Calorimetrie.

Coeficienţi calorici

CALORIMETRIA – capitol al fizicii care se ocupa cu masurarea:

• caldurilor schimbate intre corpurile puse in contact
• caldurilor specifice
• caldurilor latente specifice

Corp Contact termic Corp

cald rece
Q ( Căldură )
t1 t2 < t1

vas
exterior

vas
interior

l Q cedată l = Q primită

Coeficienţi calorici

Notaţie : C
Definiţie : Capacitatea calorică este mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a varia
temperatura unui corp cu un grad.
Formulă matematică :
𝑄𝑄
C=
∆𝑇𝑇
Ecuaţia unităţii de măsură :
[𝑄𝑄]𝑆𝑆.𝐼𝐼 𝐽𝐽
[𝐶𝐶]𝑆𝑆.𝐼𝐼 = =
[∆𝑇𝑇]𝑆𝑆.𝐼𝐼 𝐾𝐾

Capacitatea calorică este o mărime caracteristică corpului .

Notaţie : c
Definiţie : Căldura specifică este mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a varia
temperatura unităţii de masă dintr – un corp cu un grad.
Formulă matematică :
 𝑄𝑄
c=
𝑚𝑚∙∆𝑇𝑇
Ecuaţia unităţii de măsură :

[𝑄𝑄]𝑆𝑆.𝐼𝐼 𝐽𝐽
[𝑐𝑐]𝑆𝑆.𝐼𝐼 = =
[𝑚𝑚]∙[∆𝑇𝑇]𝑆𝑆.𝐼𝐼 𝑘𝑘𝑘𝑘∙𝐾𝐾
Căldura specifică este o mărime caracteristică substanţei din care este alcătuit corpul ,
valoarea ei diferă pentru fiecare substanţă în parte.

𝐽𝐽 𝐽𝐽
Ex : capă= 4180 ; cfier = 460 𝑘𝑘𝑘𝑘∙𝐾𝐾
𝑘𝑘𝑘𝑘∙𝐾𝐾

𝑄𝑄
C=
∆𝑇𝑇
C=m∙c
𝑄𝑄
c=
𝑚𝑚∙∆𝑇𝑇

Q = m ∙ c ∙ ∆𝑇𝑇

PRINCIPIILE CALORIMETRIEI:

1. PRINCIPIUL ECHILIBRULUI TERMIC: un sistem izolat ajunge , dupa un timp, in starea

de echilibru termic, cand temperatura este aceeasi in tot sistemul si nu iese de la sine din aceasta stare.
2. PRINCIPIUL SCHIMBULUI DE CALDURA: daca mai multe corpuri sunt puse in contact, in
procesul de stabilire a echilibrului termic, caldura cedata de corpurile mai calde esta egala cu caldura primita
de corpurile mai reci.

Acest principiu este exprimat de ECUATIA CALORIMETRICA:

│Qc│= Qp

In cazurile in care schimbul de caldura este implicat in reactii chimice, cum sunt de exemplu
arderile (de combustibili sau cele care au loc in organismele vii) se defineste o marime numita putere
calorica (q):
Q
q= ; [q]SI = J/ Kg ,
m
care este caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un combustibil.
Pentru determinari precise ale caldurii specifice si a caldurilor latente se foloseste calorimetrul si
trebuie sa tinem cont de capacitatea calorica a calorimetrului si a accesorilor sale.

CALORIMETRUL – este un aparat astfel construit incat sa:

• permita schimbul de caldura intre corpurile introduse in interiorul lui
• sa impiedice schimbul de caldura cu mediul exterior.

Parti componente:
 (1) vas de alama, introdus intr-un alt vas (2) de volum mai mare ;
Izolatia termica dintre aceste vase este asigurata de suporturile dintr-un material izolant termic,care
poate fi pluta sau material plastic (3) si de stratul de aer dintre pereti.
In interiorul vasului (1) se introduc:
• agentul de schimb (6), de obicei apa ;
• agitatorul (4), pentru omogenizarea amestecului ;
• termometrul (5) pentru masurarea temperaturii.
Capacul ce acopera sistemul de vase este notat cu (7)

Pentru masurarea caldurii si a caldurilor specifice, se folosesc mai multe metode:

A. Metoda amestecurilor, care se bazeaza pe schimburile de caldura dintre corpuri cu

temperaturi diferite aduse in contact;
B. Metoda bazata pe schimbarea starii de agregare, caldura care se masoara determinand
schimbarea starii de agregare a sistemului.

