Consecinţele fumatului activ

şi pasiv asupra sănătăţii

Fumatul de ţigarete = singura şi
cea mai de evitat cauză de deces
şi boală
Tutunul

Obişnuinţa de a fuma

Dependenţa de nicotină

Boli legate de fumat

Epidemia tabagismului
 Efectele complexe ale fumatului
asupra sănătăţii omului

 Efectele biologice ale componentelor chimice

din fumul de ţigară: monoxidul de carbon,
nicotina, gudron, iritanţi
 Riscurile pentru boli

 Organele ţintă (boli respiratorii, cardiovasculare)

 Dependenţa nicotinică: aspecte sociale şi

comportamentale, aspecte psihologice
 Fumatul este nociv
 Dacă nu apare nici o boală: speranţa de viaţă se
scurtează cu 5-8 ani!
 Dacă apare o boală: speranţa de viaţă se scurtează cu
18-22 ani!!
 Există o relaţie puternică doză-răspuns între fumatul
excesiv, durata cât a fumat şi fumatul la o vârstă
fragedă. Aceasta se reflectă în riscurile crescute pe
care le au fumătorii pentru boli grave şi chiar mortale.
 Discrepanţa pe sexe
 Riscul relativ (RR) = riscul unui fumător de a dobândi o
anumită boală comparativ cu riscul pe care îl poate
avea un nefumător pentru aceeaşi boală.
 Fumul de ţigară este
periculos
 Tutunul şi fumul de ţigară conţin o mulţime de potenţiale toxine
incluzând oxidanţi, compuşi organici, metale toxice şi metale
tranzitive care pot cauza inflamaţie şi boală pulmonară.
 Fumul de tigara contine peste 50 de carcinogene dovedite

 S-a demonstrat de asemenea că tutunul şi fumul de ţigară

conţin endotoxină, un potenţial mediator al inflamaţiei căilor
aeriene.

 Lucrări recente au concluzionat că mediul poluat şi endotoxina

din fumul de ţigară pot duce la dezvoltarea şi progresia bolilor
respiratorii, sugerând că CD-14, receptorii Toll-like şi GST pot
modula răspunsul individual la virusuri, fumul de ţigară şi
endotoxina inhalată.*

* Simpson
A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure,
CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit
Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.
Principalele componente toxice
(se găsesc în porţiunea centrală a
ţigaretei, cea care este fumată efectiv)

Lungimea: 85-100 mm
Diametrul – 8 mm
Filtrul: 20-30 mm
 Nicotina
 Fumul de tutun conţine în primul rând nicotină, un drog
care determină dependenţă puternică, la fel de
puternică ca heroina sau cocaina.
 Are efecte cardio-vasculare: favorizează apariţia
hipertensiunii arteriale şi are rol constrictiv asupra
vascularizaţiei.
 Efectul său cerebral de stimulare a sistemului nervos
central, face ca ţigara să fie atât de căutată, pentru
îmbunătăţirea activităţii intelectuale, creşterea atenţiei,
a vigilenţei, impresia generală de “energizare” asociată
aportului de nicotină în organism.
 Monoxidul de carbon

 Responsabil de apariţia plăcilor de

aterom şi implicit a numeroaselor
afecţiuni cardio-vasculare.
Ateroscleroza, cardiopatia ischemică
cronică, accidentele vasculare
cerebrale, arteriopatiile obliterante ale
membrelor, care pot ajunge până la
consecinţe mutilante - amputarea.
 Se leagă de hemoglobină, formând
carboxihemoglobina cu o consecinţă
nefastă asupra oxigenării normale a
COMPUŞII IRITANŢI: bioxidul de
azot, fenoli, crezoli, acidul
cianhidric

 Modifică clearance-ul mucociliar (care

asigură capacitatea de apărare a
aparatului respirator în faţa agenţilor
infecţioşi şi a impurităţilor care
pătrund în căile aeriene) determinând
infecţii respiratorii mai frecvente, care
se vindecă mai greu.
SUBSTANŢELE CANCERIGENE:
hidrocarburi aromatice policiclice,
nitrosamine, formaldehida

