Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie

Evoluția socio-demografică în municipiul Sibiu.

Studenți :

Maxim Alexandru-Nicolae
Mircea Iulia Andreea
Mighiu Alexandru
Mihai Maria Lavinia
Niculae Marius Relu

Grupa : 302
 Bucuresti, 2020
Cuprins :

1.Introducere
2. Caracteristicile profilului socio-demografic
2.1. Evoluția numărului de locuitori (2000-2019)
2.2. Mișcarea naturală (2000-2019)
 Născuți vii
 Născuți morți
 Natalitate : Născuți vii/ populație x1000
 Mortalitate: Născuți morți/populație x 1000
 Bilanț demografic natural : Natalitate - Mortalitate
 Rata de fertilitate: Născuți vii/Pop feminină 15-49 x1000
 Căsătorii
 Divorțuri

3. Mișcare migratorie (2000-2019)

 Stabiliri cu domiciliul
 Plecări cu domiciliul
 Emigranți
 Imigranți
 Migrația brută: Imigranți + emigranți
 Migrația netă : imigranți – emigranți

4. Structura populației.
4.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe
 Evoluția populației de sex masculin și de sex feminin – 2000-2019
  Piramida vârstelor – 2000, 2010, 2019
4.2. Structura populației după etnie (2011)
4.3. Structura populației după religie (structura confesională) (2011)
4.4. Structura populației după limba maternă (2011)
4.5. Populația activă (pe sexe si ponderea populației active din total populație) – 2000-2019
4.6. Șomeri (pe sexe și ponderea lor în total populație) – 2000-2019

5. Concluzii
6. Bibliografie

1.Introducere

Geografia umană este o ramură a geografiei ce se ocupă cu studierea oamenilor si

comunităților lor, culturilor, economiilor și interacțiunii acestora cu mediul, Această ramură a
geografiei se axează pe loc și spațiu, pe interacțiunile sociale, vizibile în structurile arhitecturare
ale orașelor sau organizarea spațială a zonelor economice, dar totodată cuprinde și spațiul minții
noastre, imaginea geografică și caracterul symbolic al anumitor locuri și așezări.
Geografia umană, este deci, știința care studiază omul și totalitatea activizaților sale
strâns legate de mediul natural. Geografia umana studiază raporturile dintre societatea umană si
mediul geografic.
Geografia umană are mai multe subdiviziuni:

 geografia populației
 geografia așezărilor umane
 geografia economică
 geografia politică
 geografie istorică
 geografie socială
 geografie culturală
 geografia turismului
 geografia timpului

Este importantă studierea Geografiei umane, deoarece aceasta se ocupă cu studiul

relațiilor ce se stabilesc între variațiile spațiale ale distribuției, structurii și dinamicii populației.
Totodată, aceasta analizează toate aspectele referitoare la populația Terrei, cum ar fi : apariție,
evoluție numerică, răspândire, densitate, etc.
Poziția geografică:
Arealul Sibiului este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Sibiului, în
aproprierea Munților Făgăraș, Cindrel și Lotrului, ce mărginesc depresiunea în partea sud-vestică
(Fig.nr. 1).

Fig.nr. 1, Localizarea orizontului local a arealului Sibiu (Sursa : Google Earth)

2. Caracteristicile profilului socio-demografic

2.1. Evoluția numărului de locuitori (2000-2019)

În decursul acestor 2 decenii, municipiul Sibiu a suferit diverse modificări în ceea ce

privește numărul de locuitori, populația variând. Din 2000 până în 2006, populația a avut un ritm
descrescător, urmând apoi, ca din 2007 sa aibă o tendință crescătoare până în 2016, cu mici
fluctuații, iar în ultimii 3 ani, până în 2019, a avut o tendință de scădere. Unul din motivele
scăderii populației în Sibiu și unul dintre principalii factori ai scăderii populației din localitățile
României, este îmbătrânirea populației, lipsa unei legi, care să sporească natalitatea,
înregistrându-se astfel, fluctuații și scăderi a valorilor natalității și mortalității. O altă cauză a
fenomenului de descreștere o reprezintă deplasările cu caracter permanent a unei părți din
locuitorii municipiului Sibiu, din cauza, nivelului mai ridicat de trai din alte zone din țară sau
dinafara țării.

