Sunteți pe pagina 1din 113

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR


SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

MECANICA
PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- BUCUREŞTI -
2004

1
AUTORI:

 BĂRBULESCU DIMITRIE prof. grd. I – Grupul Şcolar Agricol Oraviţa –


Caraş-Severin
 BLAGA VIOLETA prof. grd. I – Grupul Şcolar Căi Ferate – Oradea - Bihor
 CHIREA VERONICA GABRIELA prof. grd. I – Serviciul National de Evaluare
si Examinare
 IONESCU ION prof. grd. I – Inspectoratul Scolar al Judetului Prahova
 LICHIARDOPOL GABRIELA prof. grd. I – Inspectoratul Scolar al
Mun.Bucureşti
 MANCIU CLAUDIA prof. grd. I - Grupul Şcolar Căi Ferate – Iaşi
 MELTIŞ FLORIN prof. grd. I - Petruţ – Grupul Şcolar Criscior – Hunedoara
 POPESCU CONSTANTIN prof. grd. I – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
 POPESCU ELENA prof. grd. I – Grupul Şcolar Construcţii Pitesti - Argeş
 SOCOLESCU EUGEN prof. grd. I – Grupul Şcolar Petrol Teleajen Ploieşti -
Prahova
 VASILE NICOLAI prof. grd. I – Inspectoratul Scolar al Judetului Buzău

A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
7. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;

2
10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la


disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu
caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare;
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

1. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994;


2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1998;
3. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
4. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
3
5. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
6. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
7. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
8. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
9. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;
10. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1998;
11. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999;
12. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1994;
13. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
14. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti, 2001;
15. Stoica, A., Evaluarea curentă şi Editura Prognosis, Bucureşti,
examenele Ghid pentru 2001;
profesori,
16. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
17. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
18. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Tematica de specialitate

1. Materiale metalice
1.1. Proprietăţile fizice, mecanice şi tehnologice ale materialelor metalice.
1.2. Fonte şi oţeluri: clasificare, proprietăţi, simbolizare, utilizări.
1.3. Materiale metalice neferoase: clasificare, proprietăţi, simbolizare, utilizări.
1.4. Tratamente termice şi termochimice aplicate aliajelor feroase.
2. Desen tehnic
2.1 Sisteme de proiecţie: tripla proiecţie ortogonală a punctului, dreptei, figurilor şi
corpurilor geometrice.
2.2 Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune.
2.3 Cotarea desenelor tehnice.
2.4 Întocmirea desenelor tehnice: executarea schiţei şi a desenului la scară.
2.5 Înscrierea pe desen a stării suprafeţelor, abaterilor dimensionale, de formă şi de
poziţie.
2.6 Reprezentarea asamblărilor nedemontabile şi demontabile.
2.7 Desenul de ansamblu
3. Rezistenţa materialelor
3.1 Solicitări simple: întinderea / compresiunea, forfecarea, încovoierea şi răsucirea
- calcule de dimensionare şi verificare (relaţii de bază);
- aplicaţii ale solicitărilor simple.
4. Organe de maşini şi mecanisme
4.1 Asamblări nedemontabile (nituite, sudate) şi asamblări demontabile (filetate, cu
ştifturi şi caneluri) – construcţie, funcţionare, utilizare.
4.2 Osii, arbori şi lagăre - construcţie, funcţionare, utilizare.
4.3 Transmisii cu curele şi roţi dinţate - construcţie, funcţionare, raport de transmitere a
mişcării, utilizare.
5. Noţiuni generale de prelucrări mecanice
5.1 Tehnologii de realizare a operaţiilor de lăcătuşerie (îndreptarea, trasarea, îndoirea,
debitarea, pilirea, prelucrarea manuală a alezajelor, filetarea manuală, finisarea
4
suprafeţelor): scule, dispozitive, utilaje, tehnologii de prelucrare, controlul operaţiilor,
protecţia muncii.
5.2 Tehnologii de prelucrare prin aşchiere (găurirea, strunjirea, frezarea, filetarea,
rabotarea, mortezarea, broşarea, rectificarea, prelucrări de finisare): metode şi
procedee de prelucrare, maşini – unelte, scule, dispozitive, controlul operaţiilor,
protecţia muncii.
6. Măsurări tehnice
6.1 Sistemul Internaţional : mărimi fundamentale, asociate şi derivate.
6.2 Procesul de măsurare: metode, mijloace şi erori de măsurare.
6.3 Mijloace de măsurare pentru lungimi, suprafeţe, volume, unghiuri.

Bibliografie:

1. Botez Emil Maşini unelte vol. I Editura Tehnică 1977


2. Buzdugan Gheorghe Rezistenţa materialelor Editura Academiei -
Bucureşti 1986
3. Dale C. şi colaboratorii Desen tehnic industrial Editura Tehnică 1990
pentru construcţia de
maşini
4. Dragu D. şi colaboratorii Toleranţe şi măsurări Bucureşti 1983
tehnice
5. Mănescu N. şi Desen tehnic industrial Editura Economică
colaboratorii 1995
6. Nanu A Tehnologia materialelor Editura Didactică şi
Pedagogică –
Bucureşti 1982
7. Oprean A. şi colaboratorii Bazele aşchierii şi generării Editura Didactică şi
suprafeţelor Pedagogică -Bucureşti
1981
8. *** Colecţie de standarde şi ISO
9. *** Manuale pentru clasele IX - XII, şi auxiliare curiculare în vigoare, aprobate
prin Ordin MEC. (Desen tehnic, Solicitări şi măsurări tehnice, Organe de maşini şi
mecanisme, Tehnologia elaborării şi prelucrării semifabricatelor, Studiul
materialelor.)

5
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ELECTROTEHNICĂ, ELCTROMECANICĂ

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

6
AUTORI:

MARIN SĂRĂCIN prof. univ. dr. Universitatea Politehnica – Bucureşti

PETRU COCIUBA prof. grd. I Colegiul Tehnic „Henri Coandă” – Timişoara

DRAGOŞ IONEL COSMA prof. grd. I Ministerul Educaţiei şi Cercetării

GABRIEL MIHAIL DANIELESCU prof. grd. I Grupul Şcolar de Electrotehnică –


Focşani

FLORIN MAREŞ prof. grd. I Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate –
Galaţi

SILVIU CRISTIAN MIRESCU prof. grd. I Ministerul Educaţiei şi Cercetării

7
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate


şi
metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de
învăţare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
7. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină
nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel
încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

8
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

2. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la


disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu
caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

Bibliografie

19. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
20. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
21. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
22. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
23. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
9
24. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
25. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
26. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
27. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
28. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
29. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
30. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
31. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
32. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
33. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
34. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
35. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
36. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate


1. Bazele electrotehnicii
1.1. Electrostatică
1.1.1. Sarcina electrică, câmp electric, intensitatea câmpului electric, potenţial electric,
tensiune electrică.
1.1.2. Condensatoare: definiţie, clasificare, simbolizare, marcare, materiale utilizate,
reţele de condensatoare, utilizare.
1.2. Electrocinetică
1.2.1. Curent electric de conducţie, intensitatea curentului de conducţie, circuite
electrice de c.c. (elemente ideale şi reale de circuit).
1.2.2. Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff.
1.2.3. Rezistoare: definiţii, clasificare, parametri, simbolizare, materiale, utilizare,
reţele de rezistoare, divizoare de tensiune şi de curent.
1.3. Electromagnetism
1.3.1. Intensitatea câmpului magnetic, flux magnetic, forţe electromagnetice.
1.3.2. Legile electromagnetismului: legea fluxului magnetic, legea inducţiei
electromagnetice.
1.3.3. Bobina: definire, clasificare, parametri, simbol.
1.4. Reţele de curent alternativ
1.4.1. Mărimi caracteristice în c.a. Circuite simple în regim permanent sinusoidal:
RL, RC, RLC, LC. Calculul, în complex, al circuitelor de curent alternativ.
1.5. Elemente electronice
1.5.1. Elemente neliniare de circuit: dioda, tranzistorul, tiristorul, triacul (simbol,
funcţionare, tipuri, parametri, utilizări).
2. Măsurări electrice şi electronice
2.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode şi mijloace de măsurare, caracteristici
metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de exactitate.

10
2.2. Clasificarea şi structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare,
elemente constructive, marcare, simbolizare.
2.3. Dispozitive de măsurat ale aparatelor analogice: elemente constructive,
principiul de funcţionare a dispozitivelor de măsurat: magnetoelectrice, feromagnetice,
electrodinamice, de inducţie.
2.4. Aparate de măsurat numerice: clasificare, elemente componente (numărător,
convertor digital-analogic şi convertor analogic-digital, tipuri de convertoare-cu aproximare
succesivă, cu integrare cu dublă pantă, cu integrare tensiune-frecvenţă, frecvenţmetrul
digital).
2.5. Osciloscopul: schema bloc, rolul elementelor funcţionale, măsurări de tensiuni,
de frecvenţă, de perioadă.
2.6. Măsurări electrice în circuite şi reţele de curent continuu şi de curent
alternativ
2.6.1. Măsurări electrice în curent continuu: măsurarea tensiunii electrice şi a
intensităţii curentului electric – metoda directă, extinderea domeniului de măsurare;
măsurarea puterii electrice; măsurarea rezistenţei electrice.
2.6.2. Măsurări electrice în curent alternativ monofazat: măsurarea tensiunii
electrice şi a intensităţii curentului electric – metoda directă, extinderea domeniului de
măsurare cu ajutorul transformatoarelor de măsură; măsurarea puterilor electrice (activă,
reactivă şi aparentă), măsurarea energiilor electrice , măsurarea impedanţelor - metode de
punte.
2.6.3. Măsurări electrice în sisteme trifazate: măsurarea puterilor electrice (activă,
reactivă şi aparentă) şi a energiei electrice activă şi reactivă .
3. Maşini şi aparate electrice
3.1. Maşini electrice de curent continuu: construcţie, funcţionare, pornire, frânare,
reglarea vitezei.
3.2. Transformatorul electric - monofazat şi trifazat: construcţie, funcţionare în
gol, funcţionare în sarcină, funcţionare în scurtcircuit.
3.3. Maşina electrică asincronă: construcţie, funcţionare, pornire, frânare, reglarea
vitezei.
3.4. Maşina electrică sincronă: construcţie, funcţionare, pornire.
3.5. Noţiuni generale despre aparatele electrice: clasificare, părţile componente,
mărimi nominale, utilizări.
3.6. Aparate pentru comanda manuală şi automată: clasificare, părţi componente,
mărimi nominale, semne convenţionale, utilizare.
3.7. Aparate de protecţie: clasificare, părţi componente, mărimi nominale, semne
convenţionale, utilizare.
3.8. Aparate de medie şi înaltă tensiune: clasificare, mărimi nominale, utilizări
(separatoare, întreruptoare, descărcătoare, siguranţe fuzibile, eclatoare).
4. Acţionări şi automatizări
4.1. Scheme de alimentare şi comandă a maşinilor electrice
4.2. Acţionări hidraulice şi pneumatice: organe pentru reţinerea, conducerea şi
comanda fluidelor; schema bloc a acţionărilor hidraulice şi pneumatice.
4.3. Clasificarea sistemelor automate
4.4. Sisteme de reglare automată – SRA (schema bloc tipică a unui SRA).
4.5. Echipamente de automatizare: traductoare de presiune, traductoare de
temperatură, traductoare de viteză.

11
Bibliografie

1. Antoniu M. Măsurări electronice vol. 1, 2 şi 3 Editura Satya Iaşi


2002
2. Bălă C. Maşini electrice Editura Didactică şi
Pedagogică 1982
3. Colectiv Măsurări electrice, teste grilă pentruEditura Economică –
olimpiada interdisciplinară tehnică Preuniversitaria 2000
4. Colectiv Electrotehnică, teste grilă pentru Editura Economică –
olimpiada interdisciplinară tehnică 2000
5. Colectiv Maşini electrice şi acţionări, teste Editura Economică
pentru examenul de bacalaureat şi 2000
olimpiade interdisciplinare tehnice
6. Frăţiloiu Gh., Ţugulea A. Electrotehnică şi electronică aplicată Editura Didactică şi
Pedagogică - 1997
7. Hilohi S. Elemente de comandă şi control Editura Didactică şi
pentru acţionări şi sisteme de reglare Pedagogică - 2002
automată - manual pentru clasele a
XI-a şi a XII-a
8. Hortopan G. Aparate electrice de comutaţie- Editura Tehnică
principii Bucureşti-2000
9. Ionescu F. şi colectivul Electronică de putere. Dispozitive Editura ICPE-2000
semiconductoare.
10. Ionescu F. şi colectivul Electronică de putere. Convertoare Editura Tehnică-1998
statice.
11. Isac E. Măsurări electrice şi electronice- Editura Didactică şi
manual pentru clasele a X-a, a XI-a, Pedagogică - 1993
a XII-a
12. Mareş F. şi colectivul Elemente de comandă şi control Editura Economică -
pentru acţionări şi sisteme de reglare 2002
automată - manual pentru clasele a
XI-a şi a XII-a
13. Papadache I. şi col. Automatizări industriale Editura Tehnică 1978
14. Sărăcin M. şi colectivul Măsurări electronice şi Editura Economică –
instrumentaţie virtuală Preuniversitaria, 2001
15. Sărăcin M., Sărăcin C. G. Măsurări electrice şi electronice Editura Matrix, 2003
16. Sărăcin M., Sărăcin C. G. Măsurări electronice şi sisteme de Editura Matrix, 2003
măsurare
18. Şora C. Bazele electrotehnicii Editura Didactică şi
Pedagogică - 1982

12
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI, TELECOMUNICAŢII

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

13
AUTORI:

DAN STOICHESCU prof. univ. dr. Universitatea Politehnica – Bucureşti

RADU SEEFELD prof. grd. I Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicatii „Gh.


Airinei” – Bucuresti

ADRIANA TRIFU prof. grd. I Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicatii „Gh.


Airinei” – Bucuresti

DRAGOŞ IONEL COSMA prof. grd. I Ministerul Educaţiei şi Cercetării

AURELIAN CHIVU prof. grd. I Grupul Scolar Energetic – Craiova

NUSA DUMITRIU LUPAN prof. grd. I - ISJ Vaslui

MARIANA ROBE prof. grd. I Inspector de specialitate ISM – Bucuresti

SILVIU CRISTIAN MIRESCU prof. grd. I Ministerul Educaţiei şi Cercetării

14
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi
metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de
învăţare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
7. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină
nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel
încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

15
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

3. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la


disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu
caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

Bibliografie

37. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
38. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
39. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
40. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
41. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
16
42. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
43. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
44. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
45. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
46. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
47. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
48. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
49. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
50. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
51. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
52. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
53. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
54. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate


1. Bazele electrotehnicii
1.1. Electrostatică
1.1.1. Sarcina electrică, câmp electric, mărimile specifice câmpului electric.
1.1.2. Condensatoare: definiţie, clasificare, rol, construcţie, simbolizare, marcare,
materiale utilizate, reţele de condensatoare, utilizare.
1.2. Electrocinetică
1.2.1. Curentul electric de conducţie, intensitatea curentului de conducţie, circuite
electrice de c.c. (elemente ideale şi reale de circuit).
1.2.2. Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff.
1.2.3. Rezistoare: definiţii, clasificare, parametrii, simbolizare, materiale, utilizare,
reţele de rezistoare, divizoare de tensiune şi de curent.
1.3. Electromagnetism
1.3.1. Circuite simple în regim permanent sinusoidal: RL, RC, RLC, LC.
2. Măsurări electrice şi electronice
2.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode şi mijloace de măsurare, caracteristici
metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de exactitate.
2.2. Clasificarea şi structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare,
elemente constructive, marcare, simbolizare.
2.3. Dispozitive de măsurat ale aparatelor analogice: elemente constructive,
principiul de funcţionare a dispozitivelor de măsurat (magnetoelectrice, feromagnetice,
electrodinamice, de inducţie).
2.4. Aparate de măsurat numerice: clasificare, elemente componente (numărător,
convertor digital-analogic şi convertor analogic-digital, tipuri de convertoare - cu aproximare
succesivă, cu integrare cu dublă pantă, cu integrare tensiune-frecvenţă), frecvenţmetrul
digital.
2.5. Osciloscopul: schema bloc, rolul elementelor funcţionale, măsurări de tensiuni,
de frecvenţă, de perioadă.
17
2.6. Măsurări electrice în circuite şi reţele de curent continuu şi de curent
alternativ
2.6.1. Măsurări electrice în curent continuu: măsurarea tensiunii electrice şi a
intensităţii curentului electric – metoda directă, extinderea domeniului de măsurare,
măsurarea puterii electrice, măsurarea rezistenţei electrice.
2.6.2. Măsurări electrice în curent alternativ monofazat: măsurarea tensiunii
electrice şi a intensităţii curentului electric – metoda directă, extinderea domeniului de
măsurare cu ajutorul transformatoarelor de măsurare, măsurarea puterilor electrice,
măsurarea energiei electrice, măsurarea impedanţelor - principiul metodei de punte.
3. Electronică analogică
3.1. Dispozitive semiconductoare
3.1.1. Diode semiconductoare: structură, principiul de funcţionare, mărimi
caracteristice, comportarea în curent continu şi curent alternativ, punct static de funcţionare,
caracteristici statice, limitarea curentului prin diodă, legarea în serie şi în paralel a diodelor,
parametri specifici, valori limită de utilizare, tipuri de diode (redresoare, stabilizatoare, cu
contact punctiform, varicap).
3.2. Tranzistoare bipolare
3.2.1. Structura, principiul de funcţionare, mărimi electrice caracteristice, comportarea
în curent continuu şi curent alternativ (parametrii h).
3.2.2. Punct static de funcţionare, caracteristici statice, tipuri de conexiuni, regimuri
de funcţionare, circuite de polarizare.
3.2.3. Valori limită de utilizare.
3.3. Tranzistoare unipolare (TEC-J, TEC-MOS)
3.3.1. Structura, principiul de funcţionare, mărimi electrice caracteristice, comportarea
in curent continuu şi curent alternativ.
3.3.2. Punct static de funcţionare, caracteristici statice, circuite de polarizare.
3.3.3. Valori limită de utilizare.
3.4. Tiristoare. Triace
3.4.1. Structura, principiul de funcţionare, mărimi electrice caracteristice
3.4.2. Caracteristica curent-tensiune, circuite simple de amorsare, stingerea
tiristoarelor
3.4.3. Valori limita de utilizare.
3.5. Dispozitive optoelectronice (LED-ul, fotodioda, fototranzistorul,
optocuploare)
3.5.1. Structura fizică, principiul de funcţionare, mărimi electrice caracteristice.
3.5.2. Valori limită de utilizare.
3.6. Circuite electronice
3.6.1. Redresoare: redresoare monoalternanţă, dublă alternanţă cu transformator cu
priză mediană, dublă alternanţă în punte, comandate (scheme, funcţionare, diagrame de
semnal, relaţii de calcul, filtrarea tensiunii redresate, protecţia elementelor redresoare, factori
de ondulaţie).
3.6.2. Stabilizatoare: stabilizatoare parametrice, stabilizatoare electronice realizate cu
tranzistoare, stabilizatoare cu circuite integrate.
3.6.3. Amplificatoare: amplificatoare cu tranzistoare bipolare – în conexiune EC,
CC, BC, cu reacţie, amplificatoare operaţionale - scheme electrice de principiu, parametri
principali.
3.6.4. Oscilatoare: clasificare, condiţia de oscilaţie, scheme electrice de principiu,
oscilatoare RC, oscilatoare LC în trei puncte.
3.6.5. Circuite basculante: circuite basculante astabile, circuite basculante
monostabile, circuite basculante bistabile, Triggerul Schimitt.
4. Electronică digitală
4.1. Elemente de algebră logică
4.1.1. Simboluri. Convenţii logice.
4.1.2. Funcţii logice de bază. Legi şi principii ce stau la baza transformării funcţiilor
logice.
4.2 Forme de exprimare a funcţiilor logice
18
4.3. Porţi logice integrate: ŞI (AND), SAU (OR), NU (NOT), ŞI-NU (NAND),
SAU-NU (NOR), NEINVERSOARE, SAU-EXCLUSIV (XOR) (simboluri, tabele de
adevăr, date de catalog).
4.3.1. Sinteza CLC cu porţi logice.
4.3.2. Codificatoare: principiul de funcţionare, extinderea capacităţii de utilizare.
4.3.3. Decodificatoare: principiul de funcţionare, extinderea capacităţii de utilizare.
4.3.4. Demultiplexoare: principiul de funcţionare, extinderea capacităţii de utilizare.
4.3.5. Multiplexoare: principiul de funcţionare, extinderea capacităţii de utilizare.
4.4. Circuite basculante bistabile: scheme de principiu, diagrame cu evoluţia în timp
a stării ieşirilor.
4.4.1. Bistabili R-S.
4.4.2. Bistabili J-K.
4.4.3. Bistabili T.
4.4.4. Bistabili D.
4.5. Numărătoare electronice: scheme de principiu, diagrame cu evoluţia în timp a
stării ieşirilor.
4.5.1. Numărătoare asincrone directe, inverse si reversibile.
4.5.2. Numărătoare decadice.
4.5.3. Numărătoare sincrone directe (modulo n).
4.6. Registre: scheme de principiu, diagrame cu evoluţia în timp a stării ieşirilor, date
de catalog.
4.6.1. Registre serie – serie.
4.6.2. Registre serie – paralel.
4.6.3. Registre paralel – paralel.
4.6.4. Registre paralel – serie.
5. Bazele automatizării
5.1. Sisteme automate liniare si continue
5.1.1. Proces tehnologic: mărimi de intrare, mărimi de ieşire, mărimi perturbatoare.
5.1.2. Reglarea. Funcţiile reglării. S.R.A. – schema bloc funcţională.
5.1.3. Caracteristicile statice ale proceselor. Regimul dinamic al proceselor.
5.1.4. Clasificarea sistemelor automate liniare.
5.1.5. Caracterizarea funcţional-analitică a unui element de automatizare. Semnale tip.
Regimuri statice, regimuri dinamice.
5.1.6. Performantele staţionare şi tranzitorii ale S.R.A.
5.2. Elementele componente ale sistemelor de reglare automată
5.2.1. Traductoare. Caracteristici. Principii de funcţionare. Tipuri constructive ale
traductoarelor de presiune şi temperatură.
5.2.2. Regulatoare automate. Noţiuni generale. Clasificare. Tipuri constructive. Legi
de reglare.
5.2.3. Elemente de execuţie. Noţiuni generale. Clasificare. Caracteristici. Tipuri
constructive (electrice, hidraulice, pneumatice).

