Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4
10. Principalele obligaţii ale stivuitoristului. Tehnici de lucru..............47
10.1 Principalele obligaţii ale stivuitoristului înainte de începerea
lucrului.......................................................................................47
10.2 Obligaţiile stivuitoristului în timpul lucrului. Tehnici de lucru.......48
10.3 Principalele obligaţii ale stivuitoristului după încetarea lucrului.....58
11. Întreţinerea stivuitoarelor......................................................62
12. Accidente – avarii.................................................................64
5
Despre stivuitoare
6
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat este organ de specialitate cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, şi are ca principal obiect de
activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi siguranţa în
funcţionare pentru instalaţiile, aparatele, componentele, dispozitivele de
siguranţă şi mijloacele de control.
ISCIR este organizat conform HG 1340/2001 şi HG 182/2005, astfel:
ISCIR Supraveghere Piaţă – face parte din cadrul Inspecţiei de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat.
Este organismul de supraveghere a pieţei din domeniu. Supravegherea pieţei
se realizează prin verificarea documentelor echipamentelor (Declaraţie de
Conformitate, documentaţia tehnică, partea de exploatare, partea de
mentenanţă), verificarea autorizaţiilor necesare (autorizare RSVTI, autorizarea
societăţii, autorizarea manevranţilor, autorizarea echipamentelor) şi de
asemenea verificarea stării tehnice şi a modului de exploatare a
echipamentelor.
1. ISCIR Inspect – face parte din cadrul Inspecţiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat. Este acea
parte din ISCIR care, autorizează societăţi şi personal, acordă avize de curs în
vederea derulării cursurilor. In teritoriu, ISCIR Inspect este impartit in 5
inspectii. ISCIR Inspect IT Cluj a fost desfintat, iar cele 4 judete pe care le
acoperea au fost impartite astfel: ISCIR Inspect IT Sibiu acopera si judetele:
Cluj, Bistrita Nasaud, iar ISCIR Inspect IT Oradea acopera si judetele: Salaj,
Maramures.
În anul 2008, Parlamentul României a adoptat Legea numărul 64. Această lege
stabileşte cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a
echipamentelor care intră sub incidenţa ISCIR. În capitolul patru al acestei legi
sunt prevăzute şi sancţiunile care se aplică în cazul în care nu sunt respectate
prevederile legale în vigoare.
Pentru a putea reglementa domeniul de activitate, ISCIR emite acte legislative.
Acestea sunt Ordine ale Inspectorului de Stat Şef, respectiv Prescripţii
Tehnice. Acestea se publică în Monitorul Oficial şi au caracter de lege.
In noiembrie 2010 prin HG 1139 se infiinteaza Compania Nationala pentru
Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune SA,
denumita in continuare CNCIR, ca urmare a reorganizarii prin divizare a
ISCIR, si are ca obiect principal de activitate efectuarea de verificari tehnice in
vederea autorizarii functionarii si de verificari tehnice in utilizare, pentru toate
instalatiile si echipamentele ce intra sub incidenta ISCIR.
Prescripţiile tehnice au fost elaborate pe domenii de echipamente.
7
De exemplu PT ISCIR R1/2010 reglementează domeniul macaralelor;
PT ISCIR R2/2010 reglementează domeniul ascensoarelor.
Prescripţia tehnică ISCIR care reglementează activităţile referitoare la
stivuitoare este PT ISCIR R1/2010 “Cerinţe tehnice pentru montarea, punerea
in functiune, autorizarea functionarii, supravegherea si verificarea tehnica in
utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic, intretinerea, revizia si
repararea masinilor de ridicat.”.
Masinile de ridicat care fac obiectul prezentei prescriptii tehnice sunt:
Macarale;
Stivuitoare autopropulsate si translatoare stivuitoare;
Platforme autoridicatoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane si/sau
materiale;
Platforme ridicatoare pentru persoane cu dizabilitati;
Elevatoare pentru vehicule;
Mecanisme de ridicat;
Masini de ridicat de tip special.
Această prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale
ISCIR şi stabileşte condiţii minime pe care stivuitoarele trebuie să le
îndeplinească astfel încât acestea să primească din partea CNCIR autorizaţia
de funcţionare. PT R1/2010 a fost elaborată în conformitate cu prevederile
Legii 319/2006 privind protecţia muncii şi norme metodologice de aplicare a
acesteia, Legea 608 privind evaluarea conformităţii produselor şi Legea 10/95
privind calitatea în construcţii.
Atât PT ISCIR R1/2010, Legea 608/2001, HG 119/2004, cât şi Directiva
Europeană 98/37 prevăd că introducerea pe piaţă a stivuitoarelor se poate face
doar în condiţiile în care producătorul sau reprezentatul autorizat al acestuia în
România emite o Declaraţie de Conformitate pe care se aplică marcajul CE.
Această declaraţie de conformitate nu poate fi emisă decât dacă produsele
respective au fost certificate de către un organism notificat din Uniunea
Europeană. Marcajul CE se va regăsi în mod obligatoriu pe placa de timbru şi
pe toate componentele de securitate.
2. Termeni şi definiţii
Pentru o mai bună înţelegere a cursului vom prezenta în acest paragraf
termenii şi definiţiile folosite de ISCIR în Prescripţia Tehnică ISCIR R1/2010.
Pentru conformitate am folosit exact textele din Prescripţia Tehnică prezentată
mai sus.
8
- activitate de reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni specializate de
investigare a defectelor apărute, asigurare a pieselor de schimb , efectuare a
depanărilor şi/sau înlocuirilor de componente defecte şi încercare funcţională a
stivuitorului, pentru demonstrarea calităţii reparaţiei efectuate menite să
readucă stivuitorul în stare bună de funcţionare în condiţii de securitate.
Capacitatea unui agent economic de a efectua lucrările de reparare trebuie să
fie confirmată printr-o autorizaţie emisă de ISCIR-INSPECT IT.
- ampatament – distanţa între axele roţilor stivuitorului, măsurată în lungul
unei axe paralele cu deplasarea longitudinală a acestuia.
- apărătoare a postului de conducere – protecţie completă sau parţială în
jurul postului de conducere, în principal când acesta este la extremitate sau
ridicabil, cu scopul de a proteja manevrantul frontal şi/sau lateral împotriva
contactelor cu obstacole fixe sau cu alte vehicule.
- apărătoare de protecţie a manevrantului – suprastructură fixată pe cărucior
deasupra capului manevrantului pentru a-l proteja de căderea obiectelor
manipulate sau provenite din stive alăturate.
- apropiere lentă – deplasare cu viteză foarte redusă cu scopul ca, la
executarea anumitor operaţiuni de manipulare (de exemplu la stivuire), sarcina
să poată fi precis poziţionată.
- autorizarea funcţionării - ansamblu de activităţi de verificare şi validare a
rezultatelor măsurărilor şi încercărilor funcţionale executate la punerea în
funcţiune a stivuitoarelor sau cu ocazia verificărilor tehnice periodice ale
acestora, în scopul confirmării îndeplinirii condiţiilor de funcţionare în
securitate a stivuitoarelor. Se efectuează numai de către ISCIR-INSPECT IT
sau de RSVTI autorizat şi împuternicit de ISCIR-INSPECT IT în acest sens.
- blocare de securitate – dispozitiv destinat să imobilizeze stivuitorul, fiind
comandat printr-o cheie de contact sau printr-un alt mijloc pe care
manevrantul îl activează la părăsirea căruciorului.
- caroserie – panouri de protecţie sau de acoperire fixate la exteriorul
stivuitorului.
- catarg – montant fix pe care culisează placa portechipament sau unul sau
mai mulţi montanţi mobili.
- catarg cvadruplu – catarg care cuprinde un montant fix şi trei montanţi
mobili.
- catarg dublu (telescopic simplu) – catarg care cuprinde un montant fix şi un
montant mobil.
- catarg netelescopic (simplu) – catarg care cuprinde un montant fix.
- catarg telescopic – catarg care cuprinde un montant fix şi unul sau mai
mulţi montanţi mobili.
9
- catarg triplu – catarg care cuprinde un montant fix şi doi montanţi mobili.
- cerinţă esenţială - cerinţă care are în vedere, în special, protecţia sănătăţii,
securitatea utilizatorilor, protecţia proprietăţii şi a mediului, astfel cum este
prevăzută în actele normative în vigoare.