A.1. Determinarea caldurii specifice a unui solid :

 Materiale necesare:
- calorimetru ;
- termometru ;
- balanta si cutie cu mase marcate ;
- apa ;
- mensura ;
- corp cu caldura specifica necunoscuta ;
- stativ ;
- vas ;
- sita de azbest ;
- spirtiera ;
- trepied .

 Consideratii teoretice:
Fie Ө1 = temperatura apei ;
Ө2 = temperatura corpului .
Daca t2 > t1 , pentru atingerea echilibrului termic corpul va ceda caldura, care va fi absorbita de
apa, calorimetru si termometru. Ecuatia calorimetrica:

mccc (Ө-Ө1) + maca (Ө-Ө1) + qV = mcx (Ө2-Ө) ;

 mc = masa calorimetrului
cc = caldura specifica a materialului calorimetric
ma = masa apei
ca = caldura specifica apei
q = cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1 grad temperatura unui cm3 din volumul
termometrului
V= volumul termometrului introdus in apa din vasul calorimetric
m = masa corpului
cx = caldura specifica necunoscuta
Ө = temperatura de echilibru

Datorita schimbului de caldura intre calorimetru si mediul ambiant trebuie sa facem corectii de
temperatura. Dupa introducerea corpului in calorimetru, se citeste temperatura apei la intervale egale de
timp. La inceput temperatura creste, trece printr-un maxim si apoi, daca temperatura maxima este mai
mare decat a mediului ambiant, incepe sa scada.

Se prelungesc segmentele liniare AB si CD, apoi se traseaza o dreapta verticala astfel incat ariile
BB’N si CC’N sa fie egale. Punctul B’ va corespunde temperaturii initiale Ө0 , iar punctual C temperaturii
de echilibru a amestecului, Ө. Relatia 1) corectata devine:

cx= (mccc + maca )(Ө-Ө0)

m(Ө2-Ө)

 Modul de lucru

Cu ajutorul balantei determinam masa mc a calorimetrului gol impreuna cu agitatorul. Introducem

apoi apa in calorimetru si, printr-o noua cantarire, determinam masa ma a apei.
Volumul V al termometrului se determina scuturandu-l pana la acelasi nivel intr-o mensura cu apa
(q = 1,88 J/cm3 pentru termometru). Pentru a incalzi corpul, cantarit in prealabil, il punem intr-un vas cu
apa, pe care il asezam pe trepied, pe sita de azbest. Sub trepied punem spirtiera. Lasam corpul sa se
incalzeasca, urmarind temperatura cu ajutorul termometrului. Cu cat temperatura Ө2 este mai mare, cu
atat erorile in determinarea caldurii specifice sunt mai mici.
Scoatem corpul din vas si il introducem in calorimetru. Se agita si se urmareste variatia
temperaturii din 15 in 15 secunde, pana la atingerea temperaturii maxime, apoi din minut in minut.
 Reprezentam grafic Ө = f(t) si determinam temperaturile Ө0 si Ө2 conform constructiei descrise anterior.
Valorile obtinute le trecem in urmatorul tabel dupa ce, in prealabil, am facut mai multe determinari pentru
mase diferite de apa:

 Date experimentale:

m mc ma Ө2 Ө0 Ө V c ∆c ∆c= c-cmed ε =∆c/c

(kg) (kg) (kg) (0C) (0C) 0
( C) (cm3) (J/Kg*grd) (J/Kg*grd) (J/Kg*grd) (%)

 Surse de erori:

• masurarea maselor corpului, calorimetrului si apei ;

• masurarea volumului termometrului ;
• pierderea de caldura la transferul corpului in calorimetru ;
• in determinarea temperaturilor din grafic, apar erorile cele mai mari deoarece egalitatea
celor doua arii este greu de apreciat exact.
• caldurile specifice ale calorimetrului si apei, precum si caldura specifica volumica q0 a
termometrului nu sunt corecte.

A.2. Determinarea caldurii specifice a lichidelor :

Putem folosi metoda descrisa anterior, insa in loc de apa din calorimetru, folosim lichidul
necunoscut, iar caldura specifica a corpului se considera cunoscuta:

(mLcL + mccc + qV)(Ө-Ө1) = mc1(Ө2-Ө) =>

cL=1/ m*l { [mc1(Ө2-Ө)/ Ө-Ө1] - mccc – qV}

ml = masa lichidului
c1 = caldura specifica a corpului
cL = caldura specifica a lichidului
Celelalte notatii raman aceleasi. Mersul lucrarii este acelasi cu cel prezentat anterior.

