Arhimandrit Teofil P�r�ian - Porunca cinstiriiPorunca cinstirii

Iubi�i fra�i �i iubi�i credincio�i, �n seara aceasta, ultima �n care spun cuv�nt
cu prilejul acesta, voi st�rui pu�in cu g�ndul asupra unei chestiuni care
g�ndesc eu c� e de mare �nsemn�tate �i care se leag� de ceea ce am spus seara
trecut�. Seara trecut� am vorbit despre porunca iubirii �i acum vreau s� spun
ceva despre porunca cinstirii.
Iubirea �i cinstirea sunt legate una de alta. Cine cunoa�te Noul Testament poate
s� se g�ndeasc� la un cuv�nt al Sf�ntului Apostol Pavel din Epistola c�tre
Romani, capitolul 12 unde citim: "Cu iubire fr�easc� unii pe al�ii iubi�i-v�,
�n cinste unii altora da�i-v� �nt�ietate" (Romani 12, 10).
A�adar Sf�ntul Apostol Pavel leag� porunca iubirii de cinstire. Ar putea cineva
s� se �ntrebe totu�i unde este �n Sf�nta Evanghelie de pild�, vreun cuv�nt al
M�ntuitorului nostru Iisus Hristos care ne porunce�te cinstirea. S� �ti�i c� nu
exist�. �i atunci cum putem vorbi despre o porunc� a cinstirii? �ti�i cum? A�a,
c� porunca cinstirii e cuprins� �n porunca iubirii. C�nd iube�ti pe cineva �l �i
cinste�ti �i dac� nu-l �i cinste�ti, sigur nu-l iube�ti. A�a c� porunca
cinstirii e legat� de porunca iubirii.
Dar iat� c� sunt cuvinte �n Sf�nta Scriptur� �n care e pomenit� �i cinstirea,
cinstirea anume. Cuv�ntul pe care l-am amintit din scrierile Sf�ntului Apostol
Pavel unde se spune pe l�ng� "iubi�i-v�" �i "cinsti�i-v�". �i nu numai
"cinsti�i-v� unii pe al�ii" adic� respecta�i-v�, ci chiar da�i-v� �nt�ietate �n
cinstire. O s� vedem noi care este m�sura cinstirii. Dar dac� nu exist� o
porunc� expres� a cinstirii �n �n�elesul: "cinste�te pe fratele t�u sau pe
aproapele t�u", este totu�i o porunc� care ne pune �n fa�� datoria de a cinsti,
�i anume porunca a cincea din Decalog privitoare la p�rin�i: "Cinste�te pe tat�l
t�u �i pe mama ta". Aceasta este o porunc� indiscutabil�. N-avem voie nu numai
s� fim necinstitori ai p�rin�ilor, ci n-avem voie nici m�car s� nu-i �inem �n
respect pentru c� se spune: "Cinste�te pe tat�l t�u �i pe mama ta". �i �n
Vechiul Testament sunt cuvinte foarte hot�r�te �n privin�a cinstirii de p�rin�i
�i �n privin�a celor care sunt necinstitori de p�rin�i �i zice c� "Cel ce va
vorbi de r�u pe tat�l s�u sau pe mama sa, s� moar� negre�it".
Porunca cinstirii fa�� de p�rin�i, observ� un p�rinte duhovnicesc, un sf�nt,
sf�ntul Chiril din Alexandria, este pus� �ntre poruncile care-L privesc pe
Dumnezeu �i poruncile care-l privesc pe aproapele. �n primul r�nd e Dumnezeu, �n
al doilea r�nd sunt p�rin�ii, prin care Dumnezeu ne-a adus �n aceast� lume �i
apoi vin ceilal�i oameni. Suntem �n aceast� lume pentru c� a vrut Dumnezeu s�
fim, �i suntem �n aceast� lume pentru c� avem ni�te p�rin�i sau am avut p�rin�i.
Am putea zice chiar avem. De ce? Pentru c� chiar dac� nu mai tr�iesc p�rin�ii