2.2. Mișcarea naturală (2000-2019)

1689
1672

1665
1800
1616
1597

1593

1590
1556
1538

1531
1530
1455

1600
1396
1387
1370

1289

1288
1247

1400
1216

1204

1200

1000

800

600

400

200
16
14

13

11
10
9

8
7

7
6
5

5
5

5
4

3
0

 Născuți vii/Născuți morți

În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica numărului de născuți vii și născuți
morți, raportându-ne la populația municipiului Sibiu. Putem observa cî numărul născuților vii,
prezintă fluctuații constante, ca de exemplu, în perioada 2004-2006 s-a înregistat o creștere a
născuților vii, în timp ce în 2017-2019 s-a înregistat o scădere. Cea mai mică valoare a numărului
născuților vi a fost 1204, în 2003, iar cea mai mare valoare a fost înregistrată în 1689, în 2009.
Numărul născuților morți este relativ constant, cea mai mică valoare înregistrându-se în
2018, iar cea mare în 2007, 16.
 12.0 0.1

0.1
0.09

10.0

0.08
9.9

9.8

0.08
9.5
10.0

9.5

9.4

9.4
9.2
0.08

9.1

9.0
9.0
8.6

8.3
8.2

0.07
8.0

0.07

7.6
7.6

8.0
7.3

0.06
7.1

7.1

0.06

0.05

0.05
0.05

0.05
6.0 0.05

0.04

0.04

0.04
0.04
0.04

0.03
0.03
0.03
0.03
4.0
0.03

0.02
0.02

0.02
0.02
2.0
0.01

0.0 0

 Natalitate : Născuți vii/ populație x1000 / Mortalitate : Născuți morți/populație x 1000

În cadrul natalității cei mai importanți factori care determină aceste fluctuații sunt factorul
migrației, îmbătrânirea demografică și dezvoltarea rolului femeii în societate. O bună parte din
populația tânără migrează pentru un nivel de trai mai ridicat. În prezent femeile tinere pun mai
mult accent pe carieră în detrimentul întemeierii familiei. Îmbătrânirea populației este un alt
factor al fluctuației ratei natalității, prin scăderea numărului de persoane tinere și creșterea
numărului de persoane bătrâne.
În graficul de mai sus, putem observa că, cea mai mare rată a natalității este înregistrată în
2009, 10.0, iar cea mai mică 7.1, în 2001.
Valorile mortalității din graficul de mai sus sunt influențate de diverși factori,
îmbătrânirea populației și sănătatea populației. Cea mai mică rată a mortalității a fost înregistrată
atât în 2000 cât și în 2011 și 2018 de 0.02, iar cea mai ridicată a fost în 2007, de 0.10.
 Bilanț demografic natural : Natalitate – Mortalitate
10.5
10.0 9.9
10.0 9.8
9.4 9.5
9.3 9.3
9.5
9.1 9.1
9.0 9.0
9.0
8.6
8.5 8.2 8.2
8.0
8.0
7.6 7.6
7.5 7.3
7.1 7.0
7.0

6.5

6.0
2003

2005

2006

2007

2008

2009

2014

2015

2016

2017

2018
2000

2001

2002

2004

2010

2011

2012

2013

2019
Privind graficul de mai sus, putem observa că municipiul Sibiu, prezintă fluctuații în ceea ce
prezintă bilanțul demografic natural, însă valorile bilanțului natural se mențin pozitive în
perioada de referință. Principala cauză a acestor valori, o reprezintă natalitatea, ce înregistrează
valori mai mari ca mortalitatea. Cea mai mică valoare a fost înregistrată în 2003, 7, iar cea mai
mare în 2009, 10.
 Rata de fertilitate: Născuți vii/Pop feminină 15-49 x1000
40.0