- cilindru de ridicare – cilindru care ridică, fie prin intermediul lanţurilor cu
mufle, fie direct placa portechipament (sau o platformă portsarcină) sau
montantul (montanţii) mobil (i).
- cilindru de ridicare simplu – cilindru cu un singur piston, destinat ridicării
sarcinii.
- cilindru de ridicare telescopic – cilindru care cuprinde mai multe pistoane
concentrice, ce se ridică succesiv.
- contragreutate – masă fixată în partea din spate a şasiului şi destinată
echilibrării sarcinii.
- curăţitor de şină - componentă de securitate destinată îndepărtării de pe
calea de rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta.
- cursă de ridicare – distanţa pe verticală între poziţiile de lucru inferioară şi
superioară ale dispozitivului de manipulare a sarcinii.
- declaraţie de conformitate - documentul prin care producătorul dă o
asigurare scrisă că o stivuitorul este conform condiţiilor specificate.
- declaraţie de conformitate – procedură prin care un producător sau un
reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs este
conform condiţiilor specificate.
- depunere în rafturi – manipulare care constă în ridicarea unei sarcini şi
depunerea ei în compartimentul unui raft.
- destivuire – manipulare care constă în preluarea şi coborârea unei sarcini din
partea superioară a unei stive.
- dispozitiv de manipulare a sarcinii – dispozitiv (cârlig, graifăr,
electromagnet, furcă sau altele) pentru apucarea, prinderea sau manipularea
sarcinii.
- dispozitiv de reţinere a fluidului din cilindri – componentă de securitate
destinată reţinerii fluidului în cilindri la scăderea bruscă a presiunii.
- ecartament –distanţa pe orizontală între centrele roţilor de rulare ale
stivuitorului.
-electrostivuitor – stivuitor autopropulsat a cărui acţionare este electrică.
-frână – dispozitiv destinat reducerii vitezei şi/sau împiedicării mişcării
mecanismelor stivuitorului.
10
-gabaritul stivuitorului – spaţiul determinat de condiţiile funcţionării în
siguranţă a stivuitorului în vecinătatea unor construcţii, ale cărui limite pot fi
depăşite numai de dispozitivul de manipulare a sarcinii în timpul executării
operaţiilor de manipulare.
-importator – orice persoană fizică sau juridică cu sediul în România, care
introduce pe piaţă un produs provenit dintr-o altă ţară.
-introducerea pe piaţă a stivuitorului - acţiune care are loc atunci când
producătorul pune pentru prima dată stivuitorul la dispoziţia deţinătorului
-inalţimea de ridicare – distanţa pe verticală de la nivelul planului pe care este
aşezat stivuitorul până la dispozitivul de manipulare a sarcinii, când acesta se
află în poziţia de lucru superioară.
-încercări dinamice – încercarea unui stivuitor prin executarea mişcărilor de
lucru cu o sarcină care depăşeşte cu Y% capacitatea de ridicare a stivuitorului.
-încercări statice – încercarea unui stivuitor prin aplicarea unei sarcini statice
la dispozitivul de manipulare a sarcinii care depăşeşte cu X% capacitatea de
ridicare a stivuitorului.
- înclinare maximă a pantei – unghi maxim al pantei, exprimat în procente,
care poate fi urcată cu o viteză de transport constantă de către stivuitorul
neîncărcat.
-întreruptor de securitate (scaun sau pedală) – întreruptor dispus astfel încât
să întrerupă curentul motorului de tracţiune (şi eventual să aplice frâna) în
momentul în care manevrantul încetează să acţioneze acest întreruptor; la
stivuitoarele cu manevrant purtat, întreruptor poate fi şi scaunul sau o pedală,
iar la stivuitorul cu manevrant pieton, timona.
-limitator de sarcină – componentă de securitate destinată să întrerupă
automat acţionarea mecanismului de ridicare în cazul depăşirii sarcinii
nominale, permiţând acţionarea mecanismului în sensul coborârii sarcinii.
-limitator de sfârşit de cursă – componentă de securitate destinată să întrerupă
automat acţionarea mecanismelor stivuitorului când părţile sale în mişcare
depăşesc poziţiile limită de lucru stabilite, permiţând acţionarea mecanismelor
în sens invers celui în care s-a limitat mişcarea respectivă.
- limitator de viteză – componentă de securitate care la depăşirea unei viteze
stabilite acţionează paracăzătoarele şi comandă oprirea cabinei.
- mecanism de deplasare al stivuitorului – mecanism acţionat şi utilizat pentru
deplasarea stivuitorului.
- mecanism de ridicare – mecanism acţionat şi utilizat pentru ridicarea şi
coborârea sarcinii.
- moment de răsturnare produs de sarcină – produsul dintre distanţa de la axa
de ridicare a sarcinii la axa de răsturnare şi sarcina corespunzătoare.
11
- motostivuitor – stivuitor autopropulsat acţionat de motor cu ardere internă.
- opritor – componentă de securitate destinată limitării deplasării peste
poziţiile limită de lucru stabilite.
- organism de inspecţie - ISCIR–INSPECT, organism desemnat şi recunoscut
de Ministerul Industriei şi Resurselor pentru supravegherea şi verificarea
tehnică în funcţionare a stivuitoarelor.
- paracăzător – componentă de securitate destinată să oprească şi să menţină
oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei stabilite.
- persoană expusă – orice persoană care se găseşte integral sau parţial în zona
periculoasă.
-piesă de reazem - componentă de securitate destinată evitării şocurilor
provenite din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor
acestora, precum şi împotriva deraierii.
-pivotare (a catargului sau a unui echipament) – rotire în jurul unei axe
verticale a întregului ansamblu ridicător sau numai a organului portsarcină,
putându-se astfel trece de la o poziţie laterală de lucru la o poziţie frontală şi
invers.
-placă portfurcă (sau portechipament) – organ culisant pe montantul fix, în
cazul catargului netelescopic, sau pe ultimul montant mobil, în cazul
catargului telescopic, care susţine elementele purtătoare de sarcină.
- preluare din rafturi – manipulare care constă în preluarea unei sarcini din
compartimentul unui raft şi coborârea ei.
-producător – persoană responsabilă pentru proiectarea şi realizarea a unui
produs (stivuitor sau componentă de securitate) în scopul introducerii pe piaţă,
în numele său; responsabilităţile producătorului se aplică oricărei persoane
fizice sau juridice care asamblează sau etichetează produse în vederea
introducerii pe piaţă sub nume propriu; termen echivalent=fabricant.
- producătorul componentelor de securitate - persoană fizică sau juridică ce îşi
asumă responsabilitatea proiectării şi fabricării componentelor de securitate.
-proiectant – persoană fizică sau juridică ce îşi asumă responsabilitatea
proiectării stivuitoarelor, componentelor de securitate şi a proiectelor de
reparaţii la stivuitoare.
- punerea în funcţiune - prima utilizare a produsului pe teritoriul României de
către deţinător.
-raza minimă de viraj – raza cercului circumscris părţii exterioare a roţii din
faţă a stivuitorului, când roţile sunt bracate la maximum.
- reprezentant autorizat al producătorului – persoană juridică împuternicită de
producător să acţioneze în numele acestuia.
-ridicare (coborâre) sarcină – deplasarea unei sarcini pe verticală.
12
- sarcina de încercare – valoarea sarcinii la care este încercat un stivuitor.
- sarcina dinamică – sarcina care ia naştere în timpul accelerării sau
decelerării sarcinii nominale, parţiale etc.
- sarcina statică – sarcina nominală, parţială etc. în stare de repaos.
-sarcină nominală - sarcina pentru care a fost proiectat şi construit stivuitorul.
- spătar vertical al sarcinii – ecran vertical, montat în general la placa
portfurcă, pentru a preveni căderea înspre manevrant a sarcinii transportate.
-stabilitatea dinamică – rezistenţa la răsturnare a stivuitorului aflat în mişcare,
sub acţiunea forţelor create de mişcarea respectivă: deplasare rectilinie sau în
curbă, frânare, deplasare sarcină.
- stabilitatea statică –rezistenţa la răsturnare a unui stivuitor care nu execută
nici o mişcare, singura forţă care acţionează fiind sarcina.
- stivuire – manipulare care constă în ridicarea unei sarcini şi depunerea ei pe
o stivă formată din sarcini asemănătoare.
