Sunteți pe pagina 1din 40

~ elevitr Ik:eului cPlnftrmatica Qm-es!i-Anull"rt-.

3
NJkatl8 e\evOCr li:eului 00 'Informatica &nres!i-Anul I..3
Nr.
- 3 -

De ce bitul ?

Put1n1 îsi mai amintesc te yoch~a publicatie a

liceului. O revista remarcabila, care a trebuit însa aa tiapara,

din motive nu tocmai clare. Dupa înaelungate cercetari, au foat

descoperite citeva exemplare tin "Foaia pentru m1nte,inima si

onlculator" d~ 1979, care S-Ci. bucurat te un real interea.

Desi nu era chiar ultimul racnet,mai 'egra"a ecoul lui •••

Acum, cint totul a teven1t posibil,(oare V) chiar

~i materializarea bunelor intentii te reluare a activitatilor

gazetaresti, o publicatie a noastra ar fi te un real foloe.

In primul rind ne-ar reprezenta ca liceu cu profil ie informa-

tica, notiune cu care l!l1nisterulInvat!mîntului nu e_ acomotat

inca. In plus, nu este de neglijat sugestia prof.K. le a tr1m1-"

te citeva exemplare liceelor din alte tari, cu care torim ea

initiem relatii. In moa sigur ar faoe impresie buna.Ce zioeti,

-{_r suride sa lucrati vreo saptamîna în laboratoarele unei

scoli din Franta, lie exemplu ?

t1ngherit'prin
Si iata-ne la primul numar
.
I Bitul ae plim"a nes-

liceu si pentru ca este foarte 'curios ata te

vorba cu toatl lumea. Se pare ca interesul este reciproc, teoa-

rece de indata ce si-a anuntat aparitia, multi au Rorit sa

,~fle cine este s;l.cu ce se ocupa~ Vom ~erca sa le raapun'e.


in cele ce urmeaza.

Bitul este prietenul nostru.

Bitul este o persoana iteala, pentru ca accepta .l


tie indruma t.

Bitul este apolitio.

Bitul are uneori simtul umorului.

Bitul este totusi Îterioa,nu asculta "irfa, nu ia

in considerat' anonimele.
II
- 4 -

Bitul este 1Ilteresat ma1 ales in oee. ce

sinteso V1 soriu ele,,11 l1ceului.


B1tul este neutUller1t, are multe intrebh1 Ile

pus.
B1tul eete amb1'10s, vrea al se taca remarcat.

B1tul este opt1m1st. Are inoredere in v01 1'1 ,,11.

asteaptll..Pentru a llepas1 stall1ul ezper1mental, s1 pentru a


ajungs la o ca11tate satistacatoare, trebu1e sll.inteleGem cu

to'11 011.,'es1 s-a emanoipat in ultima vreme, B1tul nu poate


t1 lll.aatIle capul lu1. :rentru cII. el nu cunoaste e.ecit un

s1nBUr pr1llc1piu 4e eusten'lz.1mplacabllul GIGo. Daca vou!


va 11peeec 11le11e, Bit,ll ee va "ellea nevo1t eli.1csll.din

circulat1e, pentru un t1mp nellet1nit. Va rugam, nu-l lasa'1

eli.sou •• I
- 5 -

ORADEA 1989 - FATA UEVAZUTA

Fiintci aoest articol nu poate fi unul t. .tr1ct~


specialltate,4eoarece trebuie aa apara in primul' numKr al revist.1
no~stre,
cunoscute m-am
ale hotarît ea de
Olimpiadei scriu (espre anumit
informaticu •••Oraaea,
(e la pect. mai putin
aprilie
1989. "
Un fapt a putut ti remar~at ohiar de a toua s1l
mincarea era destul 4e proasta si multi. aruncina la iesire o
pri'rtre sllre ramasitele de pe masa tin sala in oare minoa oolll1s1&,
nu ae puteau abtine sa nu inghitl in eeo. Intr-o si, un inoepl-
tor in ale ta\erelor. nu a mai rezistat si si-a mani!estat ne tu-
merireal "De ce pentru comisie se gaaest. a. mincare,iar pantru
noi... "Raspunsul insa /l,fost uluitorI "Dar .slII.r1icolll1si.1au
te mincare exact ceea ce aveti si voi. MlDinol inei intr-o .all
deoarece
probleme: au probleme
niste importante
ca~caval, ne rezolvat.
niste pui "Desigur
projit, inel 0& a.eau
noi i-am fi
ajutat cu bucurie 1n rezolvarea aoestor pro.leme.
Surpriza a survenit insl la afisarea re~ultat.lor
te la pro.a practicaI favoritul numarul I la. calasa a XII_1
~ihai Boicu, obtinuse nota 4,671 Ce se intimplase? Sa.ieote •
primite de la minister cereau ca programul el fie eorie in
FORTRAN
inseamna sau COBOLt
preainmult S aComisia insa
impua ca a considerat
programul ea fieoa faout
toul in
lim.aj.
COIlOL.
Mihai
invete Boicu.
COBOL, care ca neplaout
a fost orioe programator eerios,
impresionat nu acceptase a
de aoe/l,stamasura sl
comisiei. Si cum unul din punc,tele subiectului era orearea unei
baze ia date cu diverse elemente. el a procedat in telul urml-
torl a denumit baza de aate I,:.B.I.si a introdus elemente (e 1&
"elev" pina la "proJ;ledintelecOmisiei" ou preturi variind intre
0,25 lei ~i 50~ooo lei. D-na inspectoare ?usc.au s-a suparat
(lucru tiresc!
apreciata IA. d~oarece,
.75 in mai
lei),(al' calitate de inspector
tue s-a suparat 41.ecolar,
A.uian tuaese

'~S-a. suparat
retrescut presedintele comisiei.
pentru oa 1:-8i 'Cineva
apreciat chiar i-a
la 50.000 spus .1
pe cind lui consi-
M1ha1.
dera ca valoreaza cel putin 1.000.000" Si s~u supKrat atit te
tare incît imediat a venit cineva din Capitala,' de la uteoe el
vada ce s-a intimplat. Problema s-a rezolvat prin scuzele oerut.
(e ~ir~it iar in loc de 4,67 el a primit mentiunea "(esoalificat"
CinJ insaaa unul
~-a dus din contestatie,
depuna cei cazuti In, probalucru
acest practica,
a fost Canelea Dan1el,
interpretat
drept "atitudine necol'espunz1Îtoare la auesa comisiei".
Insa oel mai ciudat luorlol •.•••
fost la baremul (e
~coI·do.rea premiilor. lritroeiuecu un an in urml, la eilitia I.
baremul pI'evedea ca trebuie o medie de oel putin 9,80 pentru
a obtine premiul 1 (premiul oecesl.teoe avea valoare lie prelll1ul
I; asadar exi~tau doua premii 1). cel putin 9.50 pentru pre-
miul II s.a,m.t. Acest lucr', a permia oa in anul 1988, pe
locul 1 I
premiul intre judete sa din
avind-ootate se Iasi
bitueze jud. Iasi.
de clasa s1n6ura
a XlI-a. Dreptmei1e(e
urmare
i-.,u fost acordate ambele premii I, acest lucru PUnint jutetul
Iasi
seama lllaintea
de acest BucUl'estiului.
barem care ar Anul acestaBucurestiului
ti pennia insa, nu s-& ea
tinut
ee clase-
ze pe priolul loc (obtinind ambele premii I la claaele a IX ••
si a XI-a precum si pn premiu 1 la clas&& X-a). Sperlm ca
acest barem"oblig<:.toriu"
desfiintat ele acordare
incepind cu 1990. a' premi1lor el tie of101a1

Bal1uc Bogdan
- 6 -

INFORMATICA IN LICEU

In lioeul noatru ae in-


tiapll o.~ eiuiat. 'Desi ne nu- Si aoum. p~rea iomnului
mim "L1o.u ie informatiol",nu profesor
1. DomnuleSorin Tuiorl eete sa-
prof.sor.
to.ta lUlle. este oonvasl i••• _ tisfloltoare iotare. lioeu-
n1fioat1a .oestui termen. De .oe •• lui?
~ prezentlm olte.- proBl.me spi- STI Categorio. nu Dar s-au
noase pe .oeastl tema eu. forma flout progrese. ar fi bae •.
unuilprox1mativ at.n1u
ooni1tU
ie ndll
luat 1n
.xtrem i. chinuite.Stlm
ou Bog'an Baliuo 4. 1.
u...
iacl ar functiona tot o. .zia-