38.0 38.9
36.0 37.3 36.8
36.6 36.8 36.4 36.6
34.0 35.2
34.1 34.1 34.4
32.0
31.6
PROMILE

30.0

28.0 29.4 29.3

28.6
26.0
26.6
25.7
24.0
24.5
23.7 23.8
22.0

20.0
Rata natalității prezintă o ușoară tendință de creștere, dacă în 2000, înregistra o valoare de 26.6,
în 2019, înregistra o valoare de 31,6.
Cea mai mică valoare a fost înregistrată în 2001, 23.7, iar cea mai ridicată în 2017, de 38.9.
Una dintre cauzele acestor valori, o reprezintă numărul ridicat de persoane de sex feminin cu
vârste cuprinse între 15-49, așa cum se poate observa și din graficele de mai jos cu piramida
vârstelor.

 Căsătorii/Divorțuri

În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica căsătoriilor și a divorțurilor pentru populația
municipiului Sibiu. În prima parte a graficului (perioada 2000-2003) putem observa o ușoară
creștere a numărului de căsătorii cu valori de 1106 și 1098, urmată de o ușoară scădere cu valori
de 1060 și 1067.
În perioada 2004-2008 se poate observa o tentă crescătoare în numărul căsătoriilor, apogeul
maxim atingându-se în anii 2007-2008 cu valori de 1305/1327. Un posibil factor care a dus la
creșterea numărului de căsătorii în anii 2007-2008 este adoptarea Legii nr. 396 / 30.10.2006
privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea unei familii.
După anul 2008, putem observa o scădere bruscă a căsătoriilor, plecând de la o valoare de 1164
în anul 2009 și ajungând la o valoare de 945 în anul 2013. Această scădere bruscă a căsătoriilor a
dus la o creștere rapidă a numărului de divorțuri. După anul 2013 putem observa o ușoară
creștere în numărul căsătoriilor, până în anul 2018, urmată de o ușoară scădere în anul 2019.
Din punct de vedere al divorțurilor, prima parte a graficului (2000-2003) prezintă o oarecare
stagnare, cu o mică creștere în anii 2002-2003. După anul 2003, putem observa o scădere treptată
a divorțurilor până în anul 2009. În perioada 2010-2012 se produce o creștere bruscă în cazul
divorțurilor, aici atingându-se și valoarea maximă de 421 (2011). În perioada ce urmează 2013-
2015, se observă o scădere bruscă de la o valoare de 405 în 2012 la una de 246 (aceasta fiind și
valoarea minimă în cazul divorțurilor) în 2013, scăderea fiind aproape dublă. După anul 2015, se
observă o creștere relativ ușoară până în anul 2019.
Principalii factori posibili în cazul divorțurilor ar putea fi : șomajul, migrația externă, condițiile
economice slabe, nivelul de trai foarte scăzut.

3. Mișcare migratorie (2000-2019)

 Stabiliri/Plecări cu domiciliul

Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul

3500

3118
3049
3013

2984
2923

2848
2785

3000
2644

2635

2518
2511

2511
2469
2461

2435
2313

2284
2281
2272

2256
2500
2191

2152

2140

2065
2062

2007
2001

1975
1869

1838

2000
1656
1639
1593
1588
1554

1447
1385
1279

1221

1500
1145

1000

500

În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica stabilirii și a plecării cu domiciliul pentru
populația municipiului Sibiu în perioada 2000-2019. În cazul stabilirolor cu domiciliul
observăm o ușoară scădere în perioada 2000-2001, urmată de o creștere în perioada 2002-2004.
Din 2004 până în 2005 putem observa din nou o scădere a valorii cu stabiliri de domiciliu
(1221), urmată de o creștere bruscă în intervalul 2006-2008, ajungând la o valoare de 2511 în
2008. Până în anul 2009 valoarea va scădea iar brusc, fiind urmată de o creștere la fel de bruscă
(perioada 2010-2011), aici atingându-se valoarea maximă de 3013.În anul următor această
valoare scade cu puțin peste 1000, ajungându-se în anul 2011 la valoarea de 2001. Până în anul
2019, graficul are o tendință sinuoasă, prezentând mici creșteri și scăderi anuale.
În cazul plecărilor cu domiciliul, observam tot o mică scădere în perioada 2000-2001, urmată de
o creștere bruscă până în anul 2004, unde se atinge o valoare de 2140. Această valoare va scădea
cu aproximativ 500 până în următorul an unde atinge o valoare de 1656. Perioada 2005-2008
prezintă o creștere accelerată, ajungându-se la valoarea de 2435 în 2008. Perioada următoare
2009-2011 prezintă din nou două scăderi și o creștere rapidă. Perioada 2011-2019 prezintă o
creștere treptată, plecând de la valoarea de 2007, înregistrată în 2010, ajungând la o valoare de
3011 în 2018 (aceasta fiind și valoarea maximă a acestui grafic).