- suprasarcină – sarcina care depăşeşte sarcina nominală.
- şasiu – structură metalică pe care sunt montate diversele organe ale
stivuitorului, respectiv ansamblul propulsor, mecanismul de ridicare etc.
-tampon – componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la lovire.
- translator stivuitor – instalaţie stivuitoare, cu coloană verticală, care se
deplasează în culoarul dintre rafturi.
- utilizator - persoană fizică sau juridică deţinătoare a unui stivuitor pe care îl
exploatează în folos propriu şi care are obligaţia de a-l utiliza numai dacă
acesta a fost supus verificărilor tehnice periodice şi a obţinut autorizaţia de
funcţionare în urma acestora. Termen echivalent = deţinător.
- verificare tehnică periodică - activitate solicitată de deţinător, la intervale
predeterminate sau ori de câte ori deţinătorul consideră necesar, pentru a se
asigura că stivuitorul pe care îl deţine şi îl utilizează satisface cerinţele de
funcţionare în securitate. Activitatea cuprinde un ansamblu de verificări şi
încercări menite să constate starea de bună funcţionare în condiţii de securitate
a stivuitorului şi proprietatea acestuia de a-şi îndeplini rolul funcţional
conform specificaţiilor producătorului. Activitatea se efectuează de către
ISCIR-INSPECT IT sau , după caz, de RSVTI autorizat şi împuternicit de
ISCIR-INSPECT IT în acest sens.
- viteza de deplasare – viteza de deplasare în regim stabilizat a unui stivuitor.
- viteza de ridicare (coborâre) a sarcinii – viteza de deplasare pe verticală în
regim stabilizat a sarcinii de lucru.
- zonă periculoasă – orice zonă din interiorul şi/sau din apropierea unui
stivuitor, în care prezenţa unei persoane expuse constituie un risc pentru
sănătatea sau securitatea sa.
13
3. Condiţiile în care se exploatează stivuitoarele
14
Verificarea concordanţei dintre documentaţia tehnică şi stivuitor se face prin
verificarea plăcuţei de timbru. Se verifică ca datele din documentaţia tehnică
să corespunda cu cele de pe plăcuţa de timbru. Plăcuţa de timbru este o
bucată de tablă sau de material sintetic care se prinde pe stivuitor printr-un
procedeu nedemontabil (sudură-lipire-nituire). Pe plăcuţa de timbru trebuie
să se afle minim următoarele informaţii: numele producătorului, tipul
instalaţiei, seria şi numărul de fabricaţie şi nu în ultimul rând marcajul CE. Pe
lângă aceste date, producătorul mai poate trece şi alte date considerate de el
necesare.
Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească dacă :
-există cartea stivuitorului
-există declaraţia de conformitate
-există procesul - verbal de probe de casă
-stivuitorul a fost proiectat şi executat în conformitate cu prvederile PT
ISCIR R1/2010 şi a standardelor în vigoare
-stivuitorul a funcţionat normal în timpul incercărilor;
-întreţinerea şi revizia se efectuează de o firmă autorizată ISCIR
-stivuitoristul este instruit şi autorizat;
-structura metalică şi îmbinările acesteia nu prezintă defecte vizibile;
-instalaţia electrică este echipată cu dispozitivele de protecţie necesare şi
-prevăzută cu inscripţionările corespunzătoare;
-sunt prevăzute pe stivuitor: placă cu sarcina maximă admisă, inscripţionări
de avertizare şi plăcuţe de timbru
Dacă această verificare denotă concordanţa dintre stivuitor şi
documentaţie, se trece la efectuarea de verificări.
Verificarea tehnică oficială constă din:
- verificarea vizuală a principalelor elemente componente ale stivuitorului;
- încercări în gol;
- încercări în sarcină:
- statice;
- dinamice;
- încercări de stabilitate;
- alte încercări.
Verificarea vizuală a principalelor componente ale stivuitorului are ca scop
identificarea eventualelor defecte care pot pune în pericol exploatarea
stivuitoarelor. Acestea ar putea fi scurgeri de ulei, fisuri ale structurii metalice,
defecte ale anvelopelor sau bandajelor.
15
Încercarea în gol: această încercare presupune lucrul cu stivuitorul, astfel
încât acesta să facă toate mişcările posibile fără ca pe furcile stivuitorului să se
afle o sarcină. Se verifică buna funcţionare a stivuitorului când acesta nu are
sarcină pe furci. Prin această verificare se urmăreşte funcţionarea uniformă,
fără şocuri, a stivuitorului, iar componentele de securitate trebuie să
funcţioneze corespunzător.
Încercări în suprasarcină
Static: se face cu sarcină cu 25% mai mare decât sarcina nominală. Aceasta
suprasarcină se menţine la o distanţă de 100 mm faţă de sol timp de 10 minute.
Se urmăreşte comportarea stivuitorului la o suprasarcină: acesta trebuie să
rămână stabil pe roţi, să nu prezinte deformaţii remanente, iar instalaţia
hidraulică să se comporte corespunzător. Se vor verifica după încercări:
suportul port-furci, furcile, catargul şi în special sudurile din partea superioară
a catargului şi starea anvelopelor.
-Dinamic: se face cu sarcina maxima de utilizare multiplicata
cu coeficientul de incercare dinamica numai daca masina de
ridicat s-a comportat corespunzator la incercarea statica.
Coeficientul de incercare dinamica este egal cu 1,1 in conditiile
in care nu este precizat in documentatia tehnica a masinii de
ridicat.
Încercări diverse:
Încercări de stabilitate,
16
Cele mai întâlnite, astfel de încercări sunt următoarele: se ia cu stivuitorul o
sarcină egală cu sarcina nominală şi se ridică la înălţimea maximă, după care
se coboară. Stivuitoristul va opri brusc coborârea furcilor. Stivuitorul trebuie
să rămână stabil pe roţi. O altă încercare de stabilitate este urcarea şi coborârea
pantelor cu o sarcină egală cu sarcina nominală. Se urmăreşte comportarea
stivuitorului în astfel de situaţii.
b Stivuitoristul trebuie să fie autorizat în conformitate cu prevederile PT
ISCIR CR8/2009 şi a HG 129/2000. Conform Prescripţiilor Tehnice Colecţia
ISCIR, persoanele care deservesc instalaţiile care intră sub incidenţa ISCIR
pot fi autorizate la nivel naţional sau doar intern pentru societăţile pentru care
lucrează. De exemplu, stivuitoriştii sunt autorizaţi la nivel naţional.
Autorizaţia lor este valabilă pe tot teritoriul ţării, indiferent de firma pentru
care lucrează. Spre deosebire de aceştia, persoanele care manevrează
transpalete sunt autorizate intern. Autorizaţia lor nu este valabilă decât în
cadrul societăţii care a eliberat-o. Pentru a fi admişi la examenul de autorizare,
cei interesaţi trebuie să aibă 18 ani împliniţi, să îndeplinească condiţiile de
sănătate, să facă dovada că au absolvit cursurile organizate de un furnizor de
formare autorizat şi că îndeplinesc condiţiile de practică stabilite de PT ISCIR
CR8/2009.
Pentru a fi înscrisă la curs, fiecare persoană trebuie să întocmească un dosar
care să cuprindă:
copie după cartea de identitate;
b) copie după certificatul de naştere;
c) copie după actul de schimbare a numelui – acolo unde este cazul;
d) copie după actul care dovedeşte faptul ca a absolvit învăţământul minim
obligatoriu;
e) adeverinţă medicală din care să reiasă că persoana cu pricina este “Apt
pentru prestarea activităţii de stivuitorist”;
f) o poză 3/4 recentă.
Cursurile vor avea două părţi: o parte de teorie şi o parte de practică. La
sfârşitul cursului, cursanţii vor trebui să se prezinte la doua examene. Primul
examen se va da în conformitate cu HG 129/2000 şi la el vor participa
inspectorii de la ANC. La cel de al doilea examen se vor prezenta cursanţii
care au fost declaraţi admişi la primul examen. Preşedintele celui de-al doilea
examen va fi un inspector ISCIR iar membri comisiei de examinare vor fi din
partea furnizorului de formare profesională. Ambele examene vor avea două
părţi: una de teorie şi una de practică.