 Reprezintă un pericol major pentru

sănătate, prin rolul dovedit în
producerea de cancere cu diferite
localizări: pulmonar, gastric, cavitatea
bucală, esofag, laringe, etc.
 Alte efecte toxice
 Trabuc: nitraţi,amoniac
 Ţigări mentolate: mentol- prin acţiunea sa
răcoritor-anestezică induce bronhodilatare şi creşte fluxul
salivar, ceea ce duce la absorbţia crescută a substanţelor în
cavitatea bucală şi face posibilă o apnee (ţinerea respiraţiei)
de durată mai mare - consecinţa: un aport crescut de
compuşi ai fumului de tutun în organism
 Filtrele ţigărilor: diverse microparticule materiale pot fi
absorbite în organism din filtre: fragmente celulozice, de filtru
charcoal rezistente biodegradării în organism, răşini, metale
precum cuprul, zincul şi aluminiul.*
 Hârtia de înveliş, pe bază de fibre de in, pânzeturi şi
ameliorată cu adaosuri chimice* - sare, citrat de Na şi K,
 Pigmentul de înălbire (carbonat de calciu)
 Adezivul, care poate fi clei natural sau amidon prelucrat.
 Fumatul şi sănătatea

 Efecte pe termen scurt:

Psihoactive: memoria, energia,
dispoziţia, emoţiile, atenţia,
comportamentul, tulburările de somn;
Creşte frecvenţa cardiacă şi
presiunea arterială;
Vasoconstricţie periferică;
Creşterea frecvenţei respiratorii.
 Fumatul şi sănătatea

 Efecte pe termen lung:

Boli respiratorii;
Boli cardiovasculare;
Boli oftalmologice, digestive, orale,
urinare şi osteoarticulare;
Diferite tipuri de cancere;
Scade imunitatea;
Consecinţe negative asupra fertilităţii,
sarcinii şi fătului.
Clasificare
 Fumatul şi aparatul
respirator
 Afectează dezvoltarea pulmonară (în
caz de expunere prenatală);
 Creşte reactivitatea bronşică, datorită
acţiunii iritante;
 Creşte nr. celulelor neuroendocrine în
plămân;
 Modifică răspunsul imun.
 Aparatul respirator

 Bronhopneumopatia cronică
obstructivă
 Cancerul bronhopulmonar

 Astmul bronşic

 Infecţii respiratorii frecvente

Adapted from Fletcher and Peto, Burrows
 BPOC
( Bronhopneumopatia cronică obstructivă)

• principalul factor de risc: Fumatul (toxic şi iritant)

• de 6 ori mai frecventă la fumători;
• rata de supravieţuire la 5-10 ani de la diagnosticare
este de 50%
Petty TL., 2000

Pacient cu BPOC forma severă, Clinica

de Pneumologie Iaşi-Dr. A.Trofor
(2004)
Fumul de ţigară BPOC

Componentele chimice active

(toxice şi iritante) din fumul de
ţigară induce:
 Modificări inflamatorii ale căilor
aeriene în parenchimul pulmonar
(infiltraţie neutrofilică, alveolite) cu
afectarea structurii şi sistemului de
apărare celular;
 Afectarea clearance-ului mucociliar a
căilor aeriene.
 Efectele sistemice ale fumatului

• Inflamatie sistemica

• Stress oxidativ sistemic

• Efect asupra functiei vasomotorii si endoteliale

Inflamatia sistemica
THE PULMONARY MICROCIRCULATION
CAPILLARY BED

MacNee et al NEJM 1989

 THE RESPONSE OF THE HUMAN BONE MARROW TO
CHRONIC CIGARETTE SMOKING
Control Smoker p-value
PMNx109/l 3.2 0.19 4.20.18 0.003
Band cellsx109/l 0.030.006 0.180.04 0.01
*
4
4 *

Myeloperoxidase MFI
PMN L- selectin MFI

3 3

2 2

1 1

0
Control Smoker Control Smoker

Van Eeden and Hogg ERJ 2000;15:915

 Leukocyte count, smoking, and lung function

Chan-Yeung et al Thorax 1998:43;462

Chan Yeung et al. Am J Med 1984;76:31
 Relation of FEV1 and peripheral blood leukocyte count to
total mortality: The normative aging study