Emigranți Imigranți

382
359

335

329
293
289

245
244

234

226
224
222

221

214
207
181

161
153

149
134

128
123
105

104
100

94
92

90
86
81

77
71

53
45
44

38
2 0 0 2 35

2 0 0 6 34
2 0 0 3 27

2 0 0 416
2000

2001

2005

2009

2010

2013

2014

2017

2018
2007

2008

2011

2012

2015

2016

2019
 Emigranți/Imigranți

În graficul de mai sus, este reprezentată dinamica emigranților și a imigranților pentru

municipiului Sibiu în perioada 2000-2019. În cazul emigranților, în anul 2000 avem o valoare de
289, urmată de o scădere de aproximativ 100 în următorii doi ani. În perioada 2003-2005,
observăm niște valori aproximativ egale, urmată de o creștere bruscă în 2006, ajungând la o
valoare de 359. În perioada 2007-2015 valorile au scăzut cu mult față de cea din 2006, având
valori cuprinse între 181 și 214. Cu începutul anului 2015 valorile au început să crească
semnificativ, ajungându-se la valoarea de 382 în anul 2018, aceasta fiind si valoarea maximă.
În cazul imigranților, graficul de mai sus are o tentă sinuoasă, cu creșteri și scăderi de valori in
fiecare an. Perioada 2000-2004 este reprezentată de o scădere treptată, pornind de la o valoare de
44 și ajungând la o valoare de 16. Perioada 2005-2012 este reprezentată de o creștere constană,
urmată fiind de o scădere la valoarea de 53 în anul 2013. Începând cu anul 2014, valoarea
imigranților crește constant până în 2019, înregistrând valoarea de 128 în anul 2018, această
valoare fiind și cea maximă.

Ciferele acestor grafice pot fi date de mai mulți factori declanșatori, precum :
- Schimbările demografice
- Schimbările economice
- Problemele de ordin politic

600
510
500 429 419
393 397
400333 334 349
312 301 300
271 283 262 274
300 238 232 241
179 188
200
100
0
-100 -57
-89 -100 -102 -90 -103
-200 -118 -134 -128
-147 -168 -189
-300 -217 -206 -207
-245 -241 -254 -239
-400 -325
2002

2004

2005

2007

2010

2012

2013

2014

2015

2017

2019
2000

2001

2003

2006

2008

2009

2011

2016

2018
Migrația brută Migrația netă

 Migrația brută: Imigranți + emigranți/ Migrația netă : imigranți – emigranți

În graficul de mai sus, este reprezentată migrația brută pentru municipiului Sibiu în
perioada 2000-2019.
Graficul pornește de la o valoare de 333 în anul 2000, având o scădere în următorii doi
ani, valoare ce ajunge până la 188 în anul 2002. Următorii ani au reprezentat o creștere
continuă până în anul 2006, ajungându-se la valoarea de 393, această valoare fiind urmată
de un val de scăderi moderate până în anul 2014. Începând din 2014 și până în 2019
valorile au crescut treptand, astfel că în anul 2018 se înregistra o valoare de 510 (această
valoare fiind și maxima acestui grafic). Exact cum am menționat și la graficul anterior,
tendința și valorile acestui grafic sunt legate de o multitudine de factori care influențează
direct aceste valori.
Valoarea minimă a migraței netă a fost înregistrată in 2007 avînd valoarea de -325, iar
cea maximă a fost înregistrata in anul 2014 aceasta fiind de -57.
Motivul acestor deplasări este căutarea unui trai mai bun.
 Se poate observa pe grafic ca in perioada 2007-2013 nu au existat schimbări majore astfel
că intervalele nu prezintă decalaje mari.
Din 2014 pana in 2019 se observa o descrestere continua.
Din 2000 pana in 2001 se observa o crestere semnificativa, iar dupa aceea pana in anul
2006 o descrestere continua.

