Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROCES-VERBAL
de cercetare la faĠa locului
Anul ..., luna ..., ziua ..., în …
Doctrină:
În cazul accidentelor de circulaĠie locul faptei cuprinde după caz:
- locul impactului autovehicul-pieton ori unde călătorul, însoĠitorul a căzut
de pe scară, din cabină, remorcă;
- porĠiune pe suprafaĠa carosabilă pe care a fost târâtă victima;
- traseul parcurs de autovehicul din momentul impactului sau coliziunii
până la oprire;
- locul unde a oprit conducătorul auto pentru a úterge urmele infracĠiunii
de pe autovehicul.
În această etapă se va proceda la examinarea úi fixarea procesuală a
ambianĠei de la locul săvârúirii infracĠiunii, ceea ce permite formarea unei
imagini generale asupra lui úi a evenimentului petrecut.
52ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
Doctrină:
Aúa-numita faza dinamică a cercetării la faĠa locului, se caracterizează
prin examinarea minuĠioasă a tuturor obiectelor, mijloacelor materiale de
probă aflate în câmpul infracĠiunii, echipa având posibilitatea miúcării
obiectelor purtătoare de urme. Fiecare urmă identificată va fi fotografiată,
descrisă sub aspectul naturii, culorii, mărimii, formei, plasamentului,
caracteristici fizico-chimice, mirosului, va fi fixată topografic úi criminalistic
prin măsurători, în raport cu alte urme sau repere din ambianĠa locului faptei.
PROCES-VERBAL
de cercetare la faĠa locului
Anul ..., luna ..., ziua ..., în …
REZOLUğIE MOTIVATĂ
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMĂTOARELE:
DISPUN:
1. Efectuarea în cauză a unei constatări tehnico-útiinĠifice
traseologice.
2. Constatarea tehnico-útiinĠifică va fi efectuată de specialiúti din
cadrul Serviciului Criminalistic al IPJ ... - Laborator Traseologie.
3. Specialiútii vor răspunde la următoarele întrebări:
JurisprudenĠă:
Într-o speĠă, soluĠionată de organul de urmărire penală, suspectul care
locuia cu victima a susĠinut că plecând de acasă a încuiat uúa, iar când a
revenit a găsit uúa tot încuiată úi victima moartă în interiorul apartamentului,
insinuând că autorul omorului ar fi intrat folosind chei potrivite. S-a stabilit că
numai el úi victima aveau chei originale, iar expertiza a exclus folosirea altor
chei în afara celor originale.
168ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
REZOLUğIE MOTIVATĂ
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMĂTOARELE:
DISPUN:
1. Efectuarea în cauză a unei constatări medico-legale;
2. Constatarea medico-legală va fi efectuată de medici legiúti din
cadrul Institutului de Medicină Legală …
3. Medicii legiúti vor răspunde la următoarea întrebare:
Ŷ Să se stabilească ce îmbibaĠie alcoolică avea numitul ... în sânge
la data úi ora depistării?
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
30
Art. 33 alin. (2), (4), (5) din Ordinul nr. 1134/C-255 din 25 mai 2000, stipulează:
(2) Calculul retroactiv al alcoolemiei oferă valori teoretice aproximative.
(4) Expertiza de recalculare a alcoolemiei se efectuează numai în cazurile în care s-
au recoltat două probe de sânge la un interval de o oră între ele, precum úi, în mod
excepĠional, în cazul persoanelor aflate în stare clinică gravă: comă, úoc traumatic
úi/sau hemoragic, intervenĠii chirurgicale de urgenĠă, dovedite prin documente
medicale úi de la care nu s-a putut preleva a doua probă de sânge. Calculul retroactiv
al alcoolemiei nu poate fi efectuat numai pe baza declaraĠiilor existente la dosar.
(5) O expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemiei se efectuează pentru o
singură variantă de consum.
204ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
JurisprudenĠă:31
Examinând actele úi lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentinĠa
penală nr. 923 din 09 septembrie 2008 pronunĠată de Judecătoria Tulcea, în
dosarul penal nr. …,, s-a dispus, în baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. 195/2002,
condamnarea inculpatului, la o pedeapsa de 1 an închisoare, fiindu-i interzise,
în baza art. 71 Cod penal, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a 2-a,
lit. b) Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiĠionată a
executării pedepsei pe o durata de 3 ani reprezentând termen de încercare
conform art. 82 Cod penal úi s-a atras atenĠia inculpatului asupra dispoziĠiilor
art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 71 alin. (5) Cod penal s-a dispus suspendarea executării
pedepselor accesorii pe durata suspendării condiĠionate.
Pentru a pronunĠa această sentinĠă, instanĠa de fond în baza materialului
probator administrat în cauză, a reĠinut următoarele:
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
A se vedea, Curtea de Apel ConstanĠa - SecĠia penală úi pentru cauze penale cu
31
minori úi de familie, Decizia penală nr. 513 din data de 18 septembrie 2009,
www.jurisprudentacedo.com
226ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
CAPITOLUL III
ÎNCEPEREA URMÕRIRII PENALE
SecČiunea III. 1 – Începerea urmÖririi penale.