• 1,956 men (aged 21-81)in Boston Mass 1961-69

Cox proportional hazards model of factors predicting mortality

Variable Hazard 95% CI

ratio
Age 1.84 1.51-2.23
FEV1 0.60 0.45-0.80
WBC 1.12 1.02-1.20
Smoking status 1.40 0.99-1.97
Total cholesterol 1.03 1.00-1.06
Systolic BP 1.09 0.99-1.21

Weiss et al Am J Epidemiol 1995;142:493

The interactions between cigarette smoking and reduced
lung function on systemic inflammation

5.0
Odds ratio of having an elevated CRP

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0
Q4 & Cot<10 Q4 & Cot>10 Q4 & Cot<10 Q4 & Cot>10
Non-smoker Smoker Non-smoker Smoker
Good FEV1 Good FEV1 Poor FEV1 Poor FEV1

Gan et al. Chest 2005;127:558

 Stres oxidativ
sistemic

6000 Different molecules

100,000,000,000,000,000 oxidant molecules per puff
 Endothelial dysfunction and atherothrombosis
Classical risk factors Novel risk factors
Infection/inflammation
Smoking
Physical inactivity
Diabetes mellitus
Homocysteine
Dyslipidaemia
Hypertension Air pollution? ?
COPD
Vascular
endothelium

Impaired Impaired Platelet Monocyte

vasodilatation fibrinolysis activation adhesion

Atherosclerotic lesion formation and progression

Plaque rupture
Thrombosis and vasospasm
 Cancerul pulmonar

 Peste 95% din

cancerele
pulmonare au ca
factor de risc
fumatul
(carcinogen). Clinica de Pneumologie
 Relaţie doza-efect. Iaşi-Dr. A.Trofor(2003)
 CBP – istoricul natural
Leziuni Evoluţie asimptomatică
a tumorii Simptome Metastaze
preneoplazice

Celule
bronşice Timp Deces

normale

Prevenirea Chemopreventie Chirurgie Chimioterapie

fumatului Agenti antioxidanti

Preventie Detectare precoce Tratament

CBP – 2 studii de referinţă
Fumatul determină apariţia
cancerului

E.L. Wynder, E.A. Graham, JAMA 1950;

143:329-346
R. Doll, A.B. Hill, Br Med J 1952;
2:1271-1286
 CBP şi numărul de ţigarete
fumate
Număr Risc relativ
ţigarete/zi
Bărbaţi Femei
nefumători 1,0 1,0
1-9 ţig/zi 4,6 1,3
10-19 ţig/zi 8,6 2,4
20-30 ţig/zi 14,7 4,9
>30 ţig/zi 18,7 7,9

R.Doll, R.Peto –1978

 CBP şi durata fumatului

Durata Incidenţa anuală a CBP %

fumatului Fumători Mari
(ani) fumători
15 0,005 0,01

30 0,1 0,2

45 0,5 1
 CBP şi durata fumatului
Numărul de ţigarete fumate / zi
Durata fumatului
1-10 11-19 20 21-30 > 30
(ani)
21-30 2.9 6.7 13.6 18.4 18.9

31-40 7.9 19.2 19.2 26.5 25.3

41-70 10.0 17.0 25.1 34.3 38.8

L. Garfinkel, Cancer Res 1988;48:6951-6955

Infecţii ale tractului respirator
mai frecvente
 (compuşii chimici din fumul de
ţigară afectează mecanismele de
apărare ale organismului)
 Pneumonii

 Bronşite cronice

 Alte infecţii respiratorii

 Spectrul de infecţii
respiratorii la fumătorii adulţi
 Pneumonii:
- Patogeni atipici: Legionella, Chlamidia;
- Asociaţi cu boli cronice legate de fumat: Gram negativ
(Pseudomonas) sau Pneumococcus, risc major de bacteriemie.
- Risc semnificativ pentru pneumonie severă
- Factor de risc puternic şi independent pentru formele invazive a
infecţiilor respiratorii la imunocompromişi
 Bronşite cronice: - 50% din marii fumători (10-20% dintre ei
dezvoltă afectarea cronică a căilor aeriene)
- recurenţa exacerbărilor infecţioase.
 BPOC:
- Exacerbare acută obişnuită: Streptococcus pn., Haemophilus
infl., Moraxella catarrhalis
- Formele severe cu VEMS<35%, bacterii enterice şi speciile
Pseudomonas.
 Bolile cardio-vasculare