2. Multi elevi au necium.riri


XII B. referitoare la tunctionarea
1.C. iotare i. sp.cialitate int.rnl a Bist.melor d. ope-
.ve. in liceu 1& ore .otuall ? rare.
BBI irIom.ntan.zieta un CORAL ou Cit 'e tamiliarizati sînt pro-
teaorU ou aparature. ezis-
.proz1lllativ ou
INDEPEljDENT 1) oirc.
t.1'III1nal
16 ••un
term1- tantl ?
JI&1e,oare oini merge,o!ni nu STI Protesorii se acomoiealll
.erg ••• ol.lll
nu .erge- un FELIX cu sist.mul in clipa in care
PC ou IHIIIOriereduel 1& care nu· este adus in liceu si tre.ui •
•vemaoo.s.Mai .ziet. un JUNIOR preda t. Elevii pasiona ti iau
contaot cu calculatcrul 1n
ou 40ul TELEROM-un.!
oulatoare oiteva 0&1-
HC, oare :lanivelul alt. puti. Ca atare. suoc.-
actual 4e iezvoltare • aforma- sul i. mom.nt a asigur.t.S.
tioU 1n tara noutrl stnt 4epl- impune oa atunoi oînd s-a
sitel ee m&1 zvoneste oa ioua adus un calculator sa s. or-
o.loulatoare FELIX PC dnt 1.
reparat. ganilleae
protesoriiniste cursuri cu
in sist.mul ie
2. Ce ateres'se acoril orelor operare r.speotiv. Studiezi
ie specialitate ie oltre elevi un calculator niste ani. vin.
un .lt calculator si nioi
li 4.
BBI cltre profesori
Profesorii ?
au· atentU .une. nu stU sa-i i.i tl.ruilIul.
inel oeea oe tre"uie el preie. ). Ce plrere av.ti de ate-
nu etimuleazl ateresul elevi- resul elevilor pentru 1ntor-
lorl li oini ei.vii nu· sint in- _U.ca ?
teresati eoaie si ateresul ST 1· ·P-inl-acum.) ani int.re-
Bulc-.r. aproape un elev 1.
-profesonlor.
). Citi .levi stiu praotio in-
formatioa ? o ·clasl.De
calcula cind HC.
toarele am CORAL
primit si
INDEFENDEHT interesul a cres-
BBI
stiu TOii
m carelevii lioeului
o. est. nostru
un.oalcula- cut mult. Actualment ••• ste
JDaX1m in olaee. a IX-a iupa
tor. In lioeu
10 &IIIi.iar oeisint
ce apro;lt1.alativ
stiu el in-
tre.utnteze oaloulatorul in _ o.re int.rvine
nivelul a xl•• sint
claselorieceptial 1&

eoop sint
tor trGpriu,
1ntre fl\S!nil1-1folosi-
50 si 100. Peste
ateresati i. informatica c.l
mult 50%.In tinal. in olaEla
501' ia .leni liceului sint in a XII-a deja nu se ~i invatl
etare d f.cl program.l. propu- 1n!ormatica •
4. In.c-e·mll.âurlun elev oare
••
ind ie aplic
profeson, fl1rilor.
•• ilitat.a a int.l.g. t.rmaa aciet lioeu se dove-
4. Care .ste motivul p.ntruoare deste_<fojjipjt:s::ti'l
la un even-
ateresul pentru informatiol tuallo~«.-muncl in domeniuf
e.t. at1t i. aolllut? STI Avin' in v.dere nivelul
BBI C1ni .l.vul intri in lio.u. .xtrem ae solzut al o~ni1or
.et. ferm.c.t •• oalculatoare. oare lucreazl intr-un oentru
In JlOlII.ntul in oare elite pus iii ie oaloul. un e v mettu .1
realiz... eoh ••a p. hirti.. •• lioeullU. ievine .un p. poetul
~al.\ilit.t •• oKrOra est. IIlu. Se inttlb}i1. o•• un •••• o~
!mit tin lion eli oUe mai
oonTin.
~u prin .1.TUl
oerc.t." 10lltnoa
s. "orei. si ••
sclr.est multe deoit o1t1 V_ Oil,rea
terminat ta lA: 11 ".
Interviu realiza t te
Bogian .Anion.
- 7 -

INTERVIU CU

'" "
SCUFUNDATOR LA, IWULB ADIIlOIKI ALB GROAZBI

R. I As dori si d:l,.soutb1& b.ceput llo~iWUla in.


despre istorie. Exist~ la dvs. multe expresii de referilltl,
'"" .
oontradietorii I "istoria lumii oa.istorie a rl1ulU1" sa\l "paei-
unea lIIe&1
pentru istorie vi.. din faptul 011 am • preferati pea ••
tru ceea ce e zadarnio" sau "istoria este o epopee de~atl". Ia
acelasi timp, Susan. Sontag apropie illl&C1ua d:rs. despre isterie
de oea a lui Nietzsche. Bste corect ?
E.M.Cioran I Nu. Existi, dacI. pot sl1 spun ala, •
asemhare de temperament intre Nietzecl:1esi mineI am1adoi sla ••
tem spiritefarI somn. Asta e o complioitate. Dar pl1rerea mea
despre istorie se afll1 in propozi~iile pe oare toomai le"8~i
oitit. Acesta este punctul lIIe~de vedere, .entimentul meu prin-
cipal.
R. I Inci o dati 1napoi la Nietzsche. SUS&J!lSoatag
spunea I Nietzsche nu respiDge gindirea istoriol peatru cl este
falsI, dimpotrivl,ea ar trebui respinsi pentru~~ este ade vl-
1~tl. Ea numeste aceasta de asem~nea conceptul dvs. Dar este
oUlll1'a
altul ?
E.III.C,.
: Este a.L'tul.Originea opiniei mele este filo •••
zofia fatalistl. Teza mea principall1 este neputi.~a omului. El
este doar un obieot al istoriei" nu un subieot. Url1so istoria,
url1so procesul istoric.
R. I Tagidui1;i progresul?
E.M.C. I Taglduiesc progresul. Am sI vi povestesc o
anecdotl, care e mai mult tiecit o· anecdot'ltI Aioi •.nu departe
de mine, sea scris cea mai bunI si prima carte despre progres.
Aici s-a adl1postit in timpul terorii C~ndoroet si a soris oar_
tea "Esquisse d'un table •.u des progres de l'esprit humaia",
teoria progresului, prima teorie olari si agresivl1 a progresu-
lui. Asta a fost in 1794. El stia el e ol1utat, a plrlsit pensi_
unea si s-a refugiat apoiintr-o suburbie a Parisului. Intr-wa
bistrou lumea 1•• recunoscut, 1•• denuntat si el sea.sinuois.
Si aceastl urte este Biblia opt1mismului.
R. I Ati povestit acUDIo ueodotl, dar au v..a1;1fo1'llU-
lat obiec1;ia. Se'poate intreadevar DOga fiecare prooes 1stow1o 1.
general si cI in cadrul procesului existi progres?
- 8 -

E.K.C. : Asta nu pot sa tagaduiesc. Dar pentru mine


tot ce este un cîstig este si o pierdere. Deci progresul este
anulat prin el însusi. Prin fiecare pas pe care omul îl face ~
\
înainte, el pierde ceva.
R.' : Imi dati un exemplu?
E.M.C. : Sa luam stiinta, medicamentele. tehnica medi-
cala, aparatele de rean1mare. As afirma : oamenii mureau mai
înainte de propria lor moarte, aceasta le era soarta; mureau
neîngrijiti. Acwm omul duce prin medicamente' o viata falsa.
artificial prelungita. El nu-si mai traieste soarta.
R. : Dar, domnule Cioran. inainte mi-ati povestit foarte
bucuros si usurat despre diagnostic si ca ati fost la radiolog.
Mloar asta trebuia sa o descopere domnul R~ntgen. Nici un pro-
gres?
E.M.C.:Da, dar ar fi mai bine sa mor de propria mea
moarte.
R.:Dar si dvs.fugiti de ea.
E.M.C,. I Desigur. apartin acestei nebunii. sint inclus
în ea. Nu pot ~ltfel. Si eu calatoresc cu tramvaiul. Fac tot ceea
oe fac si cei~elti.
'R.: Dvs.folositi civilizatia defaimata. Aveti telefon
si zburati cu a~ionul.
E.M.~.I Acum gindesc ca ar fi fost mul t mai bine sa fi
ramas cioban în micul sat de unde provin. As fi inteles esentia-
luI la fel de bine ca acum. Acolo as fi fost mai aproape de
adevar.
R.: Vireti sa spuneti ca educatia deformeaza adevarul ?
E.M.C.: Ar fj. fost mai bine sa traiesc cu oameni simpli,
ciobani. Daca merg, de, exemplu, în locuri foarte' primitive. de
.exemplu în Span1asi Italia. vorbesc cu oameni simpli. am de
fiecare data impresia ca adevarul be afla la aoestia.
R,.: Gînditi ca un izolat. putin ca un Verde: "inapoi
la natura" ?'
E.M.C.I'Pentru lucrurile esentiale, cultura. civilizaf
tia nu sînt neoesare. Pentru a intelege natura si Viata nu tre-~'
buie sa fii instruit~ Scuzati-mi inca un fel de anecdotat Noi
aTe,m, in copilaria ~ea. 'o gradin~ ling~ cimitir. si groparul
era un prieten de-al meu, eram un pusti si el era cam cu 50 de
ani mai în vîrsta. Sint sigur ca primii mei ani lînga cimitir au
avut asupra mea un efect inconstient. Fara îndoiala. aceasta le-
gatura direota cu moartea m-a influentat inconstient.
R.l Se poate face o filozofie din aoeanta experienta
personala? Aceasta este problema mea referitor la ceea oe scri-
- 9 -