4. Structura populației.

4.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe

 Evoluția populației de sex masculin și de sex feminin – 2000-2019

În graficul de mai sus, este reprezentată evoluția populației de sex masculin și sex
feminin în perioada 2000-2019, raportându-ne la populația municipiului Sibiu.La o primă
vedere putem ovbserva faptul că populația de sex feminin este semnificativ mai mare
decât cea de sex masculin, ajungând la o valoare de aproximativ 90.000, față de
aproximativ 81.000 în cazul populației masculine.Un alt aspect foarte important pe care-l
putem observa este acela ca populația feminină are o ușoară tendință de creștere în timp
ce populația masculină are o tendință de scădere. Aceste valori sunt date de o multitudine
de factori care influențează direct aspectul graficului. Printre principalii factori care
determină valorile scăzute în rândul populației de sex masculin se numără :
- mediile în care bărbații lucrează, acestea fiind mult mai aspre decât cele ale femeilor.
- sănătatea, bărbații fiind mult mai expuși unor anumite boli.
- emigrarile în masă
 Valoarea maximă în rândul populației de sex feminin este de 90.114, înregistrată în anul
2016, în timp ce în cazul populației de sex masculin valoarea maximă este de 81,449,
înregistrată în anul 2000.

• Piramida vârstelor – 2000, 2010, 2019

Plastică şi intuitivă, piramida vârstelor este un excelent mijloc de analiză, s-ar putea spune o
„radiografie” a populaţiei, întrucât prezintă o sută de clase de vârstă, fiecare din ele având
propria sa istorie până la momentul în care este fixată în piramidă. Piramida vârstelor rezultă din
combinarea a două histograme, fiecare reprezentând efectivul populaţiei de sex feminin,
respectiv masculin pe vârste sau grupe cincinale de vârstă. Pentru a prezenta concomitent atât
structura pe vârste, cât şi structura pe sexe, cele două histograme sunt răsturnate, utilizând o
scară unică a absciselor, orientată vertical, pe care se marchează vârsta. Axele ordonatelor, pe
care se indică efectivul populaţiei, ocupă prin inversare o poziţie orizontală, fiind situate la
stânga (sexul masculin) şi la dreapta (sexul feminin) axei verticale a piramidei. Ca urmare a
scăderii efectivelor de populaţie pe măsura înaintării în vârstă, benzile care indică numărul
populaţiei se micşorează permanent, dând reprezentării grafice aspectul de triunghi isoscel, fapt
ce explică denumirea de piramidă a vârstelor.
În cazul piramidei vârstelor pentru Municipiul Sibiu realizată pentru anul 2000, putem observa
că în anii de mijloc ai vieţii efectivele generaţiilor sunt sensibil egale, cea masculină fiind puțin
mai mare între 0-15 ani datorită supranatalității masculine, iar apoi, se înregistrează, în partea a
doua a vieţii, o preponderenţă a efectivelor feminine, tot mai evidentă pe măsura înaintării în
vârstă, ca urmare a supramortalităţii masculine la toate vârstele şi cu deosebire la vârstele
înaintate. După cum se observă din piramida atașată mai jos, aceasta prezintă o formă spefică
României, și anume forma de amorfa. Piramida în formă de amforă este specifică populaţiei cu
tendinţă demografică regresivă. Baza îngustă a piramidei semnifică o pondere redusă a grupei
tinere în comparaţie cu celelalte grupe. În acest tip se încadrează populaţiile cu simptome
avansate de îmbătrânire demografică, proces ce rezultă în urma scăderii accentuate a fertilităţii
care a fost generat de statutul femeii în societate, a dorinței tinerilor de a se împlini pe plan
educațional și profesional înainte să formeze o familie.