 Fumatul – factor de risc

important : în 81% din
cazurile de cardiopatie
ischemica (nicotina şi
monoxidul de carbon)
 Boli cardio-vasculare
 Hipertensiunea arterială sistemică
 Ateroscleroza
 Arteriopatiile obliterante ale membrelor
 Anevrismele - arteriale
 Cardiopatia ischemică cronică
 Accidente vasculare cerebrale
 Tulburări de ritm cardiac (îndeosebi
fibrilaţia ventriculară)
 Moartea subită
 Stenoze de arteră carotidă
 Trombangeita obliterantă Buerger
 Fumatul şi funcţia plachetară

Fumatul cauzează activare plachetară şi trombogeneză→formare de plăci.

US Surgeon General’s Report, 2006

Burghuber, Chest 1986
 Fumatul şi funcţia
endotelială

fumatul activ cât şi cel

 Atât
pasiv favorizează disfuncţia
endotelială → aterogeneza.
 Diverse forme de cancer

 Cancerul pulmonar
 Cancerul laringian
 Cancerul de colon
 Cancerul de pancreas
 Cancerul de esofag
 Cancerul gastric
 Cancerul renal
 Cancerul cavităţii bucale
 Cancere din sfera genitală (prostată,
penis, col uterin, sân
 Fumatul şi cancerul

 Carcinogenele din fumul de tutun

includ:
 Benzopyren, N-nitrosamine,
aminobiphenyl, acetaldehyd, benzen,
isopren, cadmium, nickel, polonium,
etc.
 Cancerele dezvoltate extrapulmonar
sugerează transportul de carcinogene
sau alterări ale mecanismelor
reparatorii ale ADN.
 Cancerul laringian
 Fumatul este răspunzător de apariţia cancerului
laringian în peste 84% din cazuri.

Dr.Raluca Daraba, studii

doctorale, Iaşi, 2004
 Cancere ale cavităţii
bucale
 De 4 ori mai frecvent la fumători (carcinogeni) vs.
nefumători
 Riscul este crescut la consumatorii de alcool,
smokeless tobacco ( tutun mestecat ).
 2/3 apar în cavitatea bucală, cel mai frecvent (20%)
interesând limba; 1/3 interesează faringele.

Clinica B.M.F., UMF, Iaşi, 2004

 Alte forme de cancere

 Cancerul gastric: 72% sunt fumători ( carcinogeni)

Gastro-enterologic Institute, Iasi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004

 Cancerul esofagian

 De 2- 4 ori mai frecvent la fumătorii de

pipă şi trabuc (carcinogeni)

I.G.H., Iaşi,
Prof.dr.C.Stanciu, 2004
 Alte boli pentru care fumatul
este considerat factor de risc
 Boala Alzheimer
 Cataracta
 Leucemia
 Anxietatea
 Diverse simptome psihice: tulburări depresive,
modificări ale comportamentului şi dispoziţiei,
tulburări de personalitate, de memorie
 Schizofrenie
 Ulcerul peptic
 Fractura de mandibulă
 Afecţiuni periodontale
 Afecţiuni oculare
Cataracta: în special la tineri, prin
expunere îndelungată la fumul de ţigară
(cadmiu).

Dr. D.Todea, UMF Cluj, 2004.

 Fumatul & Ulcerul
Gastro-Duodenal*
 Legătura epidemiologică între fumat şi ulcerul gastroduodenal
datează din 1927, când s-a semnalat că proporţia fumătorilor
este de 82% la bolnavii ulceroşi, faţă de 55% la neulceroşi.
 Prevalenţa ulcerului este de 2,1 mai mare la bărbaţii fumători şi
de 1,6 ori mai mare la femeile fumătoare, decât la persoanele
nefumătoare.
 Bolnavii ulceroşi fumează mai mult şi timp mai îndelungat
decât fumătorii neulceroşi.
 Fumatul a peste 15 ţigarete pe zi multiplică de 2 ori riscul de
apariţie a unui ulcer gastroduodenal, prelungeşte evoluţia
ulcerului prin scăderea vitezei de cicatrizare a ulcerului evolutiv
(mai ales a celui duodenal), creşte riscul de recidivă a UD,
predispune la complicaţii (hemoragie, perforaţie) şi dă nota
rezistenţei la tratament.
* Fumatul - implicatii etiopatogenice in bolile respiratorii cronice si ulcerul gastro
duodenalA. Somesan*, Ghe. Dancau**Articol preluat din publicatia Medicina Moderna
pentru sectiunea EMC medicina interna, luna august 2007
 Alte afecţiuni atribuite
fumatului