eti. Bun, ati trait foarte tinar in apropierea mortii. Dar


aceasta indreptateste astfel de aper9u..w:'ifilozofice ca' :
"Ieri, azi, mî.ine sint categorii 'pentru servitori" sau IlAm fest.•
sint, voi fi ..
o problema de gramaticlt si nu de existenta' Il
E.,M~ •.: Problemele principale ale vietii nu au nimic
de-a face cu cultura. Oamenii simpli au adesea revelatii pe
care un filozof nu le poate avea. Caci punctul de plecare este
trairea, nu teoria. Un animal chiar poate fi mai profund decit
un filozof, vreau sa spun, alt aiblt un mai profund sentiment
al vietii.
R.: Nu vreau sa tagaduiesc asta, insa vreaQ altceva:
prin faptul ca va exprimati gîndui'ile,"dvs. dati un fel de in ••
drumar pentru ceilalti. Nu exprimati asemenea gînduri la masadi~
bucatarie, ci le publicati •.Fiecare publicatie este o leotie.
Deci îi conduceti pe oameni spre ideea: istoria este catastro.
fa, progresul nu exista. Poate fi ideea acea~ta sustinuta asa
ferm 'l
E.M..G:.:
Nu cred ca 'exista o solutie.
R.: Nu credeti nici în ceea ce fieoare autor gîndeste
de fapt cind publiolt o umanizare a umanului ? Nu este imagi.a.abil
pentru dvs ?
E.M.C.: Nu. intr_devar nu esteimagi.a.abil. Se poate
coti din cind in cind istoria, dar adinc in interior, esential
nu se poate ,schimba nimic.
a.: Natura oamenilor este de nes~himbat, este' rea ?
E.M.C.: Nu rea : damllltlt.
Omul este rau, vreau al1 cred
asta, dar este aproape un lucru secundar. Omul nl,1poate sl1 fugl1
de propriul sau destin.
R.: La o imagine atit de sinistra despre oameni si is-
torie se im~une intrebarea de ce publio~ti ? In ce scop ? Pentru
cine ?
E.M.C.: Aveti'absolutl1 dreptate sa faceti aoeastl1 0-:
biectie. Eu sint un exemplu pentru ceea ce descriu. Nu sînt O
exceptie, dimpotriva. Sint plin de contradictii. Sint incapa_
bil de intelepciune si mi-e dor de intelepciune.
R.: Ati spus insa; "cine este întelept nu mai produce".
A fi nestiutor este izvorul productiei.
E.M.C.: A~solut, este ideea mea. Dar nimerii nu trebuie
sa ma urmeze.
R.: Nimeni nu trebuie sa va urmeze?
E.M •.
C.: Dacll o face, cu atit mai rl1u. Tot ceea ce am
scris sint numai stari, stari sufletesti sau spirituale, dAoa
se poate spune asa. In orisice caz am scr~s ca sa ma eliberez
- 10 -

publioa IlU e aoelasi lue


Si de ce publicati ? Ca
- 11 -

E.-,C.: I1ci nu se pune asa problema~


R.: Dar cineva care numeste viata "Kitsch al materiei".
ca s~ citez o fraz~ oarecare a dvs. sau isi reprezinti chiar
procesul procreatiei ca un "JIerod exercitiu de sport cu grohl1turi"
sau oare spune "nu mai pot spune cuvintul 'eu sint' fba si ro,eso
de rusine" •• picur~ otrava descurajlrii ~au a: J1eputillltei
illJ.
ceilalti. Daca asa este ca "nu mai pot spune 'eu' fba si rosesc
de ru,ine" •.•atunci trebuie sl'vl intreb, chiar daol ~ bru.tll1:
de ce existati dvs. ?
E.~C.: Lucrurile acestea sint scrise intr-un momemt
de reala disperare. Dar cuvintul nu il foloseso cu pllcere.
Ro: Prea ambiguu?
B."C.: Tot ceea ce am scris a luat fiiata la miezul
noptii. Gare este originalitate a noptii ? Toate au încetat sl
existe. Esti tu singur ,i linistea si nimicul. Nu gindesti abso-
lut la nimic, esti singur, ava c~ numai Dumnezeu poate fi. Si •.•
desi nu sînt credincios, nu. cred poate in. nimic 8 aoeasta singu-
ratate absoluta impune ,un parteJler de conve88atie pent~ miezul
noptii.
R.: Dar nu vl gînditi la Dwnnezeul. oare este reprezentat
de obicei în religie ?
E"'~.: Nu. ultimul hotar. Deci WLparteJler de conver •.•
satie, ai nevoie de el. Aceasta este notiunea mea despre Dumnezeu;
Dar la miezul noptii nu gîndesti daci o formulare este pericul~a-
sa sau nu. (;Ulcinimic nu exista. Nu existl viitor, nici mîine. Nu
gîndesti la asta, se faci impresie asupra lUmi~.,sa ai influenta
nu exista nici o influenta la miezui noptii. Nu exista istorie.
toate au încetat. Si formularea vine deasupra-timpului, deasupra
istoriei., de dincolo de istorie.:
R.: Dar dvs. scrieti mai departe si ziua ? Si apoi ci-
titi ceea ce ati scris ?
E.M.~.: Da, dar în general este formulat noaptea. Si
aceasta este într-adevar conceptia mea si nu o conceptie despre
lume~ o cu totul alta conceptie. absolut diferitaJ soriu indiferent
daca are influenta, daoa este periculos sau nu. aceasta este G
pozitie absoluta. Desigur cunoasteti insOmnia din cînd în cînd,
esti un alt om si nu esti nioi macar om. nici mlcar o oreatura •.•
toate ,au încetat si cuvîntul "sens" nu are absolut nici un seAs,
nici 'nu,se pune problema.
R.: Totusi cuvintul "eu sînt" are chiar noaptea înca
,un înteles, caci'singur la miezulnopt1i. în întunericul singu_
ratatii, cu hotarul fugar Dumnezeu, stiti bineînteles ca sinteti.
- 12 -

fizio slnteti. Si daol ap'~~ spuaeti nu mai pot sa rostesc cuvin-


tul "eu sint" flra sa rosesc, de fapt va uriti. Aveti o ura pen-
t%U dvs.1Bfivl ?
1."0.: De la sine înteles? E clar, tot ceea ce am
~oris est., ~o~~.ma1 ~t, alt~~Ti mai putin, dar întotdeauna
amesteoat ou aoest simtlm1nt de ura •.Nu stiu de unde vine acest
simtlm1nt de ura. Asta poate avea·multe motive, si acela oa nu
am flout ultimul pas, si asta poate fi.
R.: VJ( referiti la sinucidere ?
B;JI.O.: Da.
R.:Ati soris odata: "Toate cartile mele sînt sinucideri
împiedicate".
B.M.C.: Corect.
R.: e,înd existi însa at,tt de puter.n1c la garani ta sinu-
ciderii, a urii, a dezgustului de tine însuti, trebuie sa fie
,permise întreblri de fapt ne~ostite: de ce Cioran nu s-a sinucis?
B.M.C.: Rlspunsul sta în cartea mea "Silogismele ama-
rlciunii", tIrI ideea sinuoiderii, fara îndoiala m-as fi omorît.
Asta • cheia.at~tudi.n1i mele.
R.: ~sta înse8Jlll1a
ca faceti abstractie de realitate,
realitatea 'posibila a sinuciderii. Prin faptul ca ginditi, ea
dispare ca realitate.
B."C~: Da. Asta este problema principala. Din tinere-
tea lIIeapîni aouiB am trait zil.n1c cu aceastll idee. C.U aceea a
siauciderii. ,Si mai tîrziu, pîna astazi, poate nu cu aceeasi
intensitate. si daoa 'sînt în viata •.'este datorita puterii aces-
tei idei. Am putut sa suport viata datorita ei, ea a fost spri-
~imul meu. "Bsti stapî~l vietii tale, poti sa te omori cînd
vrei" si astfel putelllsuporta toate nebuniile, toate excesele
mele. Si treptat aceasta idee a început sa devina ceva ca
pentru ua crestin ·Dwmlezeu, un sprijin, un punct de referinta în
viatl.
Re: Puuotul de referinta în viata dvs.este ideea sinu-
<:iderii ?
B •••C.: Dar. asta m-a însotit de-a lungul vietii mele
,i au multJmOP.;IS,....... •.
..o, ..•... - ..• _,· •.

R.: Dupa cum se vede.


B.M.C.: Este o religie pe d,'os, un fel de r,eligie
perversa.
R.: Si o ritualizare. Tot ceea ce ati scris pîna acum
S8 oheama ca efortul dvs. de gindire si scriere sint de fapt Wl
ritual de invocare.
- 13 -

E.M.~.: Da. e foarte corect.


R.: Obiectia ••sau intrebarea me'a: dac~ este a,a, po.te
sa fie si c~ slabiciunea, operei dvs. este e~ realitatea dispare
prin soris, asa,cum, faceti s~ dispara si~uciderea prin scris ,i
gindire asupra ei, ca dvs. va asezati contra realitatii prin
scris, cu scrisul ?
E.A1.CJ:;.:
Pur si simplu asa este, nu sint un om activ.
Dac~ as fi fest m_s fi sinucis. Sint un om pasiv" iaoapabil si
intervina, iresponsabil •.Mi-e teama de orice rl1spundere. Ohiar
ideea unei raspunderi ml imbolal1veste.
R.: Poate din cauza aceasta ati devenit 1atre timp un
fel de propovaduitor al iUti~DalUJbului,?
E';M.C..:IlI8tionalismul are in Germania o cu totul alU
reprezentare decit aici.
R.: JIu,stiu daca va este cunoscut poetul .german Gettfried

