UNIVERSITATEA ”CONSTANTIN BRANCUSI” DIN TARGU-JIU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Domeniul: Management

Specializarea: MDA

ANALIZA FINANCIARA – METODĂ

CANTITATIVĂ DE ASISTARE A DECIZIILOR
SC DENIS SRL

Masterand: Voicu Andreea-Lavinia

2020

CUPRINS
1
 I. CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALĂ
1.1. Importanța și definirea deciziei manageriale și a procesului decizional
1.2. Factorii primari ai deciziei manageriale
1.3. Procesul de fundamentare a deciziilor
II. DECIZIA DE A CONTRACTA UN CREDIT LA SC DENIS SRL

2.1. Date generale cu privire la activitatea firmei SC DENIS SRL

2.2. Analiza mediului de afaceri utilizând analiza SWOT

2.3. Analiza economico-financiară SC DENIS SRL

2.4. Interpretarea rezultatelor firmei SC DENIS SRL

III. LUAREA DECIZIEI CU PRIVIRE ACTIVITATEA SC DENIS

SRL

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

2
 În orice sistem socio-economic, în care există și acționează agenții economici decizia
reprezintă actul esențial cel mai reprezentativ și principalul instrument de construire a
viitorului, fiind important „a decide ce trebuie să facem astăzi pentru a avea un viitor”.

Decizia reprezintă actul de trecere de la gândire la acțiune.

În procesul de management, decizia este considerată motorul oricărei activități socio-

economice și, nefiind o funcție generală a managementului, se află în relația directă cu
exercitarea fiecăreia din funcțiile managementului și cu toate elementele ce definesc
leadership-ul.

Caracterul limitat al resurselor : umane, materiale, financiare sau informaționale din

economie, implică o imensă și continuă responsabilitate, pentru manageri, în atingerea
obiectivelor organizației privind cele mai avantajoase căi de alocare și utilizare a acestora. Se
poate rezuma că întreaga activitate managerială este constituită dintr-oîinlanțuire de decizii.

Pentru a asigura o eficiență economică maximă, decizia trebuie să raspundă

urmatoarelor cerințe:

 să fie fundamentată științific - să fie luată în concordanță cu realitățile organizației

economice prin valorificarea și transmiterea operativă a informației , prin utilizarea
unui instrumentar decizional adecvat care să înlăture improvizația, rutina,
voluntarismul;

 să fie legală - această calitate se manifestă în dublu sens :pe de o parte fiecare decizie
trebuie adoptată de organismul managerial în ale cărui sarcini de serviciu este înscrisă
în mod expres, iar pe de altă parte cel care elaborează decizia trebuie să răspundă de
consecințele hotărârilor sale ;

 să fie oportună - să se încadreze în perioda optimă de elaborare și aplicare, mai ales în

condițiile optimismului economic contemporan, făcând apel la capacitățile de
anticipare și previzionare a realitățile viitoare ale decidentului;

 să fie integrală - să se înscrie în ansamblul deciziilor;

 să fie luată corespunzător - toate persoanele înscrise în implementarea deciziei

trebuie să găsească, în conținutul său , elemente precis formulate și să înlăture orice de
a prezenta ambiguități și interpretări diferite a unor elemnte din conținutul deciziei.
3
 În practică, decizia managerală, se întâlnește în două forme : actul decizional și procesul
managerial.

Actul decizional se referă la situații decizionale simple, cu caracter de repetitivitate, ale

căror variante decizionale sunt cunoscute, se bazează pe experianța și intuiția managerilor, și
pentru acceptarea cărora sunt necesare câteva minute sau secunde.

Procesul decizional implică un consum mare de timp pe parcursul căruia se

conștientizează situația decizională, se culeg date pentru formularea și analizarea problemei
decizionale, se identidică alternativele și elementele necesare evaluării, după care se alege
decizia și se implementeză.

Elaborarea și adoptarea deciziilor reprezintă un proces dinamic, complex, care

presupune parcurgerea următoarelor etape: identificare și definirea problemei, precizrea
obiectivelor și a criteriilor decizionale, stabilirea alternativelor sau variantelor decizionale,
alegerea alternativei cnsiderată cea mai bună, implementarea deciziei, controlul și evaluarea
rezultatelor.