Bibliografie

1. Antoniu M. Măsurări electronice vol. 1, 2 şi 3 Editura Satya Iaşi 2002


Electrotehnică, teste grilă pentru Editura Economică
2. Colectiv
olimpiada interdisciplinară tehnică 2000
Dispozitive si circuite electronice Editura Didactică şi
3. Dascălu D., Rusu A., s.a.
Pedagogică 1982
Dispozitive si circuite electronice. Editura Didactică şi
4. Dascălu D. s.a. Probleme. Pedagogică 1982

Dănilă Th., , Reus N., Dispozitive şi circuite electronice Editura Didactică şi


5. Pedagogică 1982
Boiciu V.
6. Florea S., Dumitrache I. Electronica industriala si Editura Didactică şi

19
ş.a. automatizări Pedagogică 1980
Electrotehnică şi electronică Editura Didactică şi
7. Frăţiloiu Gh., Ţugulea A.
aplicată Pedagogică 1997
Circuite integrate digitale - Editura Tehnică 1980
8. Maican Sanda
Probleme
Teoria si elementele sistemelor de Editura Didactică şi
9. Mihoc D., Iliescu St.
reglare automata Pedagogică 1984
10. Sisteme numerice cu circuite
Maican Sanda Editura Tehnică 1980
integrate
11. Măsurări electrice şi electronice Editura didactică şi
Nicolau E., Beliş M.
pedagogică 1981
12. Automatizări industriale Editura Tehnică 1978
Papadache I. şi col.
13. Preda M., Cristea P., Bazele electrotehnicii vol I-II Editura Didactică şi
Manea F. Pedagogică 1980
14.
Programele si manualele şcolare folosite la obiectele de specialitate
15. Bazele electrotehnicii - probleme Editura Didactică şI
Răduleţ R.
Pedagogică 1981
16. Măsurări electronice şi Editura Economică
Sărăcin M. şi col.
instrumentaţie virtuală Preuniversitaria, 2001
17. Spânulescu I, Spânulescu Circuite integrate şi sisteme cu Editura Victor 1996
A. microprocesoare
18. Circuite şi sisteme digitale Editura Tehnică 2000
Ştefan Gh.
19. Circuite şi sisteme digitale - Editura Tehnică 2000
Ştefan Gh.
Probleme

20
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

FILATURĂ – ŢESĂTORIE – FINISAJ TEXTIL

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

21
AUTORI:

MARIA BUSTAN, prof. gr. did. I, Colegiul Tehnic Timişoara


VERONICA CHIREA, prof. gr. did. I, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare
VALERIA JIDIUC, prof. gr. did. I, Colegiul Tehnic „Petru Rareş” Bucureşti
IULIANA MARINESCU, prof. gr. did. I, Grup Şcolar „Nichita Stănescu” Bucureşti
VIRGINIA MERTICARU, prof. gr. did. I, Grup Şcolar „Nichita Stănescu” Bucureşti
FLORENTINA VASILESCU, prof. gr. did. I, Grup Şcolar „I. C. Ştefănescu” Iaşi
ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU, prof. gr. did. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
MARINELA ZVÂC, prof. gr. did. I, Grup Şcolar de Industrie Uşoară Focşani

22
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a catedrelor vacante de


specialitate din învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

12. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
13. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
14. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
15. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
16. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
17. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
18. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculum în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
19. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
20. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
21. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
22. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

23
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

4. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

55. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
56. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
57. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
58. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
59. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
60. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
24
61. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
62. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
63. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
64. Joiţa, E., Eficinţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
65. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
66. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
67. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
68. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
69. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
70. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
71. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
72. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate

1. Materii prime şi materiale textile


1.1. Fibre textile: clasificare, structura macromoleculară şi chimică, proprietăţi fizice,
mecanice şi chimice;
1.2. Fire textile: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;
1.3. Ţesături şi tricoturi: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;
1.4. Materiale auxiliare folosite în industria textilă.
2. Tehnologii de obţinere a firelor
2.1. Operaţii tehnologice;
2.2. Utilaje tehnologice in filatura de bumbac;
2.3. Particularităţi tehnologice de prelucrare a fibrelor de lână şi liberiene;
2.4. Particularităţi constructive ale utilajelor din filatura de lână şi liberiene;
2.5. Calcule cinematice şi tehnologice (laminaje, torsiune, producţie).
3. Tehnologii de obţinere a ţesăturilor
3.1. Operaţii tehnologice de prelucrare a firelor de urzeală şi bătătură în vederea ţeserii;
3.2. Procese tehnologice pentru obţinerea ţesăturilor din fire răsucite;
3.3. Procese tehnologice pentru obţinerea ţesăturilor din fire simple;
3.4. Maşini şi utilaje în ţesătorie: maşina de bobinat, maşina de răsucit cu
inele, urzitorul, maşini de încleiat, dispozitivul de năvădit, maşina de canetat, maşini
de ţesut clasice şi neconvenţionale;
3.5. Proiectarea legăturilor fundamentale (pânză, diagonal, atlaz);
3.6. Calculul producţiei la maşinile din ţesătorie.
4. Tehnologia finisării materialelor textile
4.1. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice:
pârlire, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, albire.
4.2. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare,
carbonizare, piuare, fixare.

25
4.3. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice:spălarea,
fixarea şi albirea.
4.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile:clasificarea tehnologică a coloranţilor,
noţiuni generale de vopsire, noţiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistenţa
vopsirii.
4.5. Tehnologii şi utilaje pentru imprimarea materialelor textile: procedee de imprimare,
proprietăţile aglutinanţilor,maşina de imprimat cu şabloane.
4.6. Tehnologii şi utilaje pentru apretarea materialelor textile:apretarea chimică a
materialelor textile, (neşifonabilizarea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea),
apretarea mecanică a materialelor textile (termofixarea, călcarea).

Bibliografie pentru specialitate

1 Cioară, I. Ingineria proceselor textile Editura Cermi, Iaşi,1998


2 Cioară, I. , Ingineria proceselor textile Editura Gheorghe Asachi,
Ursache, M., 2000
3 Chinciu, D., Proiectarea ţesăturilor, vol. I Editura Bit, 1998
4 Chinciu, D., Bazele proiectării ţesăturilor, vol. I şi Editura Bit, 1996
II
5 Cioara, L., Structura ţesăturilor Editura Performantica Iaşi
2001
6 Grigoriu, A., Editura Tehnopress Iaşi 2001
Coman, L., Bazele finisării materialelor textile

7 Harpa, R., Tehnologie mecanică textilă Editura Timpul Iaşi, 2002


8 Harpa, R., Tehnologia filării şi ţeserii. Editura Performantica Iaşi,
Tehnologia tricotării şi confecţionării 2003
9 Merticaru, V., Materii prime textile Editura Economică, 2001
Giurgiu, D.,
10 Spanţu, C., Tehnologii textile Editura Economică, 2002
11 Vîlcu, M., Bazele tehnologiei firelor IPI Iaşi 1985
12 Vîlcu, M. , Calcule cinematice şi tehnologice pe Editura Satya, Iaşi, 1997
Piroi, C., utilaje din filatură
Caraiman, M.,
13 Vâlcu, M., Bazele tehnologiei firelor - probleme Editura Tehnică Bucureşti
şi exerciţii 1980

26
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

CONFECŢII TEXTILE -TRICOTAJE –FINISAJ TEXTIL

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- BUCUREŞTI -
2004

27
AUTORI:

1. MARIA BUSTAN, prof. gr. did. I, Colegiul Tehnic Timişoara


2. VERONICA CHIREA, prof. gr. did. I, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare
3. VALERIA JIDIUC, prof. gr. did. I, Colegiul Tehnic „Petru Rareş” Bucureşti
4. IULIANA MARINESCU, prof. gr. did. I, Grup Şcolar „Nichita Stănescu” Bucureşti
5. VIRGINIA MERTICARU, prof. gr. did. I, Grup Şcolar „Nichita Stănescu” Bucureşti
7. ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU, prof. gr. did. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
8. MARINELA ZVÂC, prof. gr. did. I, Grup Şcolar de Industrie Uşoară Focşani

28
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a catedrelor vacante de


specialitate din învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru
învăţământul tehnologic solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de
învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului
didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
7. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculum în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

29
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la


disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu
caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

1 Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
2 Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
3 Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
4 Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
5 Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
6 Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
30
7 Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
8 Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
9 Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
10 Joiţa, E., Eficinţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
11 Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
12 Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
13 Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
14 Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
15 Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
16 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
17 Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
18 Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate

1. Materii prime şi materiale textile


1.1. Fibre textile: clasificare, structura macromoleculară şi chimică, proprietăţi fizice,
mecanice şi chimice;
1.2. Fire textile: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;
1.3. Ţesături şi tricoturi: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;
1.4. Materiale auxiliare folosite în industria textilă.
2.Tehnologii de obţinere a tricoturilor
2.1. Bazele tricotării: organe producătoare de ochiuri; procedee de tricotare;
mecanisme comune maşinilor de tricotat; caracteristici tehnice ale maşinilor de tricotat.
2.2. Pregătirea firelor pentru tricotare; bobinarea firelor (scopuri, principiul bobinării,
parametrii bobinării, utilaje specifice); urzirea firelor (scopuri, principiul urzirii, procedee de
urzire, utilaje specifice);
2.3. Tricotarea pe maşini rectilinii: caracteristici tehnice, organe producătoare de
ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanismul de formare a ochiurilor, posibilităţi
tehnologice;
2.4. Tricotarea pe maşini circulare: caracteristici tehnice, organe producătoare de
ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanismul de formare a ochiurilor, posibilităţi
tehnologice;
2.5. Structura şi proiectarea tricoturilor simple: clasificare, metode de reprezentare,
parametrii de structură, reprezentarea legăturilor de bază.
3. Tehnologii de obţinere a confecţiilor textile
3.1. Pregătirea materialelor pentru croit
3.1.1. Şablonarea materialelor: condiţii tehnice, metode de şablonare;
3.1.2. Şpănuirea materialelor: condiţii tehnice şi procedee;
3.2. Croirea materialelor textile
3.2.1. Secţionarea şpanului: condiţii tehnice, maşini de secţionat;
3.2.2. Decuparea detaliilor: condiţii tehnice, maşini şi utilaje specifice.
31
3.3.Cusături şi tehnologii de asamblare (cusături mecanice, asamblări prin termolipire
şi neconvenţionale);
3.4. Utilaje pentru confecţionarea îmbrăcămintei: maşina simplă, maşina triploc,
maşina Uberdec maşina Flatlock, maşina de cusut în lanţ, maşina de încheiat ochi cu ochi
(caracteristici tehnice, organe de formare a cusăturii, utilizări);
3.5. Proiectarea constructivă a modelelor (dimensiuni necesare, relaţii de
interdependenţă, reţele de linii şi segmente principale la produse cu sprijin pe umeri şi sprijin
în talie).
4.Tehnologia finisării materialelor textile
4.1.Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice:
pârlire, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, albire;
4.2. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare,
carbonizare, piuare, fixare;
4.3. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea,
fixarea şi albirea;
4.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile:clasificarea tehnologică a coloranţilor,
noţiuni generale de vopsire, noţiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistenţa
vopsirii;
4.5. Tehnologii şi utilaje pentru imprimarea materialelor textile: procedee de
imprimare, proprietăţile aglutinanţilor,maşina de imprimat cu şabloane;
4.6.Tehnologii şi utilaje pentru apretarea materialelor textile: apretarea chimică a
materialelor textile, (neşifonabilizarea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea),
apretarea mecanică a materialelor textile (termofixarea, călcarea).

Bibliografie pentru specialitate


1 I. Barbu ş.a. Utilajul şi tehnologia tricotării, Editura Didactică şi
calcule în tricotaje, vol. I şi II Pedagogică, Bucureşti, 1990
2 E. Bucurenci Utilajul şi tehnologia meseriei – Editura Didactică şi
finisor produse textile Pedagogică, Bucureşti, 1993
3 R. Budulan Bazele tehnologiei tricoturilor Editura “Gh. Asachi”, Iaşi,
1996
4 Gh. Ciontea Utilajul şi tehnologia meseriei, vol. I Editura Didactică şi
şi II Pedagogică, Bucureşti 1992
5 Gh. Ciontea Proiectarea produselor Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,1993
6 E. Filipescu Proiectarea constructivă a modelelor Editura Gheorghe Asachi,
Iaşi, 1999
7 A. Grigoriu, I. Tehnologia chimică textilă Institutul Politehnic Iaşi,
Stoichiţescu 1992
8 A. Grigoriu, L. Bazele finisării materialelor textile Editura Tehnopress, Iaşi,
Coman 2001
9 E. Hagiu Structura şi proiectarea tricoturilor Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1989
10 L Macovei, V. Tehnologii de tricotat pentru maşini Editura „Gheorghe Asachi”
Şerban circulare 2002
11 S. Mitu Bazele tehnologiei confecţiilor Editura Gheorghe Asachi,
Iaşi, 1998
12 V. Merticaru ş.a. Materii prime textile Editura Ecomonică, 2001
13 V. Papaghiuc Procese şi maşini pentru confecţii Editura „Gheorghe Asachi”,
textile Iaşi, 2000
14 S. Preda Structura şi tehnologia tricoturilor Institutul Politehnic Iaşi,
1981
15 R. Ţiglea ş.a. Pregătire de bază în industria uşoară Editura Oscar Print, 2000
– instruire teoretică

32
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

CONSTRUCŢII

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- BUCUREŞTI -
2004

33
AUTORI:

 CHIREA VERONICA GABRIELA prof. grd. I – Serviciul National de Evaluare


si Examinare
 FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Sc. Arte si Meserii « I. Mincu », Deva
 FLORICA AURICA – prof. grd. I Grupul Şcolar Ferdinand I Rm. Vâlcea
 POPESCU CONSTANTIN prof. grd. I – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
 SĂUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Sc. « Mihai Viteazul », Zalau
 SZILAGYI TEODORA – prof grd. I Gr. Şc. Industrial Construcţii Montaj Dr.
Tr. Severin

34
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

12. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
13. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
14. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
15. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
16. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
17. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
18. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
19. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
20. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
21. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
22. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

5. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
35
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la


disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu
caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

73. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
74. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
75. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
76. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
77. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
78. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
79. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
80. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
81. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
82. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
83. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
84. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
36
85. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
86. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
87. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
88. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
89. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
90. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate

1. Materiale de construcţii
1.1.Proprietaţile generale ale materialelor de construcţii (proprietăţi fizice,chimice,
mecanice)
1.2.Mortare si betoane cu lianţi minerali
1.3.Produse ceramice
1.4.Lemnul şi produse din lemn
1.5.Metale şi produse din metal
1.6.Materiale pentru izolaţii
1.7.Materiale pentru finisaj
2. Rezistenţa materialelor
2.1.Solicitari axiale
2.2.Încovoierea simpla
3. Statica construcţiilor
3.1.Structuri static determinate
3.1.Metoda generala a forţelor
3.3.Aplicarea metodei forţelor la rezolvarea unor tipuri de structuri
(grinzi continue, grinzi cu zăbrele)
4. Elemente de geotehnică
4.1.Alcătuirea şi clasificarea pământurilor.
4.2.Metode de îmbunătăţire a terenurilor de fundare
5. Acţiuni în construcţii
5.1.Clasificarea acţiunilor.
5.2.Gruparea acţiunilor
6. Elemente de rezistenţă: alcătuire, clasificare
6.1.Fundaţii.
6.2.Planşee.
6.3.Pereţi.
6.4.Acoperişuri.
6.5.Scări.
6.6.Stălpi şi grinzi
7. Elemente de finisaje: alcătuire, clasificare
7.1.Tencuieli.
7.2.Placaje.
7.3.Pardoseli.
7.4.Zugrăveli, vopsitorii, tapete.
8. Elemente de izolaţii: alcătuire, clasificare
8.1.Izolaţii hidrofuge
8.2.Izolaţii termice
8.3.Izolaţii fonice
9. Tehnologia lucrărilor de construcţii
9.1.Tehnologia lucrărilor de cofrare.
37
9.2.Tehnologia lucrărilor de armare
9.3.Executarea lucrărilor de betonare
9.4.Tehnologia lucrărilor de zidărie.
9.5.Tehnologia lucrărilor de tencuieli
9.6.Tehnologia lucrărilor de placaje
9.7.Executarea lucrărilor de pardoseli
9.8.Tehnologia lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, tapete
9.9.Tehnologia lucrărilor de izolaţii
10. Managementul activităţii de construcţii
10.1.Documentaţia economică în construcţii.
10.2.Managementul calităţii în construcţii.
10.3.Planificarea execuţiei lucrărilor.
11. Legislaţia în construcţii
11.1.Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
11.2.Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Bibliografie:
1 Câtârig A., Petrina M. Statica construcţiilor Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991

