suma valorilor parametrului real  , pentru care sistemul este
compatibil .
A. S  2
B. S  2
C. S  0
D. S  4
E. S  6 .
 x 2 , x  [1,0)
9. Fie funcţia f : [1,1]  R , f ( x)   .
 x , x  [ 0,1]
1
Atunci : I   f (x) are valoarea:
1

5
A. I 
6
1
B. I 
6
7
C. I 
6
1
D. I 
3
2
E. I  .
3
10. Fie funcţia f ( x)  x  2 . Atunci f ' (8) are valoarea :

A. f ' (8)  2
B. f ' (8)  -2
1
C. f ' (8) 
2 6
D. f ' (8)  0
E. f ' (8)  -1
 ex
11. Fie f : R  R , f ( x)  x 3  12 x . Să se calculeze : l  lim .
x  f ( x)
A. l   
B. l  1
C. l  0
D. l  -1
E. l  e 2 .
x2
12. Să se calculeze : l  lim (  x  1) .
x  x 1

2
A. l 
3
4
B l
3
5
C. l 
3
D. l  0 .
7
E. l  .
3
e
dx
13. Să se calculeze integrala : I   dx (Integrala cu aplicaţii în dinamica
1 x 4  ln 2 x
celulelor canceroase)

A.
3

B.
4

C.
6

D.
5
E. 1 .
 t
1
14. Să se calculeze următoarea limită : l  lim  dx
t  ( x  1)( x  4)( x 2  9)
2 2
0
(Integrala cu aplicaţii în dinamica populaţiilor)


A. l 
110

B. l 
100

C. l 
120

D. l 
130

E. l 
140

x3
15. Fie f : R  R, f ( x)  .Să se calculeze următoarea limită :
x2  x 1

t
1
l  lim ( 4   f ( x)dx)
t 0 t
0

3
A. I 
4
5
B. I
4
C. I 0
1
D. I
4
7
E. I
4
 ADMITERE IULIE 2019

1. Să se determine numerele impare care verifică ecuaţia :

x 1 x
 3 x
x 1 1
A. x  11
B. x  13
C. x3
D. x5
E. x 1

1 2 1
2. Fie determinantul : D( )   2 
1 2 3
Dacă D( )  D(  ) atunci:

A. 3  
B.  
C.   2
D.   
E. 2  

x2
3. Fie limita: l  lim (  x )
x x  1

Să se determine valoarea pară a parametrului  astfel încât: l  1.

A.   10
B.   6
 C. 4
D.   2
E.   6

 x 2 , x  [1,0)
4. Fie funcţia f : [1,1]  R , f ( x)  
 x, x  [0,1]
1
Atunci : I  f (x) are valoarea:
1
5
A. I 
6
1
B. I
6
7
C. I
6
11
D. I
6
13
E. I
6

5. Să se determine matricea A M 2 (C ) care verifică ecuaţia :

 2 3
A2  A   
 0 2 
1 1 
A. A   
 0  1
  1 1
B. A   
 0 1
1 1
C. A   
 0 2 
 1 1
D. A   
 0 1 
  0 1
E. A   
  1 1 
1 2 3  0 1 0
   
6. Să se rezolve ecuaţia matriceală:  0 1 2   X   1 0 1 
0 0 1  0 1 0
   
 2 2  2
 
A. X   1  2 1 
0 1 0 

  2 2  2
 
B. X   1 2 1 
 0 1 0 
 
  2  2  2
 
C. X   1 2 1 
 0 0 
 1
  2 2  2
 
D. X   1 0 1 
 0 1 0 
 
  2 2  2
 
E. X   1 2 1 
 0 0 
 1

7. Să se determine funcţia : f : D  R , pentru care o primitivă a sa este de forma:

F ( x)  e x ( x 2  6 x)  C , unde C este o constantă reală.

A. f ( x)  e ( x  8 x  5)
x 2

B. f ( x)  e ( x  8 x  4)
x 2

C. f ( x)  e ( x  8 x  6)
x 2

D. f ( x)  e ( x  8 x  3)
x 2
 E. f ( x)  e ( x  8 x  2)
x 2


2 (sin x) cos x
8. Fie integrala : I dx
0 (cos x)
sin x
 (sin x) cos x

Să se calculeze expresia: J  sin I  cos I , unde sin I , cos I reprezintă funcțiile

trigonometrice sinus si cosinus aplicate integralei I .

A. J  1
B. J  1
C. J  3

D. J  2
3 1
E. J 
2
1 2
9. Se consideră matricea: A    . Să se calculeze matricea An , n  2 .
0 1
 1 2n 
A. A   
n

0 1 
1 3n  1
An   
1 
B.
0
1 3n  1
C. A   
n

0 1 
1 n  1
D. A   
n

0 1 
1 n  1
E. A   
n

0 1 
10. Fie funcţia : f : [3,)  R, f ( x)  x  2 . Atunci f ' (8) are valoarea :

1
A. f ' (8)  
2 6
1
B. f ' (8)  
6
1
C. f ' (8) 
2 6
2
D. f ' (8) 
6
1
E. f ' (8) 
6

  x  1, x  1
11. Fie functia f : R  R, f ( x)  
2 x  3 , x  1
Să se determine valoarea negativă parametrului  astfel încât funcţia f să fie
continuă pe multimea numerelor reale.

1
A.  
4
1
B.  
3
1
C.  
2
1
D.  
6
E.   1
 
3 cos x  x  sin x
12. Să se calculeze integrala : I dx .
0 cos x  x
2 2

8
A. I  arctg
3
4
B. I  arctg
3
5
C. I  arctg
3
7
D. I  arctg
3
2
E. I  arctg
3

e x , x  0
13. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  
2 x   , x  0
Să se determine valoarea impară a parametrului  , astfel încât funcţia să admită
primitive pe multimea numerelor reale.

A.   11
B.  3
C.  5
D.   13
E.  1

x  y  3
14. Fie sistemul : 
2 x   y  4
Să se determine valoarea negativă a parametrului  astfel încât sistemului să nu i se
poată aplica regula lui Cramer.

A.   3
B.   2
 C.   1
D.   11
1
E.  
2
1
cos x
15. Să se calculeze integrala : I   1  e x dx .
1
A. I   sin 2
B. I  2 sin 1
C. I  sin 1
D. I  sin 2
E. I  2 sin 2 .