Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18numaratoare PDF
18numaratoare PDF
NUMĂRĂTOARE
𝑱 𝑸𝑨 𝑱 𝑸𝑩 𝑱 𝑸𝑪 𝑱 𝑸𝑫
𝑻 𝑻 𝑻 𝑻
𝑲 ̅𝑨
𝑸 𝑲 ̅𝑩
𝑸 𝑲 ̅𝑪
𝑸 𝑲 ̅𝑫
𝑸
1 2 3 4 5 6 7
Intr B R0(1) R0(2) +V
Figura 6.3.1 Numărătorul asincron 74LS93 (CDB 493)
Bistabilii B, C, D sunt interconectaţi intern (în serie) şi formează un divizor cu 8.
Bistabilul A este un divizor cu 2.
Intr A – reprezintă intrarea de tact în divizorul cu 2 (bistabilul A).
Intr B - reprezintă intrarea de tact în divizorul cu 8 (bistabili B, C, D).
R0(1) şi R0(2) – sunt intrări pentru resetarea numărătorului (aducerea la 0). Când
ambele intrări sunt în 1 logic numărătorul se resetează şi începe din nou numărarea.
QA, QB, QC, QD – ieşirile celulelor bistabile.
Dacă se interconectează extern bistabilul A cu bistabili B, C, D (pin 12 cu pin 1) se
obţine un numărător modulo 16 (un divizor prin 16).
Pentru a înţelege funcţionarea circuitului se studiază tabelul de adevăr al circuitului
prezentat mai jos (Tabelul 6.3.1)
Tabelul 6.3.1
STĂRI LOGICE FORME DE UNDĂ
IEŞIRI
NR. QD QC QB QA Intrare
QD QC QB QA
0 0 0 0 0
0
1 0 0 0 1
1
2 0 0 1 0
2
3 0 0 1 1
3
4 0 1 0 0
4
5 0 1 0 1
5
6 0 1 1 0
6
7 0 1 1 1
7
8 1 0 0 0
8
9 1 0 0 1
9
10 1 0 1 0
10
11 1 0 1 1
11
12 1 1 0 0
12
13 1 1 0 1
13
14 1 1 1 0
14
15 1 1 1 1
15
16 0 0 0 0
0
Pentru realizarea numărătorului, impulsurile de tact se aplică intrării de tact
bistabilului asociat bitului de rang inferior QA (în acest caz pe Intr A – pin 14).
La fiecare comutare din 1 în 0 (pe frontul descrescător al impulsurilor) a bistabilului
QA se obţine un front negativ care comandă comutarea bistabilului următor QB. Când
bistabilul QB comută din 1 în 0 se obţine un front negativ care comandă comutarea
bistabilului următor QC. Când bistabilul QC comută din 1 în 0 se obţine un front
negativ care comandă comutarea bistabilului următor QD.
Exemplu: după comutarea celui de-al 11-lea impuls de tact (notat cu 10) din 1 în 0
ieşirile bistabililor sunt QDQCQBQA=1011, care este tocmai corespondentul binar al
numărului zecimal 11.
În figura 6.3.2 este prezentată schema unei aplicaţii cu numărătorul 74LS93N.
𝑱 𝑺𝑫 𝑸𝑨 𝑱 𝑺𝑫 𝑸𝑩 𝑱 𝑺𝑫 𝑸𝑪 𝑺 𝑺𝑫 𝑸𝑫
𝑻 𝑨 𝑻 𝑩 𝑻 𝑪 𝑻 𝑫
̅𝑨
𝑲 𝑪𝑫 𝑸 ̅𝑩
𝑲 𝑪𝑫 𝑸 ̅𝑪
𝑲 𝑪𝑫 𝑸 ̅𝑫
𝑹 𝑪𝑫 𝑸
1 2 3 4 5 6 7
Intr B R01 R02 +V R91 R92
Figura 6.3.4 Numărătorul asincron decadic 74LS90 (CDB 490)
74LS192
1 2 3 4 5 6 7 8
B QB QA CD CU QC QD 0V
Figura 6.3.5 Numărătorul sincron decadic 74LS192 (CDB 4192)
INTRĂRI:
Intrări de tact pentru:
o Numărare directă CU (5);
o Numărare inversă CD (4);
Intrări de date (încărcare paralelă):
o A (15), B (1), C (10), D (9);
Intrări comandă paralelă:
o Încărcare date ̅̅̅̅ (11);
o Ştergere date ̅̅̅̅̅̅ (14).
IEŞIRI:
Ieşiri de date:
o QA (3), QB (2), QC (6), QD (7);
Ieşiri caracteristice numărării:
o Ieşire caracteristică numărării directe – ieşire de transport ̅̅̅̅ (12)
o Ieşire caracteristică numărării inverse – ieşire de împrumut ̅̅̅̅ (13)
În figura 6.3.6 sunt prezentate formele de undă care descriu funcţionarea
numărătorului
̅̅̅̅̅̅
𝐂𝐋𝐑
̅̅̅̅
𝐋𝐃
A
B
C
D
CU
CD
QA
QB
QC
QD
̅̅̅̅
𝐂𝐑
̅̅̅̅
𝐁𝐑
Figura 6.3.6 Forme de undă numărător sincron 74LS192 (CDB 4192)