Confirmarea/Infirmarea acestei mÖsuri
PROCES-VERBAL
de constatare a efectuării actelor premergătoare
Anul ..., luna ..., ziua ..., în …
... organ de cercetare penală al poliĠiei judiciare din cadrul IPJ - Serviciul
...;
La data de ..., am fost sesizat în temeiul art. 221 C. pr. pen. prin ...
(plângere, denunĠ, sesizare din oficiu) cu privire la săvârúirea infracĠiunii de
..., prevăzute de art. ... din ... constând în aceea că ... (conĠinutul pe scurt al
faptei).
În vederea începerii urmăririi penale au fost efectuate următoarele
acte premergătoare care se anexează la prezentul proces-verbal:
- ... (vor fi enumerate probele úi mijloacele de probă administrate până în
acest moment în această fază investigativă, respectiv proces-verbal de
constatare din data de ..., declaraĠii făptuitor din data de ..., constatări tehnico-
útiinĠifice nr. ..., proces-verbal de ridicare înscrisuri din data de ... etc.).
Constatând că din actele premergătoare rezultă împrejurări care pot servi
ca probe în dosarul penal cu nr. ... având ca obiect infracĠiunea de ... prevăzută
de art. ... din ..., am procedat la încheierea acestui proces-verbal în vederea
începerii urmăririi penale úi pentru a constitui mijloc de probă potrivit art. 224
alin. (3) C. pr. pen.
ORGAN DE CERCETARE PENALĂ AL POLIğIEI JUDICIARE:
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ227ȱ
Doctrină:
În activitatea de cercetare penală s-a constatat practica ilegală a unor
organe judiciare de a administra o parte importantă a probaĠiunii (audieri de
martori, expertize etc.) în faza actelor premergătoare, cu consecinĠa lezării
dispoziĠiilor legale care garantează dreptul la apărare.
O altă deficienĠă este întâlnită în parcurgerea traseului de la informaĠie la
investigaĠie, apoi la anchetă. Aceasta o reprezintă „sincopa” survenită în faza
actelor premergătoare, între activitatea informativ-investigativă úi activitatea
de cercetare penală. InformaĠia, produs extrem de perisabil, suferă un proces de
„îmbătrânire” rapidă astfel încât, nefiind utilizată în momentul potrivit pentru a
fi transformată în probă, ea îúi pierde valoarea. Evitarea „sincopei”
informative se poate realiza prin implicarea anchetatorilor care realizează
planul urmăririi penale încă din faza investigativă, „fierbinte”, a anchetei.
Cunoscând toate datele informative materializate prin investigaĠii, anchetatorii
sunt în măsură să aprecieze valoarea probatorie a materialului cules, să
aprecieze momentul oportun pentru declanúarea anchetei úi transformarea
informaĠiilor în mijloace de probă conform dispoziĠiilor procesual-penale.35
ActivităĠile desfăúurate în faza investigativă, după sesizarea organului
judiciar, reprezintă din punct de vedere procesual penal acte premergătoare,
acte exterioare procesului penal.
Cele mai relevante activităĠi sunt consemnate în procesul-verbal de
efectuare a unor acte premergătoare, având un rol important cu privire la
începerea, derularea úi soluĠionarea procesului penal.
ConĠinutul actelor premergătoare urmăririi penale vizează:
a) ActivităĠi investigative cu caracter discret36: supravegherea operativă
(filajul); verificarea surselor de venit; ridicarea úi verificarea unor acte úi
înscrisuri, tranzacĠii suspecte; obĠinerea unor date prin Interpol.
b) ActivităĠi investigative care nu au caracter discret: organizarea unui
filtru, efectuarea unei razii, legitimarea úi identificarea unor persoane
necunoscute.
c) ActivităĠi asemănătoare formal, cu unele acte procedurale: solicitarea
unor relaĠii verbale sau scrise, verificarea unor ipoteze tehnice, ridicarea listei
apelurilor telefonice, verificarea gestiunii prin controale interne/audit intern,
audierea unor persoane;
d) ActivităĠi care au o consacrare în legea procesuală penală: actele
premergătoare efectuate de investigatorii sub acoperire, ridicarea de obiecte úi
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
35
A se vedea, Dr. A. Lazăr, Dr. Jürgen Dehn, Dr. S. Alămoreanu, Dr. H. Brandau,
Manual de anchetă în mediul economico-financiar, 2009, p. 45.
36ȱ Art.ȱ 31 din Legea nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea úi funcĠionarea
REZOLUğIE
de începere a urmăririi penale
Anul ..., luna ..., ziua ..., ora ...
CONSTAT URMĂTOARELE:
La data de ... organul de cercetare penală al poliĠiei judiciare din
cadrul IPJ ... a fost sesizat cu privire la faptul că ... (se va descrie modul de
sesizare: oficiu, plângere, denunĠ, aspectele sesizate).