no�tri, p�rin�ii no�tri r�m�n p�rin�ii no�tri, nu ne putem desp�r�i de ei.
Porunca este necondi�ionat�. Nu se spune c� s�-i cinste�ti dac� sunt vrednici de
cinstire �i s� nu-i cinste�ti dac� nu-s vrednici de cinstire. E necondi�ionat�:
"Cinste�te pe tat�l t�u �i pe mama ta". S-ar putea �nt�mpla ca unii s� nu fie
mul�umi�i cu p�rin�ii care-i au. Din pricina p�rin�ilor. �i cu toate acestea
porunca r�m�ne: "Cinste�te pe tat�l t�u �i pe mama ta". Este �i o f�g�duin��
legat� de aceast� porunc�: "Ca s� tr�ie�ti bine �i mul�i ani pe p�m�nt".
Iubi�i credincio�i, Sf�ntul Apostol Pavel �n Epistola c�tre Timotei, �n prima
epistol�, are un cuv�nt pe care �l g�sim �n al cincilea capitol �n care d�
�ndemn celor care au v�duve �n casa lor: mame, bunici sau pe altcineva care e �n
situa�ie de v�duv�, deci persoan� care are nevoie de ajutor, reglementeaz� felul
�n care trebuie s� se poarte cei din cas� cu v�duvele �i zice a�a: "Dac� cineva
are �n casa sa v�duve s� �ngrijeasc� el de ele" (I Timotei 5, 4), ca s� fie
despov�rat� Biserica, s� nu trebuiasc� s� fac� Biserica ceea ce trebuie s� fac�
omul �n casa sa. Deci dac� un credincios, un cre�tin, are �n familia sa persoane
care trebuie ajutate - Sf�ntul Aposol Pavel se refer� la v�duve �n special -
zice s� �ngrijeasc� de ele. �i apoi adaug� un cuv�nt nea�teptat �i zice c�:
"Dac� cineva nu �ngrije�te de ai s�i �i mai ales de ai casei sale, acela a c�zut
de la credin�� �i-i mai r�u dec�t un necredincios" (I Timotei 5, 8). Dac� lu�m
aminte la cuv�ntul acesta al Sf�ntului Apostol Pavel ne d�m seama c� el �i
�mparte pe oameni �n trei categorii: credincio�i, necredincio�i �i mai r�u dec�t
necredincio�ii. Cine sunt aceia? Cei care se prezint� a fi credincio�i �i fac
fapte de necredincio�i.
Tot acolo Sf�ntul Apostol Pavel arat� condi�iile �n care o v�duv� se poate
bucura de ajutorul Bisericii. �ntre altele zice: "Dac� a fost femeia unui singur
b�rbat, dac� �i-a crescut copiii, - �i o chestiune de cinstire - dac� a sp�lat
picioarele sfin�ilor" (I Timotei 5, 9-10). Ce �nseamn� aceasta? �nseamn� c� dac�
a fost cinstitoare de cre�tini e vrednic� s� fie ajutat� de Biseric�. Aceasta
�nseamn� s� speli picioarele sfin�ilor. To�i cre�tinii erau considera�i ca
sfin�i, oameni pu�i deoparte pentru Dumnezeu �i �ntre chipurile de cinstire era
�i sp�larea picioarelor.
Domnul Hristos ne-a dat �i El pild� �n ce prive�te cinstirea de oameni. Am spus
parc� ieri seara cuv�ntul c� M�ntuitorul nostru este Dumnezeu care spal�
picioarele omului. Ce �nseamn� aceasta? C� �l iube�te pe om �i �l cinste�te pe
om. E cinstitor de oameni. �i e firesc s� fie cinstitor de oameni Dumnezeu dac�
a primit s� Se uneasc� cu omul. �i aceasta s-a �nt�mplat la Cina cea de Tain�
c�nd Domnul Hristos a sp�lat picioarele ucenicilor �i dup� ce a sp�lat
