1 PROPRIETĂŢILE FIZICE ALE

FLUIDELOR

1.1. NOŢIUNI TEORETICE

Mecanica fluidelor studiază repausul şi mişcarea fluidelor, precum şi

interacţiunea mecanică a fluidelor cu corpurile solide cu care acestea vin în contact.
Fluidele se împart în lichide şi gaze.
Principalele proprietăţi fizice ale fluidelor sunt următoarele:
Densitatea  a unui fluid reprezintă masa unităţii de volum,

m
 . (1.1)
V

Greutatea specifică  reprezintă raportul dintre greutatea unui fluid şi

volumul acestuia,

G
 . (1.2)
V

Între densitatea  a unui fluid şi greutatea lui specifică  există relaţia

  g , (1.3)

unde g reprezintă acceleraţia gravitaţională.

Compresibilitatea izotermă este proprietatea fluidelor de a-şi modifica
volumul sub acţiunea modificării de presiune la temperatură constantă.
- La lichide, deformaţia de volum este

V   Vp , (1.4)
 6 Probleme de mecanica fluidelor

unde  este coeficientul de compresibilitate izotermă al lichidului, iar semnul

minus arată că unei creşteri de presiune îi corespunde o micşorare a volumului.
Inversul coeficientului de compresibilitate  reprezintă modulul de
elasticitate cubică şi se notează cu  ,

1
 . (1.5)


Valorile coeficienţilor  şi  depind de temperatură şi nu depind practic de

presiune.
- La gaze, volumul variază în funcţie de temperatură şi presiune.
Ecuaţia de stare a gazului perfect (sau ecuaţia Clapeyron - Mendeleev) este

pv  RT , (1.6)

unde R este constanta caracteristică fiecărui gaz egală cu raportul dintre constanta
universală a gazelor   8314 J/kmolK şi masa kilomolară M a gazului
; T  t  0 C   273,15 - temperatura absolută; v – volumul

respectiv, R 
M
specific.
1
Deoarece v  relaţia (1.6) se mai scrie


p
 RT . (1.7)


m
Dacă se ţine seama de expresia densităţii   relaţia (1.7) se scrie sub forma
V

m
pV  mRT  T . (1.8)
M

Din relaţia (1.6) se pot particulariza următoarele transformări ale gazului perfect:
- izocore, v  const . ;
- izobare, p  const . ;
- izoterme, T  const . , pentru care avem relaţia

pv  const . (1.9)

- adiabatice, când evoluţia stărilor fluidului se face fără schimb de

căldură cu exteriorul,
Proprietăţile fizice ale fluidelor 7

pv k  const . (1.10)

cp
unde k  este exponentul adiabatic; c p şi c v - căldurile masice la presiune
cv
constantă şi respectiv la volum constant.
- politropice, când evoluţia stărilor fluidului se face cu schimb de
căldură cu exteriorul,

pv n  const . , (1.11)

unde n este exponentul politropic ( 1  n  k ).

Viscozitatea reprezintă proprietatea fluidelor de a da naştere unor tensiuni
tangenţiale pe orice element de suprafaţă care separă două porţiuni de fluid în
mişcare relativă de alunecare una faţă de cealaltă.
Mărimea forţei de frecare este dată de formula lui Newton pentru
frecare vâscoasă,

dv
F f  A , (1.12)
dn

unde  reprezintă coeficientul de viscozitate dinamică, A aria de contact a celor

dv
două suprafeţe în mişcare; - derivata vitezei după direcţia normală la
dn
suprafaţă.
Tensiunea tangenţială este

dv
 . (1.13)
dn


Mărimea   se numeşte viscozitate cinematică.

În mod obişnuit pentru măsurarea viscozităţii lichidelor se foloseşte
viscozimetrul Engler.
Viscozitatea în grade Engler (0E) corespunde raportului dintre timpul de
golire al unui volum determinat de lichid şi timpul de golire al aceluiaşi volum de
apă distilată în aceleaşi condiţii de temperatură.
Corespondenţa dintre viscozitatea cinematică,  exprimată în m 2 / s şi
viscozitatea exprimată în grade Engler (0E), este dată de relaţia
 8 Probleme de mecanica fluidelor

6,31
10 6   7,32 0 E  0
. (1.14)
E

1.2. PROBLEME REZOLVATE

1.2.1. Să se determine greutatea specifică a unui lichid ştiind că densitatea lui

este   900 kg / m 3 .