Cu ocazia efectuării actelor premergătore în cauză s-au stabilit
următoarele: ... (vor fi descrise pe scurt situaĠia de fapt, probele úi mijloacele
de probă administrate până la acel moment care susĠin învinuirea).
Având în vedere considerentele de fapt úi de drept expuse mai sus,
din care rezultă date úi indicii temeinice că sus-numitul a comis faptele
pentru care este cercetat în temeiul art. 228 alin. (1) C. pr. pen.,
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ319ȱ
ORDONANğĂ
de dispunere a expertizei judiciare
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMĂTOARELE:
DISPUN:
1. Efectuarea în cauză a unei expertize judiciare în domeniul
proprietăĠii intelectuale;
2. Expertiza va fi efectuată de expertul desemnat ... din cadrul
Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice úi Contabile -
Tribunalul ...
320ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
JurisprudenĠă:
A. Prezentăm câteva criterii desprinse din practica judiciară a CurĠii de
JustiĠie a ComunităĠilor Europene privitoare la mărci (risc de confuzie,
contrafacerea mărcii etc.) care trebuie avute în vedere de organele de
urmărire penală cu prilejul efectuării unor cercetări având ca obiect
infracĠiuni prevăzute în Legea nr. 84/1998 privind mărcile úi indicaĠiile
geografice:
- Potrivit Hotărârii CurĠii de JustiĠie a ComunităĠilor Europene din 10 aprilie
2008 Cauza C-102/0746 dată în interpretarea art. 5 alin. (1) lit. b) úi alin. (2),
art. 6 alin. (1) lit. b) din Prima Directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21
decembrie 1988 de apropiere a legislaĠiilor statelor membre cu privire la
mărci, prezenĠa pe piaĠă a unei mari cantităĠi de produse acoperite de semne
similare ar putea aduce atingere mărcii în măsura în care aceasta riscă să
diminueze caracterul distinctiv al mărcii úi să pună în pericol funcĠia ei
esenĠială, aceea de a garanta consumatorilor provenienĠa produselor
respective.
CerinĠa disponibilităĠii este distinctă atât de aprecierea gradului de
similitudine dintre marca de renume úi semnul utilizat de terĠ, cât úi de legătura
care ar putea fi stabilită de către publicul interesat între marcă úi semnul în
cauză. Aceasta nu poate constitui aúadar un element relevant pentru a verifica
aspectul dacă prin utilizarea semnului se obĠin foloase necuvenite din
caracterul distinctiv sau renumele mărcii ori se aduce atingere acestora.
Riscul de confuzie constituie condiĠia specifică a protecĠiei conferite de marca
înregistrată, în special împotriva utilizării de către terĠi a unor semne care nu sunt
identice. Curtea a definit această condiĠie ca fiind riscul ca publicul să creadă că
produsele sau serviciile în cauză provin de la aceeaúi întreprindere sau eventual de
la întreprinderi legate din punct de vedere economic.
Aprecierea unui astfel de risc depinde de numeroúi factori úi, în primul
rând, de cunoaúterea mărcii pe piaĠă, de asocierea care poate fi făcută cu
semnul utilizat sau înregistrat, de gradul de similitudine între marcă úi semn úi
între produsele úi serviciile desemnate. ExistenĠa unui risc de confuzie trebuie
să fie apreciată global, Ġinând cont de toĠi factorii relevanĠi din cazul în speĠă.
- În Cauza C-251/95 din 11 noiembrie 199747 s-a arătat că pentru a
determina dacă există sau nu risc de confuzie, organele judiciare trebuie să se
bazeze pe impresia de ansamblu produsă de semnele în cauză. Nu este permis să
se extragă un element din denumirea de ansamblu úi să se limiteze examinarea
riscului de confuzie doar la acest element.
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
A se vedea, Hotărârea C.J.C.E. din 10 aprilie 2008, Adidas AG úi Adidas Benelux
46
Un semn poate avea un caracter distinctiv specific, fie în mod intrinsec, fie
datorită reputaĠiei pe care o are în rândul publicului. Riscul de confuzie e cu
atât mai ridicat cu cât caracterul distinctiv al semnului se dovedeúte a fi mai
important. Prin urmare, nu se poate exclude că similitudinea conceptuală care
rezultă din faptul că două mărci utilizează imagini care au un conĠinut semantic
asemănător poate să creeze un risc de confuzie în cazul în care marca
anterioară posedă un caracter distinctiv special, fie intrinsec, fie datorită
notorietăĠii de care se bucură în rândul publicului.
Există o asociere între o marcă úi un semn atunci când, luându-se în
considerare particularităĠile speĠei, în special ale puterii distinctive a mărcii,
marca sau semnul, considerate atât separat, cât úi împreună, prezintă pe plan
auditiv, vizual sau conceptual o similitudine de natură să stabilească o
asociere între un semn úi marcă. Într-adevăr, asocierile între un semn úi o
marcă, deoarece percepĠia semnului trezeúte, deseori în mod inconútient,
amintirea mărcii, pot transfera „goodwill”-ul ataúat mărcii anterioare către
semn úi pot dilua imaginea legată de această marcă.