E.M ••
G;•.:.X-m. descoperit pe llenn de 4 sau 5 ani. Dar nu
a avut asupra mea nici o influenta, caci nu 11 ounosteam.
R •.
: Dar nu gasiti ca 11 sinteti foarte aproape 'l
E.M.C..: In parte, p~obabil.
R.: Intr-un fel siQistru de aproape. Multe dintre propo-
zitiile dvs. "As dori sa fiu o piatra", "as putea fi un animal",
"daca am fi ramas plini de paduchi si serlini in compania animale-
lor" - se citesc' ca versuri ale lui Bean, amintind de vestitul slu:
.0, de-am fi noi stramosii nostri. O far1m~ de viatl1 in mls,ti"
calda".
E.M.C..: E absolut adev~rat.
R.: De ce l~ .introdus pe Benn: Am plecat de lai:ratie-
nalism, de la Irratio. ~i Gottfried Benn a fost un predioator al
Iratio si unde a ajuns ? Va citesc acum o propozitie de eiOr"l
"Idolatrizarea 0:riginii deja infaptuitului paradis este semnul
cel mai important al reactionârilor, sau, daca se preferl1 expre-
sia, a gindirilor conservatoare". Idolul static al lui lIlennsi
refuzul istoriei l-a condus la granita fascismului. ~i asemenea
propozitii de Cioran? Nu duc prea adinc in, reactionar?
E.~C..1 Dupa împrejurari. Dar stiti, pentru mine notiuni
ca origine. preistorie, negarea istoriei sint la un alt nivel.
Reactionar ? Poate. Dar ar fi, Gred eu, mai corect· daca ati 1~8i
o explicatie filozofica in locul uneia politice.
R.: Dar Dhll.:'.traim
totusi in istorie. chiar daca dvs.
negati, actiunea Stalin a fost istorie. Hitler a fost istorie. Ci~
tese ,inca o propozitie de Cioran: "Dorul de barbarie este ulti-
- 14 -

mul 4lUri.ntal fiecbei o.ivllizatii". La dvs. este deci un dor de


barbarie '1 Un der ·de mla,t1n1l.primara: ? De ••~alaotide ? de viata
in pe,ter1 ?
E.-,C.: Este absolut adevarat, nu Q t~lI.duieso. Aceasta
nu este deasupra politioii, aici aveti d.t'8ptate. Dar merge mult
lIIa1ad1ao, este dincolo de politicl, stII. in natura meap enstll.
de~a 1n tiu.t'8tea lIIea\) inclinatie Sp.t'8negare. spre nu. o volup-
tate a neglr11l
R.I Q:ollftiinta dvs. se formuleazl in principal l:1UIII8i prin
negatii 'l
B,-,C.: Aoeasta este foarte ad1no in mine.
a.: Numai~l an~ absolut se poate rlsturna intr-un fals

E~~.: Se poate intimpla.


R.: Este adevlrat oll.aii avut 1n tinerete o apropiere de
fascismul româneso ?
B:JI.C. j Da. Du .DU1II"'e.a
interesat de ideile sale, ci de
exaltarea sa. Aceasta a stabilit un fel de leglturll !ntr':·acei
oameai ,i m:!JIe" Ia fond o istorie patologicl •• UlIi pr:l:&educatia
ii iaterp.t'8tarea mea. eu eram ou totul altul.
Ii.c: b intreDare decisivl: aegare, disparitie prin scris
a reali tltiip 1liCl~tie spre Irl'atio: , !li iDlcele din urmll.o
prlbutire miraCuloasll.. O BUooesiumelogiol '1
E.~~.: Nicidecum, cloi totodatll. eu. fiul unui p.t'8ct.
am luat part~ la toate ,edintele Congresului mondial al evreilor
din Buoure,tip oa. si~rull1eevreu •. Si am fost fascinat~ Aceasta
este oealaltl parte a Daturii mele.
R:. Sinteti Wl idversal' al iluminismului ?
B~C.I .bI st~diat ani de••• rindul llumin1SIIIUlfrance ••
••• atras peatru .011. peatru miu aoeasta era de asemenea o ext.t'8mll..
A,a trebuie. formulat. 4red eu, Tot-ce este.extrem m•••.fascinat in
viatl. Ilarxl811U1~de exemplu, nu m••• atras niciodatl. De ce ? Pen-
truol este prea sistematio, prea seri~s, rigid ,i dOgmatio!li prea
PUtin individual. ·Nue:d.sti niCi un oapriciu, nici un oaprio1uteo-
HtiO 1lIlmarxiBlll"
~. A aTat atunoi fascismul, mai bine zis, Dazismo-fasois-
mult e 1a!lueJltl aS\lpz.advs ?
I~.i Bu.
R.I; O propositie de dTS. despre Dazi"ti: "Si totu!li a-
oeastl .•• bun1e, oit de groteascl ar fi, pledoazll. in favoarea ger-
1IalIl11or.
Ia Test nu au fost ei singurii oaro au mai pll.strat oiteva
- 15 -

resturi de prospetime si barbarie "i". "Prospetime si barbarie" -


doua conceptii pozitive la dvs. Apoi se SpUJ1llmai departe: "~i
ei înca sînt în stare de un plan mare sau de o nebunie plina
de putere".
E.M.C.: Ma intereseaza germanii~ nu nazistii. In afara
de a.easta, istoria nu este sistem valoric. Probabil ca ge~
nu puteti vedea altceva, asta o pot întelege pe deplin. Dar ati-
tudinea mea a fost întotdeauna una estetica, nu una politica -
am vorbit mai sus de capriciu. Aceasta este atitudine a mea, nu
aceea a germanilor. Germanii sînt nebuni ai pricipiilor, nu au
luci un talent pentru îndoiala. Din aceasta cauza s-au distrus.
Nu au sensul nuantelor, aceasta este tragedia lor. Asta suna pu-
tin cinic, ce ati citat aici, dar eu nu iau lucrurile' atît de
în serios ca dvs.
Ati devenit jucatori foarte prosti în istorie~
R.: Dar exista bineînteles granite ale esteticii pure
si granite chiar ale jocurilor. Vreau sa ajung aici ; acest
"a spune mereu nu" nu creeaza un vacuum, un vacuum al creierului
un vacuum moral, care - corespunzator naturii vacuumului - poate
deveni fals si umplut prea b1".1sC Cine spune mereu;
"i "ma defi-
nesc prin Nu", "constiinta mea ia fiinta prin negatie", este în
pericol sa poata fi ademenit de un fals DA.
E.I4oC.: Nu, pentru ca nu am crezut, niciodata într-ade-
var în ceva. Aceasta este greseaia pe care o faceti în raport cu
mine. Eu nu am crezut niciodata în ve~. Singurul pe care 11
iau în serios este conflictu1 meu cu lumea. ~oate celelalte sînt
pentru mine doar pretexte.
R.: Ce este acest conflict cu lumea "i

E.,M..C,.:
Este indispozi tia în, eXistenta, nu numa:L.în
cultura. In existenta în principal. Ac~~ta este fenomenun de baza.
In ceea ce priveste "sentimentul meu de responsabilitate", îl cu-
nosc numai în viata cotidiana - am o atitudine omeneasca fata de
oameni - nu însa cînd scriu, atunci el este pentru mine~ ca sa
spun asa, de neconceput. Apoi nu ma preocup de urmarile posibile
ale UJ1lIifraze, ale unui aforism, ma simt eliberat de orice cate-
gorii morale. De fapt am o mila intensa , patologica pentru toa-
te fiintele, chiar pentru om, si gasesc ca e timpul ca el sa dis-
pana ca sa-I putem jeli. Neîntelegerea între noi vine din faptul
ca dvs.credeti wli ales în viitor. într-o rezolvare, în posibi-
litatea, în timp ce eu stiu doar ceva precis: ca noi toti sîntem
aici numai ca sa ne chinuim reciproc cu inepuizabile iluzii.
- 16 -

R~; Ati avut uneor.l in viata dvs. sentimentul oa ati


trece granita spre crima ?
&~C;: ca DiaYOl sau DumnezeUl cred ca as fi liohidat
omenirea. Sint aproape sigur de asta. Sentimentu~ din viata de zi
cu zi e mila~ In viata mea am sprijinit moral multi oameni, chiar
in timpul raz'oiului in Paris gaseau adapost la mine. Dar abstract
vorbind. cred ca as putea.fi un demon. Daca as avea posibilitatea
sa distrug lumea - ".s !ace-o.
a::. DaT poate oamenii traiesc cu placere ? Si dvs.i-ati
omori pe. toti ? Asta. este posibil azi priJl explozia une:fi.
singure
rachete. Domnul Cioran ar lansa racheta contra Moscovei, pentru
ca rusi~ sa raspunda: In doua minute lumea e terminata. Demonul
si-a. facut datoria.
E."C;: as demon as putea face asta, dar nu ca individ.
R.,': Sintem la 'UD punct critic; Destul de rau ce spuneti.
Pentru ca dvs~simtiti "urasc viata", sau "viata e un. plagiat",
toti oamenii trebuie sa moara~ Cu ce drept •••
E.~C.; Am dillicind in cind orize - daci'[as avea posi-
bilitatea sa ii nimicesc pe toti, as face-o; Acesta este un lucru
launtric, fieoare il poate simti.
R.; Intr-adevar fiecare ? Exista mai degraba putini oa-
meni care simt âst ••
E;M.~~: Este mult mai rau decît credeti. Oamenii sint în
fond potentiali criminali, ast~ este absolut sigur.
R.~ Ati purtat aici în Franta uneori dezbateri asupra
unei asemenea teze cu alti autori ~.
E~G, •.:l'lu~nioiodata •. Nu dau interviur:fi.
in Franta.
R~: NU ma gi~deam la interviuri.ci la dezbateri~ Pe
ciu in Paris, ce autori ?
freoventa1;:1.
E•••.
C •.:·Am fost bun.prieten ou Michaux. Si Beokett este
un bun prietem al, meu.
R~: eu BecJrett DU exista desigur nici o disensiune~
E •••.
C.:·NU. Dar Beckett nu vrea sa se intretina asupra
unor probleme asa generale; ii poti. pune numai probleme concrete.
R.= Deci ati luat parte de fapt putin la viata literara
din Paris ?
E;"'C.::Fcarte putin.
R.; Sartre, Camus ?
E.K.C •.:.In ultimul an de razboi, 1944, mergeam in fie-
care dimineata la opt la Saint-Germain..o.es-Fres la <i:.afe
"Flore"
6a un functionar. Ee la 8 la 12 si de la 12 la 8 si de la 9 la 11
Foarte adesea Sartre sedea ling! mine. Dar eu eram complet necu-
noscut.
- 17 -