În anul 2010, piramida vârstelor își menține aceeași formă de amorfă ca și cea din 2000,
înregistrând câteva modificări vizibile. Baza piramidei este mult mai îngustă, populația tânără
fiind mult mai redusă. Deși populația per ansamblu între 0-4 ani și 5-9 ani înregistrează valori
mai mari ale populației comparativ cu cea din 2000, în intervalul 10-14 ani se observă o scădere
semnificativă, dublă (de aproximativ 3000 de persoane) decât cea din anul 2000. Nici populația
tânără nu mai înregistrează valori atât de mari, întrucât principala cauza ar fi plecarea sibienilor
la studii în alte orașe din România sau din alte țări, precum și plecarea lor pentru a găsi locuri de
muncă mult mai bine plătite, pentru a-și asigura un trai mai bun. Vârful piramidei este mai lat
decât cel observat în anul 2000, ceea ce arată faptul că populația vârstnică a crescut. De
asemenea, observăm faptul că efectivele feminine sunt mult mai mici în prima parte a vieții decât
efectivele masculine, iar în ultima parte a vieții acestea sunt mai mari decât cele masculine,
întrucât femeile. Acest fapt se datorează în special condiției de sănătate. Principalele cauze de
deces în randul bărbaților sunt bolile de inima, cancerul, traumatismele, bolile respiratorii
cronice și accidentul vascular cerebral.
Pentru ultima piramidă, cea din anul 2019, ca și în celelalte două, își păstrează forma specifică de
amforă. Baza piramidei își păstrează aproximativ aceleași valori ca și cele din 2010, cu mici
descreșteri atât pentru efectivele masculine, cât și pentru cele feminine, cauzate de natalitatea în
scădere. Cea de-a doua categorie de vârstă, cea care reprezintă forța de muncă efectivă își reduce
de asemenea valorile considerabil, accentuând situația migrațiilor în masă a acestora pentru a
ocupa locuri în cele mai prestigioase universități, care le aduc pe viitor și posibilitatea șederii și
ocupării unui loc de muncă, dar și pentru cei cu un nivel de învățământ mai scăzut de a-și asigura
un loc de muncă benefic situației financiare viitoare. Din cauza migrației tinerilor, natalitatea
este, de asemenea, afectată după cum se poate observa. Populația are o tendință per ansamblu de
îmbătrânire, în continuare femeile conducând top-ul în rândul populației adulte, dar și în cel al
populației vârstinice. Cauzele rămân aceleași ca și în ceilalți ani, dar există o mică diferență în
din punct de vedere al sistemului medical. Datorită sistemului sanitar foarte bine echipat , cu
tehnici noi și inovative zilnice, dar și cu aparatură performantă, acesta a condus la o speranță de
viață mult mai ridicată.
Per ansamblu, în cele trei piramide observăm o ierarhie foarte bine pusă la punct a populației
masculine și feminine, în genere tendința este de îmbătrânire pe viitor, iar populația feminină va
continua întotdeauna să fie mai numeroasă decât cea masculină întrucât avem un metabolism și
un sistem imunitar mult mai bine pus la punct.
4.2. Structura populației după etnie (2011)

În acest grafic de tip plăcintă avem reprezentată structura populației după etnie pentru
Municipiul Sibiu, în anul 2011. În Sibiu trăiesc alături de comunitatea românească, care
reprezintă 89% din totalul populației, diferite comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și
religioase specifice. Conform recensământului din anul 2011, populația minoritară reprezintă un
procent de circa 11% din totalul de 100%. Cea mai mare minoritate din Sibiu este cea de sași,
reprezentată cu 8%. Cu 1%, cu albastru mai deschis sunt reprezentați germanii, iar alți 1%, cu
portocaliu sunt reprezentați maghiarii. Restul etniilor, cu procente mai mici de 1% sunt rromii cu
gri, ucrainienii cu galben, turcii cu verde deschis, rușii-lipovenii cu albastru închis, sârbii cu gri
închis, tătarii cu maro, slovacii cu galben muștar, italienii cu verde închis, grecii cu o nuanță mai
închisă de albastru, iar evreii cu albastru deschis.
4.3. Structura populației după religie (structura confesională) (2011)