2 Crăciunescu L., Popa E. Materiale de construcţii U.T.C.B., 1993


3 Gheorghiţă S. Economia construcţiilor Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978
4 Gheorghiu A. Statica, stabilitatea şi Editura Didactică şi Pedagogică
dinamica construcţiilor Bucureşti 1984
5 Ivan M. Statica, stabilitatea şi Editura Didactică şi Pedagogică
dinamica construcţiilor Bucureşti, 1983
6 Marin, I., Botici, A., Statica, stabilitatea şi Editura Tehnică, Bucureşti,
Dogaru, E., Ivan, A., dinamica construcţiilor 1997
Nergru, A.
7 Marusciac D. Construcţii civile Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998
8 Măciucă V., Bârzescu Materiale de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică
M. manual clasa a IX-a, Bucureşti 1993
9 Mîrşu O. Construcţii din beton armat, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, Bucureşti 1980
10 Negoiţă Al. Construcţii civile Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1976
11 Oneţ T., Nicula I. Beton armat Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1982
12 Pavel C. Beton armat, manual clasa a Editura Didactică şi Pedagogică
XII-a, Bucureşti
13 Păunescu M. Fundaţii Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
14 Peştişanu C. şi colab. Construcţii Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1995
15 Roşoga C. Cartea mozaicarului şi Bucureşti, Ed. Tehnică, 1987
faianţarului
16 Simion A Materiale de construcţii U.T.C.B., 1997
17 Slehteanca D., Strinatti Cartea tencuitorului Ed. Tehnică, Bucureşti, 1960
L.
18 Soare M. şi colab. Rezistenţa materialelor U.T.C.B., 1981
19 Tertea I., Onuţ T. Proiectarea betonului armat Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1984
20 Trelea A., Teodorescu Tehnologia construcţiilor Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997
M.
21 Legea 50/1991 Privind autorizarea lucrărilor
de construcţii
22 Legea 10/1995 Privind calitatea în construcţii
38
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL INVAŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC,POSTLICEAL SI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- BUCUREŞTI -
2004

39
AUTORI:

 CHIREA VERONICA GABRIELA prof. grd. I – Serviciul National de Evaluare


si Examinare
 FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Sc. Arte si Meserii « I. Mincu », Deva
 FLORICA AURICA – prof. grd. I Grupul Şcolar Ferdinand I Rm. Vâlcea
 POPESCU CONSTANTIN prof. grd. I – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
 SĂUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Sc. « Mihai Viteazul », Zalau
 SZILAGYI TEODORA – prof grd. I Gr. Şc. Industrial Construcţii Montaj Dr.
Tr. Severin

40
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

23. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
24. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
25. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
26. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
27. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
28. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
29. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
30. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
31. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
32. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
33. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

6. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
41
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la


disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu
caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

91. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
92. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1998;
93. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
94. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
95. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
96. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
97. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
98. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
99. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
100. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1998;
101. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999;
102. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1994;
103. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
42
2000;
104. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti, 2001;
105. Stoica, A., Evaluarea curentă şi Editura Prognosis, Bucureşti,
examenele Ghid pentru 2001;
profesori,
106. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
107. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
108. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate

1. Instalaţii tehnico-sanitare si de gaze.


1.1 Instalaţii interioare pentru distribuţia apei reci si calde pentru consum menajer.
1.2 Dimensionarea reţelelor de distribuţie a apei reci si calde de consum.
1.3 Instalaţii interioare pentru canalizarea apelor uzate.
1.4 Instalaţii interioare pentru canalizarea apelor meteorice.
1.5 Instalaţii exterioare de canalizare.
1.6 Instalaţii exterioare de alimentare cu apa.
1.7 Instalaţii interioare de gaze naturale combustibile.
1.8 Instalatii de ridicare a presiunii apei: scheme, functionare
1.9 Instalatii de preparare a apei calde de consum: scheme, functionare.
2. Instalaţii de încălzire.
2.1 Confortul termic.
2.2 Instalaţii de încălzire cu apa calda cu circulaţie naturala şi forţată.
2.3 Calculul hidraulic al conductelor la instalaţiile de încălzire cu apa calda.
2.4 Elementele principale ale instalaţiilor de încălzire centrala (centrale, puncte
termice si instalaţii interioare).
2.5 Elemente de calcul ale instalaţiilor de încălzire prin radiaţie.
3. Instalaţii de ventilare şi climatizare.
3.1 Parametrii de calcul ai aerului exterior si interior.
3.2 Ventilarea naturala a clădirilor industriale si agrozootehnice.
3.3 Ventilarea mecanica: scheme de principiu, elemente componente, sisteme.
3.4 Ventilarea locala.
3.5 Instalaţii de climatizare individuale.
4. Instalatii electrice.
4.1 Caracteristici generale ale echipamentelor electrice.
4.2 Instalaţii electrice de iluminat si prize.
4.3 Instalaţii electrice de forţă.
4.4 Protecţia oamenilor împotriva electrocutării.
4.5 Execuţia instalaţiilor electrice interioare de joasa tensiune.
5. Tehnologia lucrărilor de instalaţii
5.1. Materiale moderne utilizate in instalaţii.
5.2. Tehnologia executării instalaţiilor sanitare, interioare.
5.3. Tehnologia executării instalaţiilor interioare de gaze naturale combustibile.
5.4. Tehnologia executării instalaţiilor de încălzire.
5.5. Tehnologia executării instalaţiilor de ventilare.
5.6. Tehnologia executării instalaţiilor electrice interioare.

III. Economie: Managementul activitatilor de instalatii


3.1 Documentatia economica in instalatii
43
3.2 Managementul calitatii in instalatii
3.3 Planificarea executiilor lucrarilor

IV. Legislatie in constructii

Bibliografie:

1 Christea Al., Niculescu N., Ventilarea şi condiţionarea aerului vol I, 1970, vol II,
Teretean T. 1976, vol III, 1979
2 Cimpoia, Al., Ivanov I. Tehnologia instalaţiilor de încălzire E.D.P. Bucureşti,
centrală şi ventilare. Manual pentru 1991
clasa a X-a şi a XI-a
3 Cimpoia, Al., Ivanov I., Tehnologia instalaţiilor de încălzire E.D.P. Bucureşti,
Christea Al., centrală şi ventilare. Manual pentru 1992
clasa a XII-a
4 Cruceru T,Petrescu A., Încălzirea ansamblurilor urbane E.T Bucureşti, 1973
Duta Gh., Vasilescu P.
5 Liviu Dumitrescu Instalaţii sanitare in ansambluri de E.T Bucureşti, 1981
clădire
6 Ionescu C., Bianchi C. Instalaţii electrice pentru construcţii, E.D.P Bucureşti, 1981
manual XI
7 Ionescu C., Bianchi C. Instalaţii electrice pentru construcţii, E.D.P Bucureşti, 1981
manual XII
8 Manescu Al, Sandu M, Alimentari cu apa E.D.P, Bucuresti 1994
Ianculescu O
9 Niculescu N., Ilina M., Instalaţii de încălzire si reţele E.D.P Bucureşti, 1985
Bandrabur C. termice
10 Niculescu N., Duta Gh., Instalaţii de ventilare si climatizare E.D.P Bucureşti, 1982
Stoenescu P
11 Săvulescu, T. D. Instalaţii de încălzire şi ventilare. Ed. Tehnică Bucureşti:
Vol I şi II
Vol I., 1984
Vol II., 1985
12 Vintila St. s.a Instalaţii sanitare si de gaze E.D.P Bucureşti, 1992
13 Vintila St., Busuioc H. Instalaţii de alimentare cu apa, E.D.P Bucureşti, 1977
canalizare sanitare si de gaze
14 Vintilă Şt., Constantinescu Tehnologia instalaţiilor sanitare şi de E.D.P. Bucureşti 1992
Gh. gaze. Manual clasa IX-XII
15 Vintilă Şt., ş.a. Instalaţii sanitare şi de gaze – Ed. Tehnică,
Îndrumător de proiectare Bucureşti, 1987
16 Normativ pentru execuţia si exploatarea instalaţiilor de ventilare, I. 5/1998
17 Normativ pentru proiectarea, execuţia si exploatarea instalaţiilor de încălzire centrala,
I.13/1998
18 Normativ pentru proiectarea, execuţia si exploatarea instalaţiilor de gaze naturale, I.6/1998
19 Normativ pentru proiectarea, execuţia si exploatarea instalaţiilor sanitare interioare,
I.9/1998
20 Colecţia Revista „Instalatorul” 1996-2003
21 Manualul inginerului de instalaţii Editura Artecno, Bucuresti, 2002
22 Legea 10/1995
23 Legea 50/1991

44
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

CHIMIE INDUSTRIALĂ
PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

45
AUTORI:
ANA RUS, prof. gr. did. I Colegiul Tehnic “Lazar Edeleanu” Ploiesti
CARMEN TOADER, prof. gradul II, Grupul Şcolar „Nicolae Teclu” Bucureşti
DOINA VASILIU, prof. grad did. I, Gr. Sc. Chimie „C. Neniţescu” Bucureşti
GABRIELA SAMUILĂ, prof. grad did. I, Gr. Sc. Chimie Ind. „Azur”, Timişoara
GABRIELA SCARLAT, prof. grad did. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
GEORGETA COSTEA, prof. gradul I, Grupul Şcolar Industrial „Sf. Pantelimon” Bucureşti
MAGDALENA ZAHARESCU, prof. grad did. I, Gr. Sc. Chimie Industrială, Piteşti
MARCELA VIERU-SOCACIU, prof. grad did. I, Gr. Sc. Chimie Industrială „Terapia” Cluj-Napoca
MARIANA PREOTEASA, prof. grad did. I, Gr. Sc. Chimie Industrială, Craiova
MICHAELA FIERA, prof. grad did. I, Gr. Sc. „Oltchim”, Râmnicu Vâlcea
MIRCEA VRANĂ, prof. gradul I, Grupul Şcolar „Vasile Pârvan” Constanţa
PAULA POSEA, expert curriculum CNDPIT, Bucureşti
VERONICA - GABRIELA CHIREA, prof. ing. grad I, inspector S.N.E.E.

1 A. Notă de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de


specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea
didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care
profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi
competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară
acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi
parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului
tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi
evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient,
programa vizează:

Competenţe specifice

1 • Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi


metodice pentru disciplinele tehnologice;
2 • Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare
specifice domeniului de pregătire;
3 • Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
4 • Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui
demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;
5 • Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6 • Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
7 • Proiectarea şi /sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculum în
dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
8 • Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
9 • Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;
10 • Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să
dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
11 • Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

1 1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în


concordanţă cu curriculum naţional

46
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi
comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare
curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de
referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea
obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte
de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de


integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe
elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii,
şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă
din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri
de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de
proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:
Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,
1 1. 1994;

Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi


1 2. Pedagogică Bucureşti, 1998;

Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
1 3. Negret, I., Pânişoară, I.O.,

Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;


1 4. personalizat,

Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000;


1 5.

Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;


1 6.

Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei Ed. Polirom, Iaşi, 2000;


1 7. de elevi,

Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;


1 8.

Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,


1 9. 1995;

Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi


1 10. Pedagogică Bucureşti, 1998;

47
Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
1 11. Pedagogică, Bucureşti, 1999;

Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi


1 12. Pedagogică Bucureşti, 1994;

Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,


1 13. 2000;

Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi


1 14. învăţământ, Pedagogică Bucureşti, 2001;

Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis, Bucureşti,


1 15. Ghid pentru profesori, 2001;

Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare;
1 16.

Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;


1 17.

Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –


1 18. www.edu.ro

II. Teme de specialitate


1 1. Proces tehnologic, operaţii unitare: definire şi clasificare
Simbolizarea utilajelor din industria chimică. Schema bloc. Schema flux.
2. Elemente de calcul tehnic: bilanţ de materiale, bilanţ termic, randament.
3. Operaţii hidrodinamice .
3.1. Curgerea fluidelor: mărimi caracteristice fluidelor; regimuri de curgere; ecuaţia de continuitate;
pierderea de presiune la curgerea fluidelor prin conducte.
3.2. Transportul lichidelor: parametrii pompelor; utilaje pentru transportul lichidelor (pompa cu piston
cu simplu şi dublu efect, pompa centrifugă – construcţie şi funcţionare)
3.3. Transportul gazelor: compresorul cu piston cu simplu şi dublu efect (construcţie şi funcţionare).
3.4. Separarea sistemelor eterogene: definirea şi clasificarea sistemelor eterogene; metode principale de
separare a sistemelor eterogene - principiul metodelor; utilaje pentru separarea sistemelor eterogene :
ciclonul şi filtrul cu saci (construcţie şi funcţionare):

4. Operaţii de transfer termic.


4.1. Metode de transmitere a căldurii (conducţie, convecţie, radiaţie)
1 4.1.Transmiterea căldurii prin conducţie: ecuaţia generală de transfer, transmiterea căldurii printr-
un perete cu feţe paralele
2 4.2. Aplicaţii numerice (determinarea Q, A)
3 4.3. Utilaje pentru transmiterea căldurii: schimbătoare de căldură tubulare, evaporatorul cu tub
central de circulaţie şi condensatorul barometric)

1 5. Operaţii de difuziune.
0 5.1. Bazele transferului de masă (compoziţia fazelor, echilibrul de fază, ecuaţia generală de transfer
de masă).
1 5.2.Operaţii de difuziune: distilarea şi rectificarea, uscarea (definirea proceselor; legea lui Dalton,
legea lui Raoult, principiul operaţiilor, metode de distilare şi rectificare)
2 5.3.Utilaje pentru difuziune: coloane de distilare şi rectificare (cu talere şi umplutură); utilaje
pentru uscare (uscătorul tunel)

6. Operaţii mecanice: transportul materialelor solide (transportorul cu bandă)


7. Termodinamica şi cinetică chimică
7.1. Mărimi termodinamice: entalpie, entropie, căldură latentă de vaporizare şi condensare
7.2.Viteza de reacţie: ecuaţia, factorii şi modul în care aceştia o influenţează.
7.3. Echilibrul chimic: principiul lui Le Châtelier.
48
8. Apa în industria chimică
8.1. Duritatea apei (temporară, permanentă şi totală)
8.2. Metode de dedurizare a apei.
8.3. Demineralizarea apei cu schimbători de ioni.
9. Metode volumetrice de analiză : acidimetrie, alcalimetrie, redox (permanganometrie)
9.1. Exprimarea concentraţiei soluţiilor în chimia analitică (procentuală, molară,
normală, titrul). Aplicaţii numerice.
9.2. Prepararea soluţiilor de NaOH, HCl şi KMnO 4 , determinarea factorului de corecţie şi a
concentraţiei soluţiilor. Aplicaţii numerice.
1 9.3. Dozarea NaOH, HCl, FeSO4. Aplicaţii numerice.

10. Metode de analiză instrumentală (principiul metodei, aparatura, modul de lucru, calculul şi interpretarea
rezultatelor):
10.1. Electrogravimetria.
10.2.. Refractometria.

Bibliografie:

Bratu, E. Operaţii unitare în ingineria chimică, vol. I, Ed. Tehnică -


1 1. II, III 1984

Craciun I., Hasci Z., Operaţii şi utilaje în industria chimică, E.D.P. Bucureşti
1 2. Stan. C. manual cls. IX - X 1981, 1995

Croitoru ,V. , ş.a. Chimia analitică şi analize tehnice, manual E.D.P. Bucureşti
1 3. cls. IX-X 1994

Croitoru V. Aplicaţii şi probleme de chimie analitică E. D. P. - 1978


1 4.

Mihăilescu A. F. , Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi E.D.P. Bucureşti


1 5. Bănăţeanu I. instalaţiilor din industria chimică, manual 1985
cls. XII

Mihăilescu A. F. , Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi E.D.P. Bucureşti


1 6. Lupuţiu I. instalaţiilor din industria chimică, manual 1981
cls. XI

Mihăilescu A. F. , Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi E.D.P - RA


1 7. Lupuţiu I., Bănăţeanu I. instalaţiilor din industria chimică, manual Bucureşti 1995
cls. XI - XII

E.D.P.,
1 8. Neniţescu,C.D. Chimie generală Bucureşti, 1972,
1979
Pavlov C.F., Romankov Procese şi aparate în ingineria chimică, Ed. Teh.
1 9. P.G., Noskov A.A. exerciţii şi probleme Bucureşti 1981

Teodorescu , M., Tehnologia fabricării şi prelucrării E.D.P. Bucureşti


1 10. produselor chimice, manual cls. IX - X 1995

Teodorescu M., Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice E.D.P. Bucureşti


1 11. Vlădescu L. şi aparatură de laborator, manual cls. XI – 1994
XII

49
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

PROTECTIA MEDIULUI

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

50
Autori:

CĂLDARE CRISTINA prof. drd. Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului – Arad
COSMA - DOINA OLIVIA prof. grd. did. I Colegiul Tehnic Lazăr Edeleanu – Ploieşti
GUREANU DOREL prof. drd., Grupul Şcolar Forestier, Arad
LUTA MARIA prof. grd. did. I Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului – Arad
MICĂLĂCIAN LUCICA prof. grd. did. I Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului – Arad
SCARLAT GABRIELA prof. grd. did.I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
ZAHARIE MARIA prof. drd. Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului – Arad

A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de


specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea
didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care
profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi
competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară
acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi
parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului
tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi
evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient,
programa vizează:

Competenţe specifice

 Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi


metodice pentru disciplinele tehnologice;
 Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare
specifice domeniului de pregătire;
 Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
 Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui
demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;
 Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
 Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
 Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculum în
dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
 Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;
 Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să
dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
 Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

A. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

7. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în


concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi
comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare
curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

51
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de
referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea
obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte
de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe
elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii,
şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă
din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri
de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de
proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

109. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994;


110. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
111. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară, I.O.,
112. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996;
113. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
114. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
115. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
elevi,
116. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
117. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;
118. Joiţa, E., Eficinţa instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
119. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999;
120. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1994;
121. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000;
122. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2001;
123. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Ghid Editura Prognosis, Bucureşti,
pentru profesori, 2001;
124. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare;
125. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
126. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro
II. Teme de specialitate
1. ECOLOGIE GENERALĂ
 Organizarea sistemică a lumii vii. (Noţiunea de sistem, însuşirile generale ale sistemelor:
integralitatea, echilibrul dinamic, autoreglarea, caracterul istoric, caracterul informaţional, ierarhia
sistemelor biologice)
 Ecosistemul. (Structura biotopului, biocenoza-structură şi analiză, populaţia-element ecologic
structural şi funcţional al biocenozei, nişa ecologică, relaţii trofice inter şi intraspecifice în ecosistem,
funcţiile ecosistemului, dinamica ecosistemului, succesiunea ecologică).
 Tipuri de ecosisteme din România. ( Ecosisteme terestre: păduri, pajişti; ecosisteme acvatice: râuri şi
fluvii (inclusiv Delta Dunării), lacuri şi bălţi, Marea Neagră; ecosisteme antropice; agroecosisteme )

52
 Ecosfera. (Organizarea ecosferei, cicluri bio-geo-chimice globale)

2. PROTECTIA MEDIULUI
 Poluarea apei. (Poluanţii apei, criterii de clasificare, influenţa poluanţilor apelor asupra mediului:
substanţe organice, substanţe anorganice, substanţe radioactive, suspensii, produse petroliere).
 Poluarea aerului. (Poluanţii aerului, surse de poluare a aerului, influenţa poluanţilor aerului asupra
mediului.)
 Poluarea solului. (Poluanţii solului, surse de poluare a solului, influenţa poluanţilor solului asupra
mediului).
 Efecte majore ale poluării mediului. (Efectul de seră, ploile acide, deprecierea stratului de ozon).
 Protecţia calităţii mediului (Protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului, protecţia calităţii
solului, protecţia biodiversităţii, conceptul de dezvoltare durabilă)

3. ANALIZE DE MEDIU.
 Analize de ape. (Analize organoleptice, pH, aciditate, alcalinitate, determinarea regimului de oxigen -
oxigenul dizolvat în apa, CBO5, CCOMn; duritatea apei, cloruri, carbonaţi şi bicarbonaţi, amoniac,
analiza bacteriologică - determinarea bacteriilor mezofile şi a coliformilor totali).
 Analize de aer. (Pulberi sedimentare, pulberi în suspensie, CO 2, SOX, NOX concentraţii maxime
admisibile-C.M.A.)
 Analize de sol. (Umiditate, pH, aciditate, alcalinitate, săruri solubile din soluri)

4. NOŢIUNI DE HIDROLOGIE ŞI HIDROMETRIE.


 Măsurarea şi prelucrarea nivelurilor şi a adâncimilor râurilor (nivelurile apei, adâncimea râurilor)
 Măsurarea şi prelucrarea vitezei curenţilor (măsurarea vitezei curenţilor din râuri, calculul vitezei
medii intr-o verticală)
 Măsurarea debitelor de apa (măsurarea debitelor de apa cu morişca hidrometrica, cu flotorii, cu
deversorii hidrometrici)
 Măsurarea debitelor solide (măsurarea debitelor de aluviuni în suspensie, tarate şi sedimentate).