Riscul de asociere poate apărea în trei situaĠii:
- în cazul în care publicul confundă semnul úi marca în cauză (risc de
confuzie directă);
- în cazul în care publicul face o legătură între titularii semnului úi ai
mărcii úi îi confundă (risc de confuzie indirectă sau de asociere);
- în cazul în care publicul consideră semnul ca fiind similar cu marca, iar
percepĠia semnului trezeúte amintirea mărcii, fără a le confunda totuúi (risc de
asociere propriu-zisă).
În concluzie, „risc de confuzie care conĠine riscul de asociere cu marca
anterioară”, conĠinut la art. 4 alin. (1) lit. b) din Directiva 89/104/CEE a
Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaĠiilor statelor membre
cu privire la mărci, trebuie să fie interpretat în sensul că simpla asociere între
două mărci pe care ar putea-o face publicul ca urmare a unei asemănări a
conĠinutului lor semantic nu este suficient pentru a ajunge la concluzia că există
riscul de confuzie în sensul dispoziĠiei menĠionate.
B. Prin sentinĠa penală nr. 265/4 martie 2008, Tribunalul Bucureúti SecĠia I-a
Penală a dispus în baza art. 83 lit. a) din Legea nr.84/1998 condamnarea
inculpatului E. H. la o pedeapsă de 9 luni închisoare, cu suspendarea condiĠionată
pe un termen de încercare de 3 ani úi 9 luni în condiĠiile art. 862 Cod penal.
În baza art. 14 rap. la art. 346 C. pr. pen. obligă pe inculpat în solidar cu
partea responsabilă civilmente SC „E.T.” SRL la 5000 euro în echivalentul în lei la
cursul oficial al BNR din ziua plăĠii, reprezentând daune morale către partea civilă
E.AGS.E. Sport úi la 35.000 RON,reprezentând daune morale către partea civilă O.
INTERNAğIONAL M., prin reprezentant SC F.R. SRL.
Pentru a pronunĠa această soluĠie instanĠa de fond a reĠinut că la data de
28.08.2003 numita E. E. în calitate de administrator úi inculpatul E.H. - asociat, au
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ323ȱ
înfiinĠat SC E.T. SRL, având ca obiect de activitate comerĠul cu ridicata al
produselor textile.
La data de 30 aprilie 2004, lucrătorii de poliĠie din cadrul Inspectoratului
General al PoliĠiei de Frontieră au depistat în trafic autoturismul cu numărul de
înmatriculare B …, aparĠinând SC D.D.P. SRL, care efectuat un transport de
produse textile importate din Turcia pentru SC E.T. SRL reprezentată de inculpatul
E.H.
În urma controlului efectuat în prezenĠa învinuitului úi a trei comisari ai Gărzii
Financiare, s-a constatat că transportul avea ca obiect produse textile, printre care
au fost identificate articole de îmbrăcăminte inscripĠionate cu mărci de notorietate
protejate pe teritoriul României, respectiv 76 bucăĠi blugi marca D., 109 bucăĠi
marca E., 104 bucăĠi treninguri marca O., 700 bucăĠi marca O., 330 tricouri marca
B., 700 bucăĠi marca B., 128 bucăĠi blugi marca E. & H., 13 bucăĠi geci marca E. &
H., 40 bucăĠi blugi marca K.D. úi 9 bucăĠi marca U. I."
În baza aceluiaúi proces-verbal, organele de poliĠie au ridicat câte un produs
din fiecare categorie susmenĠionată, pentru a fi expertizat de către reprezentanĠii
titularilor de mărci.
SituaĠia de fapt, astfel cum a fost reĠinută de instanĠa de fond, a fost dovedită
cu procesul verbal de depistare întocmit de organele de poliĠie, adrese întocmite de
către părĠile vătămate din care rezultă că articolele de îmbrăcăminte importate de
SC E.T. SRL din Turcia sunt contrafăcute purtând fără drept mărcile inscripĠionate,
documente vamale, declaraĠiile martorilor, toate coroborate cu declaraĠiile
inculpatului.
Fiind audiat inculpatul a negat comiterea faptei, declarând că întrucât
obiectele vestimentare au fost importate la „kilogram” nu avea cunoútinĠă că printre
acestea se află úi produse inscripĠionate cu denumirile unor mărci protejate úi care
puteau induce consumatorul în eroare.
SentinĠa instanĠei de fond a fost atacată de inculpat.
În concluziile scrise apărătorul inculpatului a solicitat achitarea inculpatului
doar pentru inexistenĠa faptei invocând disp. art. 10 lit. a) C. pr. pen.