R;'= lUlr in 1944 Sartre mai era necunoscut ~


E.M.Q.: Nu,. bineînteles era deja cunoscut. nu asa renU8
mit ca mai tîrziu, dar foarte cunoscut. Nu am:vorb1t niciodatlt,
nu l-am cunoscut •.Pe <ile.mus
l-am; vazut doar o datl si mi-e. displlt-
cut. Mi-e. spus oeva nepotrivit cînd am publicat prima mea oarte;;'
"Legea descompunerii" : "Acum trebuie sl vl deplasati în domeniul
lucrurilor într-adevar intelectuale". Am gasit aceasta incredibil
•.c:a.musera prin culturlt Wli provinciall, nu stia de-
de impertilllent
cît literatura francezlt. "legea descompunerii" & posibil sl nu
fie o carte buna, dar se vede ca am totusi un anumit nivel. Si
apoi sa îmi vorbesti ca un scolar. Nu l-am mai re vazut niciodatlt.
R.: Il cunoasteti pe ~line ? .
E.14e.; Nu. II-am împrietenit ou C.tflan.
R.: Si celalalt român din Paris, Ionesco t
E.M.C.: Il cunosc foarte bine.
R.: Cind va vedeti vorbiti româneste sau frantuzeste ?
E.14C •.
; Nu, frantuzeste. Nu mai vorbesc absolut de 100
româneste. Nu mai vreau.
R.: Dar puteti ?
E.M.C.: Perfect, biueînteles. Dar româna este foarte
periculoasa pentru mine, pen'tru oa este prima limba, as·ta atrage,
si cu batrinetea vine din nou. Mi-e friclt de asta, eu visez în
franceza, dar daca în viitor as visa româneste, as fi terminat ca
scriitor francez.
R.: Cît de mult ati lucrat pînlt.a fost gata prima carte
în franceza ?
E.14C,.::Nu mult, dar zi si noapte trei ani.
R.: Ce se pierd~ oînd treci în altlt li~ba ?
E.M.Q.: Eu scriu o prozl aridl, nu o exprimare directa.
Nu as fi putut niciodata sa scriu un ro.~, nici ceva trait. Si
.limba franceza imi place, in masura în care este o limblt pentru
juristi si logicieni. Si partea abstracta a acestei limbi m-e.
atras, si aceasta o pot manipula. Dar nu as putea sa descriu de
exemplu aceasta dupa amiaza, aceasta ar fi imposibil. Pot sa
redau doar rezultate. Aforismele mele nu sînt de fapt aforisme,
fiecare este fraza-eheie a unei parti, punctul final al unei
mici epilepsii.
R.: Omi teti tot ce este anterior ? .
E.M.C.: Omit ·totul si apoi ,dau concluzia, ca la judecata,
unde se spune in incheiere: condamnat la moarte. Dar nu dezvol-
tarea gîndurilor, ci numai rezultatul. Acesta este felul meu,
aceasta este "formula". Din aceasta cauza am fost comparat cu
.'

- 18 -

moralivtii francezi Vi put~pe bunl dreptate, caci importanta


este doar concluzia.
R.: Din aceastl cauzl sinteti Vi atacat~
E,.Y..C.:B1neinteles. Eu dau nwnai otrava, nu esenta.
R~: Aici se inchide cercul discutiei noastre. C·um tra-
ievte un asemenea om,. cum poate sl iube.scl, sl se amuze, sa mearga
la cinema, sa mlnince, sa bea?
E.I4C;.; Am sa va raspund : Exista ginduri pe care le ai
în fiecare zi. Existl ginduri care sint doar crize. v.-am spus,
sentimentul meu fundamental este compasiunea; sint foarte sensibil
la nefericirea celorlalti oameni. Dar în tineretea mea am suferit
de grandomanie.
R.: A rlmas aceasta? Mai sufera înca Cioran de grando-
manie?
E.M.&.: Numai din cînd în cînd - crize.
R.: Dar asprimea nu i~ sllbit.
E.M.C.: Dar intensitatea da. S~ intensificat acest "ennui"
aceastl plictiseall infinitl. Mama mea, sotia unui preot, mi-a
spus odatl; nu am uitat niciodatl: "Dacl as ti prevazut chinul tau
launtric - nu te-av ti lasat sa te nasti". Si aceasta mi-a facut
foarte bine.·
R.: Aceasta v~ flcut bine ?
·E."C.:. Mi-am SPIlS: evti o intîmplare, un nimic.
Re'; Orice alt copil caruia m':lllla
ii spune "as fi vrut sa
nu te fi nlscut" ar fi fost consternat Vi ar fi sllferit din cauza
aceasta - Vi dvs. spwieti "asta mi-a facut bine" ?
B."C. Aceasta a confirmat. ideea mea, ca eu sint o în-
timplare, un nimic. Din cauza aceasta am fost incapabil ca scrii-
tor sa realizez o ~pera ~devaratl. Cu toate acestea, Vi aceasta
va fi incheierea mea, am trait Vi am scris ca si cum as fi inteles
totul. ceilalti, chiar marii filozofi, imi par intrucîtva limita ti,
copillro9i, naivi,' victime 9i sclavi ai geniului lor. Desi socia-
bil, m-am simtit intotdeauna singuratio, sfiviat intre dispretul
de sine Vi idolatrizare a de sine. Singurele fiinte cu care m-am
'înteles într~devlr nu au llsat in urma. nici o opera.'Nu au fost
scriitori, spre fericirea sau nefericirea lor. All fost ceva mai
mult: Maevtri ai dezgustului. Unul dintre ei studiase teologia si
trebuia sa devina popa, dar nu a devenit. Niciodata, niciodata nu
am sl uit ametitoarea conversatie pe care am avut-o cu el o noapte
int,reagl acum 50 de ani in Brasov, Transilvania. Dupa un asemenea
s~imb de idei mi se pare la fel de inutil sa traiesti sall sa
mori. Daca nu ai in tine aviditatea pentru nerezolvabil, nu îti
poti imagina de ce excese ale negatiei este în stare aceasta necru-
tatoare clarviziune.
- 19 -

Cuza Alexandru

POEi~ I

Am prins pc ticalos
Era un os.
Intrase adînc în burta
si!am tras o moarte scurti.

Acum l~am sc·os


sînt sanatos
Am doar un cancer mic
la un rinic.

1'01%\ II
Oase,oase,oaso
toate-s un schelet
Cad , cad, cad
am aj uns în iad.

simt ca's fiert


oase, oase, oase
tot sînt un schelet.

VIZIUNE
E întuneric si cald peste tot
nu se aude nimte între noi,
Eu aud însa tot
Aud lacrimi de lumina cum curg,
Aud vuietul ochiului meu crescînd
Aud ca întrebi
" De ce ai ochi asa mari? "
Iti raspund
Si-apoi fug,
" Cred ca sînt
dintre toti
omul care te vede " 1
- 20 -

Tudora Catalin

M U tJ C A

-piesa de teatru foarte scurt într-un act(or)-

Personajele~ Musca(de fapt doar bîzîitul ei pe care îl


imita sufleurul)
Gigel(un ascultator al mustei)
Scena 1
-decor: o camera obisnuita cu dou~ scaune si o masa,un
termometru imens arata 15 C

Musca : Bzzzzz! Bzzzzzi


Gigel :(mirat) O musca?! Iarna ?!
Musca : Bzzzzz! Bzzzzz!(apoi mai accentuat) Bzzzzz!
Gigel : Si totusi o musca!
Musca : BZZ-Bzz!
Gigel :(se suie pe masa vînturîndu-si bratele prin aer)
UsI Us! UsI,
Musca : Bzzzzzzzzz!
Gigel :(ia un scaun,îl pune pe masa se suie pe el si face
pe stafia) UHU ! UHU - Poate o sperii!
Muaca ';(imperturbabila,cu un usor aer de indiferenta) UZ? !
Gigel :(pune scaunele pe masa unul peste altul se suie pc
ele si cade.Apoi se ridica si îsi flutura bratele)
Cortina

Scena II
-decor; acee.!:lsi
camera ca la scena l,dar un singur scaun

Gigel
Musca B~zzz!
(vocea ei)
(îsi O flutura
muscl 1!
bratele)
Iarna .?I
Gigel (îsi flutura bratele alrgînd prin camerl) 8?zzz!
Musca p musca totusi.(vocea ei exprima neîncrederea)
Gigel Bzzzzzz! (se aseaza pe scaun s.i îsi sprijinii capul
pe masa bîzîind în continuare)
Musca Acum e momentull

-din spatele .cortillei apare un imens pleznitor de mliste core


cade peste Gigel da mai multe ori,strlvindu-l.

Musca : Acum e liniste! Bzzzzzz!