5. NOŢIUNI DE METEOROLOGIE.
 Presiunea atmosferică (noţiuni generale, tipuri de atmosfere, variaţii periodice şi neperiodice ale
presiunii atmosferice, instrumente pentru măsurarea presiunii atmosferice, aparate înregistratoare ale
variaţiilor presiunii atmosferice)
 Temperatura aerului (măsurarea temperaturii aerului, instrumente pentru măsurarea temperaturii
aerului)
 Vântul (viteza şi direcţia vântului, aparate şi instrumente pentru măsurarea şi înregistrarea
caracteristicilor vântului)
 Circulaţia generală a atmosferei (noţiuni generale, cauzele circulaţiei generale a atmosferei)

6. MANAGEMENTUL ŞI LEGISLAŢIA MEDIULUI.


 Conceptul de management de mediu. (Politica de mediu, programe de management de mediu,
implementarea şi funcţionarea programelor de management de mediu, monitorizarea programului de
management de mediu)
 Legea protecţiei mediului. (Principii şi dispoziţii generale, reglementarea activităţilor, economice şi
sociale, protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii)
 Legea apelor. (Regimul de folosire a apelor şi albiilor, gospodărirea apelor, mecanismul economic în
domeniul apelor, atribuţii, răspunderi, sancţiuni)
Bibliografie:

1. Bacinschi, D. , Meteorologie, Manual pentru clasa a E.D.P., Bucureşti, 1981


Burciu, G. XI-a
2. Ciarnău, R., şi colab. Ecologie şi protecţia mediului, clasa Editura Economică, Bucureşti, 2000
a X-a
3. Diaconu, C., Hidraulică şi hidrologie E.D.P., Bucureşti, 1980
Lazarescu, D.
4. Găldean, N., Staicu, Ecologie şi protecţia mediului, clasa Editura Economică, Bucureşti, 2001
G. a XI-a
5. Găldean, N., Staicu, Ecologie şi protecţia mediului, clasa Editura Economică, Bucureşti, 2002
G., Rusti, D. a XII-a
6. Manescu, S. , Cucu, Chimia sanitară a mediului Ed. Medicală, Bucureşti, 1992
M.
7. Mohan, G., Ardelean, Ecologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993
A.
8. Negulescu, M. s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 1995
9. Pârvu, C. Ecologie generală Editura Tehnică, Bucureşti, 2001
53
10. Rojanschi, V. s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 1997
11. Stugren, B. Bazele Ecologiei Generale Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1982
12. Legea apelor
13. Legea protecţiei mediului

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII


DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

INDUSTRIE ALIMENTARĂ
PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

54
AUTORI :

CHIREA VERONICA – GABRIELA, prof. grad I, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare


MOISE LEONTINA, prof. grad didactic I , Grup Şcolar de Industrie Alimentară “Teresianum”, Sibiu.
NICHITA LUMINITA, prof. grad didactic I , Grup Şcolar de Industrie Alimentară “Elena Doamna”,
Galaţi.
SCARLAT GABRIELA, prof. grad didactic I , Ministerul Educatiei şi Cercetării
TACHE ELISABETA, prof. grad didactic I , Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru
Moţoc”, Bucureşti

A. Notă de prezentare
Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de
specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea
didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care
profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi
competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară
acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi
parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului
tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi
evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient,
programa vizează:

Competenţe specifice
 Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi
metodice pentru disciplinele tehnologice;
 Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare
specifice domeniului de pregătire;
 Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
 Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui
demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;
 Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
 Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
 Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculum în
dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
 Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;
 Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să
dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
 Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B. Conţinuturile programei
I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice
8. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în
concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi
comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare
curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
55
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de
referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea
obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte
de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe
elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii,
şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă
din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri
de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de
proiectare, modalităţi de corectare şi notare;
Bibliografie:

127. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994;


128. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
129. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară, I.O.,
130. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996;
131. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
132. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
133. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
elevi,
134. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
135. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;
136. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
137. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999;
138. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1994;
139. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000;
140. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2001;
141. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Ghid Editura Prognosis, Bucureşti,
pentru profesori, 2001;
142. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare;
143. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
144. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro
II. Teme de specialitate
1.Încălzirea – răcirea
 Schimbătoare de căldură multitubulare (elemente de calcul, tipuri de schimbătoare de căldură tubulare)
 Schimbătoare de căldură cu plăci (particularităţi constructive, calculul termic al schimbătoarelor de căldură
cu plăci, tipuri de schimbătoare de căldură cu plăci)
 Principalii indicatori de eficienţă ai fenomenului de transfer de căldură
2. Pasteurizarea – sterilizarea
 Transferul de căldură la sterilizarea în ambalaje (legile transferului de căldură la încălzire şi răcire)
 Presiunea interioară în timpul sterilizării recipientelor
 Utilaje şi instalaţii pentru pasteurizarea şi sterilizarea produselor în vrac
 Instalaţii pentru pasteurizarea şi sterilizarea produselor ambalate
56
3. Concentrarea prin vaporizare
 Factorii care influenţează concentrarea prin vaporizare
 Procedee de concentrare prin vaporizare . Concentrarea prin vaporizare cu simplu efect.
 Tipuri de concentratoare
 Concentrarea prin vaporizare cu efect multiplu
 Instalaţii de concentrare prin vaporizare (industria conservelor de legume şi fructe, amidonului, berii,
zahărului şi cărnii)
4. Condensarea
 Transferul de căldură şi curgerea fluidelor în condensatorul de amestec
 Elemente de calcul al condensatorului de amestec
 Tipuri de condensatoare
 Instalaţii de condensare şi realizare a depresiunii
5. Uscarea
 Definiţie. Principiile conservării prin uscare.
 Factori care influenţează operaţia de uscare
 Clasificarea materialelor umede. Moduri de legare a apei
 Echilibrul higroscopic material umed-aer. Izoterme de sorbţie
 Statica uscării. Bilanţul de materiale şi bilanţul termic
 Cinetica uscării
 Uscarea convectivă. Uscarea în pat fluidizat. Uscarea prin pulverizare. Uscarea conductivă
 Tipuri constructive de uscătoare
6. Sedimentarea
 Definiţie. Principiile de bază ale sedimentării.
 Sedimentarea în câmp de forţe gravitaţional (factorii care influenţează sedimentarea, viteza de sedimentare,
diametre critice, aparate pentru sedimentare în câmp gravitaţional )
 Sedimentare în câmp de forţe centrifugal (particularităţile sedimentării în câmp de forţe centrifugal, factor
de eficacitate, viteza medie de sedimentare, centrifuge decantoare, hidrocicloane)
 Sedimentarea sistemelor eterogene gazoase (sedimentarea sistemelor eterogene solid-gaz, eficacitatea
operaţiei de separare, separarea prin sedimentare, camere de sedimentare, separarea prin sedimentare în
câmp de forţe centrifugal)
7.Filtrarea
 Definiţie. Principiile de bază ale filtrării.
 Factorii care influenţează filtrarea.
 Teoria filtrării. Ecuaţii de filtrare (filtrarea prin stratul de precipitat, filtrarea prin stratul de precipitat şi prin
stratul filtrant, spălarea precipitatului)
 Tipuri de filtre (filtre cu funcţionare la presiune hidrostatică, filtre cu funcţionare sub presiune, filtre cu
funcţionare sub depresiune)
 Filtrarea în câmp centrifugal (consideraţii teoretice)
 Tipuri de centrifuge filtrante (centrifuge filtrante cu tambur vertical, centrifuge filtrante cu tambur
orizontal)
8. Amestecarea
 Definiţie şi factori de influenţă
 Efectul de amestecare. Eficacitatea amestecării. Intensitatea amestecării. Regim de curgere la amestecare
 Amestecătoare (clasificare amestecătoarelor, amestecătoare fără elemente mobile, amestecătoare mecanice
cu braţe, malaxoare, amestecătoare pentru solide)
9. Mărunţirea
 Definire şi scop
 Factorii care influenţează mărunţirea
 Grad de mărunţire. Trepte de mărunţire
 Energia necesară mărunţirii
 Granulometria produselor în operaţia de mărunţire
 Maşini de mărunţit (clasificarea maşinilor de mărunţit, maşini de tăiat, maşini de mărunţit propriu-zise)
Bibliografie:

1. Amarfi, F. R. şi Fenomene de transfer, curs, vol. I şi II Universitatea Galaţi,1988,


Alexandru R. 1989.
2. Amarfi, R. Utilaj special în industria alimentară (industrii Universitatea Galaţi
fermentative, conserve vegetale), vol II,
3. Banu, C. şi colab. Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în Editura Tehnică, Bucureşti,
industria alimentară, vol. I, 1992
4. Bratu E. Operaţii unitare în industria chimică Editura Tehnică, Bucureşti,
1984
5. Milcu V., Nichita Pregătire de bază in industria alimentară –şcoala Editura Oscar Print, 2001

57
L., ş.a. profesională, pregătire teoretică
6. Moraru, C., ş.a Tehnologia şi utilajul industriei morăritului şi a Universitatea Galaţi,1988
crupelor
7. Strumillo C. Bazele teoriei şi tehnicii uscării Editura Tehnică, Bucureşti,
1984
8. Teleoacă R., Procese şi aparate in industria alimentară Editura Didactică şi
Petculescu E., Pedagogică, R. A,
Onofrei I. Bucureşti, 1992
9. *** Manualul inginerului de industrie alimentară Editura Tehnică, Bucureşti,
2002
10. *** Colecţia de cataloage (utilaje) Tehnofrig (ICPIAF), IUA,
(Utalim) ş.a
11. *** Fişe tehnice pentru utilaje ISPCAIA – Bucureşti

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII


DIRECTIA GENERALA PENTRU ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVATAMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL SI EDUCATIA ADULTILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

AGRICULTURĂ-HORTICULTURA

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

58
AUTORI:
BĂLUŢĂ IOANA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Slatina Olt, Jud. Olt
CHRIŢĂ EUFROSINA prof. grad. I, Grupul Şcolar Agricol Turgu Măgurele, jud. Teleorman
DASCALU MAREA prof. grd. I., Grupul Şcolar Agricol Tecuci, jud. Galaţi
ILIE MARIA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Palas, Jud. Constanţa
GERGELY MARIA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Odorheiu Secuiesc,
Jud. Harghita
LIVADARIU GABRIELA prof. grad didactic I, Grupul Şcolar Agricol Castelu, Jud. Constanţa
MATEI MONICA prof. grd. I, Grupul Şcolar Agricol Valea Călugărească, jud. Prahova
MIHALCEA MARIANA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Ciorogârla,
Jud. Ilfov
PAVEL CORNELIA dr.ing. prof. grd. I. – Grupul Şcolar Agricol Dragomireşti Vale
PETRE ANGELA-MARIA prof. grd. I., Grupul Şcolar Agricol “Pamfil Şeicaru” Ciorogârla, jud. Ilfov
SCARLAT GABRIELA prof. grad. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
SCRIOŞTEANU CATINCA – dr. ing. prof. grad didactic I, CNDIPT
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de


specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea
didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care
profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi
competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară
acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi
parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului
tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi
evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient,
programa vizează:

Competenţe specifice

 Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi


metodice pentru disciplinele tehnologice;
 Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare
specifice domeniului de pregătire;
 Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
 Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui
demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;
 Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
 Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
 Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculum în
dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
 Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;
 Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să
dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
 Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

9. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în


concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi
comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare
curriculare;

59
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de
referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea
obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte
de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe
elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii,
şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă
din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri
de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de
proiectare, modalităţi de corectare şi notare;
Bibliografie:

145. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994;


146. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
147. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară, I.O.,
148. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996;
149. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
150. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
151. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
elevi,
152. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
153. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;
154. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
155. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999;
156. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1994;
157. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000;
158. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2001;
159. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Ghid Editura Prognosis, Bucureşti,
pentru profesori, 2001;
160. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare;
161. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” , 2002;
162. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro

II. Teme de specialitate

ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI


1. Definirea ecosistemelor. Caracterizarea agroecosistemelor.
2. Sursele de poluare a mediului înconjurător şi indicarea modului de dispersie a poluanţilor;
 Surse de poluare a apelor şi modul de dispersie a poluanţilor.
 Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.
 Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.
60
3. Efectele majore ale poluării mediului (efectul de seră, ploi acide, stratul de ozon).
4. Măsuri de protecţie a mediului şi combatere a poluării:
 epurarea apelor;
 purificarea emisiilor gazoase;
 combaterea vibraţiilor şi zgomotelor;
 desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor;
 folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură;
 colectarea transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor.

AGROPEDOLOGIE
1. Însuşirile principale ale solurilor şi modul cum influenţează ele capacitatea de producţie a acestora în
stabilirea tehnologiilor de cultivare (proprietăţi chimice, fizico-mecanice, fizice, morfologice şi hidrofizice).
2. Asolamentele şi rolul lor în obţinerea de producţii mari şi de calitate
3. Combaterea integrată a buruienilor:
 generalităţi, definiţie şi grupare;
 metode preventive;
 metode agrotehnice;
 combaterea biologică a buruienilor.
4. Combaterea chimică a buruienilor:
 protecţia muncii în folosirea pesticidelor;
 metode de aplicare a erbicidelor;
 epoci de aplicare a erbicidelor;
 selectivitatea erbicidelor;
 interacţiunea erbicidelor cu solul;
 remanenţa erbicidelor în sol.

AGROCHIMIE
1. Corectarea reacţiilor solurilor prin amendamente:
 corectarea reacţiei acide a solurilor;
 corectarea reacţiei bazice a solurilor;
2. Îngrăşăminte organice naturale:
 gunoiul de grajd;
 tulbureala (nămolul) de bovine;
 nămolul de decantare;
 urina şi mustul de gunoi de grajd;
 dejecţiile din sectorul avicol;
 nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
 compostul din resturi organice gospodăreşti;
 paiele nefermentate ca îngrăşământ;
 îngrăşămintele verzi.
3. Îngrăşăminte chimice pe bază de azot, fosfor. potasiu.
4. Îngrăşăminte complexe

AGREGATE ŞI INSTALAŢII PENTRU AGRICULTURĂ


1. Folosirea utilajelor si a agregatelor agricole pentru pregătirea terenului, înfiinţarea şi întreţinerea
culturilor agricole (pluguri, grape, cultivatoare, semănători).
2. Maşini de recoltat:
 combine pentru recoltat cereale păioase şi porumb;
 maşina de recoltat mazăre şi fasole;
 maşina de recoltat furaje: cositori, greble, maşini de adunat şi căpiţat;
 maşini de recoltat cartofi;
Se tratează părţile componente şi procesul de lucru.
3. Normele de protecţie a muncii şi PSI în exploatarea utilajelor şi maşinilor agricole.

CULTURA PLANTELOR DE CÂMP


1. Tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp (rotaţie, fertilizare, sămânţa şi semănatul, lucrări de
îngrijire, recoltare şi depozitare):
 cereale neprăşitoare şi prăşitoare (grâu, porumb);
 leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole);
 plante uleioase (floarea-soarelui);
 plante rădăcinoase şi tuberculifere (sfecla de zahăr, cartoful): rotaţie, îngrăşăminte, sămânţa şi semănat,
îngrijire – prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor, irigarea, recoltarea.
2. Tehnologii de cultivare a plantelor furajere :
 leguminoase perene (lucernă şi trifoi);
61
 rădăcinoase furajere (sfecla furajeră, morcovul furajer)
3. Metode de îmbunătăţire a pajiştilor permanente :
 Desecarea şi irigarea;
 Curăţirea pajiştilor;
 Combaterea vegetaţiei lemnoase;
 Aplicarea îngrăşămintelor.
4. Metode de folosire raţională a pajiştilor:
 Folosirea prin păşunat;
 Folosirea prin cosit;
 Folosirea mixtă.
 Depozitarea şi conservarea plantelor furajere.
5. Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor pentru culturile de câmp.
CULTURA PLANTELOR HORTICOLE
1. Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor legumicole:
 Cultura legumelor în câmp;
 Cultura legumelor protejate ;
 Producerea răsadului de plante legumicole;
 Plantatul (răsaduri, bulbi, tuberculi).
2. Îngrijirea culturilor legumicole:
 Lucrări cu caracter general aplicat plantelor legumicole;
 Lucrări speciale aplicate plantelor legumicole;
 Lucrări specifice culturilor forţate şi protejate de legume.
3. Recoltarea produselor legumicole:
4. Pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiilor viticole:
 Sisteme de cultură a viţei de vie;
 Lucrări de pregătire a terenului, desfundatul, fertilizarea de bază, corecţia reacţiei solului, dezinfecţia
solului;
 Pichetarea terenului pentru plantaţiile viticole;
 Înfiinţarea plantaţiilor viticole: epoca de plantare, executarea gropilor de plantare, pregătirea
materialului săditor viticol în vederea plantării.
5. Întreţinerea plantaţiilor roditoare de viţă de vie:
 Sisteme de tăiere şi forme de conducere la viţa de vie
 Agrotehnica plantaţiilor roditoare de viţă de vie: lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia
fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice şi irigarea plantaţiilor viticole.
6. Sisteme de cultură ale pomilor fructiferi;
7. Lucrări de pregătire a terenului în vederea înfiinţării plantaţiilor pomicole: defrişarea vegetaţiei,
desfundatul, fertilizarea de bază, corecţia reacţiei solului, dezinfecţia solului;
8. Înfiinţarea plantaţiilor pomilor fructiferi: epoca de plantare, executarea gropilor de plantare, pregătirea
materialului săditor pomicol în vederea plantării, plantarea propriu-zisă.
9. Întreţinerea plantaţiilor roditoare de pomi fructiferi:
 Tehnica tăierilor de fructificare şi întreţinere a coroanei pomilor fructiferi;
 Agrotehnica plantaţiilor roditoare de pomi fructiferi: lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia
fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice şi irigarea plantaţiilor viticole.
 Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor din horticultură.