picioarele ucenicilor s-a a�ezat din nou la mas� �i a zis a�a: "Voi M� numi�i pe
Mine �nv��torul �i Domnul �i bine zice�i c�ci sunt. Deci dac� Eu, Domnul �i
�nv��torul v-am sp�lat vou� picioarele voastre �i voi sunte�i datori s� v�
sp�la�i picioarele unii altora" (Ioan 13, 13-14). Nu a r�mas �n r�nduiala
Bisericii noastre sp�larea picioarelor ca fapt �n sine, dar duhovnice�te
neap�rat trebuie s� se �nt�mple. Ce �nseamn� s� speli picioarele cuiva? �nseamn�
s� te pleci �naintea lui, s� te smere�ti �naintea lui pe de o parte, deci s�-l
cinste�ti, s�-l cinste�ti mai presus de ceea ce e�ti tu �nsu�i. �i mai �nseamn�
ceva: s�-l cure�i. De obicei oamenii sunt �nclina�i s� scoat� �n eviden��
r�ut�ile celor din jurul lor, r�ut�ile aproapelui, ori Domnul Hristos ne
�nva�� s� ne sp�l�m unii pe al�ii. Aceasta �nseamn� c� trebuie s� �nl�tur�m
necur�iile �i desigur c� o minte curat�, o minte bun� �n general, nu
scormone�te �n gunoaie, ci �nl�tur� �i spal�, cur�e�te. A�a c� duhovnice�te
neap�rat trebuie s� avem �n vedere porunca M�ntuitorului de a ne cur�i unii pe
al�ii, de a ne smeri unii �n fa�a altora ca s�-i cinstim pe oameni.
Domnul Hristos a primit cinstire din partea mai multor oameni, printre care �i
din partea unei femei care a v�rsat mir asupra Lui. Cu prilejul acela s-a f�cut
o nemul�umire �ntre cei care erau de fa�� �i unii ziceau c� femeia a f�cut r�u
c� a v�rsat mirul acela peste Domnul Hristos �n loc s� se fi v�ndut mirul acela
"cu mai mult dec�t trei sute de dinari �i s� se fi dat banii s�racilor" (Marcu
14, 5). Era o p�rere a celor din jur. �ti�i c�t era trei sute de dinari? Pre�ul
a trei sute de zile de lucru. De unde �tim? De acolo c� �ntr-o pild�, pilda cu
lucr�torii tocmi�i la vie, se spune c� s-a tocmit st�p�nul ca s� le dea pe zi un
dinar. P�i dac� o zi de lucru costa un dinar �nseamn� c� trei sute de dinari era
pre�ul a trei sute de zile de lucru. O sum� destul de mare. �i atunci Domnul
Hristos a zis: "Nu face�i sup�rare femeii. Ea, ce a avut de g�nd s� fac�, a
f�cut" �i a ad�ugat la urm�: "Oriunde se va propov�dui Evanghelia aceasta, se va
spune �i ce a f�cut ea, spre pomenirea ei" (Marcu 14, 6-9). C�nd cite�ti a�a
cuv�ntul dintr-o dat�, mergi mai departe �i zici: Da, uite a r�nduit Domnul
Hristos s� fie pomenit� femeia aceea care a fost cinstitoare. Dar dac� st�ruim
pu�in cu g�ndul asupra acestui cuv�nt ne d�m seama ce �nseamn� lucrul acesta �n
compara�ie cu Evanghelia. Zice: "Oriunde se va propov�dui Evanghelia", adic�
oriunde se va spune despre �ntruparea Fiului lui Dumnezeu, cum ar zice Domnul
Hristos: despre �ntruparea Mea, despre Na�terea Mea din Fecioar�, despre Botezul
Meu, despre �nv��tura Mea, despre minunile Mele, despre schimbarea Mea la fa��,
despre Jertfa Mea, despre �nvierea Mea din mor�i, despre �n�l�area la cer,
