Sunteți pe pagina 1din 4

Test formativ

Clasa a VII-a
Domenii de conținut
Lectura
Textul narativ literar
(Claudiu M. Florian, Vârstele jocului. Strada Cetății B)
Competențe generale
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
− formularea unor enunţuri privind mesajul unor texte de diverse tipuri (continue, discontinue sau
multimodale);
− identificarea tehnicilor şi a structurilor narative dintr-un text dat;
− identificarea trăsăturilor specifice unui text epic, liric sau dramatic;
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
− exerciţii de formulare a unor puncte de vedere folosind corect tipurile de flexiune;
− producerea unor mesaje care să redea atitudini, folosind în mod adecvat cunoștințele despre text
şi categoriile gramaticale învăţate.
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
− exerciţii de disociere a lumii reale de cea virtuală;
− interpretarea elementelor definitorii ale comportamentului unui personaj, folosind argumente
multiple, de tipuri diferite;
− selectarea dintr-o serie sinonimică a cuvintelor şi a expresiilor care redau cât mai nuanțat intenția
de lectură;
− audierea unor prezentări înregistrate, evaluând fluența, expresivitatea acestora.
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii
− lectura/povestirea unor secvenţe din texte diverse;
− medalioane literare, prezentări de carte etc.);
− participarea la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale
vizând atitudini cultural-civice, prin valorizarea diversităţii etno-culturale şi lingvistice

Obiective operațíonale :
-să înțeleagă subiectul textului ;
-să înțeleagă mesajul textului, lecția;
-să-și exprime propria opinie față de evenimentele prezentate;
-să-și exprime sentimentele față de tecutul istoric și față de eroi;

Citește cu atenție următorul text apoi rezolvă cerințele.


Timpul în tramvaiul care ne-a adus la o a treia gară din București, care se cheamă
„Progresul”, a durat la fel de mult cât drumul de acolo până la Giurgiu. Urcarea în tramvai,
după o nouă așteptare, de astă dată în mijlocul Pieței Unirii, plină de lume, a fost și mai
anevoioasă decât cea de ieri în troleibuz. Nici nu l-am luat pe „obzeșcinci”, ci pe „șapte”.
Cu cât numărul de pe el e mai mic, cu atât cei care urcă sunt mai mulți. Unul n-a reușit să
urce cu geanta lui mare plină cu zarzavaturi, câțiva alții au vrut grabnic să știe dacă
tramvaiul circulă și în cutare loc, un altul a strigat-o în gura mare pe Elvira, alții s-au certat.
Cu toții au răsuflat ușurați când tramvaiul s-a pus în cele din urmă în mișcare, lăsând în
urmă Piața Unirii. Stațiile multe și scurte până la Gara Progresul au decurs într-o vale în
aparență nesfârșită, între șirurile paralele de blocuri. Cu oameni mereu alții, care voiau să
urce ori să coboare. [...]
În comparație cu drumul cu trenul de ieri, călătoria asta nu e atât de palpitantă. Fără
obstacole pe drum, fără urmăriri de zmeoaice, fără flăcări pe cer și munți care să ne-nghită.
Locomotiva diesel tucăie prin peisajul neted, pe calea ferată dreaptă ca ața, și oprește în gări
micimici de tot.
La jumătatea drumului ajungem la Călugăreni, unde Tatăl îmi povestește ceea ce știu
de la televizor, cum mai demult Mihai Viteazul i-a bătut aici pe turci. Cum de se tot spune că
românii ar fi câștigat bătălia, când victoria îi revine de fapt unui singur român, lui Mihai
Viteazul? Care de fapt se pare că a fost chiar el, Tatăl.
Dar nu ești tu Mihai Viteazul?
El zâmbește și zice că nu. Eu întreb cum așa, imaginea lui doar se află în camera din
mijloc, deasupra pianului, el zice că nu, că acolo n-a făcut decât să joace, eu întreb cum
adică, doar să joace, bătaia pe care turcii au primit-o aici a fost doar o joacă? El spune că
nu, că aia a fost bătaie serioasă, eu vreau să știu cum de poți în general juca pe cineva care
se bate serios cu turcii ăia răi, el spune că de atunci ar fi trecut aproape patru sute de ani și
de aceea nu mai poți decât să joci ce s-a întâmplat atunci, eu întreb de ce trebuie în general
să joci ceva ce a fost tare demult, el spune că nu trebuie, dar că așa e bine și așa se face,
pentru a păstra amintirea a ceea ce a fost odinioară important, eu întreb de ce, el spune
pentru că amintirile, și ele, sunt importante.
— Fără amintiri toate ar fi... ar trăi mai puțin – caută el să-mi explice. – Poveștile
provin și ele toate din amintiri. Fie i s-au întâmplat omului, fie le-a auzit cândva și acum le
povestește mai departe. Multe din cele pe care le povestesc bunicile și bunicii nu li s-au
întâmplat chiar lor, ci leau fost povestite demult, pe când erau și ei la fel de mici ca tine. De
povestit poți povesti în multe feluri: așa ca noi acum, când stai de vorbă. Sau când scrii ceva
într-o carte. Sau, iată, când joci într-o piesă de teatru sau într-un film. E și ăsta un fel de a
povesti.
Când joci! Deci e totuși un joc. Imaginea Tatălui și a lui Mihai Viteazul se mișcă
mereu între seriozitate și joc. Dar bătălia cu turcii? Ea cum de e serioasă? Și pe urmă – joci
sau te joci? Joci pe altul, pe Mihai Viteazul, sau te joci pe tine? Cum să te joci pe tine?
Pentru prima oară nu știu ce să fac cu un cuvânt pe care-l cunosc. Tocmai cuvântul cel mai
simplu. Joc. Acum nu mai e așa simplu.
Între timp trenul a lăsat în urmă locul bătăliei.
— De ce trebuie să... se joace... așa?
— Și tu te prefaci că ai fi tractorul sau indianul când te joci și când scoți sunete care
seamănă cu ale lor. La fel e și în teatru și în filme: te porți ca și cum ai fi cineva care în
realitate nu mai există de mult. Și te prefaci că spui și faci întocmai ceea ce a spus și a făcut
acela în vremea lui, cu mult timp în urmă. Ca să dea din nou viață acelor oameni de demult
joacă oamenii de acum. În felul ăsta pot povesti de fiecare dată aceeași poveste din nou, s-o
mai știe și alții. Pentru ca toți cei care privesc să-și amintească de cel pe care îl joci. Nu e
joacă, e joc, e altceva. Dar trebuie s-o faci bine, ca oamenii să te creadă.
— Trebuie să crezi mereu tot ce povestesc oamenii?
— Cât ești mic, poți crede ce-ți place – e de părere Tatăl.
Pe urmă, cu voce înăbușită, adaugă:
— Mai târziu n-o să-ți mai placă tot ceea ce ești nevoit să crezi.
În apropierea uneia din gările cele mici, în care trenul a oprit pentru a câta oară spre
a porni imediat mai departe, privirea mi-e atrasă pe o șină alăturată de o nămetenie neagră
de fier. Până să plece trenul nostru mai repejor, o văd cum se mișcă încet, în aceeași direcție
cu noi. De sub roțile mari țâșnesc nori iuți și deși de fum, ce se risipesc de îndată ce se ridică.
(Claudiu M. Florian, Vârstele jocului. Strada Cetății B)