Bibliografie:

1. Bilteanu Gh., Fitotehnie Ed. Ceres, Bucuresti, 2001


2. Budoi Gh., Penescu A. Agrotehnica Ed. Ceres, Bucuresti, 1996
3. Dragos Toma Masini si instalatii agricole EDP, Bucuresti, 1981
4. Gh. Lixandru, C. Caramete Agrochimie EDP, Bucuresti, 1990
si colaboratori
5. Motca Gh., Oancea I., Geamanul L. Pajiştile României Ed. Tehn., Bucureşti, 1994
6. Munteanu I., Axinte M., Roman Fitotehnie EDP, Bucureşti, 1995
Gh. V.
7. Oanea Nicolae Pedologie generala Ed. PACO, Bucuresti,
2001
8. Popescu V. Legumicultura Ed. Ceres, Bucuresti, 1996
9. Popescu V., Atanasiu N. Legumicultura Ed. Ceres, Bucuresti, 2001
10. Popescu M. si colaboratori Pomicultura EDP, Bucuresti, 1992
11. Scripnic V., Babiciu P. Masini agricole Ed. Ceres, Bucuresti, 1979
12. Tardea si Dejeu L. Viticultura EDP, Bucuresti, 1995
13. Iulia Tita, Mariana Stan Cultura plantelor horticole Editura Gimnasium, 2002
Manual pentru clasele XI-XII
62
14. Rodica Ciarnau si colaboratori Ecologie si protectia mediului, Ed. Economica
Manual pentru clasa a X-a Preuniversitaria, 2004
15. Scriosteanu C., Untarescu Gh. Agropedologie, Editura Gimnasium, 2001
Manual pentru clasa a XI-a

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII


DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ZOOTEHNIE

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

63
AUTORI :
DAN FLORICA , prof. grad didactic I , Grup Şcolar Agricol, Dragomireşti Vale, Ilfov.
DRINOVAN MARIA, prof. grad didactic I , Grup Şcolar Agricol, Prejmer, Braşov
PATAPE MARIOARA –prof. grad didactic I ,Grup Şcolar Agricol Palas, Constanţa
SCARLAT GABRIELA prof. grad. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
A. Notă de prezentare
Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de
specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea
didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care
profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi
competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară
acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi
parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului
tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi
evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient,
programa vizează:
Competenţe specifice
 Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi
metodice pentru disciplinele tehnologice;
 Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare
specifice domeniului de pregătire;
 Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
 Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui
demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;
 Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
 Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
 Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculum în
dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
 Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;
 Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să
dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
 Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B.Conţinuturile programei
I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice
10. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în
concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi
comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare
curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de
referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea
obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte
de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.
2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele
tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe
elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
64
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii,
şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă
din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri
de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de
proiectare, modalităţi de corectare şi notare;
Bibliografie:
163. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994;
164. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
165. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară, I.O.,
166. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996;
167. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
168. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
169. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
elevi,
170. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
171. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;
172. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
173. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999;
174. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1994;
175. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000;
176. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2001;
177. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Ghid Editura Prognosis, Bucureşti, 2001;
pentru profesori,
178. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare;
179. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
180. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro

II.Teme de specialitate
1. ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
 Ecosistemul
- Biotop. Structuri şi caracteristici.
- Biocenoza. Structuri şi caracteristici.
- Relaţii intra şi interspecifice în cadrul biocenozei.
- Structura şi caracteristicile ecosistemului
 Tipuri de ecosisteme naturale si seminaturale:
- ecosisteme terestre (alpine, păduri, pajişti, etc.)
- ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare, marine etc.)
 Ecosisteme urbane.
 Ecosisteme rurale.
 Agroecosisteme.
2. MICROBIOLOGIA RESURSELOR NATURALE
 Influenţa factorilor externi asupra dezvoltării microorganismelor: factori fizici, mecanici, chimici,
biologici.
3. CREŞTEREA ANIMALELOR
 Specii şi rase de animale domestice ( însuşiri morfologice şi productive):
- Taurine (Bălţata Românească, Bruna de Maramureş, Bălţata cu negru, Charolaise);
- Ovine ( Ţigaie, Ţurcana, Merinos de Palas, Karakul );
- Porcine ( Duroc,Marele alb, Landrace );
- Cabaline ( Araba, Trăpaşul Romanesc, Pur sânge englez, Ardeneza, Huţul );
- Păsări ( Găini – Cornish, Leghorn, Playmouth Rock; Rate – Pekin, Alergătoare indiană; Curci - Alba de
Olanda; Gâşte – Toulouse; Emden, Frizta danubiana).
 Reproducţia animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări).
- Sisteme şi metode de montă naturală;
- Însămânţări artificiale;
- Fecundaţia;
65
- Gestaţia;
- Fătarea şi asistenţa la fătare.
- Incubaţia pe specii de păsări domestice;
- Factorii care influenţează incubaţia;
- Biotehnologii de reproducţie a animalelor domestice (taurine, ovine);
 Selecţia şi ameliorarea animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări).
- Bazele biologice ale selecţiei;
- Criteriile şi metodele de selecţie ale animalelor domestice;
- Metode de creştere folosite in ameliorarea animalelor domestice.
 Hrănirea animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări).
- Clasificarea nutreţurilor;
- Compoziţia chimică a nutreţurilor;
- Valoarea nutritivă a nutreţurilor;
- Tehnologii de hrănire pe specii şi categorii de animale domestice.
- Organizarea şi tehnica păşunatului (taurine, ovine);
- Necesarul de substanţe nutritive pentru funcţii vitale, reproducţie şi producţie (carne, lapte).
- Tehnica alcătuirii raţiilor furajere.
 Producţiile animalelor domestice
a) Producţia de lapte: (taurine).
- Factorii care influenţează producţia de lapte (individuală, totală, marfa);
- Mulsul manual şi mecanic al vacilor;
b) Producţia de carne: (porcine).
- Factorii care influenţează producţia de carne;
- Controlul producţiei de carne;
- Tehnica sacrificării porcinelor.
c) Producţia de lână: (ovine).
- Factorii care influenţează producţia de lână;
- Însuşirile tehnologice ale lânurilor;
- Defectele lânurilor;
- Tehnologia tunsului; Sortarea şi clasarea lânii.
d) Producţia de ouă: (păsări).
- Factorii care influenţează producţia de ouă;
- Factorii care influenţează calitatea oului de incubaţie.
5. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE
 Aparatul digestiv
- Morfologie, fiziologie şi particularităţi pe specii (monogastrice, poligastrice, păsări);
 Aparatul reproducător
- Aparatul genital mascul ( morfologie, fiziologie, particularităţi pe specii);
- Aparatul genital femel ( morfologie, fiziologie, particularităţi pe specii);
Bibliografie:
1. Buchman A, Bud M - Ecologie şi protecţia mediului, - Ed. Economică , Bucureşti,
manual clasa a X-a; 2000
2. Chiriac E, Dan F - Tehnologia creşterii păsărilor; - E.T.Agr. Bucureşti, 1993
manual clasa a X-a;
3. Coţofan V, Gligor E - Anatomia, fiziologia şi bolile - Ed. Ceres Bucureşti 1983
animalelor domestice manual clasa a
XI-a şi a XII-a;
4. Câmpeanu A, Zăbavă I. - Bazele zootehniei ; manual clasa a - Ed. Ceres Bucureşti 1986
X-a;
5. Dinu I. şi colab. - Tehnologia creşterii suinelor; - E.D.P Bucureşti, 1990
6. Dumitrescu I. şi colab. - Reproducţia animalelor; - E.D.P Bucureşti, 1990
7. Georgescu Gh. şi colab. - Tehnologia creşterii bovinelor; - E.D.P Bucureşti, 1990
8. Georgescu Gh. şi colab. - Tehnologia creşterii cabalinelor; - E.D.P Bucureşti, 1983
9. Georgescu Gh. şi colab. - Tehnologia creşterii animalelor - Ed. Ceres Bucureşti 1989
domestice; manual clasa a XII-a;
10. Lozincă D, ciubotaru L - Igiena şi alimentaţia animalelor - E.T.Agr. Bucureşti, 1992
domestice; manual clasa a X-a;
11. Moisiu M, Scrioşteanu C. - Pregătire de bază în agricultură – - Ed. Oscar Print Bucureşti
practică; manual pentru şcoala 2000
profesională;
12. Popescu Gh, Lungu S. - Tehnologia creşterii animalelor - E.T.Agr. Bucureşti, 1993
domestice; manual clasa a X-a;

66
13. Scrioşteanu C, Patape M. - Pregătire de bază în agricultură – - Ed. Oscar Print Bucureşti
teorie ; manual pentru şcoala 2000
profesională;
14. Vancea I. şi colab. - Tehnologia creşterii păsărilor, - Ed. Ceres Bucureşti 1988
animalelor mici, peştilor, albinelor şi
viermilor de mătase; manual clasa a
XI-a şi a XII-a;
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

PRELUCRAREA LEMNULUI

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

67
AUTORI :
CIULEA ADELA –CRISTINA, prof. grad didactic I , Gr. Şcolar “Ion Vlasiu”, Tg. Mureş.
CONSTANTINESCU GEORGETA, prof. grad didactic I , Grup Şcolar Nr.2, Suceava.
PENTILESCU MARIA, prof. grad didactic II ,Grup Şcolar Nr.2, Suceava.
SCARLAT GABRIELA prof. grad. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
STREZA TINCA, prof. grad didactic I , Grup Şcolar “Ion Vlasiu” ,Tg. Mureş.
A.Notă de prezentare
Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturlor/catedrelor vacante de
specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea
didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care
profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi
competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară
acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi
parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului
tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi
evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient,
programa vizează:
Competenţe specifice
 Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi
metodice pentru disciplinele tehnologice;
 Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare
specifice domeniului de pregătire;
 Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
 Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui
demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;
 Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
 Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
 Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculum în
dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
 Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;
 Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să
dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
 Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.
B.Conţinuturile programei
I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice
11. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în
concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi
comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare
curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de
referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea
obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte
de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.
2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele
tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe
elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
68
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii,
şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă
din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri
de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de
proiectare, modalităţi de corectare şi notare;
Bibliografie:
181. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994;
182. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
183. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară, I.O.,
184. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996;
185. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
186. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
187. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
elevi,
188. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
189. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;
190. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1998;
191. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999;
192. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1994;
193. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000;
194. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2001;
195. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Ghid Editura Prognosis, Bucureşti, 2001;
pentru profesori,
196. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare;
197. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
198. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro
II.Teme de specialitate
1. Compoziţia chimică şi structura macroscopică a lemnului.
 Compoziţie chimică elementară ;
 Compuşi chimici macromoleculari (principali şi secundari) ;
 Caracterele structurii macroscopice a lemnului;
 Caracteristicile fizice ale lemnului.
2. Defectele lemnului şi influenţa lor asupra prelucrabilităţii lemnului.
 Defecte de formă ale trunchiului ;
 Defecte de structură ale lemnului ;
 Noduri ;
 Crăpături ;
 Găuri şi galerii de insecte ;
 Alteraţii şi coloraţii anormale ale lemnului.
3. Proprietăţile lemnului.
 Proprietăţi fizice ale lemnului (densitate, umiditate, umflare şi contragere) ;
 Proprietăţi mecanice ale lemnului (rezistenţa lemnului la următoarele solicitări : tracţiune,
compresiune, încovoiere statică, forfecare) ;
 Proprietăţi tehnologice ale lemnului (uzura, durabilitatea, rezistenţa la smulgerea cuielor şi
şuruburilor).
4. Materiale şi tehnologii de încleiere folosite în industria lemnului.
 Adezivi utilizaţi la asamblarea reperelor prin încleiere, asamblarea ramelor, bordurarea canturilor
panourilor, furniruirea panourilor;
 Dispozitive de asamblat, maşina de aplicat adeziv şi instalaţii de presare (tipuri, construcţie,
funcţionare, norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului).
5. Materiale şi tehnologii de finisare a lemnului.
 Materiale pentru finisarea transparentă şi opacă a mobilei (clasificare, proprietăţi şi domenii de
utilizare) ;
69
 Utilaje şi instalaţii pentru aplicarea materialelor peliculogene prin pulverizare şi turnare (tipuri,
construcţie, funcţionare, norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului).
 Instalaţii de uscare a peliculelor de lacuri şi vopsele (tipuri, construcţie, funcţionare, norme de
protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului).
6. Tehnologia de prelucrare în cherestea a buştenilor de foioase.
 Metode de debitare ;
 Modele de tăiere ;
 Utilaje pentru debitarea buştenilor în cherestea (descriere, funcţionare , norme de protecţia muncii,
PSI şi protecţia mediului).
7. Tehnologia de prelucrare în cherestea a buştenilor de răşinoase.
 Metode de debitare ;
 Modele de tăiere ;
 Gaterul vertical (descriere, funcţionare , norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului).
8. Tehnologia de obţinere a furnirelor.
 Instalaţii de tratare termică a buştenilor şi prismelor ( descriere, parametri regimului de tratare,
norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului) ;
 Derularea buştenilor (descrierea derulorului şi a modului de funcţionare, norme de protecţia
muncii, PSI şi protecţia mediului) ;
 Debitarea prin tăiere plană a furnirelor estetice ( descrierea maşinii de tăiat plan şi a modului de
funcţionare, norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului) ;
 Instalaţii de uscare a furnirelor(clasificarea instalaţiilor şi regimuri de uscare ).
9. Tehnologia de fabricare a placajului şi panelului.
 Descrierea tehnologiei de fabricare a placajului (operaţii şi instalaţii folosite) ;
 Descrierea tehnologiei de fabricare a panelului (operaţii şi instalaţii folosite) .
10. Panouri din aşchii (PAL) şi fibre de lemn (PFL) : definiţie, clasificare, proprietăţi, domenii de utilizare.
11. Uscarea cherestelei.
 Uscarea naturală a cherestelei;
 Uscarea artificială a cherestelei ( tipuri de instalaţii, pregătirea materialului şi instalaţiilor,
conducerea procesului de uscare, defecte de uscare, norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia
mediului).
12. Prelucrarea reperelor pentru mobilă.
 Prelucrarea primară a lemnului:
-debitarea reperelor pentru mobilă;
-debitarea panourilor;
-indicatori economici la debitare;
-maşini-unelte, utilaje şi agregate pentru debitare : ferăstrăul circular pendulă cu acţionare
hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică, agregatul pentru
debitat panouri (descriere, funcţionare, norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului);
- scule pentru debitarea lemnului (pânze circulare şi pânze panglică).
 Prelucrarea finală a lemnului :
-îndreptare –rindeluire ;
-retezare la lungime ;
-cepuire, burghiere, scobire ;
-frezare , strunjire ;
-şlefuire ;
-utilaje şi agregate pentru prelucrare : maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la grosime,
maşina de frezat cu ax vertical, maşina de frezat cu comandă numerică, agregatul de furniruit
panouri pe canturi, maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare (descriere,
funcţionare, norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului);
-scule pentru prelucrarea mecanică (freze, materiale abrazive).
13. Montarea produselor de mobilier.
 Sisteme de montare ;
 Accesorii utilizate la montare (clasificare) ;
 Succesiunea operaţiilor de montare ;
 Scule, unelte, dispozitive de asamblare şi montare.
Bibliografie:
1. Budău, G., Cinematica maşinilor unelte pentru Editura Lux Libris,
prelucrarea lemnului Braşov, 1994
2. Cismaru, I., Mobila artistică Editura Tehnică,
Bucureşti, 1993
3. Cismaru, I., Cismaru. M. Proiectarea şi fabricarea mobilei de artă Editura Dealul Melcilor,
Braşov, 2000
4. Dogaru, V., Aşchierea lemnului şi scule aşchietoare Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1991
5. Ene, N., Tehnologia cherestelei Reprografia Universităţii
70
Braşov, 1993
6. Marinescu, I., Uscarea şi tratarea termică a lemnului Editura Tehnică,
Bucureşti, 1980
7. Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria Editura Tehnică,
lemnului Bucureşti, 1993
8. Mitişor, Al., Istrate, V. Tehnologia fabricării furnirelor, Editura Tehnică,
placajelor şi a plăcilor din fibre de lemn Bucureşti, 1982
9. Pescăruş, P., Studiul lemnului, curs vol. I Universitatea Braşov,
1982
10. Rîmbu, I., Tehnologia prelucrării lemnului, vol. I şi Editura Tehnică,
II Bucureşti, 1983
11. Manualele şcolare de specialitate în vigoare aprobate de M.Ed.C.

71
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POŞTĂ

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

72
-BUCUREŞTI -
2004
AUTORI:

GHEORGHIŢA BOE, prof. grd. I, Colegiul Economic „F.S.Nitti” Timişoara


LUMINIŢA POPESCU, prof. grd. I, Colegiul Economic “Ion Ghica” Târgovişte
DOINIŢA ZAFIU, prof. grd. I, Colegiul Economic “Ion Ghica” Brăila
TANIA MIHAELA SANDU, prof. grd. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
VERONICA GABRIELA CHIREA, prof. grd. I, SNEE Bucureşti
VALENTINA CAPOTĂ, prof. grd. I, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
FLORICA KEMENSKY, prof. grd. I, Colegiul Naţional Economic „Th. Costescu”,
Drobeta Turnu Severin
MIRELA DINESCU, prof. grd. I, Şcoala Superioară Comercială, „Kretzulescu”,
Bucureşti
RODICA MATEI, prof. grd. I, Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Bucureşti
CONSTANTIN ROTARIU, prof. grd. I, Colegiul Economic “F. S. Nitti” Timişoara
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

34. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
35. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
36. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
37. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
38. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
39. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
40. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
41. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
42. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;

73
43. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
44. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

12. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

Bibliografie:

199. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
200. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
201. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
74
I.O.,
202. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
203. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
204. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
205. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
206. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
207. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
208. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
209. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
210. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
211. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
212. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
213. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
214. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
215. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
216. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate

1. ECONOMIA ÎNTREPRINDERII
1. 1. Întreprinderea modernă
 Concept;
 Trăsături;
 Clasificare.
1. 2. Mediul extern al întreprinderii
 Relaţia cu clienţii;
 Relaţia cu băncile;
 Relaţia cu instituţiile administrative;
 Relaţia cu furnizorii;
 Concurenţa.
1. 3. Funcţiunile întreprinderii moderne
 Funcţiunea de cercetare – dezvoltare : activităţi, sarcini, atribuţii ;
 Funcţiunea de producţie : activităţi, sarcini, atribuţii ;
 Funcţiunea comercială : activităţi, sarcini, atribuţii ;
 Funcţiunea de marketing : activităţi, sarcini, atribuţii ;
 Funcţiunea financiar – contabilă : activităţi, sarcini, atribuţii ;
 Funcţiunea de personal : activităţi, sarcini, atribuţii.
1. 4. Organizarea structurală a întreprinderii
 Conceptul de structură organizatorică;
75
 Elementele de bază ale structurii organizatorice ;
 Structura funcţională şi componentele sale: postul – concept, trăsături; funcţia –
concept, trăsături; compartimentul de muncă – tipuri; nivelul ierarhic – concept,
piramidă ierarhică; pondere ierarhică – concept, mărime; relaţiile organizatorice;
 Structura operaţională de producţie, concepţie şi componentele sale: definiţie,
concept; compartimente; definirea conceptelor: secţia de producţie, secţia de bază,
secţia auxiliară, secţia deservire, atelier, loc de muncă;
 Instrumente de formalizare a structurii organizatorice : organigrama ; fişa postului .
1. 5. Resurse umane
 Categorii de personal – structura personalului unei întreprinderi;
 Drepturi şi obligaţii ale personalului – clauzele contractului de muncă ;
 Selecţia personalului;
 Promovarea personalului: concept; criterii; modalităţi de promovare; formarea
personalului; principii de evaluare a personalului; cointeresarea personalului –
concept.
1.6. Procese economice
 aprovizionarea şi pregătirea mărfurilor;
 depozitarea;
 producţia de mărfuri şi servicii;
 comercializarea.

2. CONTABILITATE
2. 1. Teorie contabilă şi metodă în contabilitate
 Cadrul conceptual al contabilităţii (obiectul şi metoda contabilităţii);
 Principii şi reguli contabile. Tratamente contabile;
 Contul şi planul de conturi;
 Evaluarea şi calculaţia în contabilitate;
 Balanţa de verificare;
 Situaţii financiare.
2. 2. Contabilitatea curentă a întreprinderii
 Contabilitatea capitalurilor proprii;
 Contabilitatea activelor imobilizate;
 Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie;
 Contabilitatea decontărilor cu terţii;
 Contabilitatea trezoreriei;
 Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor.
2. 3. Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar. Întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare
 Delimitări privind lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar;
 Inventarierea activelor şi datoriilor;
 Calculul şi distribuirea rezultatului contabil;
 Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare;
 Calculul şi analiza principalilor indicatori economico – financiari.
3. FINANŢE
3.1. Sfera finanţelor publice
 Conceptul de finanţe publice;
 Funcţia de repartiţie;
 Funcţia de control.
3.2. Bugetul de stat
 Concept;
 Tipuri.
3.3. Impozitele directe în România
 Impozitul pe profit;
 Impozitul pe salarii;
76
 Impozitul pe dividende;
 Impozitul pe venitul global;
 Dubla impunere a veniturilor.
3.4. Impozite indirecte în România
 Taxa pe valoarea adăugată;
 Taxele vamale;
 Accizele;
 Monopolurile fiscale;
 Taxele de timbru şi de înregistrare.
3.5. Evaziune fiscală
 Evaziune fiscală licită;
 Evaziune fiscală ilicită.
3.6. Sistemul cheltuielilor publice
 Factorii care influenţează nivelul cheltuielilor publice;
 Clasificarea cheltuielilor publice;
 Caracterizarea cheltuielilor publice.