În acest grafic predomină religia ortodoxă în proporție de 85%, urmată de cea romano-catolică,
reformată, penticostală, greco-catolică și baptistă fiecare reprezentând doar un procent, respectiv
două procente, dar sunt prezente și alte religii sub un procent.
Poporul roman s a nascut crestin iar dovada crestinismului in aceste parti ale Transilvaniei sta
chiar Donariul de la Biertan din sec IV. Dupa Marea Schisma din 1504, pe teritoriul Romaniei de
astazi s a raspandit cultul ortodox, iar romanii inclusiv cei din Transilvania au imbratisat noua
religie cu traditiile sale.
4.4. Structura populației după limba maternă (2011)

Romana
Maghiara
0%
1%
0%
1% Romani
Ucraineana
Germana
Turca
47% 52% Rusa
Tatara
Slovaca
Greaca
Ceha
Chineza
Informatie nedisponibila

În acest grafic predomină limba română în proporție de 52%, urmată de aproape de limba
maghiară cu 47%, iar procentul de 2% este reprezentat de limbile ucraineană, rusă, turcă ș.a.
De-a lungul timpului teritoriul Transilvaniei a aparținut Imperiului Austro-Ungar, Ungariei și
României, astfel tot timpul a existat o populație numeroasă maghiară, deci vorbitoare de limba
maghiară.

4.5. Populația activă (pe sexe si ponderea populației active din total populație) – 2000-2019
Se poate observă că totalul populației active se află într-o continuă descreștere, dar mai
accentuată din anul 2011 de la numărul de 124827 până în 2019 la numărul de 115258.
Totalul populatiei de sex feminin este pe tot parcusul perioadei mai mare decat cel de sex
masculin cu aproximativ 5000 de persoane; în anul 2000 numărul populației active de sex
masculin este de aproximativ 60425, iar numărul populației active de sex feminin este de 65505,
urmând să scadă până în anul 2019 la valorile de 54879, respectiv 60379. În consecință,
ponderea populației active din totalul populației a ajuns de la un procent de 73,6 în 2000, urmată
de o scurtă creștere la un procent de 75 în anul 2006, la un procent de doar 68,3 în anul 2019,
cauza fiind migrația populației.
4.6. Șomeri (pe sexe și ponderea lor în total populație) – 2000-2019
 3000

2500 2422

2000

1681
1557
1466
1500

1111
1000
797

553
480
500 404 371

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

șomeri de sex masculin șomeri de sex feminin total șomeri

1.6
1.4
1.4

1.2
1.0
1.0 0.9
0.9

0.8
0.7

0.6
0.5

0.4 0.3
0.3
0.2 0.2
0.2

0.0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Se poate observa că numărul total de șomeri a scăzut drastic din anul 2010 de la valoarea de
2422 până în anul 2011 la valoarea de 1466, urmat de o ușoară creștere, iar din 2012 până în
2019 s-a aflat într-o continuă descreștere, valoarea final fiind de 371 de șomeri. Acest lucru
datorându-se noilor locuri de muncă apărute.
În anul 2010 numărul șomerilor de sex masculin este 1292, mai mare decât numărul șomerilor de
sex feminin, acesta fiind de 1130, urmând ca în anul 2011 numărul șomerilor de sex feminin de
734 să îl depășească pe cel de sex masculin cu doar 2 persoane. Urmează alți trei ani în care
numărul șomerilor de sex masculin îl depășește cel pe de sex feminin cu aproximativ 100 de
persoane, apoi din 2015 până în 2019 numărul șomerilor de sex feminin îl depășește pe cel de
sex masculin, situația actuală fiind de 146 șomeri de sex masculin și 225 șomeri de sex feminin.
Motivul pentru care numărul șomerilor de sex feminin îl depășește pe cel de sex masculin ar fi
pentru că există mai multe oportunități pentru cei din urmă datorită rezistenței fizice.
În consecință, ponderea șomerilor în totalul populației a scăzut în această perioadă de timp de la
1.4 în anul 2000, până la doar 0.2 în anul 2019.