17
Persoanele care vor fi declarate admise la examene vor primi următoarele
documente: Certificat de Absolvire şi Supliment Descriptiv – eliberate de
ANC, respectiv carnetul de autorizare şi talonul – eliberat de ISCIR.
În cazul unor abateri ale stivuitoriştilor, aceştia pot fi sancţionaţi în funcţie de
gravitatea faptei, după cum urmează:
a). Avertisment;
b). Suspendarea, pe o perioada de pana la 6 luni, a autorizatiei
eliberate de catre ISCIR;
c). Retragerea autorizatiei eliberate de catre ISCIR.
18
copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.
În urma stagiului de pregătire stivuitoristul va primi un nou talon valabil
pentru înca 4 ani
19
-la încercările la care a fost supus stivuitorul nu s-au obţinut rezultate
corespunzătoare;
-calea de rulare prezintă şerpuiri, denivelări, pante peste limitele admise;
-stabilitatea stivuitorului nu este asigurată;
-instalaţia hidraulică prezintă scăpări de fluid.
În timpul exploatării stivuitoarele se supun verificărilor tehnice periodice.
Termenul de scadenţă al acestor verificari nu poate depăşi 2 ani.
Daca la verificarile tehnice periodice se constata defectiuni vizibile care reduc
siguranta in functionare a masinii de ridicat, in functie de natura, marimea,
tipul defectului, vechimea in serviciu a masinii de ridicat sau conditiile de
exploatare a acesteia, inginerul de la CNCIR poate dispune efectuarea de
examinari/investigatii cu caracter tehnic, in vederea evaluarii tehnice a masinii
de ridicat si stabilirii conditiilor in care poate functiona masina de ridicat in
conditii de siguranta.
Verificarea tehnica in utilizare pentru investigatii/examinari cu
caracter tehnic se efectueaza in urmatoarele cazuri:
a). Daca la masina de ridicat s-au produs avarii si/sau accidente;
b).Daca in urma verificarilor tehnice, efectuate conform prevederilor
prezentei prescriptii tehnice, se obtin rezultate necorespunzatoare, care
pericliteaza functionarea in conditii de siguranta a masinii de ridicat;
c). Atunci cand masina de ridicat urmeaza sa fie repusa in functiune
dupa o perioada de timp in care a fost oprita, fara sa fie conservata in mod
corespunzator (conform instructionilor de utilizare/exploatare si unor
proceduri specifice), iar repunerea acesteia in functiune ar putea periclita
siguranta in functionare;
d). La sfarsitul duratei de viata a masinii de ridicat, atunci cand
aceasta este stabilita prin documentatia tehnica;
e). La expirarea duratei normale de functionare prevazuta in
Hotararea Guvernului nr. 2139/2004, atunci cand prin documentatia tehnica nu
este prevazuta durata de viata a masinii de ridicat;
f). Atunci cand documentatia tehnica a masinii de ridicat lipseste sau
este incompleta;
g). Atunci cand la masina de ridicat aflata in exploatare se constata
coroziune si/sau deformatii la structura metalica portanta, care ar putea
periclita functionarea in conditii de siguranta;
h). Dupa un seism major sau atunci cand zona in care este montata
masina de ridicat a suferit o actiune susceptibila sa-i afecteze structura sau
stabilitatea.
20
La verificarea tehnică periodică se urmăresc următoarele: existenţa
registrului de evidenţa supravegherii, modul de întreţinere şi exploatare şi
gradul de uzură a stivuitorului. Încercările la care se supune stivuitorul sunt
aceleaşi ca cele de la prima punere în funcţiune cu precizarea că încercarea
statică se va face cu o sarcină mărită doar cu 10% faţă de sarcina nominală. Pe
lângă aceste verificări se va urmari şi uzura furcilor. Astfel uzura părţilor
orizontale şi verticale ale furcilor nu trebuie să depăşească 10% din grosimea acestora.
Diferenţa de înălţime a capătului liber al furcii faţă de poziţia iniţială
nu trebuie să depăşească 3% din lungimea părţii orizontale. În caz
contrar furcile se vor retrage din funcţionare.
Stivuitorul este un transportator auto, echipat cu furci pentru ridicarea,
mutarea paletilor, containerelor etc.
Există o varietate de modele care pot transporta încărcături de 1,5 tone
(paleti) si chiar mai mult de 40 de tone, pot stivui la înălțimi
considerabile (peste 10 metri). Sunt, desigur, echipate cu furci, dar pot
fi de asemenea echipate cu clește hidraulic pentru a transporta role de
hârtie sau otel...
Actionarea poate fi cu motor cu ardere interna, alimentat cu gaz sau
diesel, sau electric alimentat de un bloc de acumulatoare. Motoarele cu
gaz GPL sau motoarele electrice sunt utilizate pentru stivuitoare mici
iar motoarele diesel pentru stivuitoare de mare tonaj.
Stivuitoare cu conducator pieton
1.
21
3.
4.
22
5.
6.
23
7.
8.
24
9.
10.
25
11.
12.
26
13.
14.
15.
27
16.
17.
18.
28
19.
20.
21.
29
22.
23.
24.
30
31
4 Noţiuni elementare de matematică şi fizică
4.1 Forţa de greutate
Se numeşte forţă mărimea fizică egală cu produsul dintre masă şi acceleraţie
F=mxa
Unitatea de măsură a forţei este Newtonul [N]
Unitatea de măsură a masei este kilogramul [kg]
Unitatea de măsură a acceleraţiei este [m/s2]
Forţa de greutate reprezintă forţa cu care un corp este atras de pământ datorită
atracţiei gravitaţionale. Forţa de greutate se calculează cu ajutorul formulei G=
m x g, unde m este masa corpului iar g este acceleraţia gravitaţională.
Valoarea atracţiei gravitaţionale variază în funcţie de altitudine, dar în medie
s-a considerat că aceasta poate să fie considerată 9,81.
Exemplu de calcul: dacă avem un corp cu o masă de 100 kg, forţa de greutate
va fi G = 100 x 9,81 = 981 N
32
Centrul de greutate al unui corp este punctul în care se consideră concentrată
toată greutatea corpului. Se va studia cazul în care obiectele au densitatea
omogenă în tot volumul lor.
33
34
La corpurile cu forme geometrice regulate, centrul de greutate se află la
intersecţia diagonalelor, la fel ca în desenul de mai jos:
35
M=FxR
În cazul stivuitorului, momentul forţei apare când greutatea aşezată pe furcile
stivuitorului acţionează prin intermediul forţei de greutate asupra aces
Dacă avem o bară încastrată ca în exemplul de mai sus, momentul forţei F este
produsul dintre forţă şi braţul acesteia.
Dacă R = 3 m şi forţa F = 400 N, momentul forţei este M = F x R = 400 x 3
=1200 Nm
https://www.youtube.com/watch?v=QWLNv28do4M
36
5.Spaţii de stabilitate la stivuitoare şi poziţionarea centrului de greutate totală
şi importanţa acestuia asupra stabilităţii stivuitorului
Pentru a înţelege unele dintre măsurile de siguranţă care trebuie respectate în
momentul în care se lucrează cu stivuitorul, este bine să vedem care este
suprafaţa de stabilitate a unui stivuitor. Pentru ca un stivuitor să fie în
echilibru stabil, proiecţia pe orizontală a centrului său de greutate trebuie să
se afle în spaţiul de stabilitate a stivuitorului.
Vom vedea în cele ce urmează care sunt spaţiile de stabilitate la stivuitoare.
Pentru aceasta am desenat mai jos trei tipuri de stivuitoare diferite între ele,
atât prin numărul de roţi, cât şi prin poziţionarea acestora.
În desenul 1 am prezentat un stivuitor cu trei roţi. Spaţiul de stabilitate la un
astfel de stivuitor este cuprins între centrul roţilor de pe puntea faţă şi centrul
roţii de pe puntea spate:
Desenul 1
37
În desenul 2 am prezentat un stivuitor cu patru roţi, ale cărui roţi de pe puntea
spate sunt poziţionate una lângă cealaltă. În acest caz, spaţiul de stabilitate
este un trapez format între mijlocul roţilor de pe puntea faţă şi mijlocul celor
de pe puntea spate. Acest tip de stivuitoare au cel mai mare spaţiu de
stabilitate:
Desenul 2
38
În desenul 3 este prezentat un stivuitor cu patru roţi. În cazul acestui stivuitor,
spaţiul de stabilitate este un triunghi. Aceasta se datorează faptului că pe
puntea spate stivuitorul se sprijină într-un singur pivot:
Desenul 3
39
40
În cel de-al doilea caz, avem aceeaşi greutate. Datorită formei diferite a
sarcinii, centrul de greutate se deplasează în faţă, ajungându-se într-un
echilibru instabil. Centrul de greutate general cade exact pe baza spaţiului de
stabilitate.