Bibliografie:

1. Apostol, D.C., Economia intreprinderii şi Editura Didactică şi Pedagogică,


Ionescu, S.C., elemente de legislaţie – clasa a XI- Bucureşti, 2002
a,
2. Bozgan, V., Sârbu, Economia intreprinderii şi Ed. Economică Preuniversitaria,
A., elemente de legislaţie – clasa a XI- Bucureşti, 2001
a,
3. Capotă, V., Hangan, Finanţe – clasa a XII-a, Ed. Niculescu ABC, Bucureşti,
D., Lixandru, F., 2002
4. Călin, O., Ristea, Bazele contabilităţii, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002
M.,
5. Cojocea, A., Contabilitate – clasa a XII-a, Ed. Economică Preuniversitaria,
Sălceanu, Al., Bucureşti, 2002
6. Dan, V., Isaic- Economia întreprinderii – clasa a Ed. All Educaţional, Bucureşti,
Maniu, R., Mitran, X-a, 2002
D.,
7. Feleaga, N., Malciu, Contabilitate – clasa a X-a, Ed. Economică Preuniversitaria,
L., Bunea, S., Bucureşti, 2001
Candea, E.,
8. Gavrilă, T., Lefter, Managementul firmei, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
V.,
9. Ghiţă, M., Mareş, Finanţe – clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
V., Bucureşti, 2002
10. Isai, V., Negoescu, Contabilitate – clasa a X-a, Ed. All Educational, Bucureşti,
G., 2002
11. Isai, V., Contabilitate – clasa a XI-a, Ed. All Educational, Bucureşti,
2002
12. Isai, V., Contabilitate – clasa a XII-a, Ed. All Educational, Bucureşti,
2002
13. Lefter, V., Chivu, I., Economia întreprinderii – clasa a Ed. Economică Preuniversitaria,
X-a, Bucureşti, 2001
14. Matei, A., Poenariu, Contabilitate – clasa a XI-a, Ed. Tribuna Sibiului, Sibiu,
N., 2002
15. Matei, A., Poenariu, Contabilitate, Specializarea Turism Ed. Tribuna Sibiului, Sibiu,
N., şi alimentaţie publică– clasa a XII- 2002
a
77
16. Moşteanu, T., Finanţe – clasa a XII-a, Ed. Economică Preuniversitaria,
Iftemie, E., Bucureşti, 2001
Moşteanu, R.,
17. Nicolescu,O., Management, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
Verboncu, I.,
18. Popan, M., Contabilitate – clasa a X-a, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001
19. Ristea, M., Dumitru, Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2003
C.,
20. Ristea, M., Dima, Contabilitatea societăţilor Ed.Universitară, Bucureşti, 2003
M., comerciale,
21. Ristea, M., Panciu, Contabilitate – clasa a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
C., Ionescu, R., Bucureşti, 2002
Dinescu, M.,
22. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Editura Oscar Print, Bucureşti,
(coordonator) Servicii- manual pentru clasa a X- 2001
a,
23. Tanţău, A., Management strategic, Editura ASE, Bucureşti, 2003
24. Văcărel, I. Finanţe publice, EDP, Bucureşti, 1999
(coordonator),
25. Vuţă, M., Finanţe – clasa a XII-a, Ed. All Educational, Bucureşti,
Braşoveanu, I., 2002
26. *** Reglementări contabile pentru Ed. Economică, Bucureşti, 2001
agenţii economici,
27. *** Ghid practic de aplicare a Ed. Economică, Bucureşti, 2001
Standardelor Internaţionale de
Contabilitate,
28. *** Raportul anual privind proiectul Legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice,
www.guv.ro
29. *** Legea finanţelor publice nr. 500/2002, M.O. nr. 597/13 august 2002
30. *** Ordinul M.F.P. nr.306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
simplificate, armonizate cu directivele europene, M.O.nr.279/25.04.2002

78
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

COMERŢ

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -

79
2004

80
AUTORI:
VALERIA CHIOREAN, prof. grd. I, Colegiul Economic „Transilvania” Târgu Mureş
CAMELIA SUZANA ILIE, prof. grd. I, Colegiul Economic “Ion Ghica” Târgovişte
GABRIELA IORDACHE, prof. grd. I, Colegiul Economic “A. D. Xenopol” Bucureşti
IOLANDA MAGDALENA NEGOIŢĂ, prof. grd. I, Colegiul Economic Buzău
TANIA MIHAELA SANDU, prof. grd. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
VERONICA GABRIELA CHIREA, prof. grd. I, SNEE Bucureşti
VALENTINA CAPOTĂ, prof. grd. I, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
MARINA SÂRBU, prof. grd. I, Gr. Şcolar Economic nr. 5, Bucureşti
RODICA ILIESCU, prof. grd. I, Gr. Şcolar Economic “Iulian Pop”, Cluj Napoca
A. Nota de prezentare
Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor
vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru
învăţământul tehnologic solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de
învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului
didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice
1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de
specialitate
şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de
învăţare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
7. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină
nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel
încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

81
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

12. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

Bibliografie:
1. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,
1994;
2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
3. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
4. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
5. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
6. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
82
7. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
8. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
9. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
10. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
11. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
12. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
13. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
14. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
15. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
16. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
17. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
18. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro
II. Teme de specialitate
1. MARKETING
1. 1. Marketingul în activitatea de piaţă a inteprinderii 
 Mediul de marketing al interprinderii;
 Conţinutul mediului intern şi al mediului extern;
 Relaţiile întreprinderii cu mediul extern;
 Piaţa – componentă esenţială a mediului extern;
 Piaţa înteprinderii: conţinut, sferă, dimensiuni, factori de influenţă, dinamică şi profil.
1. 2. Coordonatele politicii de marketing
 Conţinutul, rolul şi condiţiile formulării politicii de marketing;
 Definirea conceptelor de politică, strategie şi tactică de marketing;
 Strategia de piaţă – nucleul politicii de marketing: tipologia strategiei de piaţă,
fundamentarea strategiilor de piaţă;
 Marketingul – mix –instrument de promovare a politicii de marketing.
1. 3. Politica de produs
 Produsul în optica de marketing;
 Ciclul de viaţă al produsului;
 Strategii în politica de produs.
1.4. Politica de preţ 
 Obiectivele politicii de preţ;
 Strategii de preţ;
 Factorii de influenţă ai nivelului preţurilor.
1. 5. Politica de distribuţie 
 Conţinutul şi rolul distribuţiei;
 Canale de distribuţie;
 Strategii de distribuţie.
1. 6. Politica de promovare 

83
 Rolul promovării în marketing;
 Forme de promovare a produselor: publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile
publice; forţele de vânzare;
 Strategii promoţionale.
2. ECONOMIA COMERŢULUI
2. 1. Piaţa bunurilor şi serviciilor
 Conţinutul şi structura pieţei bunurilor si serviciilor;
 Principalele categorii de parteneri prezenţi în cadrul pieţei bunurilor şi serviciilor;
 Globalizarea şi mondializarea pieţei.
2. 2. Cererea de mărfuri 
 Conţinutul cererii de mărfuri;
 Formele de manifestare a cererii de mărfuri;
 Factorii care influenţează cererea de mărfuri.
2. 3. Oferta de mărfuri 
 Conţinutul ofertei de mărfuri;
 Structura şi caracteristicile ofertei de mărfuri, tendinţe privind evoluţia acesteia;
 Înnoirea produselor şi diversificarea ofertei de mărfuri.
2. 4. Relaţiile comerţului cu producătorii 
 Conţinutul relaţiilor comerţului cu producătorii;
 Formele relaţiilor comerţului cu producătorii;
 Reglementări juridice.
2. 5. Relaţiile comerţului cu consumatorii 
 Locul şi conţinutul relaţiilor comerţului cu consumatorii.
2. 6. Protecţia consumatorilor 
 Conceptele de consumatori şi protecţia consumatorilor;
 Problematica drepturilor consumatorilor;
 Organizarea procesului de protecţie a consumatorilor.
2. 7. Comerţul cu ridicata
 Conţinutul, rolul şi funcţiile comerţului cu ridicata;
 Tendinţe în evoluţia comerţului cu ridicata.
2. 8. Comerţul cu amănuntul
 Conţinutul, rolul şi funcţiile comerţului cu amănuntul;
 Tipologia comerţului cu amănuntul: sectorizarea activităţii comerciale cu amănuntul,
structurarea formelor de vânzare utilizate în comerţul cu amănuntul;
 Tendinţe în evoluţia comerţului cu amănuntul.
2.9. Circulaţia mărfurilor
 Aprovizionarea cu mărfuri în comerţ: stabilirea sortimentului de mărfuri în magazine,
selectarea furnizorilor, recepţia mărfurilor;
 Organizarea activităţii comerciale (magazine, unităţi de alimentaţie publică, depozite de
mărfuri).
2.10. Eficienţa activităţii comerciale 
 Conţinutul eficienţei activităţii comerciale;
 Cheltuieli de circulaţie în comerţ;
 Rentabilitatea activitaţii comerciale.
2.11. Înteprinderea comercială:
 Conceptul de înteprindere comercială;
 Relaţiile întreprinderii cu mediul;
 Resursele întreprinderii;
 Organizarea structurală a întreprinderii comerciale;
 Managementul întreprinderii comerciale: principiile şi funcţiile managementului în
comerţ; sisteme, metode şi tehnici de management cu aplicare în comerţ; strategii
manageriale în comerţ.

3. MERCEOLOGIE (STUDIUL CALITATII PRODUSELOR SI SERVICIILOR)


84
3.1 Noţiuni generale despre mărfuri 
 Proprietăţile generale ale mărfurilor;
 Calitatea produselor – concept şi dezvoltare;
 Metode de conservare şi păstrare;
 Compoziţia chimică şi valoarea alimentară a produselor.
3.2. Caracterizarea merceologică a principalelor grupe de produse alimentare:
sortiment, caracteristici de calitate, verificarea calităţii:
 Produse de morărit si panificaţie;
 Produse zaharoase;
 Carne şi produse din carne;
 Lapte şi produse din lapte;
 Peşte şi produse din peşte.
3.3. Caracterizarea merceologică a principalelor grupe de produse nealimentare:
sortiment, caracteristici de calitate, verificarea calităţii :
 Mărfuri textile;
 Mărfuri din piele şi înlocuitori;
 Mărfuri cosmetice;
 Mărfuri din sticlă;
 Mărfuri ceramice;
 Mărfuri electrocasnice.

Bibliografie:

1. Anghel, L., Florescu, Aplicaţii în marketing, Editura Expert, Bucuresti, 1999


C., Zaharia R.,
2 Anghel, L.D., Dăneţiu, Marketing – clasa a XI-a, Editura All Educational, Bucureşti,
T., Şerbănică, D., 2002
Zaharia, R.,
2 Anghel, L.D., Dăneţiu, Marketing – clasa a XII-a, Editura All Educational, Bucureşti,
T., Şerbănică, D., 2002
Zaharia, R.,
4 Balaure, V., Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, ediţia a
(coordonator) II-a 2002
5 Catoiu, I., Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2002 
(coordonator)
6 Danciu, V., Marketing – clasa a XI-a, Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
7 Danciu, V., Zaharia, Marketing – clasa a XII-a, Editura Economică
R.M., Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
8 Dima, D. , Pamfilie, R., Mărfurile alimentare în Editura Economică, Bucuresti,
Procopie R., comerţul internaţional, 2001
9 Drăgulănescu, N., Studiul calităţii produselor Editura Niculescu ABC, Bucureşti,
şi serviciilor – clasa a X-a, 2002
10 Kotler, Ph., Managementul Editura Teora, Bucureşti, 1997
marketingului,
11 Mateiciuc, C., Marketing – Economic – Editura Sigma, Bucureşti, 2002
Singureanu, N., clasa a XII-a,
12 Mercioiu, V., Management comercial, Editura Economica, Bucureşti
(coordonator) 1998
13 Minciu, R., Ioncica, M., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti,1997
Stanciulescu, G.
14 Olaru, M., Schileru, I. Fundamentele ştiintei Editura Eficient, Bucureşti, 1999
Pamfilie R. mărfurilor,
15 Olaru, M., Isaic-Maniu, Studiul calităţii produselor Editura Economică
85
Al., Purcarea, A., şi serviciilor – clasa a X-a, Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
16 Olaru, M., Studiul calităţii produselor Editura Economică
(coordonator) şi serviciilor – clasa a XI- Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
a,
17 Olaru, M., Negrea, M., Studiul calităţii produselor Editura Economică
ş.a., şi serviciilor – clasa a XII- Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
a,
18 Pamfilie, R., Merceologia si expertiza Editura Oscar Print,
mărfurilor alimentare de Bucuresti,1996
import-export,
19 Patriche, D., Elemente de economia Editura Sylvy, Bucuresti 2001
comerţului,
20 Patriche, D., Economie comercială, Editura Economica, Bucureşti,
(coordonator) 1998
21 Patriche, D., Bazele comerţului, Editura Economica, Bucureşti ,
(coordonator) 1998
22 Patriche, D., Tratat de economia Editura Eficient, Bucuresti,1998
comerţului,
23 Petre, T., Studiul calităţii produselor Editura Niculescu ABC, Bucureşti,
şi serviciilor – clasa a X-a, 2002
24 Petre, T., Iordache, G., Studiul calităţii produselor Editura Niculescu ABC, Bucureşti,
şi serviciilor – clasa a XI- 2002
a,
25 Petre, T., Iordache, G., Studiul calităţii produselor Editura Niculescu ABC, Bucureşti,
şi serviciilor – clasa a XII- 2002
a,
26 Petre, T., Iordache, G., Marketing – clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti,
Georgescu, J.D., 2002
27 Pop, N.Al., Marketing – clasa a XI-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2002
28 Pop, N.Al., Marketing – clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2002
29 Redeş, A., Petrescu,V., Merceologie industrială, Editura Eficient, Bucureşti, 1999
Răducanu, I., Pleşea,
D.,
30 Singureanu, N., Studiul calităţii produselor Editura Sigma, Bucureşti, 2002
Mateiciuc, C., şi serviciilor economice,
31 Stanciu, I., Olaru, M., Bazele merceologiei, Editura Unirea, Bucureşti, 1999
32 Stanciu, I., Calitologia – Ştiinţa Editura Oscar Print, Bucureşti
calităţii mărfurilor, 2001

86
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

DREPT
- PROFESORI -

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

87
AUTORI:
FLOREA VELEA, prof. grd. I, Colegiul Economic “Gheorghe Chiţu” Craiova;
ALICE CEGĂ, prof. grd. def., Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Bucureşti;
TANIA MIHAELA SANDU, prof. grd. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
VERONICA GABRIELA CHIREA, prof. grd. I, SNEE;
VALENTINA CAPOTĂ, prof. grd. I, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

A. Nota de prezentare
Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de
specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în activitatea
didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care
profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi
competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară
acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi
parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului
tehnologic. Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi
evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient,
programa vizează:

Competenţe specifice

1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi


metodice pentru disciplinele tehnologice;
1 2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice
domeniului de pregătire;
2 3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
3 4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers
didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;
4 5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
5 6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor
vizate;
6 7. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în
dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
7 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
8 9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;
9 10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte
structuri operatorii, afective şi atitudinale;
10 11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice


1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele tehnologice în
concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi
comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare
curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective cadru, obiective de
referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea
obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte
de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.
2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele tehnologice. Strategii
şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe
elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;

88
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii,
şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă
din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri
de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de
proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

Bibliografie:
1. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational, 1994;

2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică


Bucureşti, 1998;

3. Cerghit, I., Neacşu, I., Negret, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
I., Pânişoară, I.O.,

4. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;


personalizat,
5. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
6. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
7. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
elevi,
8. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
9. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;

10. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică


Bucureşti, 1998;

11. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti, 1999;

12. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică


Bucureşti, 1994;

13. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000;

14. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică


Bucureşti, 2001;

15. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis, Bucureşti,


Ghid pentru profesori, 2001;
16. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în vigoare;

17. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;


18. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro

II. Teme de specialitate


1. DREPT CONSTITUŢIONAL
1 1.1. Supremaţia Constituţiei
1 • concept; fundamentare ştinţifică; consecinţe juridice; garanţii.
2 1.2. Controlul constituţionalităţii legilor
89
1 • concept; forme de control; autorităţi competente.
3 1.3. Curtea Constituţională a României
1 • organizare; funcţionare; competenţă; acte.
4 1.4. Drepturile fundamentale ale cetăţenilor
1 • concept; clasificări; garanţii; restrâgeri.
5 1.5. Îndatoririle fundamentale
1 • concept; îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor României.
6 1.6. Avocatul Poporului
7 1.7. Parlamentul. Funcţii
1 • funcţionarea parlamentului (mandatul, sesiunea, sistemul de vot);
2 • incompatibilităţi şi imunităţi.
8 1.8. Mandatul parlamentar
9 1.9. Legea, ca act juridic al Parlamentului
1 • definiţie;
2 • clasificare (legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare);
3 • elaborarea, promulgarea şi publicarea legilor;
4 • aprobarea legii prin referendum;
5 • deosebirile dintre Constituţie şi legi.
10 2. DREPT ADMINISTRATIV
11 2.1. Dreptul aplicabil administraţiei publice
1 • obiectele dreptului administrativ;
2 • izvoarele, normele şi raporturile dreptului administrativ.
12 2.2. Organizarea administraţiei publice
1 • Preşedintele României;
2 • guvernul şi administraţia centrală;
3 • administraţia publică locală.
13 2.3. Funcţia publică
1 • constituţionalitatea şi legalitatea funcţiei publice în România;
2 • recrutarea şi încadrarea funcţionarilor publici;
3 • dreptul la carieră şi răspunderea funcţionarilor.
14 2.4. Activitatea autorităţilor administraţiei publice
1 • definiţia şi trăsăturile actului administrativ;
2 • regimul juridic aplicabil actului administrativ.
15 2.5. Răspunderea în dreptul administrativ
1 • răspunderea administrativ-contravenţională.
16 2.6. Contenciosul administrativ
1 • condiţiile acţiunii directe în contenciosul administrativ;
2 • acte exceptate de la controlul instanţelor de contencios administrativ.
17 3. DREPT CIVIL
18 3.1. Raportul juridic civil
1 • definiţie;
2 • părţile raportului juridic civil;
3 • conţinut;
4 • obligaţia civilă.
19 3.2. Bunurile şi clasificarea lor
20 3.3. Actul juridic civil
1 • definiţie;
2 • categorii de acte juridice civile;
3 • condiţiile actului juridic civil;
4 • efecte;
5 • nulitatea actului juridic civil.
21 3.4. Patrimoniul şi funcţiile lui
1 • noţiune, caractere juridice, funcţii.
22 3.5. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale
1 • noţiune, caractere;
2 • felurile proprietăţii în raport de titular (domeniul public şi domeniul privat).
23 3.6. Modurile de dobândire a drepturilor reale
1 • legea;
2 • tradiţiunea, ocupaţiunea, accesiunea;
3 • uzucapiunea.
24 3.7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate:
1 • dreptul de uzufruct;
2 • dreptul de uz;
3 • servituţi;
4 • dreptul de superficie.
25 3.8. Contractul ca izvor de obligaţii
1 • definiţie, clasificare, încheiere, efecte.
90
26 3.9. Faptul juridic ilicit şi licit, ca izvor de obligaţii
1 • răspunderea civilă delictuală (natura juridică, funcţii);
2 • răspunderea civilă contractuală;
3 • răspunderea pentru fapta proprie (condiţiile generale ale răspunderii: prejudiciul, fapta ilicită,
raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia, existenţa capacităţii delictuale a
celui ce a săvârşit fapta ilicită);
4 • răspunderea pentru fapta altei persoane (răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori;
răspunderea institutorului pentru faptele elevilor şi a meşteşugarilor pentru faptele ucenicilor;
răspunderea comitenţilor pentru faptele prepuşilor).
27 3.10. Contracte speciale, vânzarea, donaţia, locaţiunea, antrepriza, mandatul, societatea civilă.
4. DREPT PENAL
4.1. Noţiuni generale
1 • dreptul penal ca ramură de drept: noţiunea, obiectul, caracterul;
2 • raportul juridic penal: noţiune, importanţă, structură, particularităţi;
3 • izvoarele dreptului penal.
28 4.2. Legea penală şi limitele aplicării sale
1 • legea penală, noţiunea şi categoriile de legi penale;
2 • aplicarea legii penale în spaţiu: problemele aplicării legii penale în raport cu faptele săvârşite pe
teritoriul ţării; aplicarea legii penale în raport cu faptele săvârşite în afara teritoriului ţării;
3 • aplicarea legii penale în timp: problemele şi principiile aplicării legii penale în timp; principiile
activităţii şi neretroactivităţii legii penale; retroactivitatea şi ultraactivitatea legii penale; aplicarea
legii penale în situaţii tranzitorii; aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor
definitive.
29 4.3. Noţiunea de infracţiune
1 • trăsăturile esenţiale ale infracţiunii: pericolul social, vinovăţia, prevederea în legea penală.
30 4.4. Conţinutul infracţiunii
1 • aspecte generale: noţiune şi importanţă, structură, clasificare;
2 • conţinutul constitutiv al infracţiunii: noţiuni preliminare, latură obiectivă, latură subiectivă;
3 • condiţii privind obiectul, subiecţii, locul şi timpul săvârşirii acţiunii.
31 4.5. Formele şi modalităţile infracţiunii
1 • formele infracţiunii: aspecte generale, acte preparatorii, tentativa, infracţiunea fapt consumat,
infracţiunea fapt epuizat.
32 4.6. Săvârşirea infracţiunii de mai multe persoane
1 • generalităţi privind pluralitatea de infractori: noţiune şi caracterizare, forme;
2 • participaţia penală: generalităţi, participaţia propriu-zisă (perfectă) şi participaţia improprie
(imperfectă).
33 4.7. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
1 • pluralitatea de infracţiuni: generalităţi privind pluralitatea de infracţiuni, concursul de infracţiuni,
recidiva, pluralitatea intermediară.
34 4.8. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei
1 • cauzele generale care exclud vinovăţia persoanei în săvârşirea unei fapte prevăzute de legea
penală: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică şi constrângerea morală, cazul
fortuit, iresponsabilitate, beţia, minoritatea făptuitorului, eroarea, fapta prevăzută de legea penală
care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.
35 4.9. Sancţiunile în dreptul penal
1 • generalităţi privind sancţiunile în dreptul penal: particularităţile sancţiunilor în dreptul penal,
cadrul sancţiunilor în dreptul penal (pedepse, măsuri de siguranţă, măsuri educative);
2 • generalităţi asupra pedepselor: noţiunea şi caracterul pedepsei, scopul şi funcţiile pedepsei,
categorii de pesepse;
3 • pedepsele şi principiile executării acestora: detenţiunea pe viaţă, închisoarea şi amenda ca
pedepse principale, pedepsele complementare şi pedepsele accesorii.
36 4.10. Răspunderea penală
1 • generalităţi privind răspunderea penală ca instituţie: noţiune şi caracterizare;
2 • generalităţi privind individualizarea pedepselor: noţiune, forme şi modalităţi, mijloace de
individualizare;
3 • individualizarea legală a pedepselor: aspecte generale, individualizarea legală propriu-zisă,
stabilirea cadrului şi mijloacelor de realizare a celorlalte forme de individualizare;
4 • individualizarea judiciară a pedepselor: criteriile generale de individualizare, circumstanţele
atenuante, circumstanţele agravante, aplicarea sancţiunilor faţă de infractorii minori: măsurile
educative (mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare, internarea
într-un institut medical educativ);
5 • cauzele care înlătură răspunderea penală: amnistia, lipsa plângerii prealabile, împăcarea părţilor;
6 • cauzele care înlătură executarea pedepselor: graţierea.
5. DREPTUL MUNCII ŞI SECURITĂŢII SOCIALE
37 5.1. Obiectul, definiţia şi caracterizarea dreptului muncii
38 5.2. Izvoarele dreptului muncii
1 • categorii de izvoare ale dreptului muncii; specific.
91
39 5.3. Raportul juridic de muncă
1 • subiectele, conţinutul, obiectul raportului juridic de muncă.
40 5.4. Dreptul individual al muncii
1 • contractul de muncă: părţile contractului de muncă, condiţii de valabilitate;
2 • forma şi conţinutul contractului de muncă;
3 • nulitatea, suspendarea, delegarea, detaşarea, transferul, încetarea contractului de muncă.
41 5.5. Timpul de lucru şi timpul de odihnă
1 • noţiunea de timp de lucru; durata zilei de muncă; munca suplimentară;
2 • noţiunea şi formele timpului de odihnă; concediul de odihnă; alte categorii de concediu.
42 5.6. Răspunderea materială şi obligaţii de restituire
1 • noţiune, trăsături specifice;
2 • condiţii;
3 • formele răspunderii materiale;
4 • procedura de stabilire şi recuperare a despăgubirilor în cazul răspunderii materiale.
6. DREPT COMERCIAL
43 6.1. Introducere în dreptul comercial
1 • noţiunea şi obiectul dreptului comercial;
2 • izvoarele dreptului comercial.
44 6.2. Faptele de comerţ
1 • noţiunea şi caracteristicile faptelor de comerţ;
2 • clasificarea faptelor de comerţ;
3 • fapte de comerţ obiective;
4 • fapte de comerţ subiective;
5 • fapte de comerţ unilaterale.
45 6.3. Comercianţii – reguli generale
1 • calitatea de comerciant;
2 • capacitatea cerută pentru a fi comerciant;
3 • obligaţiile profesionale ale comercianţilor;
4 • fondul de comerţ.
46 6.4. Societăţi comerciale
1 • reguli generale privind societăţile comerciale: noţiunea de societate comercială, elemente
specifice; clasificarea societăţilor comerciale; constituirea societăţilor comerciale (acte
constitutive, condiţii de validitate); modificarea actelor constitutive; dizolvarea şi lichidarea
societăţilor comerciale;
2 • reguli speciale privind diferitele forme de societate: societatea pe acţiuni (noţiune, constituire,
regimul acţiunilor, bilanţ, beneficii, rezerve, dizolvare şi lichidare); societatea cu răspundere
limitată (noţiune, constituire, funcţionare, dizolvare şi lichidare).
47 6.5. Obligaţiunile comerciale
1 • contractele comerciale: vânzare-cumpărare; mandat; comision; gaj; locaţiunea.
Bibliografie:
1. Apostol, D.C., Drept şi legislaţie – manual pentru Editura Didactică şi Pedagogică,
clasa a X-a, Bucureşti, 2002;

2. Apostol, D.C., Economia întreprinderii şi Editura Didactică şi Pedagogică,


Ionescu, S.C., elemente de legislaţie – manual Bucureşti, 2002;
pentru clasa a XI-a,

3. Athanasiu, A., Muncitorul şi legea, Editura Oscar Print, Bucureşti,


Moarcăş, C.A., 1999;
4. Beleiu, Gh., Nicole, Drept civil român, Editura Universul Juridic, 2002;
M., Truşcă, P.,
5. Beligrădeanu, Ş., Legislaţia muncii comentată, Editura Lumina Lex, 1999-2002;

6. Bîrsan, C., Drept civil. Drepturi reale, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;

Bozgan, V., Sârbu, Economia întreprinderii şi Editura Economică


1 7. A., elemente de legislaţie – manual Preuniversitaria, Bucureşti, 2001;
pentru clasa a XI-a,

Bulai, C., Manual de drept penal, partea Editura All, Bucureşti, 1997;
1 8. generală,

Căpăţână, O., Instituţii ale noului drept Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1 9. comercial. Societăţile comerciale, 1991;
92
Cărpenaru, S., Drept comercial român, ediţia a Editura All Beck, Bucureşti, 2002;
1 10. IV-a,

Deak, F., Tratat de drept civil, Contracte Editura Universul Juridic,


1 11. speciale, Bucureşti, 2002;

Duşcă, A.I., Ţenea, Drept şi legislaţie – manual pentru Editura Oscar Print, Bucureşti,
1 12. A.L., clasa a X-a, 2001;

Filipescu, I., Drept civil, Dreptul de proprietate Editura Actami, Bucureşti, 2000;
1 13. şi alte drepturi reale,

Ghimpu, S., Ţiclea, Dreptul muncii, Editura All Beck, Bucureşti, 2000;
1 14. A.,

Iorgovan, A., Tratat de drept administrativ, vol.I Editura All Beck, colecţia Curs
1 15. şi II., ediţia a III-a restructurată, universitar, Bucureşti, 2001 (vol.I)
revăzută şi adăugită, şi 2002 (vol.II);

Matei, L., Popescu, Instituţiile administraţiei publice – Editura Economică


1 16. I., Dincă, D., manual pentru clasa a XII-a, Preuniversitaria, Bucureşti, 2001;

Mitrache, C., Drept penal român, Casa de editură şi presă Şansa,


1 17. Mitrache, C., Bucureşti, 2002;

Mladen, C., Drept şi legislaţie – manual pentru Editura Economică


1 18. clasa a X-a, Preuniversitaria, Bucureşti, 2001;

Muraru, I., Drept constituţional şi instituţii Editura Lumina Lex, Bucureşti,


1 19. Tănăsescu, S., politice, ediţia a IX-a revăzută şi 2001;
adăugită,

Stătescu, C., Bîrsan, Teoria generală a Editura All Beck, Bucureşti, 2002;
1 20. C., obligaţiilor,
Toader, C., Ciobanu, Drept şi legislaţie – manual pentru Editura All Educaţional, Bucureşti,
1 21. A., Răducanu, A., clasa a X-a, 2002;

Ţaina, C., Drept şi legislaţie – manual pentru Editura Economică


1 22. clasa a X-a, Preuniversitaria, Bucureşti, 2001;

Vida, I., Puterea executivă şi administraţia Editura Regia Autonomă


1 23. publică, “Monitorul Oficial”, Bucureşti,
1994;

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
1 24.

93
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -
2004

94
AUTORI:

CONSTANŢA BRUMAR, prof. grd. I, Colegiul Economic „Viilor” Bucureşti;


LIA LUNGU, prof. grd. I, Colegiul Economic „Carol I” Constanţa;
ŞTEFANIA MIHAI, prof. grd I, Colegiul Economic „A.D. Xenopol” Bucureşti;
VICTORIA POPA, prof. grd I, Colegiul Economic „D. Pop Marţian” Alba Iulia;
RODICA MATEI, prof. grd. I, Colegiul Economic Virgil Madgearu Ploieşti;
SORIN POPA, prof. grd. I , Gr. Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii
Călimăneşti;
TANIA MIHAELA SANDU, prof. grd. I, Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
VERONICA GABRIELA CHIREA, prof. grd. I, SNEE;
VALENTINA CAPOTĂ, prof. grd. I, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
GHEORGHE LAZĂR, prof. grd. I , Gr. Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii
Călimăneşti;
RODICA COSTACHE, prof. grd. I , Gr. Şcolar „Voievodul Gelu”, Zalău

95
A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate


şi
metodice pentru disciplinele tehnologice;
12. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de
învăţare specifice domeniului de pregătire;
13. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
14. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
15. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
16. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competenţelor vizate;
17. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină
nouă;
18. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
19. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
20. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel
încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
21. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

96
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

13. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

Bibliografie:

1. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
3. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
4. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
5. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
97
Iaşi, 2000;
6. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
7. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
8. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
9. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
10. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
11. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
12. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
13. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
14. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
15. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
16. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
17. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
18. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro
II. Teme de specialitate
Tehnologia unităţilor de alimentaţie
1.1. Alimentaţia şi sănătatea
 alimentele şi componentele chimice ale acestora: noţiunea de aliment; compoziţia
chimică a alimentelor (protidele, lipidele, glucidele, vitaminele, substanţele
minerale, apa, alcaloizii, pigmenţii, uleiurile eterice, enzimele); valoare calorică;
valoare nutritivă
( VN10 );
 digestie, absorbţie şi metabolism: alimentaţia normală, dezechilibre alimentare;
 alimentaţia dietetică: diete, regimuri dietetice.
1.2. Materii prime şi auxiliare folosite în producţia culinară şi cofetărie-patiserie
 grupele de alimente: cereale şi produse cerealiere, legume, fructe, carne şi produse
din carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, zahăr, grăsimi alimentare (clasificare;
compoziţie chimică; valoare nutritivă, avantaje şi dezavantaje nutriţionale; condiţii
de calitate; condiţii de păstrare);
 materii auxiliare: condimente, stimulente, afânători, aditivi alimentari (clasificare şi
rol).
1.3. Prelucrarea alimentelor
 metode de prelucrare primară şi termică a alimentelor;
 influenţa prelucrărilor asupra valorii nutritive.
 bazele microbiologice ale păstrării şi conservării produselor alimentare; metode
bazate pe: principiul biozei, principiul anabiozei, principiul cenobiozei, principiul
abiozei.
1.4. Activitatea de producţie
 Semipreparate: sosuri, aspicuri, esenţe, umpluturi;

98
 grupe de preparate: salate, gustări şi antreuri, garnituri, preparate culinare lichide,
preparate de bază din meniu (din legume, din carne de măcelărie, pasăre, peşte,
subproduse şi legume, din carne tocată), fripturi, dulciuri de bucătărie, produse de
patiserie (din aluat fraged, opărit, dospit, franţuzesc şi din foi de plăcintă), prăjituri,
torturi;
 caracterizarea grupelor;
 rol în alimentaţie;
 clasificare şi sortiment;
 tehnologii generale;
 condiţii de calitate;
 transformări în timpul prelucrărilor.
1.5. Igiena în activitatea de producţie
 igienizare: tipuri, echipamente, materiale, mod de realizare;
 dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare: materiale şi echipamente, mod de realizare.
1.6. Igiena circuitului alimentelor şi deşeurilor
 microflora alimentelor, tipuri de microfloră, surse de contaminare, microflora utilă,
microflora ca factor de risc (TIA, boli infecţioase);
 procese biochimice generate de enzime microbiene;
 igiena la păstrarea şi depozitarea alimentelor;
 igiena desfacerii produselor;
 evacuarea deşeurilor şi protecţia mediului.
1.7. Tipuri de unităţi de producţie culinară şi cofetărie-patiserie
 clasificare;
 caracteristici;
 dotare cu echipamente.
1.8. Organizarea muncii în unităţile de producţie 
 funcţii şi ierarhie profesională;
 principii ergonomice;
 formaţii de lucru.
1.9. Organizarea spaţiilor de producţie
 bucătăria caldă, bucătăria rece;
 laboratorul de cofetărie;
 laboratorul de patiserie;
 secţii de prelucrare primară;
 spaţii anexe;
 depozite, magazii;
 circuitul alimentelor.
1.10. Tipuri de unităţi de servire
 restaurant;
 bar;
 unităţi cu servire rapidă;
 cofetărie;
 patiserie.
1.11. Organizarea muncii în unităţile de servire
 funcţii şi ierarhie profesională;
 principii de ergonomie;
 brigada de servire.
1.12. Oferta de produse, politici comerciale
 meniul;
 criterii pentru întocmirea meniurilor;
 tipuri de liste de meniuri;
 tehnici de stabilire a preţurilor în unităţile de alimentaţie;
 preparate specifice altor popoare.
1.13. Activitatea de servire
99
 organizarea servirii clienţilor: dotarea unităţilor cu inventar de lucru şi servire;
pregătirea unităţii pentru primirea consumatorilor; reguli de etică privind servirea
consumatorilor;
 reguli de tehnica servirii şi sisteme privind tehnica servirii consumatorilor;
debarasarea;
 organizarea muncii în baruri, grupele de băuturi şi tehnologia preparării băuturilor
în amestec;
 particularităţi în organizarea şi efectuarea serviciilor în camerele hotelului, la bordul
avioanelor, pe vasele fluviale şi maritime, în colectivităţi (spitale, cantine).
Bibliografie:
1. Banu, C., Preda, N., Produsele alimentare şi Editura Tehnică, Bucureşti,
inocuitatea lor, 1982
2. Banu, C., şi Aditivi şi ingrediente pentru Editura Tehnică, Bucureşti,
colectiv industria alimentară, 2000
3. Costin, G.M., Alimente pentru nutriţie specială, Editura Academica,
Segal, R., Bucureşti, 2001
4. Dan, V., Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001
5. Dobrescu, E. şi Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureşti,
colectiv oricare din ediţiile 1991,
1993, 1995
6. Florea, C., Îndrumar pentru unităţile de Editura Tehnică, Bucureşti,
alimentaţie publică, 1988
7. Florea, C., ş.a., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti,
1998
8. Gal, A.M., Dicţionar gastronomic,
Teodorescu, G.F., Editura Petcom, Sibiu, 2000
9. Lungu, C., Nutriţie umană şi toxicologia Editura EvriKa, Brăila, 1999
produselor alimentare,
10. Mihăilescu, A., şi Tehnologia produselor de E.D.P., Bucureşti, oricare din
colectiv cofetărie şi patiserie, manual cls. ediţiile 1999, 2000, 2003
X-XII,
11. Mincu, I., Segal, Orientări actuale în nutriţie, Editura Medicală, Bucureşti,
B., 1989
12. Negrea, I., Bucşa Bucătăria românească, Editura Nera, Bucureşti, 1997
F.,
13. Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucureşti,
1998
14. Olaru, M., ş.a., Studiul calităţii produselor şi Editura Economică
serviciilor, Preuniversitaria, Bucureşti,
2000
15. Pîrjol, G, Lungu, Tehnologia culinară, manual cls. E.D.P. R.A., Bucureşti,
L., Brumar C., şi IX, oricare din ediţiile 1993,
colectiv, 1995, 1997
16. Pîrjol, G. Lungu, Tehnologia culinară, manual cls. E.D.P. R.A., Bucureşti,
L., Brumar C. şi X-XII, oricare din ediţiile 1999,
colectiv, 2000, 2003
17. Poll, N., Şerban, A. Noţiuni fundamentale de igienă Editura Coresi, Bucureşti,
2003
18. Segal, B. şi Valoarea nutritivă a produselor Editura Ceres, Bucureşti,
colectiv, agroalimentare, 1983
19. Stavrositu, S. Ghid profesional în alimentaţia Editura Tehnică, Bucureşti,
publică, 1998
20. Stavrositu, S. Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureşti,
manual pentru clasele XI, XII oricare din ediţiile 1999,
2000, 2003
*** Reţetare tip de preparate culinare şi de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T. nr.61/1999.
100
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

TRANSPORTURI RUTIERE
PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- BUCUREŞTI -
2004