Cortina
- 21 -

Olteanu Petru

CAPITOLUL III

Isi puse talc în manusile albe, de lîna subtire,pîna


devenira grele ca mîinile domnisoarei pe caie a ajutat-o sa
coboare din trasura, demult,cînd era tînar,acum timpul a trecut
si au îmbatrîniLamîndoi, singuri si veseli. Pipai buzunarul
pantalonilor înainte de a-si trage manusile ,sa vada daca are
medalionul aurit,oval, ca un ceas de buzunar si,cu tava ar-
gintata în mîini ,plina de cupe cu sampanie,intra în salonul
luminat,întesat de lume,al receptii lor oficiale. Ii placea
atunci cînd cei pe care îi serVea nu-si luau paharele de pe
tava,mai ales fetele domnului consilier,cu parul blond si
pistrui,cu rochii albe,mari,luxoase,împodobite cu perle mici,
si domnii mult prea învese li tLde dupa' rilie:?,ul
noptii care nu
trebuiau tinuti cu gîturile uscate,si le lua el,servindu-i
elegant,lasînd Urme de talc pe cristalul curat,îndragea micul
fantastic ce aparea atunci, persoana nevazuta ce murdarea
paharele.Pasiunea lui era ,însa,atunci cînd statea la masa
cu bauturi aruncînd priviri iscoditoare ca nimeni sa nu ra-
mîna cu paharul gol,sa vada,sprijinit de peretele acoperit
cu marmura alba,cum petrecaretii se opresc" din rîs,cu~ moare
rîsul.

"Domnul consilier, de pilda,se opreste din rîs,caci la .el


zîmbet nu exista,la orice gluma rîde zgomotos,printr-o strîn-
gere din buze,moment în care coboara capul putim în jos si
ptiveste în sus. O secretara de cabinet rîde la fel de tare,
rîsul înceteaza,zîmbeste larg,cu gura deschisa,i se vad dintii
pîna la gingii,apoi o închide usor,zîmbetul continua sa
existe,disparînd încet,încet.Cînd nu mai este nici cel mai
vag zîmbet,priveste mereu într-o parte,mai precis spre drea-
pta~pentru scurt timp. O batrîna rîde amuzata merau în aceeasi
masura,duce barbia la,?iept,oprindu-se prin clatinarea ca-
pului pe"orizontala si'oftînd. Domnul cartograf nu rîde pro-
~riu-ziB niciodata.Zîmbeste putin tuguind buzele,ramînînd
cu 'ele asa si destinzîndu-Ieîncet. Administratorul are o gura
mica,si în ciuda modei,poarta barba. Rîde mereu cu poftar
în final se sterge CU limba pe buze de saliva si scoate putin
falca în fata. Ministrul de interne rîde saltînd mult buza
de SUa, iar pa cea de jos llsind-o nemlsont~,termlnft brunc,

. ~:;.
- 22 -

închizînd repede gura. Cantatores-ul,amant al domnisoarei


pîna la începutul batrînetii si amic dupa Bceea,are o
mustata mare si zîmbeste mereu. O data l-am zarit în parc,
parea îmbufnat, iar cînd ne-am întîlnit a început sa zîm-
beasna, salutîndu-ma. Dupa ce a trecut putin de mine am vrut
sa urc repede în pavi~ion,sa nu pierd aceasta unica ocazie,
sa yad cum îi moare rîsul,dar m-aln razgîndit,fusa mea ar
fi putut parea bizara. Omul de afaceri rîde elegant,dar
apoi întreaga fa~a este cuprinsa de o expresie care suge-
reaza cea mai profunda tîmpenie,trece printr-o grimasa,ca
zîmbetul sa-i apara din nou,abia vizibil. O doamna rîde
foarte rar ,mai mult zîmbeste,ca euforia sa-i ajunga în pri-
viri ,ochii stralucitori zîmbind parca. Un amic este mereu
ocolit de cei care fac glume,pentru ca dupa ce rîde încep
niste accese de tuse puternice si lungi,din cauza tigarilor,
trebuind ca odata sa plece acasa,nemaiputîndu-se opri. Se
cinta vals. Nevasta unui amiral se joaca continuu cu sira-
gul lung de margele,le învîrte prin aer,discret ,dar cu
nerv,ori le misca ca musulmanii. Cînd rîde,miscarea se ac-
centueaza,intreaga nervozitate a mîinii creste,iar la sfîr-
sit strînge între degete puternic o margea si clipeste scurt.
închizînd apoi gura si imediat o deschide ca în asteptarea
unei noi glume. Am observat ca aceasta doamna sta mai mult
cU gura deschisa,parînd ca zîmbeste,în realitate neavînd
rabdare sa o tina închisa. Un domn conte,rîde de fiecare
data parinteste,închide calm gura,dupa care da capul.pe spate.
m unul din tablourile de prin·holutile palatului e el tînar,
cu un par vîlvoi,bogat,care-i vineîn ochi. Fetele domnului
consilier,cînd rîd,rîd toate,duc mîna la gura,se strîng în
gtup, sporovaie printre rîsete ,apoi rîd din nou tare, mai p.ri-
vesc în jur ,cînd li se face observatie se asaza în pozitie
de drepti,neputîndu-se abtine mult timp izbucnesc iar în rîs,
consilierul se enerveaza si îi trage de obicei celei mai
mici o palma,dupa care devin serioase,cea mai mica lre ochii
numai lacrimi,se încrunta toate si urmeaza o ie~ire teatralX
din salon,în grup. O doamna al carei rol nu e niciodata bine
determinat îsi opreste rîsul stergîndu-se cu mîna dreapta
jn jurul gurii asA cum fac barbatii cînd îsi curata sau îsi
îndreapta mustata~ Seful politiei rîde mereu din burta,fara

o';
- 23 -

nici o mimica suplimentara,însa scotînd niste sunete care


nu seamana niciodata a rîs si termina rînjind,în fine,si
dînd din cap de sus în jos,strîmbîndu-se niciodata hazliu~
Petrecerea s-a terminat. Salonul e pustiu. Cînd se va
lumina vor veni doamnele care vor spala pe jos,vor curati
vesela si fetele de masa,vor sterge candelabrele de cristal.
Asta seara una din aceste doamne,srasa si care-si termina
rîsul printr-o inspiratie senzuala,îl astepta.Se mai uita
înca odata la portretul domnisoarei ,pictat în ulei,ramasi
si azi necasatorita,singura ei iubire fiind cantatores-ul.
Ea zîmbeste mereu ,delicat,numai pentru el,ca atunci la
început,la coborîrea din trasura,moartea zîmbetului ei
neexistînd.Inchise încet capacul bijuteriei.

01 teanu Petru
POEM VERMILLON

Oglinda din lift miroase a scuipat.


Steaguri rosii-s peste tot.
Societatea capitalista decade
Caci e prea materialista în purtari,
3i prea idealista în gîndire.
Jt~~guri rosii-s peste tot"
l,dine o sa sarut oglinda.

MODELUL 1.10HAL

hlodelul m~ral
i::xcepti~nal
Uite-l în cusca
Cum ne musca.
LOG 1 C A

- Nu, nu.a de acord I SK ~ lase capitalistii aia in

pacep cu patronii, ou valuta si cu pornografia lor I Vor sa ne

cumpere tara I Imprumut~ si noi. la inceput putin acolo~ cu

mlsurl. cit o si porni~ si dupa aceea o sa fie toate magazinele


pline ou produse bune, de~l. noastre, si fara sa fim vinduti

strKinilor ••• Sa-si punK pofta in cui, cu noi nu le merge I


~.B1ne, de acordr sint bune si produsele noastre, dar e

bine sa luKm si de la ceilalti, ce au si ei mai bun ••• Uite,

matale. ~ ohelie, cred ca ti~r conveni sa-ti recapeti parull?

RacK produsele de aici nu sint bune. o sa stai asa, fara sa iei

din cele straine, numai pentru ca nu~ de la,noi ?