În cel de-al treilea caz se prezintă situaţia în care avem aceeaşi sarcină, dar,
datorită formei, stivuitorul se va răsturna. Forţa de greutate a sistemului
stivuitor – sarcină cade în afara suprafeţei de sprijin.
41
Dacă ar fi să privim dintr-o altă perspectivă sistemul stivuitor – sarcină,
acesta ar putea fi privit ca o balanţă, punctul de sprijin fiind axul roţilor din
faţă. Dacă momentul forţei format din forţa de greutate a stivuitorului şi
distanţa dintre acesta până la axul faţă este mai mare decât momentul forţei
format din forţa de greutate a sarcinii, stivuitorul se afla în poziţie stabilă;
dacă însă raportul dintre momente se schimbă, atunci stivuitorul se va
răsturna.
42
6. Clasificarea stivuitoarelor
43
Translatoarele stivuitoare sunt echipamente specifice magaziilor. Acestea au
gabarit redus şi pot oferi o exploatare foarte bună a spaţiilor din depozite. De
asemenea, cu aceste echipamente sarcina poate fi manevrată uşor, repede şi
în siguranţă. În principiu, translatoarele stivuitoare au principalele părţi
componente: catargul principal, calea de rulare superioară, calea de rulare
inferioară, roţile inferioare şi superioare, motoreductoarele pentru translaţie
stivuitor, translaţie masă de ridicare, ridicare masă-cabină, cabina şi
componentele de securitate.
44
6.2 Stivuitoare autopropulsate
Tehnologia cu celule de combustibil STILL generează energia electrică
pentru unitățile electrice transport, hidraulice și consumatorii auxiliri direct la
bordul vehiculului.
Inima sistemului este blocul de pile de combustie în care hidrogenul
reacționează cu oxigenul din aer pentru a genera energie electrică. Energia
este apoi stocata și poate fi utilizata pentru sistemele de acționare.
Hidrogenul necesar pentru această reacție este stocat cu presiune ridicată în
rezervoarele de gaz. Oxigenul este pur și simplu luat din aer. Emisia" acestui
proces este apa pură și nu poluează atmosfera.
Toate componentele acestei "centrale mobile", inclusiv rezervoarele de
hidrogen necesar pentru reacție sunt plasate într-un spațiu foarte mic, nu mai
mare decat un standard STILL 80V cu baterie. Celula de combustibil
furnizează energia electrică a sistemelor de actionare STILL
6.2.1 După tipul de cauciucuri: cu bandă sau cu anvelope
6.2.2 După tipul de sol pe care se pot deplasa: pentru sol neted sau pentru
sol accidentat
45
Stivuitor pentru sol neted
Stivuitor care se poate deplasa pe sol neted. Garda la sol este joasă. Se pot
folosi atât anvelope cât şi bandaje la roţi. Se folosesc doar în locuri
amenajate: curţi, ateliere, magazii.
46
Stivuitor pentru teren accidentat
6.2.3 După tipul de acţionare a motorului principal: stivuitoare acţionate electric; care folosesc combustibil
lichid (benzină sau motorină), gazos (GPL – gaz petrolier lichefiat) sau pot folosi combinaţii mixte ale celor de mai
sus
47
GPL Electric Combustibil lichid
6.2.5 După poziţionarea furcilor: frontal sau lateral sau pe braţ telescopic
48
Poziţionare laterală a furcilor Poziţionare frontală a furcilor
49
Ataşate unui braţ telescopic
6.2.7 După numărul de furci: cu una sau mai multe perechi de furci
50
Stivuitor cu două perechi de furci
51
7. Părţile componente ale unui stivuitor
52
Desen 3 - Ceasurile de bord
53
Indiferent de soluţia constructivă aleasă pentru cabina stivuitorului, un lucru
va fi comun la toate: stivuitoristul va putea vedea din poziţia normală de
lucru întreaga lungime a catargului în momentul telescopării acestuia. Pentru
a putea realiza acest lucru, acoperişul cabinei stivuitorului este confecţionat
sub forma de grătar. Nu este permisă montarea pe tavanul cabinei a
materialelor care ar putea obstrucţiona vizibilitatea stivuitoristului.
Desen 5 - Grilaj
54
Page 55 of 94
8. Componente de securitate
56
b. Limitatoare basculare catarg. Funcţionează după acelaşi principiu ca
şi limitatorul sfârşit cursă ridicare furci. Pompa hidraulică introduce ulei în
circuitul hidraulic, iar pistonul împinge catargul în faţă. În momentul în care
acesta ajunge în poziţia maximă, presiunea din circuit începe să crească până
la o valoare la care se deschide supapa de refulare.
c. Limitatoare de sarcină. Limitatoarele de sarcină la stivuitoare
funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cele de fine cursă. Să explicăm
fenomenul: acţionând maneta de ridicare a furcilor în sistemul hidraulic se
produce o anumită presiune determinată de mărimea sarcinii. Dacă sarcina
depăşeşte cu 10% sarcina nominală, presiunea care se creează în sistemul
hidraulic duce la deschiderea unei supape de refulare care permite uleiului
hidraulic să treacă înspre rezervor şi nu permite ridicarea sarcinii. Nu toate
stivuitoarele au acest sistem de limitare, de aceea trebuie subliniată încă o
dată necesitatea cunoaşterii şi aplicării corecte a diagramelor de sarcină.
d. Claxonul. Este necesară semnalizarea sonoră a intenţiei de deplasare
a stivuitorului ori de câte ori acesta porneşte de pe loc.
e. Dispozitivul de emitere a semnalului sonor de mers înapoi.
Semnalul sonor de mers înapoi a început să fie folosit la toate utilajele,
considerându-se că manevra de mers înapoi este deosebit de periculoasă,
stivuitoriştii neasigurându-se la executarea acestei manevre; semnalul sonor
este vital mai ales atunci când în spatele stivuitorului se află persoane. La
unele tipuri de stivuitoare, pe lângă semnalul acustic de mers înapoi pentru a
semnaliza intenţia stivuitoristului, se pot aprinde şi luminile de „avarie”.
f. Centura de siguranţă. La stivuitoarele care sunt dotate cu centură de
siguranţă, folosirea acesteia este obligatorie. Aceasta se fixează pe oasele
bazinului, şi nu pe burta stivuitoristului. Montarea pe oasele bazinului se va
face cu pretensionare. Centura de siguranţă trebuie să fie în permanent
contact cu oasele bazinului pentru a preîntâmpina un eventual şoc în cazul
unui accident. Fixarea centurii de siguranţă pe burta stivuitoristului poate
duce la leziuni interne în cazul unui accident. În cazul centurilor de siguranţă
în trei puncte de prindere, ramura ei care trece peste torace va fi fixată în
scobitura umărului.
57
g. Contact electric de poziţie de lucru. Una dintre cele mai periculoase
practici ale stivuitoriştilor o constituie manevrarea stivuitorului atunci când
stivuitoristul nu se află pe scaunul din cabină. Pentru a preîntâmpina acest
lucru, unii producători au montat sub scaun un contact electric iar scaunul l-
au construit deplasabil pe înălţime astfel încât manevrarea stivuitorului să fie
posibilă doar în cazul în care stivuitoristul se află pe scaun.
Contactul electric de poziţie de lucru mai poate fi sub forma unei pedale care
trebuie menţinute apăsate permanent cu piciorul stâng.
h. Senzor de luminozitate. Pe stivuitor este montat un senzor de
luminozitate. În momentul în care stivuitorul intră într-o zonă în care
luminozitatea nu mai permite operarea stivuitorului în condiţii de siguranţă,
senzorul de luminozitate comandă instantaneu aprinderea sistemului propriu
de iluminare.
i. Dispozitiv de asigurare a stabilităţii. Pentru îmbunătăţirea siguranţei
în timpul efectuării de viraje, firmele producătoare au dezvoltat diferite
sisteme.