Analizând legalitatea úi temeinicia sentinĠei apelate sub aspectul motivelor de
apel invocate cât úi din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. pr. pen., sub toate
aspectele de fapt úi de drept, Curtea48 apreciază că apelul inculpatului este
întemeiat numai sub aspectul soluĠionării laturii civile a cauzei urmând a-l admite
ca atare, pentru considerentele ce urmează:
Curtea reĠine că situaĠia de fapt a fost corect reĠinută de instanĠa de fond, fiind
rezultatul coroborării tuturor probelor administrate atât în faza de urmărirea penală
cât úi în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică este justă, în mod
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
48
A se vedea, Curtea de Apel Bucureúti SecĠia I-a penală, decizia penală nr. 5 din
data de 11 martie 2009, definitivă, www.jurisprudenta.com
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ371ȱ
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ...
DOSAR NR. .../...
ORDONANğĂ
Anul ..., luna ..., ziua ..., în ...
CONSTAT URMĂTOARELE:
Prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de ..., s-a reĠinut
existenĠa unor date úi indicii privind săvârúirea de către ..., în calitate de
… a infracĠiunii de …, prev. de art. … din …
Potrivit actului de sesizare …
La data de ..., Inspectoratul de PoliĠie al JudeĠului ... – Serviciul ... a
început prin rezoluĠie, confirmată de procuror, urmărirea penală
împotriva învinuitului ..., pentru săvârúirea infracĠiunii prevăzută úi
pedepsită de art. ... din ... reĠinându-se că ... (descrierea pe scurt a faptei)
JurisprudenĠă:
La data de ... două persoane necunoscute, având feĠele acoperite úi având
asupra lor un pistol, au pătruns în Sucursala Băncii ... din ... amplasată la
parter, unde i-au ameninĠat cu pistolul pe angajaĠi după care au sustras din
două sertare ale seifurilor din casierie suma de aprox. 3000 de lei, 300 euro úi
5700 USD valoarea totală a prejudiciului fiind de aprox. ... lei.
În urma verificărilor efectuate a fost identificat martorul ... care declară că
în cursul lunilor ... numitul ... i-a relatat că deĠine un pistol úi că intenĠionează,
cu ajutorul acestuia, să pătrundă în sediul unei bănci úi, prin ameninĠarea
personalului să sustragă sume de bani. În ziua de ..., la scurt timp după
372ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
comiterea faptei, numitul ... l-a contactat pe martorul ... relatându-i că a plecat
într-o excursie în StaĠiunea ..., iar a doua zi martorul a fost contactat din nou,
fiind invitat pe cheltuiala lui ..., să îúi petreacă sfârúitul de săptămână în
StaĠiunea ... Martorul mai arată că s-a deplasat în ziua de ... la …, ocazie cu
care a constatat că numitul ... era cazat la o cabană aparĠinând Ocolului Silvic,
fiind însoĠit de ... úi de alte persoane. Martorul a observat că ... úi ... au cheltuit
în acea perioadă o sumă mare de bani, primul i-a plătit o datorie în cuantum de
... lei, observând în momentul plăĠii că are asupra sa o borsetă cu o sumă mare
de bani. Întrebându-l despre motivul petrecerii organizate, ... i-a relatat că este
o petrecere de rămas-bun întrucât intenĠionează să plece din Ġară.
Din imaginile ambientale înregistrate de camerele de supraveghere din
zona agenĠiei bancare s-a observat prezenĠa unui autoturism marca VW Passat
de culoare albă, înmatriculat în judeĠul ..., trecând de mai multe ori prin
apropierea agenĠiei, la diferite intervale de timp, apropiate de ora comiterii
faptei. Acelaúi autoturism a fost observat pe imaginile surprinse de camerele de
supraveghere instalate la benzinăria Petrom din oraúul ..., în data de ..., ora
10,00, autoturism care s-a deplasat dinspre… pentru a alimenta după care s-a
întors în aceeaúi direcĠie, la volan fiind identificat numitul ...
Întrucât din declaraĠiile aceluiaúi martor reiese că numitul ... intenĠionează
să părăsească Ġara, apreciem că se impune interceptarea, înregistrarea úi
localizarea convorbirilor telefonice purtate de către ..., orice întârziere putând
atrage grave prejudicii aflării adevărului în cauză úi tragerii la răspundere
penală a autorilor faptei. De asemenea există posibilitatea ca ... să înstrăineze
banii proveniĠi din săvârúirea faptei, astfel că se impune úi în cazul acestuia
localizarea, interceptarea úi înregistrarea convorbirilor telefonice.
Considerăm că sunt îndeplinite prevederile art. 911 C. pr. pen., atât în ceea
ce priveúte gravitatea faptei, cât úi în ceea ce priveúte necesitatea localizării de
îndată a posibilului autor.
DISPUN:
Autorizarea cu titlu provizoriu a interceptării úi înregistrării pe o
durată de 48 de ore, de la ... ora ... până la ... ora ...
- a convorbirilor úi comunicărilor efectuate de pe úi către
terminalele mobile cu seriile IMEI .../sau de la úi către posturile
telefonice cu numerele de apel ... úi ... utilizate de făptuitorul ...
În temeiul dispoziĠiilor art. 912 alin. (3) C. pr. pen., această măsură
provizorie urmează a fi supusă confirmării de către ...