Proiectul de față cuprinde trei părți, o parte ce include aspecte teoretice referitoare la
decizie și procesul decizional, a doua parte, un studiu de caz, în care se poate observa o
analiză a firmei, care trebuie realizată înainte ca o decizie să fie luată de manageri și ultima
parte cuprinzând decizia luata cu privire la activitatea firmei.

I. CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA

4
1.1. Importanța și definirea deciziei manageriale și a procesului
decizional

Pentru a înţelege funcţia de decizie managerială trebuie mai întâi să înţelegem ce

înseamnă management. Provine din limba Latina, din cuvântul “manus” adică mana si
înseamnă “a manevra” sau “a pilota”. Deci persoana care realizează aceasta “pilotare” sau
“manevrare” se numeşte manager. Obiectul studiului managementului este cel de a studia
metodele, procedeele, metodologiile si tehnicile de planificare, organizare, coordonare,
conducere a unui sistem in vederea atingerii unui scop folosind un consum cat mai redus de
resurse personale, financiare, materiale si informaţionale.
Încă de la inceputul existentei sale, omul, participand la diverse activităţi a ajuns sa
aibă nevoie de un conducător de grup. Participarea in grup îl determina pe om sa fie
conducător de grup ori sa fie condus. Daca era condus, omul trebuia sa primească si să
execute acţiunile cerute. Ca si conducător, el avea o sarcina ceva mai complicata trebuia sa se
gândească la ce acţiuni avea sa le dea spre executare subalternilor dar sa si duca la
îndeplinirea dorinţelor si interesele comunitatii din care face parte si pe care o conducea.
La început nu era nevoie decât de un conducător dar, cu timpul, pe măsura dezvoltării
sistemului de nevoi ale comunitatii, ale complicării prin diversificare a situaţiilor din mediul
de viata, s-a ajuns la nevoia a mai multor conducători pentru un grup iar, conducătorii au
ajuns sa aibă o ierarhie proprie.
Treptat, omul începe sa recepţioneze informaţii din mediul in care îşi desfăşoară
activitatea. Folosindu-si propriile instincte sau folosindu-si raţionamentul ia decizii,
declanşează acţiuni astfel intervenind asupra mediului care a generat informaţiile, modificări
care determina emiterea de noi informaţii după care ciclul se reia. Acest procedeu este
reprezentat prin figura de mai jos:

INFORMAȚI DECIZIA ACȚIUNEA

Decizia reprezintă alegerea rationala a unei alternative de actiune, in scopul

obtinerii unui rezultat dorit si este un element esential al managementului fiind

5
instrumentul de exprimare cel mai important. De asemenea, conducerea unei
organizatii se manifesta cel mai bine prin deciziile aplicate si elaborate.
Implicarea in luarea unei decizii o constituie existenta variantelor. Daca nu este
posibila alegerea, nu exista decizie. Definita ca optiune pentru o alternativa, decizia nu poate
fi luata intamplator. Ea presupune eforturi de studiere profunda a factorilor ce pot influenta
rezultatele asteptate. Informarea, pregatirea si luarea deciziei este un proces rational, un
proces de cunoastere. Acest proces, strans legat cu activitatea practica, cu actiunea de atingere
a rezultatelor dorite, formeaza procesul decizional.
Deciziile trebuie sa fie rezultatul unui proces de gandire, precedat de o informare si o
analiza amanuntita a tuturor datelor problemei, a elementelor de influenta, tinandu-se cont de
conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea acea organizatie.
In activitatea practica decizia are doua forme:
 actul decizional ;
 procesul decizional
Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand
respectiva situatie are un caracter repetitiv, variabilele implicate fiind foarte bine cunoscute de
catre decident, nu mai este necesara o culegere de informatii si o analiza a lor. La baza actelor
decizionale se afla experienta si intuitia managerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se
pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala.
Astfel, managerii iau decizii majore sau minore in fiecare zi, indiferent ca deciziile
sunt sau nu realizate, ei trec prin procesul de luare a deciziilor. Si atunci cand planifica un
buget, organizeaza un program de lucru, intervieveaza un posibil salariat sau supravegheaza
un muncitor la linia de montaj, managerii desfasoara un proces de luare a deciziei.
Principalele elemente care deosebesc decizia manageriala de cea cotidiana sau decizia
personala sunt:

 Decizia manageriala, care implica intotdeauna cel putin doua persoane: managerul, cel
care decide si una sau mai multe persoane, executanti sau cadre de conducere ce
participa la aplicarea sau concretizarea deciziei. De aici rezulta o prima sursa de
complexitate si dificultate superioara a deciziei manageriale in comparatie cu decizia
personala.