Unul dintre primele sisteme fost realizat prin montarea pe şasiul stivuitorului
a unei piuliţe şi a unui şurub. Prin înfiletarea şurubului în piuliţă se poate
regla distanţa dintre acesta şi puntea spate a stivuitorului. Cu cât distanţa
dintre şurub şi puntea spate este mai mică, cu atât stivuitorul se va înclina
mai puţin în curbe.
Un alt sistem este realizat prin tampoane de cauciuc montate pe şasiu. În
momentul înclinării stivuitorului, tamponul de cauciuc se sprijină pe puntea
spate, limitând înclinarea stivuitorului.
Producătorul Toyota foloseşte şi un alt dispozitiv, care constă dintr-un
cilindru hidraulic comandat de o componentă electronică. Dispozitivul
electronic sesizează înclinarea stivuitorului, iar când aceasta ajunge la
valoarea maximă admisă, comandă cilindrul, care rigidizează legătura pe care
o realizează între şasiu şi puntea spate a stivuitorului nemaipermiţând
înclinarea.
58
Dispozitivul este conceput şi pentru evitarea răsturnării. În momentul
înclinării catargului, dispozitivul electronic intervine, întrerupând acţionarea
stivuitorului.
59
Vom prezenta modul de acţionare a unui astfel de tip de supapă. Atâta timp
cât presiunea din circuit rămâne între anumite limite, uleiul poate circula într-
un sens şi altul prin supapă. În cazul spargerii unui furtun, presiunea din acea
parte a circuitului scade brusc ajungând la presiunea atmosferică. Uleiul din
partea superioară a circuitului va tinde să egalizeze presiunea apăsând brusc
pe supapă. Aceasta se va aşeza pe inel închizând circuitul şi nepermiţând
uleiului să iasă din circuit, respectiv sarcinii să coboare.
9.Diagrama de sarcină
Diagrama de sarcină la stivuitoare poate să difere de la un producător la altul
şi de la un tip de stivuitor la altul. Diagramele prezentate mai jos au un rol
informativ şi nu se vor folosi niciodată în situaţii reale.
60
În diagrama de mai sus, pe axa orizontală sunt reprezentate distanţele de la
centrul de greutate a sarcinii la baza furcilor, iar pe axa verticală greutatea
sarcinilor. Curba din desenul de mai sus se numeşte curba de sarcină
maximă. Toate ridicările care se efectuează sub aceasta curbă sunt ridicări
premise, iar cele de peste această curbă sunt ridicări care nu sunt premise.
Ridicările care se efectuează pe curba de sarcină maximă sunt ridicări
premise.
Exemplu de citire a diagramei de sarcină: la o distanţă a centrului de greutate
a sarcinii faţă de baza furcilor de 500 mm se poate ridica o sarcină maximă
de 3250. O sarcină de 2000 kg nu poate fi ridicată pentru o distanţă a
centrului de greutate a sarcinii faţă de baza furcilor de 1000 mm. O sarcină de
1000 kg poate fi ridicată pentru o distanţă a centrului de greutate a sarcinii
faţă de baza furcilor de 600 mm.
La stivuitoarele care au furcile montate pe un braţ telescopic, diagrama de
sarcină este asemănătoare cu cea de la macarale şi se poate observa în
imaginea de mai jos. De asemenea, producătorul poate pune la dispoziţie si o
diagramă a zonei de lucru.
61
9.2 Diagrama de sarcină mai poate fi regăsită şi tabelar,
ca în exemplul de mai jos. În tabelul de mai jos sunt reprezentate: pe prima
linie distanţele în mm de la baza furcilor la centrul de greutate al sarcinii, iar
în rândul următor greutatea sarcinii exprimată în kilograme. În cazul în care
centrul de greutate nu se regăseşte exact în valorile indicate în table, ci între
ele, pentru o mai mare siguranţă se va considera sarcina maximă admisă cea
regăsita la valoarea distanţei imediat mai mari. De exemplu, pentru un centru
de greutate aflat la o distanţă de 750 mm faţă de baza furcilor se va alege
valoarea de la 800 mm, adică 2300 kg.
62
La unele stivuitoare nu este dată decât sarcina maximă. În general, sarcina
maximă este considerată la o distanţă de 500 mm faţă de baza furcilor.
În situaţiile în care se depăşeşte diagrama de sarcină, se ajunge în situaţia 3
din capitolul 6 în care stivuitorul se poate răsturna. În afara pericolului de
răsturnare, depăşirea diagramei de sarcină poate duce la deteriorarea sau
chiar ruperea furcilor şi a ansamblului catarg.
63
10. Principalele obligaţii ale stivuitoristului. Tehnici de lucru
64
După ce s-au efectuat aceste verificări se poate trece la verificările cu
motorul pornit. După pornirea motorului se vor verifica: jocul la volan,
funcţionarea normală a direcţiei şi a componentelor de securitate.
Verificările efectuate la stivuitor înainte de începerea lucrului se vor
consemna în registrul de supraveghere.
65
66
Stivuitoristi aflaţi în stare de oboseală sau de ebrietate nu vor avea voie să
înceapa lucrul cu stivuitorul
67
Înainte de a face orice mişcare cu stivuitorul, stivuitoristul trebuie să
semnalizeze începerea acesteia prin claxonare. În acest fel, el atenţionează
persoanele aflate în imediata apropiere a stivuitorului de intenţia sa, evitând
accidentele stupide, precum trecerea cu roata stivuitorului peste piciorul unei
persoane aflate în apropierea stivuitorului. Tot în vederea evitării unor astfel
de accidente este recomandată purtarea bocancilor cu bombeu metalic de
către personalul care lucrează în apropierea stivuitoarelor. Multe accidente s-
au întâmplat prin trecerea roţii stivuitorului peste piciorul persoanei aflate în
apropierea stivuitorului. Bombeul metalic al bocancului este suficient de
rezistent pentru a suporta trecerea stivuitorului, protejând astfel piciorul.
Unul dintre primele lucruri pe care un stivuitorist trebuie să le ia în
consideraţie este solul pe care se deplasează. Stivuitoristul trebuie să verifice
traseul pe care urmează să se deplaseze şi să planifice toate mişcările pe care
le va face. Trebuie să ia în considerare dacă solul este neted sau accidentat,
dacă se vor urca sau coborî suprafeţe înclinate, dacă gabaritul stivuitorului
poate pătrunde pe traseu şi nu în ultimul rând calitatea solului – dacă acesta
este un sol dur sau unul moale, mlăştinos.
68
Transportarea sarcinilor pe furcile stivuitorului se va face înclinând catargul
spre stivuitor şi ridicând furcile 250 – 300mm de la sol. Înclinarea furcilor
înspre stivuitor are drept scop micşorarea distanţei dintre centrul de greutate
al sarcinii şi centrul de greutate al stivuitorului şi de asemenea păstrarea
centrului de greutate în interiorul triunghiului de stabilitate. Înclinând
catargul înspre stivuitor se obţine şi o mai bună stabilitate a sarcinii.
69
Ridicarea furcilor de la sol nu trebuie să depăşească 250-300 mm decât în
situaţii deosebite. În situaţiile în care solul sau alte obstacole obligă
stivuitoristul să ridice sarcina mai sus, deplasarea se va face cu mare grijă.
După depăşirea obstacolului, furcile stivuitorului se vor coborî la 300 mm
faţă de sol.
Aşezarea obiectelor pe lamele stivuitorului nu se va face la voia întâmplării.
Acestea vor urma anumite reguli pentru a evita răsturnarea în timpul
deplasării. Astfel, se vor pune pe lamele stivuitorului obiectele mai mari,
urmând ca peste acestea să se pună în formă piramidală următoarele obiecte.
În cazurile în care este posibil, este bine ca obiectele (greutăţile) să fie legate
între ele cu ajutorul sforilor sau al benzilor adezive.
70
Obiectele transportate cu ajutorul stivuitorului nu se vor agăţa de catarg sau
de componentele acestuia, ci se vor pune pe furcile stivuitorului. Prinderea
obiectelor de catarg poate duce la defectarea catargului şi a componentelor
lui.
În cazul în care se doreşte aşezarea unor corpuri înguste pe lamele
stivuitorului, acestea se vor aşeza conform desenului de mai jos. Aşezând
obiectele mai grele la baza catargului se urmăreşte poziţionarea centrului de
greutate al corpurilor cât mai aproape de catarg, astfel încât centrul de
greutate general să nu iasă din triunghiul de stabilitate.