AutorizaĠia va fi pusă în executare, conform art. 91 2 alin. (1)
C. pr. pen., de către …
PROCUROR:
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ...
DOSAR NR. .../...
ORDONANğĂ
Anul ..., luna ..., ziua ..., în ...
... procuror din cadrul Parchetului de pe lângă ...
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ515ȱ
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ...
Dosar nr. ...
REFERAT
cu propunere de luare a măsurii
arestării preventive
Anul ..., luna ..., ziua ...
Procuror ... de la Parchetul de pe lângă ... .
Examinând lucrările dosarului nr. ... úi referatul organului de
cercetare penală cu propunere de punere în miúcare a acĠiunii penale úi
arestare preventivă,
CONSTAT URMĂTOARELE:
Prin rezoluĠia confirmată de procuror din data de ... a organelor de
cercetare penală ale poliĠiei judiciare din cadrul IPJ – Serviciul ..., s-a
dispus începerea urmăririi penale faĠă de învinuitul ... pentru faptul că ...
SituaĠia de fapt descrisă realizează conĠinutul constitutiv al
infracĠiunilor de ..., prev. de art. ... din ... úi pedepsite cu închisoare de la
... la ... .
Prin OrdonanĠa nr. ... din data de ... IPJ... – Serviciul ... a luat faĠă
de învinuitul ... măsura reĠinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de ...
ora ... până la data de ... ora ... .
Prin OrdonanĠa nr. ... din data de ... a Parchetului de pe lângă ... a
fost pusă în miúcare acĠiunea penală faĠă de învinuitul ...
Conform art. 148 C. pr. pen. măsura arestării preventive poate fi
luată dacă sunt îndeplinite condiĠiile prev. de art. 143 C. pr. pen.
constând în probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârúit o faptă
prevăzută de legea penală úi numai în vreunul dintrecazurile prev. de
art. 148 C. pr. pen.
În privinĠa dispoziĠiilor art. 143 C. pr. pen. se constată că există
suficiente indicii temeinice referitoare la săvârúirea faptei de către
516ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
Elemente din care rezultă că este incident art. 148 C. pr. pen. úi
că dispunerea arestării preventive este necesară pentru a se asigura
buna desfăúurare a procesului penal:
JurisprudenĠă:
În ceea ce priveúte incidenĠa art. 148 lit. f) C. pr. pen. în diferite cauze au
fost reĠinute de către procuror următoarele elemente:
- din datele existente rezultă că inculpatul ... a săvârúit o infracĠiune
pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, (respectiv
infracĠiunea de ... prevăzută de art. ...) úi există probe că lăsarea sa în libertate
prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă nu numai din gravitatea
faptei comise, amploarea úi durata în timp a activităĠii infracĠionale cercetate,
caracterul organizat al grupării infracĠionale constituite, importantele
consecinĠe de ordin patrimonial în legătură cu care cauza oferă indicii
suficiente că au fost produse, cât úi din reacĠia publică la comiterea unei astfel
de infracĠiuni, prin care se aduce atingere gravă valorilor ocrotite de lege, din
posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane,
în lipsa unor reacĠii ferme faĠă de cei bănuiĠi ca autori ai unor astfel de fapte.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar fi de natură a crea în opinia publică un
sentiment de insecuritate, credinĠa că justiĠia úi cei care concurează la
înfăptuirea ei nu acĠionează îndeajuns împotriva infracĠionalităĠii.
Cercetarea acestor persoane în stare de libertate ar putea încuraja úi alte
persoane să comită infracĠiuni având în vedere notorietatea inculpaĠilor úi a
faptelor de care aceútia sunt acuzaĠi.
- Modul de operare al inculpaĠilor denotă specializare úi o abilitate
sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare úi tragere la
răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la
alte infracĠiuni comise de aceiaúi inculpaĠi în modalităĠi similare.
- La toate aceste considerente se poate adăuga úi conduita anterioară a
inculpatului … care ... cât úi împrejurarea că anterior fusese sancĠionat
administrativ de către procuror pentru fapte similare, ceea ce denotă că
măsurile luate până în prezent nu úi-au atins scopul.
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ517ȱ
PROPUN:
Arestarea preventivă a inculpatului:
..., fiul lui ... úi ..., născut la data de ... în ..., jud., domiciliat în ...,
posesor al CI seria ... nr. ..., CNP ...,
pentru săvârúirea infracĠiunii de ... faptă prev. de art. ... din ... pe o
perioadă de 29 de zile, începând cu data de ... până la data de ...
PROCUROR:
518ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
Doctrină71:
Un caz întâlnit deseori în practica organelor judiciare este cel prevăzut de
art. 148 lit. d) C. pr. pen:ȱinculpatul a săvârúit, cu intenĠie, o nouă infracĠiune.