6
  Decizia manageriala care are influente directe la nivelul grupului, neafectand numai
starea, comportamentul, actiunile si rezultatele unui singur individ. In conceperea si
realizarea deciziei este necesar sa se aiba in vedere caracteristicile privind postul,
interesele, pregatirea, motivarea, potentialul membrilor grupului respectiv.
 Decizia manageriala care determina efecte directe si propagate economice, umane,
tehnice, educationale, etc., cel putin la nivelul unui compartiment al firmei.

1.2. Factorii primari ai deciziei manageriale

Investigatiile intreprinse au aratat ca cele mai importante elemente constitutive ale
situtiei decizionale sunt:
- factorul de luare a deciziei sau decidentul;
- mediul ambiant decizional.
Factorul de luare a deciziei sau decidentul este reprezentat de un manager
sau un organism managerial care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia in situatia respectiva.
Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si
exogene firmei, care alcatuiesc situatia decizionala, caracterizata prin manifestarea unor
influente directe si indirecte semnificative asupra continutului si rezultatelor deciziei
manageriale.
In procesul decisional se reflecta 3 situatii:
 certitudine;
 incertitudine;
 risc.
Certitudinea este caracterizata prin siguranta maxima de a realiza obiectivul
urmarit.
Incertitudinea apare atunci cand probabilitatea realizarii obiectivului este mare dar
asupra manierei in care trebuie procedat exista dubii serioase.
Riscul apare atunci cand obiectivul este posibil de realizat, cu o probabilitate
apreciabila a realizarii, dar existand o mare nesiguranta in ceea ce priveste modalitatile cele
mai adecvate de urmat.
De asemenea, in concordanta cu metodologia normativa, se stabilesc etapele
procesului decisional:
 definirea problemei;

7
  identificarea factorilor de constrangere ( exemplu: personalul, materialele,banii,
echipamentele, etc…)
 identificarea sau chiar elaborarea tuturor variantelor ce pot determina actiunea;
 analiza variantelor;
 implementarea solutiei;
 evaluarea deciziei.

Cea mai importantă dintre toate este definirea problemei.

De aceasta etapă depinde restul căci dacă se defineşte corect problema,
soluţionarea va fi la rândul ei optimă. O altă etapă strâns legată de prima este cea de
identificare a factorilor critici, ce rezultă din întrebările puse în definitivarea problemei.
Următoarea etapă este elaborarea alternativelor posibile. Apoi, se analizează fiecare
alternativă, căutând avantajele şi dezavantajele. Se alege cea mai bună alternativă. Aici
intervine experienţa şi priceperea managerului, testarea soluţiei, realizarea modelelor
matematice şi simularea problemei. O altă etapă este formularea deciziei luate şi transmiterea
ei subordonaţilor. Si ultima etapă oferă informaţii despre reacţia sistemului, adică stabilirea
sistemului de control şi evaluare.

În procesele decizionale , un loc deosebit de important îl are atitudinea faţă de risc a

managerului. Aşadar, în funcţie de resursele angajate, managerul cu aversiune la risc are
nevoie de probabilităţile de siguranţă cât mai mari. La un moment dat acesta nu mai ia decizii
decât în condiţii de siguranţă 100%.

Într-o organizaţie este important ca orice persoană care ocupă o funcţie de conducere
trebuie să posede un ansamblu de calităţi, aptitudini şi cunoştinţe pe baza cărora să poată lua
decizii. Dintre aceste calităţi amintim: fler, stăpânirea de sine, intuiţie, sociabilitate,
comunicativitate, onestitate, abilitate în conducerea oamenilor, capacitatea de a se face înţeles.
De stilul conducerii managerului depinde succesul organizaţiei în care îşi desfăşoară
activitatea.