Rezolvare. Greutatea specifică se determină cu relaţia

  g  900  9 ,81  8829 N/m3.

1.2.2. Să se determine viscozitatea cinematică  şi viscozitatea dinamică  a

uleiului la 20 0 C , ştiind că timpul de scurgere a 200 cm 3 de ulei prin viscozimetrul
Engler este t  140 s, iar timpul de scurgere al aceleaşi cantităţi de apă distilată este
c  50 s (fig.1.1). Densitatea uleiului la 20 0 C este   880 kg / m 3 .

Ti
Te

Fig. 1.1. Viscozimetru Engler.

Rezolvare. Gradele Engler se determină cu relaţia

t 140
0
E   2 ,8 .
c 50

Viscozitatea cinematică este

 Proprietăţile fizice ale fluidelor 9

 6,31 
  10  6   7,32 0 E  0  
 E 
 6,31 
 10 6   7,32  2,8    18,24  10 6 m 2 /s,
 2,8 

iar viscozitatea dinamică este dată de relaţia

    880  18,24  10 6  1,61  10 2 Ns/m2.

1.2.3. Într-un vas se găseşte un gaz la presiunea p1  10 atm şi

temperatura t1  30 0C. Ce presiune se va stabili în vas dacă după deschiderea
robinetului a ieşit afară din vas o fracţiune n  2 / 3 din masa gazului şi
temperatura a devenit t 2  20 0C.
Rezolvare. Ecuaţia de stare a gazelor perfecte se scrie, pentru cele două stări,
sub forma

p1V 
m1
T1 şi p2V 
1  n  m1 T .
2
M M
Rezultă

p2  p1
1  n T2  2  293,15
 10  1     3,22 atm.
T1  3  303,15

1.2.4. Prin ventilul unui balon a ieşit gaz, astfel încât presiunea a scăzut cu
n1  30% , iar temperatura absolută a scăzut cu n 2  10% . Cât la sută din masa
gazului a ieşit afară din balon.

Rezolvare. Se scrie ecuaţia de stare a gazelor perfecte pentru cele două stări,
sub forma

m1
p1V  T1
M
şi
1  n1  p1V  1  n  m1 1  n2 T1 .
M

Se obţine
10 Probleme de mecanica fluidelor

n1  n 2 0 ,3  0 ,1
n   22% .
1  n2 1  0 ,1

1.2.5. O butelie este umplută cu gaz, o dată iarna la temperatura t1  15 0C şi

o dată vara la temperatura t 2  25 0C, până la aceeaşi presiune maximă admisibilă. Să
se determine de câte ori conţine butelia mai mult gaz iarna decât vara.

Rezolvare. Se scrie ecuaţia de stare a gazelor perfecte pentru cele două situaţii

m1
pV  T1
M
şi
m2
pV  T2 .
M
Rezultă

m1 T2 298,15
   1,15 .
m 2 T1 258,15

1.2.6. Să se afle ce masă de oxigen s-a consumat dintr-un recipient de volum

V  80 l dacă presiunea iniţială a fost p1  100 atm la t1  30 0C, iar presiunea
finală a devenit p 2  30 atm la t 2  20 0C.

Rezolvare. Din ecuaţia de stare a gazelor perfecte pentru cele două stări,

m1
p1V  T1
M
şi

m1
p 2V  T 2 ,
M

rezultă

MV  p1 p 2  32  60  100 30 
m1  m 2          5,33 kg.
R  T1 T2  82  303,15 293,2 
Proprietăţile fizice ale fluidelor 11

1.2.7. În cilindrul din figura 1.2 se găseşte gaz, închis cu un piston de masă
m  10 kg şi diametru D  200 mm, presiunea atmosferică fiind p atm  1 bar. Să
se afle cu ce forţă F trebuie apăsat pistonul pentru a reduce volumul gazului de n  4
ori.