 Osteoporoza
 Gangrene
 Afecţiuni
articulare
 Alopecie
 Fumatul şi osteoporoza
 Se cunoaşte de mult că fumatul reprezintă un factor
de risc pentru osteoporoză la femei, dar noile studii
(două în Suedia şi China) au descoperit că fumatul
accelerează eroziunile osoase şi la bărbaţi.
 Studiul din China demonstrează, pentru prima dată,
faptul că şi fumul inhalat pasiv poate creşte
semnificativ riscul pentru osteoporoză şi fracturi,
atât la femei cât şi la bărbaţi.
 Deşi fumatul a fost anterior corelat cu densitatea
osoasă joasă la bătrâni, fumătorii tineri au de
asemenea pierderi semnificative ale densităţii
osoase.

* Based on news releases about research presented at the IOF World Congress on
Osteoporosis in Toronto, June 2 to 6, and does not necessarily reflect the positions of
Osteoporosis Canada.
Efecte negative ale tutunului
la nivelul cavităţii bucale
 Leucoplazia
 Stomatită nicotinică
 Boala periodontală
 Leucoedemul
 Retracţii focale gingivale cu pierderea
ataşamentului periodontal
 Gingivita acută necrotic-ulcerată
 Candidoza cronică hiperplastică
 Glosita mediană romboidă
 Limba păroasă
 Lichen plan
 Cariile dentare
 Efectele fumatului asupra
cavităţii bucale
 Cel mai des întâlnite sunt:
leucoplazia, stomatita nicotinică,
afecţiuni periodontale, pierderea
dinţilor (la 64% dintre marii
fumători), traume dentare
(abrasiuni), gingivita , carii, plăci
dentare, îngălbenire, candidoza
orală cronică etc.
Bibl: Pindborg J.J. et. al., 1980
Dr.C.Borta,UMF, Iasi, 2004
 Candidoza
orală cronică

Gingivitia, boala periodontală Tartru

Dr.C.Borta, UMF, Iaşi, 2004
 Noi descoperiri

 Asocierea fumatului de ţigarete cu deficitele osoase

alveolare la femei în postmenopauză.
Payne JB, Reinhardt RA, Nummikoski PV, Dunning DG, Patil
KD

CONCLUZII: Femeile fumătoare în postmenopauză

sunt mai predispuse de a pierde densitatea osoasă
alveolară cât şi înălţimea ei, faţă de nefumătoarele cu
periodontite similare, carii şi hemoragii gingivale.
Suplimentar atât fumatul cât şi osteoporoza/osteopenia
au produs o influenţă negativă asupra alveolei dentare.
 Rolul fumatului asupra
aspectelor estetice la fumători
 Melanoza gingivală (melanoza
fumătorilor)
 Pierderea dinţilor
 Petele de tutun ale dintilor
 Calculii dentari
 Hialitoza
 Modificări salivare (creşterea secreţiei
glandelor salivare şi leziuni
degenerative)
 Tulburări ale acuităţii olfactive şi
gustative (reducerea capacităţii de a
simţi mirosul şi gustul)
 Condiţii
estetice
 Riduri
 Unghii
galbene

• Miros neplăcut
Dr. T.Taranu, Dermatology Clinic, Dental Medicine Faculty, UMF, Iaşi,
2004
 Influenţe ale fumatului
asupra vieţii sexuale:
 Bărbaţi:
 Scăderea libidoului şi potenţei sexuale
 Infertilitate
 Reducerea numărului de spermatozoizi
şi motilităţii acestora
 Femei:
 Amenoree secundară
 Infertilitate
 Instalarea precoce a menopauzei
 Interacţiunea cu pilula contraceptivă
 Viaţa sexuală