B. Determinarea caldurii latente specifice de topire a ghetii :

In studiul diferitelor transformari de faza am vazut ca se absoarbe sau se cedeaza anumite cantitati
de caldura in timpul transformarii, numite calduri latente. Calorimetria ne permite sa determinam caldurile
latente specifice de lichefiere, topire, vaporizare. In locul corpului din lucrarea A.1. se introduce in
calorimetru o bucata de gheata, cu masa mg, cu temperatura Өg = 00C. Gheata primeste caldura si se
topeste. Pentru a se topi, absoarbe o caldura Qg = mgλt
λt = caldura latenta specifica de topire a ghetii
Dupa topire, in vasul calorimetric se realizeaza echilibrul termic si intregul amestec capata
temperatura Ө.

│Qc│= ( mccc + maca)( Ө1- Ө)

Qp= mgλt + mgca (Ө-tg)

 │Qc│= Qp=> ( mccc + maca) ( Ө1- Ө)= mgλt + mgca (Ө-tg)

=> λt = 1/ mg[( mccc + maca) ( Ө1- Ө) - mgca (Ө-tg) ]

Probleme : CURS de EXCELENTA – clasele a VII-a, a VIII-a

Prof. Marilena Enache
Colegiul National “I. L. Caragiale”, Ploiesti

1. Intr-un vas de sticla , cu masa ms = 4kg , se afla m1 = 3 kg apa cu temperatura

t1= 300C. Adaugand alcool cu temperatura t2 = 150C, in vas se obtine o solutie cu concentratia 75%
alcool.
a) Cat alcool s-a adaugat in vas?
b) Care a fost temperatura finala a amestecului?
Se dau : capa= 4185J/kg.grad, calcool = 2482 J/Kg.grad, cs = 836 J/kg.grad

R: m2 = 9kg ; Ө=21,20C

2. In cele m1 = 300g de apa dintr-un vas, incalzita pana la fierbere, se afla o bila de sticla cu masa m2 =
100g. Se pune tot continutul vasului intr-un calorimetru cu masa
m3 = 300g, care contine un lichid necunoscut cu masa m4 = 1kg si cu temperatura t2=100C. Temperatura
de echilibru din calorimetru fiind Ө=400C, sa se calculeze caldura specifica a lichidului necunoscut .
(caldurile specifice ale apei, sticlei si materialului din care este confectionat calorimetrul sunt : c1 =
4815 J/kg.grad, c2 = 836 J/kg.grad, c3 = 460 J/kg.grad)

R: c4 = 2135,2 J/kg.grad

3. Intr-un vas A se afla m1 kg apa cu temperatura t1, iar intr-un vas B se afla m2 kg apa cu temperatura
t2 .
• Daca intr-un vas C s-ar amesteca ¼ din continutul vasului A cu ½ din continutul vasului B,
atunci s-ar obtine un amestec cu temperatura t3 = 680C.
• Daca intr-un vas D s-ar amesteca ½ din continutul vasului A cu ¼ din continutul vasului B, s-
ar obtine un amestec cu temperatura t4 = 500C.
• Daca s-ar amesteca apa din vasul C cu apa din vasul D, s-ar obtine 18 kg de apa cu temperatura
de 600C.
Sa se determine:
a) masele mA si mB de apa din vasele A si B ;
b) temperaturile lor initiale

R: mA = 8 kg ; mB= 16 kg ; t1 = 200C ; t2 = 800C

4. O galeata cu zapada si apa, cantarind in total m = 10 kg (fara masa galetii), este adusa intr-o camera
incalzita. Se masoara temperatura si timpul. Se constata ca dupa 50 de minute, toata zapada s-a topit
(temperatura, in acest timp, ramanand 00C), iar dupa 10 minute temperatura apei a crescut pana la
+20C.
a) Care a fost masa zapezii?
 b) Sa se construiasca graficul Ө = f(t) (temperatura ca functie de timp).
Se dau : λt = 34.104 J/kg ; ca = 4810 J/kg.grad.

R: mz = 1,2 kg.

5. Sub un clopot de sticla se pune un vas cu apa la 00C. Prin evaporare o parte din apa ingheata. Aerul si
vaporii de apa sunt evacuati cu ajutorul unei pompe. Sa se calculeze masa initiala a apei, daca masa
de apa evaporata este mv = 3,4 kg.
Se dau : caldura latenta specifica de solidificare λg=3,4.105 J/kg si caldura latenta specifica de evaporare λv
= 2,3 MJ/kg.

R: mapa = 26,4 g .