Actiunile concurentei trebuie sa-l tina in garda pe manager. Un nou produs sau un
produs perfectionat, reduceri de pret, o amplificare a reclamei sunt actiuni ce pot periclita
profiturile firmei.
Restrictiile privitoare la protectia mediului, stabilirea nivelului minim al salariului,
masuri de protectie sociala (obligatia de a incheia contracte individuale de munca si de a plati

8
 cateva taxe), o anumita politica de inasprire fiscala sunt alte exemple de riscuri. Dezastre
naturale precum: incendii, grindina, cutremure, inundatii etc., sunt riscuri a caror influenta
asupra profitului poate fi redusa prin plata asigurarilor, dar niciodata eliminata in totalitate.

1.3. Procesul de fundamentare a deciziilor

Pentru fundamentarea deciziilor normative, pe termen nelimitat, mediu, lung,
periodice, de grup, generale, determinate de cererea de servicii etc procesul decizional
cuprinde mai multe etape.
Etapele procesului decizional în managementul:

INITIEREA
DECIZIEI

DEFINIREA
OBIECTIVULUI
DECIZIONAL

DOCUMENTAREA

SELECTAREA SI
ETAPELE ANALIZA
INFORMATIILOR
PROCESULUI
CONTURAREA SI ANALIZA
ALTERNATIVELOR
DECIZIONALE

ADOPTAREA
DECIZIILOR

URMARIREA APLICARII
SI RESPECTARII
DECIZIEI
FORMULAREA
CONCLUZIILOR

II. Decizia de a contracta un credit la firma DENIS

9
2.1. Date generale cu privire la activitatea firmei DENIS

Societatea comercială DENIS are sediul în municipiul Suceava , pe Calea UNIRII 20 J și

este înmatriculată la Registrul Comerțului ca societate pe actiuni cu numărul de înmatriculare
J33/2207/1994 cod unic de înregistrare 6728616 înregistrată din data de 05.01.1995.
Funcția de director economic îi revine dnei Cornea Ana.
Firma mai deține un administrator, un asociat, și 8 filiale.
Societatea are următorul obiect de activitate:
 tăbăcirea si finisarea pieilor;
 fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnasamentelor și încălțămintei;
prepararea și vopsirea blănurilor;
 confecţionarea  de  încălţăminte  pentru  bărbaţi, femei, copii, adolescenţi,  într-o
gamă  sortimentală   diversificată (sandale,  cisme,  bocanci, pantofi ) şi în
multiple  sisteme  de confecţie (încălţăminte cu talpă lipită, vulcanizată sau
injectată);
 prelucrarea  pieilor brute porcine şi ovine în piei  destinate confecţiei de
încălţăminte (piei pentru feţe şi căptuşeli şi de haine).

Capital social este de 906.950,00 RON. Sub semnul sloganului "Cel mai bun dintre cei
buni", fabrica de încălțăminte "DENIS" Suceava și-a croit propriul drum în producția de
încălțăminte din România fiind recunoscuta chiar si de proprii concurenți ca un lider
incontestabil pe piața producătorilor autohtoni de încălțăminte din piele naturală având o
experiență de peste 20 de ani de activitate ,utilaje sunt de ultima generație produse în Italia
,furnizorii sunt în proporție de 80% din C.E. , piața de desfacere este alcătuită din România ,
U.E. și Federația Rusă.

Potrivit ultimului bilanț contabil numărul angajaților Denis , a crescut cu 63,16 %, acum
având un număr efectiv de 198 de angajaţi. Suprafaţa  de  producţie este de 3000 mp şi se
utilizează  la  întreaga capacitate.
Licenţele de producţie utilizate sunt în cea mai mare  parte de  provenienţă românească,
cu excepţia unei  singure  capacităţi unde se utilizează licenţa de provenienţă germană.
Unitatea se încadrează în standardele internaţionale,  având în  vedere cooperarea  cu firmele
din  Germania  (Otter  Schutz, Wortman), SUA, Italia.