" Ha, ha. parca n-am incercat si cu cele straine •••dar

tot asa e" plrunnu mi-a crescut I

(dialog real, auzit la coada la ziare/


P.P'p.XI.D)
- 25 -

~~~wnT~ .
I'I~A5RA.I.A !

~1{€
- 26 -

T REI .
'l'AHANI

- Ml numesc Adalbert Schiopu, de profesie revolutionar,


meserie cu traditie in familia mea.
- 10 sint Nicu Septeluni de profesie fara. Sint un re-
prezentant al minoritatii colorate din comuna noastra.
- Numele meu este Delipscani Costel. Am aceeasi meserie
cu domnul Septeluni. In timpul liber ma gasiti in piata comuna.
Reporter : Am întcles ca sînteti reprezentantii comunei
Schiopenii din ~ale, fost oras agro-industrial. De aceea o sa v~
pun o întrebare incomoda, ce ati facut in ultima vreme ?
D~11pscani catre Schiopu :
- G~ed ca i-ajung ultimele doua saptamîni •••
- Mda •••în urma unei sedinte largite cu planul comuIlci,
am hotarît cu 99,99 % din voturi pentru si 0,01 % abtineri ade-
renta noastra la platforma programului francez "Les villar;es
rouma1nes". Pril1 consens am hotarît ca provizoriu, pina la ale-
geri, sl ne înfratim cu Comuna din Paris.
-Ne-am prezentat deci la Otopeni cu provizii minime:
un termos cu suc de struguri, si 30 de pachete '''l'op''.
Acolo insii
era greva de 24 de ore.a avioanelor.
-"Lume c?- la demonstratie. Ne-am tras deoparte si ne-Em
pitit pasapoartele. In termos. Vamesul ne-a cerut pasapoartele.
Le~ pipait. Le-a mirosit. Si ne-a spus ca pozele nu sint bune.
Apoi ne-a declarat ca pasapoartele astea ii cam miros a fals.
"Nu stiu cum se zice aici, la dumneavoastra", îi zisei eu, "dar noi
îi spunem tamîioasa". Ne-a luat 20 de pachete de "'l'op" 'li ne-a dat
drumul.
- Si sa vezi, neamule, ce frumusete de avion ! Peste
tot placute colorate : "lin constructie avionul nu porneste cu
usile deschise", "Nu coborîti în timpul zborului", "Nu blocuti
usa", "Nu circulati pe scara", "Nu scoateti capul pe geam", "Nu
calcati iarba". Mi~ atras atentia un butona.s rosu. Pe tablita
de sus scria: "Doriti condica de sugestii si reclamatii ""'i'''
Aplsati 1", iar pe cea de jos: "Pericol de electr~cut~re
tntre timp a aparut o fetiscana draguta cu o fusta d'aia facuta
i"
)~ perioada d1ctaturi~, cînd stim cu totii ce economii se faceau.
Be~ zis ca ne indreptam spre Paris, vie fudapesta, via Prll(?;a,
via Frankfurt. Si tot asa, din podgorie în podgorie, am aj uns l(~
finalul drumului.
- 27 -

Reporter i Iat~-ne in st1r,it pe aeroportul tr~ •• i••


••De unde I Nu ,tiu prea b1u OWII s_ intimplat, oert
e c~ eram la Londra. "Nu..;1mmio". De ••••'.pllS, .Ii 811 1lltrat.b
viltoarea demooratiei eBgleze •.Pentru a ne an_ta .e81N&, 811
ajuns la televiziunei «beia nu-i mai zioe BBBBCB, ,i BBBBeBUJ
1Iam~, oe aparatur~ au Ua I
Reporter : Puteti deoi ooastata disP~oPQrtia : noi ••
chinuim ou 5 oamere, 2 oamere, 2 care, 5 studiOUri ,i 3 ,teohere
•• Aveti dreptate. Au Uil. nillte oamere de luat. ve4ezoea•••
Reporter: Revenind, ne puteti oteri o privire de ea-
sJablu asupra peisajului politiolondone. ?
- Da" desigur. Acole 1'110iclimatul nu este favol'abil
politicii de strad~. De~ hot~1t s~ ·participlm la ~ m1t1Dl
sub egida: "Depozit mic, impozit mare". Duploe am stat 5 ore in,
tata Parlamentului, in ploaie, urlind: "Margareta,nu uita I
Anglia nu-i tara ta' "SA vinA BBBBCEI&ou1", ne_ retras modest
sub streallina Parlamentului IIiBmiurmlrit in linillte aoea maai-
testatie pa,niol. :La un moment dat, au apll.rutspontaa bUeti in
unitorme trumoase, care, derind ali protejeze domol18tantii, IIi
avind in vedere c~ atar~ ploua, au inceput sl-i ia ou sau t~l
voia lor, ajutindu-se de ni,te argumente ou vreo 20 de cent1me~
tri mai lungi deoit âle politiei noastre •.Noi am socotit ol au
era bine sl-i deranjlm pe blieti, ,i a,a aveau.treab~ destull,
,i am hot~it sl ne re!ugiem in Parlament. Qwa, am intrat aoolo;
doamna llargaret Thatohel' ne_ iJlterpelat intre b1ndu-ne pe o:l,ne
c~utam I I_m spus cI am ve 1'11t s~ vedem premiera. lIIe-e.
lllllurit
cl nu e vorba de nici o premierl, parlamentul e inol!:'
la repe •••
titii.
Reporter : Intrucit ne apropiem de tinalul timpului
afeotat intilnirii noastre, v_, ruga sl exprimat!' o opinie in
leg~tur~ ou presa londonezl.
La ei presa e liberl, ·dom'le I Am. citit 1ntr-o zi
într-un ziar un articol care mi_ pllcut enorm : "Greva det:1ml..
tilor din inchisoarea Manohester". ~ aici artioolul: Aleri,la
jurul orei 10 ,i 52 minute s1ndioatul liber al detinutilor din
inchisoarea Manchester a declarat grevl. Revendiclrile lor e~u
urmltoarele 1
1 ) Demiterea actualei cond*ceri;
2) Alegerea, in mod demooratic, a unei 80i conduceri
în care al tie reprezentati atit membrii personalului inchisorii
cit ,i beneficiarii slip in mod. proportional ·cu nWIIlrul eJl:istent.
3) Mlsuri de ordin cultural : iBtroducerea in biblie-
- 28 -

teca,inchisorii a unor lucr~ri dizidente prezentate sub forma


unor opere complete, orearea unui post de televiziune independent
si aderarea sa la organizatia romanofona pentru transmiterea inte-
gralI( a emisiunii "Veniti cu noi pe programul 2".
4) Sapt~na de detentii de 5 zile.
- Am dori ca si în.. închisorile noastre •••
Reporter: Stimati te1espeotatori, aici se încheie in-
terviul nostru. Inoontinuare va invitlUns~ urmariti un program
de melodii de neuitat~

,
ONISORU JUSTIN

DECRET..LEGE PIqVIND FETELE BATRINE SI


BURL.ACII

1. DisoutlUn ou' toata responsabilitatea politica aceasta


problema, pentru ea nu ne e indiferent viitorul tarii.
S : ~m demografia, nu înse1~tOrie !
(aplauze)
VOCI: AIIa e I
I : ~a rug~ nu esca1adati I
S 1 Domnilor, sîntem în direct, televiziunea ne tran-
smite integral •••
VOCI: Si e libera, dom'le II
D : De la oe vîrsta socotim fetele batrîne ?
F 1 Nu sînt de acord, e o prob1em~ persona1~, depinde
de întreaga ll8tiune II
C 1 Nu ne asumlUn raspunderea pîna la alegeri I
D Pe cine reprezentati, dom'le ?
I Nu destabllizati Situatia ••• '
P 1 Am dovada ca în ~ocietatea noastra nu exi~t~ fete
bltrÎl!le 1t
VOCI : Dovada, dovada II
F Armata e ou, noi, dom'le
I l' rog,! domnilor, fara atac la persoanEi II
Vil!l

D Domnilo~, de fapt oe este o fata ,batrîna ?


C : Din punotul d~ vedere al partidului nostru, oredem
el privatizarea va re~lva si aoeasta problema.
- 29 -

VOCI: Nu De vindem tara 1


I : Sa nu De indep~tam de la subiect •••
B 1 Domnulepresedinte,. nu min1malizati chestiunea 1
Guvernul ce a facut cu fetele bl(trine .'l Domnulepr1m-«l.n1stru, ce
parere aveti ?
P Nu raspund la provocari I
B E de competenta dumneavoastra sa luati hotariri
D 1 Dom'le presedinte, vl( rog sa conduceti sedinta,
dom'le !
I :; Mai, draga•••
(freamat)
I : Are cuvintul domnul :&1rlacu.
Bl: Inca din timpul odioasei si sinistrei ••• ·si CWll •••
niciodata ••• noi nu ne••• in fabrici. care il prindea de burlac,
îi baga sula...n ooasta 1
O VOCE: Domnilor•••
F Lasati-ma sl( vorbesc, sint femeie 1 Vreau microto ••
nul 1
S Domnilor, vorbim despre ••• ,i nu ne gindim la tarani •••
care n~u inceput inca insamintarile •• .ne trebuie unelte meoaniza-
te (
VOCI: Duete la tara, dom'le 1
S : O sa va para rl(u••• Q sl( regretati
(bruiaj)
I ; Liniste, sll.wolasoultam, I PropUlllsa trecea la vot;
Jf.lh Si pentru ol( veni vorba de alegeri, domnule prege••
dinte, Centrul lJational de Informatica a elaborat un procedeu
de nwnarare a voturilor la 20 mai• .A-sUel. daca vor fi pentru
FSJIse vor inmulti cu 10 si se vor da FSN..ului, daol vor fi
pentru PNLS8 vor.impl(rti la 2•••
VOCI: Sa se imparta la 5 II
~Bl La 5, daca vaU Devoie••• gi se vor da Pm..ului;
daca vor fi pentru PNr se vor imp~ti la .3 si se vor da PNT-ului
(rotunjirea o vomface ulterior), iar daca vor fi pentru PSDse
vor inmulti cu 2 si se vor da FS~lui.· Astfel, voturile Tor ti
adunate,lnmultite ,i imp~t1te .cui trebuie 1
'lOCI : BravoJ'

I~ Liniste, liniste, domnilor••• Deci, prop~ saam1n~