 Scade potenţa bărbaţilor fumători, peste 45 ani.

www.tobacco.health.usyd.edu.au./site/supersite/resources/docs/gallery/poster.htm.
 Femeile şi fumatul
 Amenoree secundară
 Scăderea fertilităţii
 Climacterium
prematur (2-5 ani)
 Interacţiuni cu
contraceptivele orale
 Copii cu greutate
mică la naştere
 Sarcină : naşteri
premature, avorturi
spontane frecvente.

Ministerul Sănătăţii, Brazilia

 Fumat pasiv & stress
oxidativ la nou născut
 Fumatul în timpul sarcinii este asociat cu un risc
crescut de stress oxidativ la copil la vârsta de 3 luni.
Thorax. 2007.Mar.
 CONCLUZII: Deşi acest studiu nu separă efectele
fumatului pre şi postnatale, aceste descoperiri indică
faptul că fumatul pasiv în perioada precoce postnatală
afectează nefavorabil statusul pro-oxidativ/antioxidativ
în cursul primelor săptămâni de viaţă ale copilului.
Efectele fumatului în timpul
sarcinii asupra dezvoltării
prenatale a creierului
 S-a demonstrat în studiile de pe animale că nicotina este
un neuroteratogen, chiar şi în concentraţii care nu
cauzează retardare crescută.
 În concluzie, continuarea fumatului în timpul
sarcinii conduce la reducerea dezvoltării
normale a creierului fătului. Cercetările
viitoare ar trebui să se concentreze asupra
studiului legăturilor cauzale dintre
expunerea prenatală la fumul de ţigară,
dezvoltarea creierului şi efectele asupra
funcţiilor cognitive şi comportamentale.
The Generation R Study.Eur J Neurosci. 2007 Feb;25(3):611-7. Epub
2007 Feb 12 .
Fumatul în timpul sarcinii şi
comportamentul agresiv al
copilului
 Factorii demografici, comportamentul
maternal necorespunzător, afecţiune
scăzută din partea mamei, fumatul în
timpul sarcinii au fost asociaţi cu
urmaşi cu un comportament agresiv.
 Lipsa de afecţiune şi un
comportament neconvenţional din
partea mamei au fost corelate
independent cu agresivitatea din
copilărie.
Am J Addict. 2006 Nov-Dec;15(6):450-6.
 Fumatul maternal şi durata
alăptării
 CONCLUZII: Femeile care au fumat în
timpul sarcinii au un risc mai ridicat să
nu atingă targeturile naţionale şi
internaţionale pentru alimentaţia la
sân.
 Încurajarea renunţării la fumat în
perioada antenatală este un mare
câştig pentru sănătatea publică.
Acta Paediatr. 2006 Nov;95(11): 1370-4
Constituents of ETS according to
us environmental
Protection agency (US – EPA)
Constituents Probable human
carcinogens
Known human carcinogens Formaldehyde
Benzene Hydrazine
2-naphtylamine N-
nitrosodimethylamin
4- aminobiphenil e
Polonium – 210 mBq N-
nitrosodiethylamine
Nickel N- nitrosopyrrolidine
1,3- butadiene
Aniline
Benzo(a)pyrene
Cadmium
Irritant and toxic
substances
Carbn monoxide mg
Acrolein
Acetone
Eur Respir Mon, 2002, 15, 323.European Respiratory Monograph
Nitrogen oxides
 Fumatul pasiv

• Creşterea riscului de boli

respiratorii atât la copil cât şi
la adult.
• Creşterea riscului de afecţiuni
cardiovasculare la adult.
• Creşterea riscului de cancer
pulmonar.
 Fumatul pasiv

 Făt : creşterea riscului

 de prematuritate şi greutate mică la
naştere (asociate complicaţiilor
perinatale)
 de diabet si obezitate la vârsta
adultă
 Copil : creşterea riscului
 de tuse, otite, crize de astm,
spitalizare pentru boli respiratorii,
 de apariţie de probleme şcolare
« Fumatul ucide ! »