Acest caz de arestare are în vedere situaĠia în care după declanúarea
procesului penal, persoana faĠă de care se efectuează acte de urmărire sau faĠă
de care s-a pus în miúcare acĠiunea penală, săvârúeúte o nouă infracĠiune
intenĠionată. Altfel spus, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiĠii,
respectiv existenĠa unei suspiciuni (probe sau indicii temeinice) privind
comiterea primei infracĠiuni úi o perseverenĠă infracĠională a acuzatului
determinată de atitudinea acestuia în sensul repetării săvârúirii de infracĠiuni.
Invocarea cazului privind săvârúirea unei noi infracĠiuni nu se poate face
decât dacă fapta comisă face obiectul unui proces penal, nefiind incluse aúadar
faptele pentru care se efectuează acte premergătoare, pentru care s-a dispus
neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală, achitarea,
condamnarea72 ori încetarea procesului penal.
În ceea ce priveúte dovada comiterii noii infracĠiuni aceasta se poate face
prin declaraĠiile martorilor, a persoanei vătămate sau a altor coinculpaĠi,
înscrisuri, interceptări audio sau video, sau diferite mijloace materiale de probă
din care rezultă suspiciunea rezonabilă privind săvârúirea cu intenĠie a acestei
noi infracĠiuni. De asemenea legea nu impune ca noua infracĠiune să fie de
aceeaúi natură cu cea comisă anterior úi nici să existe vreo legătură între cele
două, fiind astfel relevantă periculozitatea úi persistenĠa comportamentului
antisocial al inculpatului73. Cu toate acestea, practica judiciară a arătat că nu
trebuie omis faptul că temeiul prevăzut de art. 148 lit. d) C. pr. pen. este incident
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
71
A se vedea, Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Drept -
Legalitatea arestării preventive în jurisprudenĠa CEDO, C.-I. Cotutiu, coordonator:
lect. univ. dr. R. ChiriĠă, 2010.
72
Temeiul de la art. 148 alin. (1) lit. d) presupune săvârúirea unei infracĠiuni în
timpul unui proces penal declanúat pentru o altă infracĠiune.
73
Prin Încheierea nr. 498 din 23 septembrie 2009, pronunĠată de Tribunalul
Maramureú în dosarul nr. 5570/100/2009 s-a admis propunerea de arestare
preventivă a inculpatului V.R.A. pentru săvârúirea infracĠiunii de trafic de droguri.
Pentru a decide astfel, instanĠa a reĠinut printre altele, că sunt aplicabile úi dispoziĠiile
art. 148 lit. d) din C. pr. pen în sensul comiterii unei noi infracĠiuni, întrucât faĠă de
inculpat în anul 2008 a fost pusă în miúcare acĠiunea penală pentru săvârúirea
infracĠiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen, în dosarul
nr. 1317/P/2008. În ceea ce priveúte celălalt argument susĠinut de Parchet raportat la
art. 148 lit. d) úi anume surprinderea reclamantului împreună cu alte persoane în timp
ce consumau canabis într-un autoturism, instanĠa a reĠinut că nu sunt îndeplinite
condiĠiile cerute de lege, deoarece pentru fapta săvârúită anterior i s-a aplicat o
sancĠiune administrativă.
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ519ȱ
Dosar nr. …
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA …
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. ...
ùedinĠa din Camera de Consiliu din …
InstanĠa compusă din:
JUDECĂTOR: …
GREFIER: …
ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱ
74
A se vedea, CEDO, hot. Pihlak c. Estonia din 21 iunie 2005.
520ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
JUDECĂTOR,
522ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
Judecător Grefier
... ...
JurisprudenĠă:
În sarcina inculpatului s-a reĠinut că în mod repetat, a constrâns partea
vătămată D.G., prin ameninĠări cu acte de violenĠă, sa îi dea suma de 200 de lei
pentru a o folosi în scop personal, faptă ce constituie infracĠiunea de úantaj, fiind
pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
A fost ataúat dosarul de urmărire penală nr. ...al Parchetului de pe lângă
Judecătoria ... .
Analizând actele úi lucrările dosarului de urmărire penală, instanĠa reĠine
următoarele:
Prin ordonanĠa emisă la data de 03 martie 2010, ora 16,00 s-a dispus
reĠinerea inculpatului pentru 24 ore, pentru săvârúirea infracĠiunii arătate mai sus.
Prin ordonanĠa din data de 04 martie 2010, dată în dosarul nr. ... al
Parchetului de pe lângă Judecătoria ..., s-a pus în miúcare acĠiunea penală
împotriva inculpatului M.M. pentru săvârúirea infracĠiunii de úantaj prevăzută de
art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
Din dosarul de urmărire penală instanĠa reĠine că există indicii temeinice că
inculpatul M.M. a ameninĠat-o în mod repetat pe partea vătămată D.G., spre a o
determina să-i dea suma de 200 lei, ameninĠările fiind aúadar săvârúite în scopul
obĠinerii pentru sine a unui folos, în mod injust.
DeclaraĠiile inculpatului, care a recunoscut săvârúirea faptei, se coroborează
cu declaraĠiile părĠii vătămate, procesul-verbal de constatare a infracĠiunii
flagrante, declaraĠiile martorilor asistenĠi, notele de interceptare a convorbirilor
telefonice dintre inculpat úi partea vătămată.