Rezolvare. Din legea transformării izoterme

   
   
p mg V   p mg F V
  
 atm D 2   atm D 2
D 2 n
   
 4   4 4 

se deduce

D 2
F  n  1  p atm  4mg2  .
4  D 
Înlocuind numeric se obţine

F
  0,2 2
 4  1 1  10 5  4  10  92,81   9714,3 N.
4  0 ,2 

1.2.8. Un cilindru este împărţit de un piston în două compartimente egale ce

conţin gaz la aceeaşi presiune p  1,2 bar (fig. 1.3). Să se afle care este diferenţa
de presiune dintre compartimente dacă pistonul este deplasat astfel încât un
compartiment devine de n  4 ori mai mic.

Rezolvare. Din legea transformării izoterme, scrisă pentru cele două

compartimente, rezultă:
V
n V

Fig. 1.3. Cilindru.

F

mg

Fig. 1.2. Cilindru.

12 Probleme de mecanica fluidelor

V
pV  p1 ;
n

 1
pV  p 2V  2   .
 n

În final se obţine

2n n  1 2  4   4  1 N
p 2  p1  p  1,2  10 5   4 ,11  10 5 2  4 ,11 bar.
2n  1 2  4 1 m

1.2.9. Un vas cilindric de lungime L  2l  600 mm este împărţit în două

compartimente egale cu ajutorul unui piston de masă neglijabilă şi fără frecări, care
iniţial este blocat (fig. 1.4). Ştiind că presiunea dintr-un compartiment este de
n  4 ori mai mare decât în celălalt, să se afle cu cât se va deplasa pistonul
dacă se lasă liber.

Rezolvare. Se scrie legea transformării izoterme pentru cele două

compartimente,

npl  p '  l  x  şi pl  p '  l  x  .

Rezultă

n 1 4 1
xl  0 ,3   0,18 m.
n 1 4 1
1.2.10. Printr-o conductă de diametru D  100 mm curge gaz metan la
presiunea p  6 bar şi temperatura t  20 0C. Ştiind că debitul de curgere este
Q  0,03 kg/s să se determine viteza medie de curgere prin conductă.

Rezolvare. Debitul de curgere prin conductă este

pM
Q  Av  Av ,
T

np p

x
l l

Fig. 1.4. Vas cilindric.

Proprietăţile fizice ale fluidelor 13

D 2
unde A  .
4

Viteza medie de curgere prin conductă este

QT
v .
pAM

Înlocuind numeric se obţine

0 ,3  8,314  293,15
v 2
 0 ,97
5   0 ,1 3 m/s.
6  10   16  10
4

1.2.11. Care este densitatea unui amestec format din m1  4 g de heliu şi

m 2  10 g de argon la temperatura t  30 0C şi presiunea p  3 bar.

Rezolvare. Densitatea se obţine din legea gazelor perfecte

pM p m1  m 2
 
T T m1 m 2 .

M1 M 2

Numeric se obţine

3  10 5 4  10
   1,33
8314  303,15 4 10 kg/m3.

4 40
14 Probleme de mecanica fluidelor

1.2.12. Un vas cilindric de diametru D  100 mm şi lungime l  400 mm

este împărţit în două compartimente egale cu ajutorul unui piston mobil, fără
frecări, de masă m  3 kg (fig. 1.5). Ştiind că în fiecare compartiment presiunea
este p  2 bar să se afle cu cât se va deplasa pistonul dacă vasul se deplasează
cu acceleraţia a  20 m/s2.
x

a
2 1

D
l l
2 2

Fig. 1.5. Vas cilindric.