10
 Compartimentul de design, cercetare, dezvoltare cuprinde  un număr  de 61 de angajaţi.
În cadrul acestui compartiment,  colecţiile pentru clienţii externi, se realizează la cerere, ciclul
de cercetare  fiind de două săptămâni, pentru mostre şi circa  trei săptămâni, pentru pregătirea
fabricaţiei şi introducerea în  circuitul productiv.
Pentru piaţa internă se realizează colecţii din şase în  şase luni. În  cadrul
Departamentului  Industriei  Textile  -Pielărie, sectorul  pielărie-încălţăminte este specializat în
prelucrarea pieilor brute animale şi realizarea de articole de încălţăminte.
Subsectorul  de  pielărie este axat pe  prelucrarea  pieilor brute  bovine, ovine, caprine şi
altele, atât în  sistem  mineral cât şi în sistem vegetal sau sistem combinat (mineral-vegetal) în
vederea  obţinerii de piei moi şi piei tari pentru realizarea  de confecţii  (încălţăminte, articole
tehnice, articole de protecţie, tălpi din piei tari).
Subsectorul  de încălţăminte este specializat în  producerea de  încălţăminte pentru
copii-adolescenţi,  femei  şi  bărbaţi, confecţionată  din  piele  naturală  şi înlocuitori.
Realizarea acestor bunuri de larg consum se obţine prin diferite sisteme de confecţie, şi anume:
 cu talpă aplicată prin lipire ;
 cu talpă aplicată prin injecţie direct pe feţele de  încălţăminte ;
 cu talpă cusută pe ramă ;
 cu talpă cusută prin branţ ;
 încălţăminte tubulară .

SC DENIS SRL este noul proprietar al spaţiului din centrul Sucevei după ce firma
suceveană a reuşit să câştige licitaţia organizată de către Regia Autonomă – Administraţia
Patrimoniului Protocolului de Stat, cu o suprafaţă utilă de 73,91 metri pătraţi .
Numar mediu de salariati pentru anul 2012 : 198 angajati.

SC DENIS SRL dorește sa contracteze un credit în valoare de 50.000 euro . În acest

scop întreprinderea dorește să realizeze o investiție ce constă în achiziționarea unui
echipament tehnologic de ultima generație care va permite firmei extinderea producției prin
fabricarea unor articole din piele (haine, marochinarie,articole de voiaj) și completează o
cerere de credit.
Întrucât activitatea de creditare ocupă rolul primordial în orice instituție bancară se
impune necesitatea studiului și analizei sale prin parcurgerea unor trepte la nivel
microeconomic, cât și la nivel macroeconomic.

11
 SC DENIS SRL dorește obținerea unui credit. Astfel vom analiza bonitatea clienților
precum și o analiza a indicatorilor financiari ai societății. În urma obținerii rezultatelor, vom
trage concluziile adecvate. Pentru a efectua o apreciere final corespunzătoare asupra bonității
clienților se va urmări interpretarea tuturor indicatorilor prezentați într-un sistem unitar care
să scoată în evidență punctele tari și punctele slabe ale agentului economic și mai ales să
poată conduce la luarea unor decizii temeinic fundamentate.

În practică, politicile de creditare ale instituțiilor de credit foarte diferite, acestea

utilizând o gamă largă de indicatori cantitativi și calitativi, pentru determinarea bonității
potențialilor clienți, motiv pentru care un agent economic poate fi încadrat de diferite banci în
categorii diferite de performanță financiară, în funcție de severitatea condițiilor impuse la
acordarea de credite.

2.2. Analiza mediului de afaceri utilizând analiza SWOT

Analiza SWOT este un obiectiv foarte important care ne ajută sa recurgem la câteva
concluzii referitoare la starea firmei analizate.
Firma DENIS care are ca obiect de activitate confecţionarea  de  încălţăminte  pentru
bărbaţi, femei, etc este un concurent puternic pe piața încălțămintei oferind o calitate
superioară și o gamă diversificată de produse.
Folosind matricea SWOT, vom analiza mediul de afaceri al firmei, vom identifica cele
patru strategii alternative care pot fi fundamentate pe baza acestei analize şi care sunt necesare
în luarea deciziilor privind eliminarea punctele slabe şi ameninţărilor firme, precum şi
identificarea punctelor tari, dar şi a oportunităţilor de care ar putea beneficia firma.
Astfel, în măsura în care vom reuși să căutăm principalele puncte tari și cele câteva
puncte slabe ale afacerii, și dacă avem un plan serios de combatere ale acestora, nu ne rămâne
decât să afișăm cu serioziate aceste câteva trăsături și să încercăm prin analiza indicatorilor
care demonstrează rentabilitatea societății, să putem recurge în a lua decizia finală.