oriunde se va propov�dui Evanghelia, s� se spun� �i ce a f�cut aceast� femeie
spre pomenirea ei. De ce? Pentru c� cinstirea trebuie pomenit� ca s� �nve�e �i
al�ii s� fie cinstitori de oameni.
�i �n sf�r�it, �n Epistola c�tre Filipeni a Sf�ntului Apostol Pavel g�sim �i
m�sura cinstirii: "Nu face�i nimic din duh de ceart�, nici din slav� de�art�, ci
cu smerenie unul pe altul socoteasc�-l mai de cinste dec�t el �nsu�i" (Filipeni
2, 3). Am v�zut c� Sf�ntul Apostol Pavel �n Epistola c�tre Romani zice: "Cu
iubire fr�easc� unii pe al�ii iubi�i-v�, �n cinste unii altora da�i-v�
�nt�ietate". Acela�i lucru �l spune Sf�ntul Apostol Pavel �i �n Epistola c�tre
Filipeni, unde spune c� suntem datori cu cinstire mai presus de cinstirea cu
care ne cinstim pe noi �n�ine, c� aceasta �nseamn� s� dai �nt�ietate �n
cinstire. Deci dac� porunca iubirii este la m�sura iubirii de sine, "s� iube�ti
pe aproapele t�u ca pe tine �nsu�i", cu cinstire suntem datori mai mult dec�t cu
at�ta c�t vrem noi s� fim cinsti�i de al�ii.
�n istorisirile despre oameni care au �n�eles cuv�ntul M�ntuitorului afl�m c�
Sf�ntul Antonie cel Mare, �nt�lnindu-se cu Sf�ntul Ilarion care era �ncep�tor,
dar care promitea s� �nainteze mult �n via�a duhovniceasc�, c�nd l-a v�zut
Sf�ntul Antonie cel Mare pe Sf�ntul Ilarion venind c�tre el a zis: "Bine ai
venit luceaf�rule care r�sari diminea�a", iar Sf�ntul Ilarion a zis c�tre
Sf�ntul Antonie: "Pace �ie st�lpule care luminezi lumea". Sunt ni�te podoabe de
g�nd acestea. Sunt ni�te lucruri care �i plac c�nd le auzi �i cred c� sunt
extraordinar de frumoase c�nd le �i �mpline�ti, c�nd te alc�tuie�ti dup� ele,
c�nd faci �i tu ceea ce au f�cut sfin�ii ca s� fie pream�rit Dumnezeu. Aceasta
�nseamn� s� te angajezi �n cinstire.
Am pomenit despre cinstirea fa�� de oameni dar �nt�i de toate trebuie s� ne
g�ndim la pream�rirea lui Dumnezeu, la cinstirea Maicii Domnului, la cinstirea
sfin�ilor, la ceea ce �ine de ceea ce e mai presus de noi, pentru c� dac� suntem
datori s�-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice, suntem datori cu cinstire, cu
pream�rire, mai ales fa�� de Dumnezeu �i de oamenii lui Dumnezeu, cu cinstirea
cuvenit�. A�a �nc�t s� nu uit�m niciodat� de datoria de a fi pream�ritori de
Dumnezeu �i de datoria de a fi cinstitori de oameni �ncep�nd cu m�surile pe care
le avem, ca s� putem avea m�suri tot mai mari.
Dumnezeu s� ne ajute!

24 august 1995

Puneti comentariile Dvs la acest text, sau la problematica lui �n

FORUM-ul alãturat !

Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã

la data de 04/10/2003 04:17:00
TOP
Nistea's Page
Pãrintele Teofil Pãrãian
Curpins G�nduri bune pentru g�nduri bune
Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
Mari duhovnici | Legãturile Dvs!

Copyright © 2000-2001, Iulian Nistea.

This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.