Rezolvare. La echilibru

ma   p 2  p1  A ,

unde

D 2
A .
4

Se scrie legea transformării izoterme pentru cele două compartimente la echilibru,

V V 
p  p1   xA 
2  2 
şi
V V 
p  p 2   xA  ,
2  2 

unde V  Al .
Rezultă

1 
x   pV  p 2V 2  m 2 a 2 l 2  .
2ma  

Deoarece

mal  pV

se aproximează
Proprietăţile fizice ale fluidelor 15

mal
p 2V 2  m 2 a 2 l 2  pV 
2 pV

şi se obţine

mal mal 3  20  0,4

x  2
  0 ,00382 m.
4 pV pD 2  10 5    0 ,12

1.2.13. Un piston de masă m  100 g şi diametru D  100 mm, ce se poate

deplasa fără frecare, împarte un vas cilindric de lungime L  2l  400 mm în
două compartimente egale în care se află un
z
gaz la presiunea p  1,2 bar, temperatura
fiind constantă (fig. 1.6). Vasul cilindric se
ct
x

roteşte cu viteza unghiulară constantă  în

Fc = m2x
p
D

p p2
1

l l

jurul unei axe verticale Oz care trece prin

mijlocul vasului. Să se afle viteza unghiulară
de rotaţie ştiind că pistonul s-a deplasat pe o
distanţă x  50 mm.
Fig. 1.6. Vas cilindric.

Rezolvare. Se scrie legea transformării izoterme pentru cele două

compartimente la echilibru,

pl  p1  l  x 
şi
pl  p 2  l  x  .

Deoarece la echilibru

 p 2  p1  D
2
 m 2 x
4

în final se obţine

plD 2
 .
2m(l 2  x 2 )

Înlocuind numeric rezultă

  1,2  105  0,2  0,12

  154,67 rad/s.
2  0,1  (0,42  0,052 )
16 Probleme de mecanica fluidelor

1.2.14. Un compresor pompează un debit de aer Q  1 m3/min într-un

recipient de volum V  2 m3.
Să se determine timpul în care presiunea din recipient ajunge la p 2  10
atm, dacă iniţial în recipient presiunea este p1  1 atm.

Rezolvare. Se scrie legea transformării izoterme

p1 V  Qt   p 2V

şi rezultă

V p 2  p1 2 10  1
t    18 min.
Q p1 1 1

1.2.15. Se consideră un vas cilindric de diametru D  400 mm, înălţime

H  800 mm şi o pompă al cărei volum de lucru la o rotaţie este V0  20 cm3.
Să se afle:
a) numărul de rotaţii efectuate de pompă pentru a umple vasul de la presiunea
iniţială p i  1 atm până la presiunea finală p f  3 atm;
b) numărul de rotaţii efectuate de pompă pentru a vida vasul de la presiunea
iniţială p i  1 atm până la presiunea finală p f  0,1 atm.

Rezolvare. Volumul vasului cilindric este

D 2   0 ,4 2
V H  0 ,8  0 ,1 m3.
4 4

a) Transformarea fiind izotermă,

p i V  nV   p f V ,

se obţine

p f  pi V 3 1 0,1
n    10000 rot.
pi V0 1 20  10  6

b) La fiecare rotaţie efectuată de pompă avem transformare izotermă.

Proprietăţile fizice ale fluidelor 17

După prima rotaţie

p iV  p1 V  V0 

V
rezultă p1  p i .
V  V0

După a doua rotaţie

p1V  p 2 V  V0 

rezultă

2
V  V 
p 2  p1  p i   .
V  V0  V  V0 

După n rotaţii rezultă

2
 V 
p f  p i  
 V  V0 

de unde se obţine

pi 1
ln ln
pf 0,1
n   11501 rot.
 V   6

ln1  0  ln 1  20 10 
 V   0,1 
 

1.2.16. Pe un strat de ulei de grosime h şi viscozitate dinamică   0,5

Ns/m2 existent pe un plan înclinat de unghi   30 0 se deplasează paralel cu
planul o placă de arie A  0,5 m2 şi masă m  2 kg
(fig. 1.7).


mg v

Fig. 1.7. Plan înclinat.

18 Probleme de mecanica fluidelor

Să se determine grosimea necesară a stratului de ulei dacă viteza de alunecare

a plăcii în mişcare uniformă este v  0,04 m/s.

Rezolvare. La echilibru dinamic forţa de frecare vâscoasă este egală cu

mg sin  , adică

v
 A  mg sin  ,
h

vA
de unde rezultă grosimea stratului de ulei h  mg sin  .