Analiza SWOT
Puncte forte (S) Puncte slabe (W)
Mediul intern
S1 – existenţa unei imagini W1 – export redus
favorabile despre firmă W2 – reducerea volumului
Mediul extern S2 – calitate ridicată a produselor de vânzări
S3 – alianţa cu Marelbo W3 – vulnerabilitate la
12
 presiunile concurenţei

Oportunităţi (O)

O 1 – incălțăminte specială
pentru muncitorii de pe șantier S1 O 1 W1O2
O 2 – piaţa europeană
Ameninţări (T)

T 1 – materiale înlocuitoare
T 2 – schimbări ale nevoilor, S2S1S3T 3 W1T 1
gusturilor sau preferinţelor
clienţilor
T 3 – importurile

S1O1 – firma trebuie să se folosească de imaginea favorabilă de care se bucură pentru a

satisface cerererea de încălțăminte specială pentru muncitorii de pe șantier.
W1O2 – întreprinderea trebuie să crească mărimea exporturilor folosind oportunităţile
oferite de piaţa europeană.
S 2 S 1 S 3 T 3 – întreprinderea trebuie să se folosească de faptul că produsele sale sunt
superioare din punct de vedere calitativ, că se bucură de prestigiu şi de alianţa cu Marelbo
pentru a face față exporturilor.
W1T1 – firma trebuie să utilizeze materiale înlocuitoare pentru realizarea producţiei
destinate exportului.
Din cele câteva enunțuri formulate care fac referire la domeniul de activitate și
descrierea afacerii ne putem da ușor seama că serviciile oferite sunt de o calitate superioară și
foarte căutate pe piață , deci avem parte de un succes garantat.
Succesul pe care îl are societatea se datorează şi faptului că este inființată de cațiva ani
formându-și un număr relativ mare de clienți fideli datorită produselor de calitate si a gamei
diversificate.
Firma urmăreşte dezvoltarea activităţii, intrarea pe noi pieţe de desfacere, motiv pentru
care se întocmesc studii de fezabilitate care exprimă necesitatea şi oportunitatea demersului
investiţional. Se urmăreşte să se stabilească modalitatea optimă, respectiv înlocuirea utiljelor
vechi cu unele noi și recondiționarea unora dintre ele sau deschiderea unui nou punct de
desfacere într-o localitate noua.

13
2.3. Analiza economico-financiară la SC DENIS SRL

În tabelele de mai jos se pot observa o evoluție a rezultatelor anterioare ale companiei.
Prin intermediul acestora putem determina dacă un indicator are o evoluție favorabilă sau
nefavorabilă și poate contribui la identificarea unor posibile tendințe viitoare. Această analiză
are și un neajuns deoarece trecutul nu este întotdeauna un criteriu bun de comparație.
Realizările anterioare pot fi insuficiente comparativ cu necesitățile prezente.

Tabel 1. Evoluția profitabilității SC DENIS SRL în perioada 1999 – 2011

În graficul de mai sus se poate observa un trend desscendent al profitului, firma

întâmpinând dificultăți foarte mari începând cu anul 2007, an în care înregistrează cel mai
mare nivel al profitului chiar dacă criza financiară în România era în plină ascensiune, aceasta
nereușind să depășească acest moment, având un nivel al profitului în continuă scădere.