71
În cazul în care obiectele aşezate pe lamele stivuitorului împiedică observarea
drumului pe care se doreşte deplasarea, stivuitoristul va trebui să facă
deplasarea cu spatele stivuitorului înainte sau va apela la ajutorul unui coleg
care îl va dirija. Este recomandat ca în măsura în care culoarul de stivuire şi
manevra pe care dorim să o facem permit, deplasarea stivuitorului se va face
în astfel de cazuri cu spatele pentru ca stivuitoristul să poată aprecia exact
situaţia în care se află.
72
Traversarea liniilor de cale ferată se va face prin locuri special amenajate.
Dacă acestea nu există, traversarea se va face în diagonală, luându-se toate
măsurile de siguranţă.
Unul dintre lucrurile importante pe care un stivuitorist trebuie să le ştie este
că niciodată nu trebuie să permită staţionarea oamenilor sub furcile
stivuitorului, fie ele cu sarcină sau fără! De asemenea, nu se vor transporta
persoane pe furcile stivuitorului sau pe vreo altă parte a stivuitorului. Singura
persoană care are voie să se afle pe stivuitor în momentul în care acesta
funcţionează este stivuitoristul autorizat ISCIR.
73
NU!
În cea de-a doua situaţie, în care stivuitorul nu are sarcină pe furci, deplasarea
se va face invers: se va coborî cu faţa şi se va urca cu spatele.
74
Cea de-a treia situaţie, cea în care stivuitorul se deplasează perpendicular pe
direcţia pantei: este interzisă de a fi efectuată. De asemenea este interzisă
întoarcerea în pantă – rampă.
75
În toate cele trei situaţii de mai sus regula este dictată de poziţionarea
centrului de greutate. Proiecţia acestuia pe orizontală trebuie să cadă în
triunghiul de stabilitate. Suprafetele pe care se depalseaza stivuitorul si care
au o inclinatie mai mare de 3% trebuie sa fie marcate.
Cunoaşterea traseului pe care urmează să se facă deplasarea este obligatorie.
Se va ţine cont de spaţiul de deasupra stivuitorului, astfel încât catargul să nu
lovească eventualele obstacole şi de asemenea locul în care se va poziţiona
sarcina va permite telescoparea catargului fără ca acesta să lovească tavanul
sau alte obstacole.
76
Deplasarea cu stivuitorul se va face astfel încât să nu fie pusa în pericol nici
viaţa stivuitoristului şi nici a celor din jurul său. La unele stivuitoare viteza
de deplasare poate fi limitată.
Este interzisă încercarea de a trage sarcini aderente la sol cu ajutorul lamelor
stivuitorului.
Nu este permisă împingerea cu lamele stivuitorului a unor sarcini sau a altor
autovehicule.
Nu este permisă ridicarea obiectelor a căror sarcina nu poate fi determinată.
Spre exemplu, nu vom ridica cu ajutorul stivuitorului echipamente aflate în
situaţii care nu ne permit evaluarea corectă a manevrelor pe care le vom face,
care nu permit o planificare exactă a lucrării.
Deşi este un lucru esenţial în manevrarea unui stivuitor, puţini stivuitorişti
ştiu ce trebuie să facă în acest caz: răsturnarea stivuitorului.
Echipamentul de protecţia muncii – casca de protecţie – şi purtarea centurii
de siguranţă sunt esenţiale pentru ca stivuitoristul să se salveze.
77
Transportul tuburilor cu gaze sub presiune se va face doar in baza unor
proceduri specifice care vor fi prelucrate stivuitoristului. Transportul se va
face doar sub supravegherea unui personal tehnic insarcinat cu astfel de
transporturi
Lichidul de lucru utilizat la stivuitoarele cu comandă hidraulică, trebuie să-şi
păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20ºC şi
+40ºC, să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să
nu ducă la coroziunea echipamentului.
Este interzisă circulaţia stivuitoarelor:
- pe lângă utilaje şi instalaţii, stive de materiale, la o distanţă mai mică de
0,5m;
- în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabarite de
trecere corespunzătoare;
- pe drumuri neîntreţinute şi insuficient luminate
Stivuitoristul nu trebuie sa permită persoanelor să stationeze la o distanţă mai
mică de 2,5 m de stivuitor, în timpul funcţionării acestuia
În cazul în care stivuitoristul observă tendinţa de răsturnare a stivuitorului
trebuie să procedeze după cum urmează: nu va încerca să sară din stivuitor,
mai mult, se va sprijini cu tălpile de podeaua stivuitorului, se va ţine cu
mâinile de volan şi se va înclina în direcţia inversă răsturnării. Este
obligatoriu ca stivuitoristul să rămână pe scaunul stivuitorului; încercarea de
a sări din stivuitor poate fi fatală pentru stivuitorist.
78
La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii de
siguranţă:
spaţiul de siguranţă superior, până la elementele cele mai de jos ale
plafonului, să fie de cel puţin 75 mm;
spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm;
spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm
79
Doar muncitorii instruiţi pentru sarcina care trebuie efectuatã trebuie sã se
afle în nacelã atunci când este ridicatã.
80
Vopsire, suplimentara pentru a face elevatoarele cu furcă mai vizibile. Pentru
a putea monitoriza condusul şi comportamentul de lucru al stivuitoristului,
spatele stivuitorului cu furcă trebuie menţinut tot timpul intact. Orice
deteriorare trebuie explicată de către stivuitorist imediat după producerea
acesteia.
Banda reflectorizantă trebuie ataşată la pilon şi contragreutate
Avertizoare optice: pot fi cu lumină intermitentă, clipitoare sau rotativă
Susţinător de încărcătură (spătar): împiedică încărcăturile să cadă în spaţiul
de conducere; grilajul trebuie adaptat conform gabaritului încărcăturilor de
purtat
Când zona de lucru nu este echipată, stivuitorul cu furcă trebuie prevăzut cu
echipament de luptă împotriva incendiului
Lumini frontale şi de spate: în caz de iluminat slab, pe timp de noapte sau în
spaţii slab iluminate; dacă acestea sunt montate pe stivuitorul cu furcă, ele
trebuie cuplate în permanenţă, cât timp stivuitorul cu furcă este în funcţiune
Protecţia stivuitoristului cu dispozitiv de protecţie la vreme în cazul în care
stivuitorul cu furcă este folosit în exterior (de ex. paravânt, cabină frontală,
…)
Sistem de blocare (cheie de contact sau alt sistem) pentru a preveni utilizarea
de către persoane neautorizate
Alarmă în caz de mişcare în sens invers
Frână de mână (parcare),
Anvelope adecvate activităţii (de ex anvelopele cu cameră nu vor fi folosite
pentru ridicări la înălţime mare).
Suportul de încărcătură: câteva dispozitive vor fi montate pe furca de folosit
în timpul transportului produselor.
10.3 Principalele obligaţii ale stivuitoristului după încetarea lucrului
La sfârşitul lucrului, parcarea stivuitorului se va face în locul special
amenajat pentru parcare. Stivuitorul trebuie parcat într-un loc retras unde să
nu împiedice desfăşurarea altor activităţi. Nu se va parca în apropierea
colţurilor clădirilor.
81
În poziţia de parcare, stivuitorul trebuie să aibă toate comenzile pe poziţia
neutru.
O atenţie deosebită se va acorda poziţiei lamelor. Acestea nu se vor lăsa
ridicate. Poziţia de staţionare va fi cu lamele coborâte la sol, astfel încât să se
culce pe sol cu întreaga suprafaţă. Poziţionarea lamelor stivuitorului într-un
alt fel poate duce la accidente. Persoane neatente se pot împiedica de acestea.
Stivuitorul se va parca pe cât este posibil pe o suprafaţă plană. Dacă acest
lucru nu este posibil, se vor lua măsuri suplimentare de protecţie împotriva
deplasării stivuitorului după parcarea acestuia. Blocarea roţilor cu ajutorul
unor pene este cea mai cunoscuta metodă. Trebuie precizat că indiferent de
locul unde parcăm stivuitorul, se va acţiona frâna de parcare.