5. Concluzii

Per ansamblu, în cele trei piramide observăm o ierarhie foarte bine pusă la punct a populației
masculine și feminine, în genere cu tendința de îmbătrânire a populației Sibiului. Populația
feminină va continua să fie mai numeroasă decât cea masculină întrucât există mai multe cauze
și teorii care dovedesc acest lucru. Principalele cauze care conduc la îmbătrânirea populației sunt
statutul femeii în societate, dorința celor tineri de a se împlini pe plan educațional și profesional
înaintea întemeierii unei familii, mijloacele de contracepție sunt mult mai utilizate astăzi.
Speranța de viață este mult mai ridicată datorită sistemului sanitar mult mai bine pus la punct,
care asigură tratarea sau chiar prelungirea procesului de viață a oamenilor care trec prin boli
grave sau incurabile. Motivul pentru care bărbații trăiesc mai puțin decât femeile este acela că
aceștia sunt expuși unui stres mult mai mare decât femeile, lucrează în medii de muncă care îi
expun la mai multe pericole ce le generează boli, dar și femeile în urma nașterii pruncilor,
dezvoltă un sistem imunitar mult mai puternic decât cel al bărbaților.
Graficul de tip plăcintă arată etniile prezente în Municipiul Sibiu, reprezentate prin procente și
culori diferite. Astfel, populația preponderentă este cea română, printre care se mai enumeră într-
o mică minoritate și germanii. Printre minoritățile care înregistrează 1% sau sub 1% sunt rromi,
maghiari, ruși-lipoveni, sărbi, turci, tătari, slovaci, greci, evrei, ucrainieni și italieni.
În cazul căsătoriilor, după anul 2004, numărul acestora crește treptat, atingând cele mai mari
valori în perioada 2006-2008. Aceste valori se datoarează faptului că în anii respectivi este
adoptată Legea nr. 396 / 30.10.2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea unei
familii. După această perioadă se poate observa și o creștere treptată în rândul natalității.
În cazul șomerilor, se poate observa faptul că numărul acestora din anul 2012 până în prezent a
fost din ce in ce mai mic, însemnând că locurile de muncă sunt tot mai numeroase, astfel că
populația din Sibiu își poate găsi cu ușurință un loc de muncă. Această descreștere a șomerilor
evidențiază gama largă de opțiuni de care dispun aceștia pentru a se angaja.
În perioada analizată(2000-2019), populația Sibiului are o tendință de scădere. Numărul
născuților vii variază, cea mai mică valoare înregistrează 1204 de născuți vii, în 2003, iar cea mai
mare 1689, în 2009. Numărul născuților morți este mic, dar se înregistrează în fiecare an, cel
puțin 3 cazuri. În cadrul natalității, cei mai importanți factori, care determină fluctuațiile de
valori sunt: migrația, îmbătrânirea demografică și dezvoltarea rolului femeii în societate. O bună
parte din populația tânără migrează pentru un nivel de trai mai ridicat. În prezent femeile tinere
pun mai mult accent pe carieră în detrimentul întemeierii familiei. Îmbătrânirea populației este
un alt factor al fluctuației ratei natalității, prin scăderea numărului de persoane tinere și creșterea
numărului de persoane bătrâne. Valorile mortalității sunt influențate de diverși factori,
îmbătrânirea populației și sănătatea populației. Principala cauză, o reprezintă natalitatea, ce
înregistrează valori mai mari ca mortalitatea. Valorile ratei de fertilitate sunt influențate de
numărul ridicat de persoane de sex feminin cu vârste cuprinse între 15-49, așa cum se poate
observa și din graficele de mai sus cu piramida vârstelor.

6. Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu

https://earth.google.com/web/search/Sibiu/

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?
title=Archive:Marriages_and_births_in_Romania/ro&oldid=255157

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/world/20200624STO81906/cauzele-
migratiei-de-ce-migreaza-oamenii

https://geografie.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/07/Geografia-populatiei_teorie-si-
metodologie.pdf