lucrarile.
- 30 -'

In
a acest puaar.l
albuaului FArTH BITU~UI ya propune.George
al cun08cu~ulul ,o par~die
Micha~~raflca

~AiTH
()
K\SSrNG A FULL
MONkE\f

;~
i l~~
~. r·aoB.' ,
i
B
rt.I

Q
1-4

\ I

LOOK A7 YOtlR flff!l!JS


- 31 -

REZULTATBLE OLIMPIADBLOR

•• ]l'AZA NATIONALA -

MatematicI! Fraaoezl

l'faOll Serbaa
Ionescu Da
MoroillJlu l'lergiu
-"-
prelll1u1;..II:

-"--
premiul li:
lf1ouleBCt1AliDa _"-
leorgesou Aml"'ria -"-
prelll1uJl.!Il[
[starie
R1poiuo Robert mentiune
llunteanu ADca -"--
TrUanescu Raluca prem1u
speOial
lfizioll.

111trea Ionut
Zaharia :Laurentiu
Informatiei!

Praun ~n
llogdan
BlII1Il. ~"
•.....•
.,.....
__ •••••.
mentiUJie
premiul 1_"........••
.......,..."
prelll1ul
•••••.• ....••..
......•.
It.....,.
•••••
IIII
II
U<l:ristian
lI:11'Oea
scu
iu
Florin
Codrin
Stelian
anu
n- Mihai
Liviu
~1iIIII1JIi
Ban'a lui 1'1.0 .iua

Am iesit tin casa si am inoeput sa merg.Er~ intovarasit


t. un laclt si 'e o cheie oare nu i se potrivea. Am iesit ou
",cti! sa n'em lumea oare ne inoonjoara hauin. ur. ilI jurul
DOlltru. pe un'e treoem. I1U auzeam pe ni.e:ui hauind. Toate erau
tlcute sl reol. toaie ne priveau cum trecem. Pina la urma
DOi eram oei oare hluiam si nu ne dadeam seama. Am iesit sa-i
?e'em pe oei oare hlui. si astlel ne ve'em tot pe noiI cu
teoseb1r11e 'intre 1101. Dar pina la urma poate ca ni se va
alltura oineva in cnltoria 110astd. Daoli totusi vom ramîne
aoeeasi. noi trei. un laoat. o cheie si cu mine, inseamna
01 am pawlt sresit, oa am ajuns pe .an4& lui M08ius oea cu o
.1ngura tata.

P.trick Popesou Pampu ('ee. 1986)

Probleme it met",tica
1) le laturile AB si AC .le triunghiului fix AB:; ae oons-
truieao 111 ext.rior triun~uril. AN~ si ACN astfel incit

~..!t -ti-' SI •• atl. looul geometric al intersectiei


treptelor lIN .,i CM oind cl.repte1eBM si CN sint fixe iar M si
li varia.l (ola•• a IX_ )
2) SI •• arat. 01 I
etgloo + tg 200_ tg 400a .3 (+gloo+otg20°-etg400).(claaa a X-a)
,) Daci S neate un oiclu 'e lung~e K, atunci m ( )-K
•• t. numlr impar (k, n - (1). (olasa. XI-a) •
• ) SI lJe arate ol I

ooa .3Zooa: u ..!.. 008)X 0084x 4x + ooa)x cos7x u.


(01••• a XII_) ._,
propuae 'e Patriok Popescu-fampp.clasa •
XI-a
- 33 -

t
i)IN t1 t1 R

j(J

joNCS
7At1}1- 5[.5S1()N
- 34 -

L1tt1e music \ox

Grupul STATUS QUOslir\atoreste 25 de ani de existenta.


prilej cu care au 800. un nou al\uml Perfect Remedy.
_Dupa .uc4.sul Uscului precedentl Crazy IUght8. cei
tiJlKISS revin ou o nouli realizare. int1tulata Hot In the
Shate.
DupliOdisseY.:rapiiu1 YngwieJ.Malmsteean renuntll. la
serviciile lui .x-Rain\ow Joe ~nn Tumer si pre3ateste un
al\um solo.
In mica pauz11luata de cei tel.IRm! MJ'.IDEN. Bruce D10ldn-
.on (impreunli cu lan G1l1and.)a 800S un disc s1ngle si are în
prOiect un.a1\um solo.
Bain li. fost inlocuit
Sohim\lir1 importante la DIO. J1.Duny
cu Tetdy toot (fost la Hot Shot)
In atentia fanilor JUDASPRIESTI Cei de la JUDASPfrIEST
.e va. Un nou in situatia te a oauta un nou \aterlst.plecind
Da'YeHolland. Amatorii s~.nt rugati e!1 se prezinte la redatia
ziarului "Bltul 1ner"l
Se sc~\1i si vocalul te la DEEPPURFLE.cel nou nurnin-
tu- •• TerI7 Brock. fost în grupul Strage VI"ya.
TUDOSIEVLAD
MICAPUBLICITATE
~ Cumparco.turn biue-jeans.Ofer schim~ lmiform~ ~colara
oUoa.l-tiotatura.
Jf Calculator- independent. caut progre.matoare sens1b1Ui
pentru oolaborare termen lung.
* Cartier Cotroceni cedez oamera libera. nevulcanizata.
~ Deschis oontul libertatii pentru scluva IefJ.ura. Ea
'Y&treoe din mîinile lui Don Leonc'1oin patrimoniul national.
WAjutoare umanitare rWnânest1 spre Cuba. constind în
secere'sl clocene.
H-E1evnota 10 limba româniimedltez membriPF.rlame.'1t.
Orlce n1vei.
ifJudecator pierliutciocanel facut liniste.Caut mtl.t'ar
mlcrofon.
*Ultima sedinta a Parll\llientu!ui a hotarît ca ziua te
1apr11ie ali fie sar\~tor1ta ;e 20 mai.
- 35 -

Corespondentul nostru la Paris~ Patriok Popescu...P8IIIpU,


ne transmite 1

Q1u6h1!!_~~_S.2~1;:!L!!~~_~~
Opozitia mongoll a creat o noul organizatie politiol.
In timpul congresului de formare, acest partid, zis de Progres
nationalp si-a afirmat dorinta de a readuoe tara la epooa glori-
oasa pe oare a cunoscut...oin sec;xIII sub Ginghis Han.

~!Y~~~~~~~_~~_2~!~-!
1. Iliescu a declarat la televiziunea francezl ol 80~
din populatia României era mai mult sau mai putin comun1stl, iar
G•.
V.oioan,sustine ca in România nu a existat nici un comun1stin
afara de Elena si Nicolae.

~~1!!!~~~
Cele mai scumpe doultablouri din lume au fost cumpl-
rate de catre japonejul M~·Ryoel Saito, 74 ani" care a flcut avere
in imobilier si in Bursa~ Aotualmente fiind presedinte de onoare
al societltii Daiahowa·Paper. Uele doul tablouri sint "Portretul
doctorulUi Gaahet", de Van Gogh (82 •.500.000 $) si lI!'!oara
de la
Galette" de Renoir (78.100.000 $);

Vineri 11 mai a aparut primul numar din slptWnalul


"The European - Europe's Firat National lfeuspaper", care tratea ••
zll probleRle de interes general european. Fondator: magnatul
britanio al presei Robert Maxwell. Din cuprins: "O singurlmonedll
pentru Europa", "Partea Neagrll a libertatii in Est", "Albania -
dominoul f~l". Pret in România: 25 lei.
- 36 -

<:l:A VALURILE
de Ana Bilandiana
Ca valurile monotone care cad

Pe-acela~i loc, ca sa revina iar,


Acelea~i crime, iru acela~i iad
Se tot reiau la nesfir~i~ ~i cbdar

De ritmul e încetinit pu~iD,


Calaul plictisit, jertfa complice,
E-acela~i joc mecanic ~i meschin
Fixat in ale lumilor matrice

~i func~ionind isterizat in plin,


Alimentind motoarele puterii
Cu singele ce-adap~ stele ~i-n
Care ee tntuneca imp~rii,

Ca totul sa ee mai repete-odat'


Cu victime de sena, contrar
Ca valurile monotone care cad

Pe-acela~i loc, ca sa re vina iar.


- 37 -

Iaa1D1 trepte

CUT1Dtele"e roteso 1a lum1D1•• ou.ell, ~eOD~\l-


rîndu-ne stringind aureela 1a jurul oeler.oaft DU•• i a!Dt,
lum1n1ri al)e r. c~.ror simplitate ne 0.1111 la puritate •••
Timisoara - Bucuresti - SiBiu. Un triunghi ~1Dar al .01'16&, ,
al .•.iotoriei. Semnul notoriei ne aduce oiudat .1Dte i.
oele doua degete ridicate. semnal prezentei. O presentl
0&1'8 ne urmlreste in pietele unde demonst~ pentru o ~el••
.T1ziune libere, pentru clreptur1. apelind (ie •• oare ?).1&
gren foamei ••• Trebuie un momentie liniste. ie triatete,
un momentde l1eoantare, de disoemlmînt.
Al1evlrul intotdeauna e undeva, pe· la mijloo. Deoi al DU
oondlUlllllm,sa nu apiaudam !arii 4180erDlm1Dt.
sl nu uitam oa lum1narlle oare ari sint al)., el DUuUIa
nioiodata oa lumina lor sta 4reaptl pe ar&1JUle trotuanlor,
11ng~ pasii nostri.

i.'untll Claud1a. XII G


AICI
Aioi se intri cu oapul descoperit
Aici se simte cu frunte. pleca~1
Aclino•
Aioi _ud 1D1miaT1OD1Dd 111nluntru
Cumoa durerea curgiJlda a fost
lnt.ru viati<
Aici e o liniste area si sfinti
Llsatl ou sînge
Las.ta cu-noetul
Aici e lUlRinl sl piine, sint ~
si pumnii·ramasi strinoi
si stergare-nroslte
01 pi~tre Eal tarl deeit piatra
o~ palllri doar Inere dDt
.si plmint
idc;i " pbmiJlt.
28.XII.1989
ClpriaDa YâloP&nu, XII G
- 38 ~

~ep-ul profesorilor: lle.rtinov Armand - mat.


Ded1tl Deculai • mat.
Tudor Sorim~ inf.

Top-ul profesoarelor : Oprescu ianiela - in!.


Glherciu Rodioa - in!.
PopLivia - fiz.
(s-a votat ultra_secret)

Evenimentele anului •• .,in lioeul: Balul 1l0bocilor, Qam-


pionatul de 'baschet', Revolut:lia, ~nsiliul celor "90", Emisiunea
T'Vt"Veni ti cu noi pe, programul II", Meci fotbal profesori-elevi •••

~ atentia elevilor claselor a XII-a !II


Nu dati la electronicl 1 Este penurie de fete 1 Este mai
rll.u ca la armatl: faoultatea dureaza ce,l putin 5 ani, iar armata
doar 6 luni f
Stef~ea A; Electronicl an 1

COLECTIVDE REDACTIE

- VIORIC&CELACU
_TUCAOANA
_ IORDANESCU
RAZVAN
I. P.IFUaret" Cd.l030/90

,.