Tabel 2. Evoluția profitului brut SC DENIS SRL în perioada 1999-2011

14
 Tabel 3. Evoluția cifrei de afaceri SC DENIS SRL în perioada 1999-201

În urma analizării acestor evoluții se poate observa că societatea se află pe pierdere,

veniturile și cifra de afaceri aflându-se în scădere în ultimii ani. Firma doreşte să-şi

15
recondiționeze serviciile și aparatura tehnologică, motiv pentru care vrem să aflăm daca firma
poate folosi surse de finanțare proprii sau are nevoie de un credit.
Oferta de informaţii necesare luării deciziilor provine, în principal, din contabilitatea
entităţii având trei surse principale de documentare: surse neprelucrate, surse prelucrate şi
surse de sinteză.
Pentru luarea deciziei de creditare şi pentru calculul indicatorilor am utilizat surse de
sinteză (se întocmesc anual fiind recunoscute sub denumirea de rapoarte financiare anuale):
bilanţul, contul de profit şi pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situaţia modificării
capitalurilor proprii şi note explicative.
Fundamentarea şi adoptarea de decizii financiare manageriale are în vedere: decizii
privind plasamentul de capital pe termen lung şi utilizarea eficientă a capitalului fix, decizii
privind capitalul circulant, decizii privind finanțarea pe termen lung.
Firma analizată doreşte să-și recondiționeze aparatura tehnologică, astfel vom avea de luat o
decizie privind capitalul fix (procurarea şi întreținerea de aparat tehnologic al întreprinderii,
care are în principal o pronunţată tentă economică).
Pentru a arăta echilibrul financiar al întreprinderii vom calcula fondul de rulment,
necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Fond de rulment (FR) = Resurse permanente – Active fixe
FR2011 = 11571005– 6352893= 5218112 lei
(Activele circulane nete= fondul de rulment);
Necesarul de fond de rulment (NFR) = (Stocuri + Creanţe) - Datorii curente
NFR2011 = 6305311 – 3211513= 3093798 lei
Trezoreria netă (TN) = FR – NFR
TN2011 = 5218112 – 3093798= 2124314 lei;

Principalele forme de risc care ne afectează decizia sunt riscurile financiare , iar cele mai
întălnite sunt: riscul rămânerii fara lichidităţii, riscul neasigurării rentabilităţii şi riscul
îndatorării excesive.

Pentru a obţine creditul societatea depune documentaţia necesară pornind de la

bilanţul de mai jos:
Tabel 4. BILANȚ CONTABIL SC DENIS SRL

16
 ACTIV LEI PASIV LEI
PASIV
LEI

Active curente: Pasive curente:

 casa 300.593  furnizori şi creditori 3.211.513
 conturi la bănci 13.000  credite pe termen scurt 5.476.347
 stocuri 6.305.311  salarii şi impozite 15.870.321
 facturi emise şi 20.328.143
neîncasate
TOTAL ACTIVE 26.947.047 TOTAL PASIVE 24.558.181
CURENTE CURENTE
Active fixe 6.352.893 Credite pe termen lung 10.544.543
Amortizare 3.829.246 Capital propriu 906.950
Fond de reserve 119.512
TOTAL ACTIVE FIXE 10.182.139 TOTAL PASIVE PROPRII 11.571.005

TOTAL ACTIV 32.129.186 TOTAL PASIV 32.129.186

Sursa: Date preluate din Situația financiară anuală SC DENIS SRL 2011

Analiza economico-financiară reprezintă un aspect foarte important datorită faptului

ca din această sursă putem să tragem câteva concluzii, din punct de vedere financiar, asupra
firmei. Atât bilanțul cât si ceilalți termeni matematici ne vor ajuta în a alcătui o analiză fidelă
si care va fi reliefată prin acuratețe.
Această analiză se realizează cu ajutorul indicatorilor propuşi de metodologia ONUDI
şi anume: indicatori de activitate, indicatori de rentabilitate și indicatori de lichiditate.
Se poate menționa faptul că prin calcularea acestor indicatori amplificam
documentația necesară depunerii în privința luării unui credit, după efectuarea acestor calcule
vom ajunge la concluzia, atât noi cât și cei care au acces la această cale informațională, dacă
putem adera măcar cu gândul spre obiectivul de a obține un credit.
Pentru calcularea acestor indicatori avem nevoie de următoarele informații:
- cheltuieli directe 20.683.247 lei
- rate de capital scadente 320.405lei
- dobânzi aferente 20.345 lei