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ633ȱ
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ...
DOSAR NR. .../...
ORDONANğĂ
de clasare
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMĂTOARELE:
La data de ... persoana vătămată ... a sesizat organul de poliĠie din
cadrul ... cu privire la faptul că ...
Prin rezoluĠia din data de ... confirmată prin rezoluĠia Parchetului de
pe lângă ... din data de ... s-a început urmărirea penală „in rem” pentru
săvârúirea infracĠiunii de ... .
În fapt s-a reĠinut că în data de ... (persoane necunoscute au pătruns în
grădina aparĠinând părĠii vătămate ... situată în ..., de unde au sustras mai
multe legume)
În cauză au fost efectuate verificări úi investigaĠii de către organele
de poliĠie din cadrul PoliĠiei ... însă autorii infracĠiunii nu au fost
identificaĠi până în prezent.
Partea vătămată declară faptul că valoarea bunurilor sustrase este de
... lei, sumă cu care se constituie/nu se constituie parte civilă în procesul
penal.
Conform actelor de evaluare întocmite de organele de politie
valoarea prejudiciului cauzat părĠii vătămate ... ca urmare a săvârúirii de
către persoane necunoscute a infracĠiunii de ... este de ... lei.
634ȱ|ȱ Dumitru CHEAGÕ • Gheorghe SAVA ȱ
JurisprudenĠă:
- Examinând lucrările dosarului apreciez că fapta sesizată nu prezintă
pericolul social concret al unei infracĠiuni, având în vedere natura infracĠiunii,
împrejurările în care a fost comisă, lipsa de diligenĠă a persoanei vătămate în
supravegherea sau asigurarea pazei bunului sustras, prejudiciul modic cauzat
de făptuitori úi scopul urmărit de aceútia, timpul scurs de la comiterea faptei
care a dus în mod inevitabil la diminuarea rezonanĠei sociale a faptei comise.
- FaĠă de aceste aspecte consider că în raport cu elementele concrete ale
cauzei, nu există un interes public în realizarea obiectului acĠiunii penale úi nu
se justifică alocarea de noi resurse investigative în speĠă, cu atât mai mult cu
cât suplimentarea probatoriului nu mai este posibilă, iar cercetările efectuate
în mod rezonabil nu au condus până în prezent la identificarea autorilor.
ObservaĠie: Prevederile legale actuale ale Codului penal úi ale Codului de
procedură penală, aúa cum au fost modificate prin dispoziĠiile din Legea nr.
202/2010, permit practic procurorului să aprecieze asupra oportunităĠii
efectuării urmăririi penale într-o cauză, deúi nu există o consacrare expresă a
acestui principiu. Astfel, prin modificarea conĠinutului art. 181 C. pen., textul
este incident úi în situaĠia în care făptuitorul nu este cunoscut. Totodată,
modificarea instituĠiilor de drept procesual corelative permit ca într-o cauză să
se dispună neînceperea urmăririi penale atunci când faptei îi lipseúte gradul de
pericol social al infracĠiunii.
În noul Cod de procedură penală, principiul oportunităĠii este consacrat
expres prin art. 7 alin. (2), care prevede că în cazurile úi în condiĠiile prevăzute
expres de lege, procurorul poate renunĠa la exercitarea acĠiunii penale dacă, în
raport cu elementele concrete ale cauzei, nu există un interes public în
realizarea obiectului acesteia.”.
Având în vedere cele expuse mai sus, în temeiul art. 230 C. pr. pen.
rap. la art. 11 pct. 1 lit. a) C. pr. pen. úi art. 10 lit. b1) C. pr. pen., úi
art. 181 C. pen., aúa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010,
privind unele măsuri pentru accelerarea soluĠionării proceselor în
domeniul penal,
ȱ Ghid de anchetÖ penalÖ ȱ |ȱ635ȱ
DISPUN:
1. Clasarea cauzei privind infracĠiunea de ..., prevăzută de art. ... din
..., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol al unei infracĠiuni.
2. Cheltuielile judiciare în suma de ... rămân în sarcina statului.
3. SoluĠia se comunică.
4. Cu drept de plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă
Judecătoria … în termen de 20 de zile de la comunicare, potrivit
dispoziĠiilor art. 278 C. pr. pen.
PROCUROR:
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ...
Dosar nr. ...
REZOLUğIE
de clasare
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMĂTOARELE:
La data de ..., organele de poliĠie din cadrul ... au fost sesizate prin
... (plângere, denunĠ) despre faptul că ...
La data de ... s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale „in
rem”, pentru infracĠiunea de ..., prev. de art. ... din ...
Din cercetările efectuate în cauză, rezultă că: ...(vor fi detaliate
probele úi mijloacele de probă care dovedesc existenĠa vreuneia dintre situaĠiile
prevăzute la art. 10 C. pr. pen. úi care justifică soluĠia de clasare).