Clasa a IX-a - ALGEBRA -1

Teorie

Partea intreaga a unui numar real

- fie x R , x numar real .
- Notam cu x partea intreaga a numarului real x .( parte intreaga a lui x = cel mai mare numar intreg mai mic sau egal cu
numarul dat ) ;
- Proprietati : 1). x  x  x  1 , 2). x     x  

- Exemple : 1). 2,5  2 , 3,99  3 ,  5,2  6 ,  7,95  8 , x  2  x  2;3 , x  2  x   2;1 .
2).
x  1  x   pentru ca x  Z  multimea numerelor intregi
;
2
3). x  5  2  x   5  2  x  3  x   3;2 .

Partea fractionara a unui numar real

- fie x R , x numar real .
- Notam cu x partea fractionara a numarului real x care are proprietatea : x  x  x .

- Exemple : 1). 2,31  0,31 , 4,97  0,97 ,  2,31  2,31   2,31  2,31   3  2,31  3  0,69 .

Calcule cu Puteri
- fie a, b  R si n R exponent real .
- Avem urmat. formule de calcul : a0  1 ; 0  0 ;
n
a m n
 a m n ; an  am  an  m ; a :a  a ;
n m n-m
 a b  n
 a n  bn ;
n n n
a a b .
n n
1 a a
a
n
  an - m    n     
b b a
n m
a a b
- Identitati : ab   a 2  2ab  b2  ab   a 2  2ab  b2 a - b  a  ba  b a  b  a  b  - 2ab
2 2 2 2 2 2 2

a  b   a3  3a 2 b  3ab2  b3 a b   a3  3a 2 b  3ab2  b3 a  b  a  b  a - ab  b  a  b  a  b  a  ab  b 
3 3 3 3 2 2 3 3 2 2

a  b  c   a 2  b2  c2  2 ab  ac  bc  .
2

Media Aritmetica , Geometrica si Armonica .Inegalitatea mediilor

- fie x, y doua numere reale pozitive .
- Media aritmetica : x y ; - Media geometrica : m  ; - Media armonica :
 ma x y 2 2 xy
mh  1 
g
2
1 x  y

x y
- Inegalitatea mediilor : mh  m g  ma .

Radicali
- Conditia de existenta a radicalilor :
1). Daca ordinul radicalului este par : n  2k , k  Z , radicalul exista daca si numai daca expresia de sub radical este  0 .
2). Daca ordinul radicalului este impar : n  2k  1 , k  Z , radicalul exista din orice numar real .
m
- Proprietatile radicalilor : a  a , aR ,
2 n
a b  n
a n b , n
a  an ,
m n
a
nm
 am , n
a 
m nk
a
mk , mn
a  mn
a

n
a
b

n

n
a ,  a- b   
a b  a - b , 
3
a -3 b  a 3 2

 3 a  b  3 b2  a  b , 
3
a 3 b   3
a  a b  3 b  a  b .
2 3 2

b

- Formulele radicalilor compusi : a  2

a -b  a - 2
a -b , a  2
a -b  a - 2
a -b .
a  b  a  b 
2 2 2 2

Modulul sau valoarea absoluta a unui numar real

a , daca a  0
- Pentru orice a  R avem :  , Exemplu :  3  3 , 0,001  0.001 , 
1 1
 ,  7  7 .
a  0 , daca a  0 9 9
 a , daca a  0


- Proprietati : a  0 , a  R , a 0 a0 , a  a ,
2
a  a , ab  a  b , a a

b b
x  a  a  x  a , x  a  x  a si x  a , a  b  0  a b0 .

Teorie clasa a IX-a

Clasa a IX-a - ALGEBRA -2
Teorie

Functia de gradul I . Ecuatia de gradul I

- Forma generala a functiei de grad I : f : R  R , f x  ax  b , a  0 ;
- Forma generala a ecuatiei de grad I : egaland legea functiei cu zero f  x   0 obtinem ecuatia ax  b  0 , a  0 .
- Solutia ecuatiei de grad I : ax  b  0 , a  0 , cu solutia x  b / a .
- Semnul functiei de grad I : - se construieste tabelul in care vom avea semn contrar lui a inaintea radacinii x  b / a si
semnul lui a dupa radacina .

Functia de gradul II . Ecuatia de gradul II

- Forma generala a f-tiei de grad II : f : R  R , f x  ax  b , a  0 ;
- Forma generala a ecuatiei de grad II : egaland legea functiei cu zero f  x   0 obtinem ecuatia ax2  bx  c  0 , a  0 .
- Solutiile ecuatiei de grad II : pt. aflarea solutiilor calculam discriminantul ecuatiei   b2  4ac
Discutie dupa  : 1). Cazul   0 : - ecuatia nu admite solutii reale dar admite solutii complexe inlocuind minusul cu i2 .
- semnul functiei : peste tot semnul lui a .
2). Cazul   0 : - ecuatia admite solutii reale cu proprietatea ca sunt si egale : x1  x2   b / 2a ;
- semnul functiei : functia se anuleaza in x  b / 2a in rest peste tot semnul lui a .

3). Cazul   0 : - ecuatia admite solutii reale cu proprietatea ca sunt si diferite : x1  x2 cu solutiile
b  si b  iar semnul functiei in acest caz : semn contrar intre radacini iar in rest semnul lui a .
x1  x2 
2a 2a
 b
- Relatiile lui Viete ( relatii intre radacini si coeficienti ):  x1  x2  - a  S si x - Sx  P  0
2


 x1  x2  c  P
 a
- Descompunerea trinomului de grad II : ax  bx  c  a  x - x1  x - x2  unde x1 , x2 sol.ecuatiei date .
2

- Ecuatii care admit aceleasi radacini : fie ecuatiile a x2  b x  c  0 si a x2  b x  c  0 care admit aceleasi
' ' '
radacini daca si numai daca coeficientii lor sunt proportionali : a  b  c .
a b c
- Ecuatii care admit o radacinina comuna : fie ecuatiile a x2  b x  c  0 si a x2  b x  c  0 care admit o

radacina comuna daca si numai daca intre coeficientii lor exista relatia :  ac' - a'c    ab' - a'b    bc' - b'c 
2
.

Numere complexe
- Forma algebrica a unui numar complex : z  a  ib , unde a  Rez  - partea reala , b  Im z  - partea imaginara si
i = unitate imaginara cu proprietatea i2  1 .
- Calculul puterilor unitatii imaginare i : 1). i 2 n  i 2 n  1n unde n Z . 2). i 2 n 1  i 2 n  i  1n  i , n Z .

- Egalitatea a doua numere complexe : fie z  a  ib si z '  a'  ib ' unde z  z'  a  a' si b  b' ( doua
numere complexe sunt egale daca si numai daca au partile reale si imaginare egale ) .
- Numere complexe conjugate : daca avem numarul complex z  a  ib atunci conjugatul sau este z  a  ib .
- Operatii cu numere complexe : fie numerele complexe z  a  ib si z '  a'  ib ' , vom avea urmatoarele operatii :
1). Adunarea : z  z  a  ib  a  ib  a  a  i b  b 
' ' ' ' '

2). Produsul : z  z  a  ib  a  ib  a a  b b  a b  a b i .
' ' ' ' ' ' '

- Modulul unui numar complex : fie numarul complex z  a  ib atunci modulul sau este : z  a  bi  a b
2 2 .

- Forma trigonometrica a unui numar complex : z  a  ib este urmatoarea : z  r cos  i sin  

unde : r  z , a  r  cos si b  r  sin

Teorie clasa a IX-a