1. Personajele din text, în primul fragment, călătoresc cu :


a) Trenul
b) Vaporul
c) Tramvaiul
d) Bicicleta 5p.
2. Naratorul textului -suport este:
a) Obiectiv
b) Subiectiv 5p.
3. Ce erou român este amintit în textul citat:
a) Mihai Viteazul
b) Mircea cel Bătrân
c) Ștefan cel Mare 5p.
4. Care sunt jocurile tale preferate? Numește un sentiment pe care îl simți atunci
când te joci. 5p.
5. Împarte textul în fragmente logice și extrage ideile principale. 30p.
6. Scrie un text de 10-15 rânduri în care să-ți exprimi opinia despre importanța
readucerii în prim-plan a trecutului istoric prin teatru și film. 26p.
În elaborarea compunerii vei avea în vedere:
─prezentarea unei opinii creative adecvate cerinței, respectând relația
dintre temă și conținut; 12 puncte
─ilustrarea acestei opinii cu două secvențe din text; 2 puncte
─ prezentarea convingătoare a argumentelor ; 4 puncte
─ să ai un conținut adecvat tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
─ realizarea unui text coerent; 2 puncte
-să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte prezentate; 2 puncte
─ utilizarea unui limbaj expresiv. 2 puncte

Se acordă 10 punct din oficiu și 14 puncte pentru redactarea întregii


lucrări :

Unitatea compoziției -2p; coerența textului-2p; registrul de


comunicare,stilul și vocabularul adecvate conținutului -2p; ortografia -3p;
punctuația-3p; așezarea corectă în pagină -1p; lizibilitatea -1p;
MATRICEA DE SPECIFICAȚII

COMPETENȚA ITEM ITEM 2 ITEM 3 ITEM 4 ITEM ITEM 6


SPECIFICĂ 1 5
2.1 X X X X
2.2 X X X
2.3 X X
2.4 X
TOTAL

OMPETENȚA SPECIFICĂ__________________________________________________________________________

PROCES COGNITIV/ PUNCTAJ


AMINTIRE/ ÎNȚELEGERE ANALIZĂ APLICARE EVALUARE CREAR
REMEMORARE
X X
X X
X X
X X
X X X
X X