82
Stivuitoristul are obligaţia de a scoate cheia din contact şi de a închide uşa
cabinei. Cheia stivuitorului nu trebuie lăsata la îndemâna oricui. Ea va fi
încredinţată doar personalului autorizat. Încredinţarea stivuitorului altor
persoane decât cele autorizate ISCIR atrage în cazul unui accident întreaga
răspundere asupra persoanei care a făcut încredinţarea.
În cazul electrostivuitoarelor, după terminarea lucrului, în funcţie de nivelul
de încărcare a bateriilor, acesta se va deplasa la locul de reîncărcare a lor.
Locul de încărcare a bateriilor trebuie să fie special ales în funcţie de tipul de
baterie şi de soluţiile constructive alese. În general, aceste locuri vor fi bine
ventilate şi se vor lua toate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor şi a
incendiilor.
83
Alimentarea cu combustibili lichizi se va face respectând următoarele reguli:
motorul va fi oprit, nu se va alimenta în apropierea locurilor cu foc deschis,
se avea la îndemână un stingător de incendiu, iar în cazul în care vor fi
scurgeri accidentale de carburant pe pământ, se vor lua imediat măsuri de
curăţare a locului respectiv.
La sfârşitul lucrului, stivuitoristul va consemna în registrul de evidenţă-
supravegheri observaţiile pe care le are asupra stării tehnice a stivuitorului
după orele lucrate cu el.
84
11. Întreţinerea stivuitoarelor
În calitatea dumneavoastră de stivuitorişti, aveţi obligaţia de a efectua
inspecţia zilnica înainte de începerea lucrului. Acest lucru constituie un mare
ajutor pe care îl acordaţi echipei care asigură întreţinerea stivuitorului.
Defecţiunile constatate de dumneavoastră la timp pot duce la scăderea
timpului de staţionare a stivuitorului şi de asemenea la economii însemnate.
Întreţinerea corespunzătoare duce la creşterea duratei de viaţă a
stivuitoarelor.
Întreţinerea stivuitoarelor se face la intervale de timp precizate de producător.
Acesta trebuie să pună la dispoziţia beneficiarilor graficele de efectuare a
lucrărilor de întreţinere. Aceste grafice stabilesc atât durata de timp cât şi
lucrările care se vor efectua. Vom arăta în cele de mai jos aspectele care se
verifică la diferite intervale de timp. Intervalele de timp şi lucrurile care se
verifică diferă de la un producător la altul.
La verificarea înainte de începerea lucrului se vor verifica următoarele:
Scurgeri de ulei, antigel, combustibil
Funcţionarea sistemului de iluminat
Starea grătarului de protecţie a încărcăturii şi a suportului port-furci
Starea şuruburilor cilindrilor de basculare a catargului
Starea structurii de protecţie a stivuitoristului
Fixarea mâini curente
Funcţionarea corespunzătoare a pedalei de acceleraţie, frânei şi a manetei
frânei de parcare
Starea centurii de siguranţă
Funcţionarea claxonului
Jocul liber al volanului – inter 15 şi 30 mm
Încărcarea bateriilor sau nivelul combustibilului
Funcţionarea indicatoarelor de bord
Starea şi funcţionarea lanţurilor de ridicare
Funcţionarea motorului
Funcţionarea frânei de serviciu
Verificarea nivelului de ulei de la motor
Verificarea nivelului de antigel
Verificarea nivelului de ulei hidraulic
Verificarea nivelului lichidului de frâna
Verificarea piuliţelor de fixare a roţilor
Verificarea pneurilor şi a jenţilor
Verificarea catargului şi a furcilor
85
Verificarea piedicii furcilor
Verificarea stării bateriei
În cazul depistării de probleme, stivuitoristul va lua măsurile care se impun.
Astfel, în cazul în care constată scăderi ale nivelului lichidelor, va completa
cu lichidul respectiv; în cazul altor probleme minore – de exemplu slăbirea
unui şurub – va remedia defecţiunea; iar în cazul unor lucruri mai complicate,
va chema echipa de întreţinere.
În general sunt următoarele perioade de verificare: la 50 de ore de lucru sau
săptămânal, la 200 de ore sau lunar, la 1200 de ore sau semestrial şi la 2400
de ore sau anual. La aceste intervale se vor verifica şi efectua lucrările care se
impun pentru alte componente cum ar fi: schimbarea filtrelor, schimbarea de
ulei la diferenţial, motor, etc.
86
12. Accidente – avarii
Utilizarea stivuitoarelor in cele mai diverse domenii creste riscurile de
accidentare mai mult sau mai putin grave, uneori mortale a partilor
implicate.
Aceasta realitate trista, ne indeamna sa cautam punctele slabe care
favorizeaza producerea accidentelor
E xemple de situații de risc
- Răsturnare laterală a vehiculului.
- Coliziune cu un element din structura clădirii sau chiar roata din spate,
atunci când lovește un obstacol).
- Coliziune cu alte vehicule sau pietoni aflati pe traseul stivuitorului
- Pierderea încărcaturii de pe furci la transportul sarcinii pe panta sau rampa.
- Inhalare gaze de esapament in spatii inchise.
- Lucrări pe vreme rece sau in depozite frigorifice, fara echipament
corespunzator.
- Expunerea la vibrații și zgomot.
- Explozie provocata de scapari de gaze GPL.
Principala cauză a accidentelor este comportamentul riscant al
stivuitoriştilor: în locul unei conduite conforme cu normele de exploatare a
stivuitoarelor, stivuitoriştii manifestă neglijenţă şi manevrează stivuitorul fără
a ţine cont de norme elementare de siguranţă.
Deţinătorul sau utilizatorul au obligaţia de a anunţa ISCIR în cel mai scurt
timp posibil despre orice avarie sau accident în vederea efectuării cercetărilor
tehnice. Situaţia în care a apărut accidentul va rămâne neschimbată până la
sosirea Inspectorilor de la ISCIR. Această situaţie se va mai modifica doar
dacă menţinerea ei ar constitui un pericol pentru viaţa persoanelor sau ar crea
situaţii periculoase.
Accident 1
În acest caz, accidentul se produce din cauza neatenţiei stivuitoristului.
Acesta nu este atent la traseul parcurs, observă pietonul în ultimul moment şi
frânează brusc. Deşi stivuitorul se opreşte, sarcina cade peste pieton.
Indicaţii: Fiţi atenţi la traseul parcurs şi circulaţi cu stivuitorul astfel încât să
aveţi în fiecare moment control atât asupra stivuitorului, cât şi asupra sarcinii.
87
Accident 2
În exemplul de mai jos, accidentul se petrece din cauza ridicării unei
persoane aflate pe un palet. Aceasta calcă pe marginea paletului şi cade.
88
Indicaţii: Ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitoarelor se va face doar cu
ajutorul nacelelor speciale proiectate în acest scop. Aceste nacele trebuie să
aibă o înălţime de minimum 1200 mm, uşa nacelei să se deschidă înspre
interiorul nacelei, platforma nacelei trebuie construită din tablă striată şi
găurită sau din sisteme tip fagure. Nacela va fi prevăzută cu un sistem de
prindere de suportul port-furci.
89
Accident 3
Una dintre cele mai frecvente greşeli ale stivuitoriştilor este aceea de a nu se
asigura la mersul înapoi. Pentru a atenţiona persoanele aflate în jurul
stivuitorului de intenţia stivuitoristului de a merge cu spatele, s-a montat la
multe stivuitoare un dispozitiv care emite un semnal sonor la mersul înapoi.
Indicaţii: Asiguraţi-vă întotdeauna în momentul în care vreţi să mergeţi cu
spatele că nu sunt persoane în spaţiul de manevră.
90
Accident 4
91
Accidentul din imagini se produce din cauza faptului că stivuitoristul nu
respectă reguli esenţiale la staţionarea stivuitoarelor. Oricât de plan ar părea
solul, acesta are totuşi o oarecare înclinaţie, care poate determina deplasare
stivuitorului.
Indicaţii: În momentul în care coborâm din stivuitor trebuie să oprim
motorul, să tragem frâna de mână şi să poziţionam lamele pe sol.
92
Accident 5
Accidentul din imagine se produce deoarece şoferul porneşte camionul în
timp ce stivuitoristul încarcă marfa.
Indicaţii: Înainte de a începe încărcarea unui camion, şoferul trebuie să
oprească motorul camionului, să lase camionul în viteză, să acţioneze frâna
de mână şi să coboare din cabină.
93
94