0,5  0,04  0,5

Înlocuind numeric rezultă h   0,001 m.
2  9,81  sin 30 0

1.2.17. Se consideră lagărul radial din figura 1.8 la care se cunosc: diametrul
cuzinetului D  40,02 mm; diametrul arborelui d  40 mm; lungimea unui
semicuzinet l  10 mm; turaţia arborelui n  3000 rot/min; densitatea uleiului
  900 kg/m3; viscozitatea cinematică a uleiului   10 cSt; căldura specifică a
uleiului c  2000 J/kgK.
Să se determine:
a) cuplul de frecare vâscoasă dintre arbore şi cuzinet;
b) puterea consumată prin frecare;
c) debitul de ulei necesar la ungerea lagărului astfel încât creşterea
temperaturii uleiului la trecerea prin lagăr să fie maxim T  4 K.
h

l l
D
d

v Ff

Fig. 1.8. Lagăr radial.

Rezolvare. a) Forţa de frecare vâscoasă este

Proprietăţile fizice ale fluidelor 19

v d 3
Ff   A  l ,
h h

unde v  d / 2 şi A  2dl .
Cuplul de frecare vâscoasă dintre arbore şi cuzinet se calculează cu relaţia

d d 3
M f  Ff  l ,
2 2h

în care h   D  d  / 2  0 ,1 mm şi   n / 30  314 rad/s.

Înlocuind numeric se obţine

314  0 ,04 3
M f    900  10  10 6  10  10 3   0 ,0284 Nm.
2  0 ,1  10 3

b) Puterea consumată prin frecare este

2 d 3 314 2  0,04 3
Pf  M f   l    900  10  10 6  10  10 3   8,92
2h 2  0 ,1  10 3
W.

c) Puterea consumată prin frecare se transformă în căldură care ridică

temperatura uleiului. Conform ecuaţiei calorimetrice rezultă

Pf  QcT ,

de unde se obţine debitul de ulei

Pf 8,92
Q   1,24  10 6 m3/s.
cT 900  2000  4

1.2.18. Se dă lagărul axial din figura 1.9 la care gulerul de sprijin este cuprins
între razele R1  20 mm şi R2  40 mm. Uleiul de ungere având viscozitatea
dinamică   0,5 Ns/m2 realizează un strat de ungere de grosime h  0,1 mm
între partea fixă 1 şi partea mobilă 2, care se roteşte cu turaţia n  3000 rot/min.
20 Probleme de mecanica fluidelor

Să se afle:
a) momentul de frecare;
b) puterea consumată prin frecare.

Rezolvare. a) La o rază oarecare r cuprinsă între R1 şi R2 viteza liniară a

unui punct de pe piesa 2 este v  r , iar forţa elementară de frecare vâscoasă
dF f corespunzătoare elementului de arie d  rdrd  , are expresia

r
dF f   rdrd .
h

Momentul elementar de frecare dM f în raport cu centrul de rotaţie O este

r 3
dM f  dF f r   drd  .
h

Momentul de frecare la lagărul axial este

2 R
  4
 
2

Mf 
h 0 R  
d r 3 dr 
2h
R2  R14 ,
1

unde   n / 30  314 rad/s. Făcând înlocuirile rezultă

n
 2
h

d
 dFf
O

R1

Fig. 1.9. Lagăr axial.

Proprietăţile fizice ale fluidelor 21

M f  
  0 ,5  314
3

0 ,04 4  0 ,02 4  5,92 Nm.
2  0 ,1  10

b) Puterea consumată prin frecare este dată de expresia

Pf  M f  
 2 4
2h

R2  R14 . 
Înlocuind numeric se obţine

Pf 
  0 ,5  314 2
 
0 ,04 4  0 ,02 4  1857 ,55 W.
2  0 ,1  10 3

1.2.19. Să se calculeze cuplul de frecare vâscoasă exercitat de pelicula de ulei

lubrifiant cu viscozitatea dinamică  în lagărul
cilindric din figura 1.10, neglijând frecarea vâscoasă pe
faţa superioară a cilindrului şi admiţând o viteză 

unghiulară de turaţie   const .

 l

d
h

Fig. 1.10. Lagăr cilindric.