101
AUTORI:

 BĂRBĂLĂU GEORGETA prof. grd. I - Grupul Şcolar „Dacia” Bucureşti


 CHIREA VERONICA GABRIELA prof. grd. I – Serviciul National de Evaluare
si Examinare
 PEICU AUREL prof. grd. I - inspector şcolar de specialitate la I. Ş. J. Călăraşi
 POPESCU CONSTANTIN prof. grd. I – Ministerul Educaţiei şi Cercetării

A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor


vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. Structura
arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic
solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la
ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui
proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

45. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
46. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
47. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
48. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
49. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
50. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
51. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
52. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
53. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
54. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
55. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

102
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

14. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculumul naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la


disciplinele tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu
caracter practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

217. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
218. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
219. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
220. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
221. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
103
222. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
223. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
224. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
225. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
226. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
227. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
228. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
229. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
230. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
231. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
232. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
233. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
234. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro
II. Teme de specialitate
I. Procesul autopropulsarii autovehiculului (raportul de transmitere al transmisiei, momentul
motor la roţi, forta la roată, forta de tracţiune);
II. Cinematica şi dinamica rotilor (cinematica roţii, dinamica rotii conduse, dinamica rotii
motoare, dinamica roţii frânate);
III. Rezistenţele la înaintarea autovehiculelor (rezistenţa la rularea roţilor, rezistenţa la rampă,
rezistenţa aerului, rezistenţa la demarare);
IV. Reactiunile căii de rulare asupra rotilor (reacţiunile normale la automobilul cu două punţi,
reacţiunile normale la automobilul cu trei punţi, reacţiunea tangentialâ, reacţiunea laterală);
V. Bilanţul de tracţiune şi de putere (caracteristica de tractiune, bilanţul de tracţiune, bilanţul
de putere, caracteristica dinamică);
VI. Stabilitatea autovehiculelor (stabilitatea longitudinală., stabilitatea transversală la
deplasarea m viraj pe drum orizontal, stabilitatea transversală la deplasarea pe un drum cu
înclinare laterală);
VII. Procesele reale de functionare ale motoarelor cu ardere intemă (ciclurile teoretice şi reale
de funcţionare, admisiunea şi influenţa diverşilor factori, comprimarea, arderea în motoarele
cu aprindere prin scânteie şi în motoarele cu aprindere prin comprimare şi combustibili
pentru motoarele cu ardere internă, destinderea, evacuarea);
VIII. Caracteristicile motoarelor cu ardere intemă (caracteristicile de reglaj, caracteristicile de
turaţie, caracteristicile de sarcină, caracteristicile de regulator, bilanţul termic al motorului);
IX. Mecanismul motor (cinematica şi dinamica mecanismului motor, steaua manivelelor,
ordinea de aprindere, soluţii modeme, construcţia partilor componente, diagnosticarea,
întreţinerea şi repararea mecanismului motor);
X. Sistemul de distributie (soluţii constructive de sisteme de distribuţie, construcţia organelor
componente ale sistemului de distribuţie; diagnosticarea, reglarea, întreţinerea şi repararea
sistemului de distribuţie);
XI. Instalaţia de alimentare prin carburaţie (carburatorul elementar, dispozitivele de corecţie
ale carburatorului elementar, pompa de alimentare cu membrană, filtre de combustibil,
104
rezervorul de combustibil; diagnosticarea, reglarea, întreţinerea şi repararea instalaţiei de
alimentare prin carburaţie);
XII. Instalaţia de alimentare prin injecţie (principiile de funcţionare ale sistemelor de injecţie
de benzină şi diesel, diagnosticarea instalaţiei cu injecţie de benzină, pompe de injecţie la
motoarele diesel, pompa de alimentare cu piston, construcţia injectoarelor, filtre de
combustibil; diagnosticarea, reglarea, întreţinerea şi repararea instalaţiei de alimentare a
motorului diesel);
XIII. Sistemul de ungere al motoarelor cu ardere internă (procedee de ungere, proprietăţi ale
uleiurilor de ungere, circuitul uleiului de ungere, tipuri constmctive de pompe de ulei;
diagnosticarea, întreţinerea şi repararea sistemului de ungere);
XIV. Sistemul de răcire al motoarelor cu ardere internă (procedee de răcire, lichide de răcire,
construcţia sistemului de răcire cu aer, construcţia sistemului de răcire cu lichid;
diagnosticarea, întreţinerea şi repararea sistemului de răcire);
XV. Instalaţia de aprindere a motoarelor cu ardere internă (scânteia electrică, tipuri de
instalaţii de aprindere, construcţia instalaţiei clasice de aprindere; diagnosticarea, întreţinerea
şi repararea instalaţiei clasice de aprindere);
XVI. Instalaţia de pornire a motoarelor cu ardere internă (influenţa diverşilor factori asupra
pornirii motoarelor, construcţia şi funcţionarea instalaţiei de pornire cu cuplaj
electromagnetic, metode pentru uşurarea pornirii motoarelor; diagnosticarea, întretinerea şi
repararea instalaţiei de pornire);
XVII. Ambreiajul (soluţii constructive, construcţia componentelor, amortizorul oscilaţiilor
torsionale, elementul elastic pentru limitarea încărcărilor transmisiei; diagnosticarea, reglarea,
întreţinerea şi repararea ambreiajului);
XVIII. Schimbatorul de viteze si reductorul distribuitor (clasificare, soluţii constructive de
schimbătoare de viteze mecanice şi hidrodinamice şi de reductoare-distribuitoare;
diagnosticarea, întreţinerea şi repararea schimbătorului de viteze şi a reductorului-
distribuitor);
XIX. Transmisia longitudinală (cinematica cuplajului cardanic şi a transmisiei longitudinale
bicardanice, soluţii constructive de transmisii longitudinale, cuplaje homocinetice, construcţia
cuplajului cardanic şi a arborelui longitudinal; diagnosticarea, întreţinerea şi repararea
transmisiei longitudinale);
XX. Transmisia principală (soluţii constructive; diagnosticarea, reglarea, întreţinerea şi
repararea transmisiei principale);
XXI. Diferentialul (tipuri constructive de diferentiale, cinematica diferenţialului, dinamica
difentialului; diagnosticarea, întreţinerea şi repararea diferenţialului);
XXII. Arborii planetari (tipuri şi soluţii constructive);
XXIII. Transmisii finale (tipuri şi soluţii constructive; diagnosticarea, întreţinerea şi repararea
transmisiilor finale);
XXIV. Sistemul de direcţie (unghiurile direcţiei, virajul automobilelor, soluţii constructive de
mecanisme de directie, diagnosticarea, întreţinerea şi repararea sistemului de directie);
XXV. Sistemul de franare (frânele cu tambur şi saboţi interiori, frânele cu disc, dispozitive de
încetinire, acţionarea frânelor: mecanică, hidraulică, pneumatică, pneumohidraulică; sistemul
ABS (Bosch 2U/2S); diagnosticarea, întreţinerea şi repararea sistemului de frânare);
XXVI. Cadrul şi caroseria (soluţii constructive pentru cadru, caroserii pentru autovehicule
destinate transportului de persoane, caroserii pentru autovehicule destinate transportului de
mărfuri);
XXVII. Organele de rulare (soluţii constructive de jante; tipuri de pneuri, construcţia
anvelopelor, standardizarea şi notarea pneurilor; diagnosticarea, întreţinerea şi repararea
roţilor);
XXVIII. Suspensia (soluţii constructive de elemente elastice, soluţii constructive de
amortizoare, barele stabilizatoare, suspensii cu roţi independente, suspensii cu roţi
dependente; diagnosticarea, reglarea, întreţinerea şi repararea suspensiei);
105
XXIX. Echipamentul electric (sursele de energie electrică auto, instalaţia de iluminare
exterioară, instalaţia pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, instalaţia de avertizare
sonoră: claxonul, instalaţia de climatizare; dignosticarea, reglarea, întreţinerea şi repararea
instalaţiilor şi dispozitivelor menţionate).
Notă: Conţinuturile includ rolul, funcţiunile, destinaţia, clasificarea pentru fiecare instalaţie,
dispozitiv, sistem menţionat la fiecare temă.
Bibliografie:
1. Andreescu, C. Diagnosticarea automobilelor - lucrari Editura Printech, Bucureşti,
ş.c. practice 2002.
2. Apostolescu, Procesul arderii in motorul cu ardere Editura Tehnica, Bucureşti,
N., Chiriac, R. intena - Economia de combustibil. 1998.
Reducerea emisiilor poluante
3. Fratila, Gh. Calculul şi constructia automobilelor Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucureşti, 1977.
4. Fratila, Gh., Sistemele de franare ale Editura Didactica şi
Marculescu, autovehiculelor Pedagogica, Bucureşti, 1980
Gh.
5. Ghiulai, C., Dinamica autovehiculelor rutiere Editura Didactica şi
Vasiliu, Ch. Pedagogica, Bucureşti, 1975.
6. Grunwald, B. Teoria, calculul şi constructia Editura Didactica şi
motoarelor pentru autovehicule rutiere Pedagogica, Bucureşti,1980.
7. Marincaş, D., Fabricarea şi repararea autovehiculelor Editura Didactica şi
Abaitancei, D. rutiere Pedagogica, Bucureşti, 1982.
8. Negrea , V., Combaterea poluarii mediului in Editura Tehnica, Bucureşti,
Sandu, V. transporturile rutiere 2000.
9. Oprean, M. Transmisii automate pentru Editura Printech, Bucureşti,
automobile 1999.
10. Stoicescu, A. Dinamica autovehiculelor - vol. I, II, Litografia I.P.B.,Bucureşti,
P. III. 1982.
11. Stratulat, M., Diagnosticarea automobilului Editura Societatea Ştiintifica şi
Andreescu, C. Tehnica, Bucureşti, 1998.
12. Taraza, D. Dinamica motoarelor cu ardere interna Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucureşti, 1983.
13. Tocaiuc, Gh. Manualul electricianului auto Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti. 1993-
1995.
14. Untaru, M., Dinamica autovehiculelor cu roţi Editura Didactica şi
ş.c. Pedagogica, Bucureşti,1981.
15. Untaru, M., Constructia şi calculul automobilelor Editura Didactica şi
ş.c. Pedagogica, Bucureşti, 1985.
16. Vasiliu, Ch., Propulsia şi circulatia autovehiculelor Editura Ştiintifica şi
ş.c. cu roti Enciclopedică, Bucureşti,
1987.
17. Vladulescu, Ghid metodic pentru proiectarea şi Editura Cerna, Bucureşti,
Lucia, ş. a., desfaşurarea activitatilor de 1997.
calificare în învatamantul profesional
şi tehnic
18. *** Programele şcolare şi manualele în
vigoare folosite la disciplinele de
specialitate.
19. *** Consiliul National pentru Curriculum,
Programe şolare seria liceu, Bucureşti,
2000-2003.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII


106
DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
SERVICIUL ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL ŞI EDUCAŢIA ADULŢILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

ESTETICA ŞI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- BUCUREŞTI -
2004

107
AUTORI:

VERONICA CHIREA - prof. gr. did. I, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare


CRIN MARCEAN - prof. gr. did. I, Şcoala Postliceală Sanitară „Fundeni” Bucureşti
TATIANA STAN - prof. gr. did. I, Grupul Şcolar „Spiru Haret” Craiova
VALENTINA OTULESCU - prof. gr. did. I, Grupul Şcolar „Spiru Haret” Bucureşti
ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU - prof. gr. did. I, Min. Educaţiei şi Cercetării

108
B. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a catedrelor vacante de


specialitate din învăţământul preuniversitar.
Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în
activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.
Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor
concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la
formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare
solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate
nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.
Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru
învăţământul tehnologic solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de
învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului
didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

56. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de


specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;
57. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele
de învăţare specifice domeniului de pregătire;
58. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
59. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru
proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi
specificului clasei;
60. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor
tehnologice;
61. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competenţelor vizate;
62. Proiectarea şi / sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau
curriculum în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca
disciplină nouă;
63. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;
64. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare
proiectată;
65. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor
astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
66. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

109
B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

15. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele


tehnologice în concordanţă cu curriculum naţional
1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii
curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe
şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;
1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:
aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;
1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiective
cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de
competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de
învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare
intra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplinele


tehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter
practic - aplicativ
2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea
metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;
2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;
2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-
evaluare
2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,
târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);
2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi
criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională;
2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ:
obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;
2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi
caracterizare);
2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi
aplicabilitate;
2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de
utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

235. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,


1994;
236. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
237. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
Negret, I., Pânişoară,
I.O.,
238. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi Editura Polirom, Iaşi, 1996;
personalizat,
239. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
110
240. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;
241. Iucu, R., Managementul şi gestiunea Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
clasei de elevi,
242. Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
243. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,
1995;
244. Joiţa, E., Eficinţa instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1998;
245. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1999;
246. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti,
1994;
247. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti,
2000;
248. Radu, I.T., Evaluarea procesului de Editura Didactică şi
învăţământ, Pedagogică Bucureşti,
2001;
249. Stoica, A., Evaluarea curentă şi examenele Editura Prognosis,
Ghid pentru profesori, Bucureşti, 2001;
250. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC în
vigoare;
251. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” 2002;
252. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –
www.edu.ro

II. Teme de specialitate

1. Anatomia şi fiziologia omului


1.1. Celula. Ţesuturile;
1.2. Pielea şi anexele ei: structura pielii, funcţiile pielii, structura firului de păr, tipuri
de păr şi de unghii;
1.3. Sistemul nervos: neuronul, măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebelul,
diencefalul, emisferele cerebrale, sistemul nervos vegetativ;
1.4. Glandele endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, glande paratiroide, timusul, glande
suprarenale, pancreasul endocrin;
1.5. Analizatorii: alcătuirea generală a analizatorilor, analizatorul vizual, analizatorul
auditiv, analizatorul vestibular, analizatorul olfactiv, analizatorul gustativ, analizatorul motor;
1.6. Aparatul locomotor: sistemul osos, sistemul muscular (principalele grupe de
muşchi somatici, musculatura striată, musculatura netedă);
1.7. Aparatul respirator: anatomia aparatului respirator, mecanica respiraţiei,
schimburile gazoase respiratorii;
1.8. Aparatul circulator: sângele, inima, sistemul vascular, reglarea activităţii
cardiovasculare, circulaţia limfatică;
1.9. Aparatul digestiv: anatomia aparatului digestiv, digestia bucală, gastrică,
intestinală, absorbţia intestinală;
1.10. Aparatul excretor: anatomia aparatului excretor, formarea urinei, reglarea
activităţii renale, micţiunea;
1.11. Aparatul reproducător:
- Anatomia şi fiziologia aparatului reproducător masculin;
- Anatomia şi fiziologia aparatului reproducător feminin;
1.12. Metabolismul: metabolismul intermediar, metabolismul energetic;
2. Noţiuni de patologie a pielii

111
2.1. Cauzele bolilor de piele: factori fizici (temperatură, presiune, radiaţii, curentul
electric), factori chimici, factori biologici: virusuri, bacterii, ciuperci microscopice, paraziţi
(structură, mod de acţiune), infecţia, imunitatea;
2.2. Leziuni elementare în bolile de piele: leziuni prin modificări de coloraţie, leziuni
cu conţinut solid, leziuni cu conţinut lichid, leziuni prin soluţii de continuitate, deşeuri
cutanate, sechele cutanate;
2.3. Piodermite: foliculita superficială acută, orgeletul, sicozisul, furunculul,
hidrosadenita, piodermita vegetantă, foliculita cheloidiană a cefei, perionixis, onixis;
2.4. Dermatomicoze: epidermofiţi (epidermofiţia interdigito-plantară, epidermofiţia
mâinilor), onicomicoze, pitomicoze (uscate şi supurate);
2.5. Viroze cutanate: herpes, veruci vulgare, veruci plane, papiloame veruciforme ale
feţei;
2.6. Dermatoze produse de paraziţi animali: scabia, pediculoza;
2.7. Dermatoze alergice: eczema, eczematidele, dishidroza, dermatita de contact
alergică;
2.8. Sindromul seboreic: seboreea feţei, seboreea pielii capului, pitriazisul gras,
acneea vulgară, acneea conglobată, alte forme de acnee;
2.9. Afecţiunile părului: modificări structurale ale firului de păr, alopeciile,
hipertricozele.
3. Tehnologia meseriei de coafor-frizer-manichiurist-pedichiurist
3.1. Salonul de frizerie-coafură-manichiură-pedichiură;
3.2. Tehnici de îngrijire şi întreţinere a părului: materiale pentru îngrijirea şi
întreţinerea părului, spălarea părului, tratamente capilare, masajul facial, masajul capilar;
3.3. Bărbieritul facial şi capilar: produse şi instrumente necesare bărbieritului facial şi
capilar, tehnica bărbieritului facial, tehnici de execuţie a diferitelor tipuri de bărbi şi mustăţi,
tehnica bărbieritului capilar;
3.4. Tunsori bărbăteşti:
- Produse şi instrumente necesare tunsorilor bărbăteşti;
- Tunsori executate cu maşina de tuns;
- Tunsori executate cu foarfece;
- Tunsori executate cu foarfece şi maşina de tuns;
- Tunsori plastice;
3.5. Coafura părului pe baza ondulaţiei cu apă:
- Materiale, instrumente şi produse;
- Ondulaţia părului cu apă;
- Relaţia fizionomie-coafură;
3.6. Ondulaţia permanentă:
- Produse, materiale şi instrumente;
- Principiul ondulaţiei permanente;
- Tehnica executării permanentului;
3.7. Vopsirea şi decolorarea părului;
- Produse, materiale şi instrumente;
- Tehnica de vopsire a părului;
- Decolorarea părului;
3.8. Tunsori de damă:
- Produse, materiale şi instrumente;
- Tunsoarea în linie dreaptă;
- Tunsoarea în unghi;
- Tunsoarea garcon;
- Tunsoarea demigarcon;
3.9. Manichiura obişnuită:
- Produse, materiale şi instrumente;
- Tehnica manichiurii obişnuite;
3.10. Manichiura franţuzească:
- Produse, materiale şi instrumente;
- Tehnica manichiurii franţuzeşti;
112
3.11. Lucrări de îngrijire a mâinilor:
- Baia de ulei a unghiilor;
- Împachetări cu parafină ale mâinilor;
- Masajul mâinilor;
3.12. Pedichiura:
- Produse, materiale şi instrumente;
- Pedichiura unghiilor normale;
- Pedichiura unghiilor deformate;
3.13. Masajul gambei:
- Produse şi materiale;
- Tehnica masajului gambei.
Bibliografie:

1 Baltă G., Niculescu Anatomia şi fiziologia omului – Editura Didactică şi


C., Cârmaciu R. manual licee sanitare vol. I, II, Pedagogică, Bucureşti,
1985
2 Bocârnea C. Boli infecţioase şi Editura Info-Team,
epidemiologie Bucureşti, 1999
3 Bucur Gh. Mică enciclopedie de boli Editura Ştiinţifică şi
dermatovenerice Enciclopedică, Bucureşti,
1987
4 Buiuc C. Microbiologie Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1995
5 Cârmaciu R. ş.a Biologie – manual clasa a XI-a Editura Corint, Bucureşti,
pentru profil biologie chimie 2002
6 Dimache Gh. Microbiologie şi parazitologie Editura Didactică şi
medicală Pedagogică, Bucureşti,
1991
7 Dimache Gh. Microbiologie şi igienă Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,
1989
8 Dimitrescu A. Dermatologie practică Editura Medicală, 1989
9 Dumbravă N. Coafura de la A la Z Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 2000
10 Erşcoiu S., Ceauşu E, Epidermiologie şi boli Editura Didactică şi
infecţioase Pedagogică, Bucureşti,
1995
11 A. Ivanof, M. Ciupe, Microbiologie Editura Didactică şi
C. Saşcă, D. Voncea Pedagogică, Bucureşti,
1982
12 *** Coafura de la A la Z
13 *** A şti cum! - Wella, 2001

113