Rezolvare. Cuplul rezistent total are expresia

d 3 d 4 d 3  d
M f  l     l  8  ,
4h 32h 4h  

unde

h   D  d  / 2.
1.2.20. Să se calculeze cuplul de frecare vâscoasă exercitat de pelicula de ulei
lubrifiant între cilindru şi carcasă (fig. 1.11), precum şi cantitatea de căldură
degajată pe unitatea de timp în regim izoterm.
22 Probleme de mecanica fluidelor

d4
d3

d1
d2
n

l1
l2
l3

Fig. 1.11. Ansamblu cilindru - carcasă.

Se cunosc: l1  200 mm; l 2  202 mm; l 3  242 mm; d1  20 mm;

d 2  20 ,2 mm; d 3  100 mm; d 4  102 mm;   900 kg/m3;   15  10 6 m2/s;
n  600 rot/min.

Rezolvare. Cuplul rezistent total are expresia

M f   l 3  l 2 
d 13
 l1
d 33
 

 d 34  d 24 
4h1 2h2 16h3

în care:

h1   d 2  d1  / 2  0 ,1 mm;
h2   d 4  d 3  / 2  1 mm;
h3   l2  l1  / 2  1 mm;
  n / 30  62 ,8 rad/s.

Făcând înlocuirile rezultă

 0 ,02 3 0 ,2  0,1 3 0,1 4  0 ,0202 4 

M f    900  15  10 6  62,8   0 ,242  0 ,202      0 ,285
 4  0,0001 2  0 ,001 16  0 ,001 
Nm.

Puterea consumată prin frecare (căldura degajată pe unitatea de timp) este

Pf  M f   0 ,285  62 ,8  17 ,89 W.
Proprietăţile fizice ale fluidelor 23

1.2.21. Pentru lagărul conic din figura 1.12, cunoscându-se: R0  2 mm;

R1  40 mm; R 2  20 mm; l  20 mm; h  1 mm; n  1000 rot/min, să se
calculeze cuplul de rezistenţă vâscoasă exercitat de către pelicula de ulei lubrifiant
cu densitatea   850 kg/m3 şi viscozitatea cinematică   20  10 6 m2/s. Se
neglijează frecarea vâscoasă pe suprafaţa plană superioară a trunchiului de con.

y
n
R2

dy
l

R1

y
h

x
R0

Fig. 1.11. Lagăr conic.

Rezolvare. Cuplul de frecare vâscoasă total se obţine prin însumarea cuplului

de frecare de pe suprafaţa orizontală M f1 şi suprafaţa înclinată M f 2 :

M f  M f1  M f 2 .

Cuplul de frecare de pe suprafaţa orizontală M f1 este dat de relaţia

M f1 
 4
h

R1  R04 . 
Pentru suprafaţa înclinată, pe o fâşie de înălţime dy se dezvoltă forţa
elementară de rezistenţă vâscoasă

v r 2 dy
dF f 2   d  2 ,
h h cos 

unde: r  R1  ytg ; tg   R2  R1  / l  1 ;   45 0 ;   n / 30  104,67

rot/min.
24 Probleme de mecanica fluidelor

Cuplul rezistent elementar este

2r 3 2
dM f2  dF f 2 r    R1  ytg  3 dy .
h cos  h cos 

Prin integrare se obţine

l 3
2
M f2 
h cos   R
0
1  ytg  dy 

2  3 3 l4 
  R1 l  R12l 2tg  R1l 3tg 2  tg 3 .

h cos   2 4 


Cuplul rezistent total are expresia

Mf 
 4
h

R1  R04  
2  3 3 2 2 
 R1 l  R1 l tg  
h cos   2 
2  l 4

  R1l 3tg 2  tg 3 .
h cos   4 


Făcând înlocuirile rezultă

Mf 
  850  20  104,67
0,001

0,04 4  0,002 4  
  2  850  20  104,67  3 3 2 2 0
 0  0,04  0,02  0,04  0,02 tg 45  
0,001  cos 45  2 
  2  850  20  104,67  0,02 4

  0,04  0,023 tg 2 450  tg 3 450   0,616 Nm .
0,001  cos 45 0  4
 