- politica de creditare a firmei: a) recuperarea creanţelor 130 zile

b)plata furnizorilor şi creditorilor 60 zile
17
Informații generale:
- venituri totale 36.699.619 lei
- cheltuieli totale 36.204.359lei
- profit brut 495.260 lei
- impozit pe profit (16%) 79.241 lei
- impozit de repartizat 416.018 lei
- dividente (30%) 124.805 lei
- profit net 423.792 lei
 indicatori de activitate
- rata capitalului de lucru
profit net 423792
RCL =  100   100  17,74% situaţie favorabilă
capital de lucru 2388866
Capital de lucru = active curente – datorii curente = 26947047 – 24558181 = 2.388.866
- rata de eficienţă a stocurilor
cheltuieli directe 20683247
RES =  100   100  328,28% situaţie nefavorabilă
stocuri 6305311

 indicatori de rentabilitate
- rata profitului calculată la CA
profit net 423792
RPV =  100   100  17,55% situaţie favorabilă
CA 36204359
- rata profitului calculată la total active
profit net 423792
RPA =  100   100  15,31% situaţie favorabilă
total active 32129186

 indicatori de lichiditate
- rata rapidă a lichidităţii
active curente - stocuri 26947047 - 6305311
RRL =   0,84 situaţie favorabilă
pasive curente 24558181
- rata recuperării creanţelor
facturi emise şi neîncasate 20328143
RRC =  365   365  202,17 zile situaţie nefavorabilă
CA 36699619
- rata de plată a debitelor

18
 furnizori  creditori 3211513
RPD =  365   365  56,67 zile situaţie favorabilă
cheltuieli directe 20683247
- rata de acoperire a creditelor
profit net  amortizare - dividente platite 423792  3829246 - 124805
RAC =   12,44
rate de capital scadente  dobânzi aferente 320405  20345
situaţie favorabilă
- rata de autofinanţare
datorii totale 24558181
RA = capital propriu  906950  2,77

Situaţia firmei este favorabilă, însă pot apărea unele probleme din cauza nivelului
stocurilor, din cauza lipsei lichidităţilor sau din cauza faptului că datoriile totale nu pot fi
acoperite din capitalul propriu.

Pentru a oferi o imagine mai amplă societății DENIS SRL am realizat analiza
lichidității, și a solvabilității pe termen lung.
Analiza lichidităţii:
datorii totale datorii totale
a) Gradul de îndatorare   
pasive totale active totale

datorii totale 24558181

    0,96
datorii totale  capitaluri proprii 25465131

Valoarea acestui indicator nu este mare, creditorii preferă rate ale obligațiilor scăzute
deoarece cu cât este mai scăzută rata, cu atât este mai mare protecția la pierderile creditorilor
în cazul lichidării.
b) Gradul de acoperire a dobânzilor
venit net  cheltuieli privind impozitul pe profit inainte de impozitare
= cheltuieli privind dobanzile

Firma noastră nu are cheltuieli cu dobânzile.

active circulante 26947047
c) Lichiditate generală =  datorii pe termen scurt    1,69
15870321

Acest indicator indicator are valoarea peste nivelul minim de 1,5, ceea ce înseamnă că
firma are capacitatea de a-și acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor
activelor curente ale firmei.

19
 active curente - stocuri 20641736
d) Lichiditate restrânsă  datorii pe termen scurt   1,30
15870321

vanzari nete 36699619

e) Viteza de rotaţie a creanţelor =    180
sold mediu al creantelor 20328143
ori;
Valoarea mare a cestui indicator semnifică faptul că suma de bani blocată în creanțe
neîncasate este mică, lucru care îmbunătățește lichiditatea.
zile an 365
f)Durata medie de încasare a creanţelor =  
viteza de rotatie a creantelor 180
2,03zile;
Valoarea acestui indicator este mai mică de 30 de zile, ceea ce semnifică faptul că
creanțele se încasează rapid.

Analiza solvabilităţii pe termen lung:

a) Gradul de indatorare
datorii totale datorii totale datorii totale
    
pasive totale active totale datorii totale  capitaluri proprii

35103361
  0,96
36010311
Valoarea acestui indicator nu este mare, creditorii preferă rate ale obligațiilor scăzute
deoarece cu cât este mai scăzută rata, cu atât este mai mare protecția la pierderile creditorilor
în cazul lichidării.
b) Gradul de acoperire a dobânzilor
venit net  cheltuieli privind impozitul pe profit inainte de impozitare
= cheltuieli privind dobanzile

Firma noastră nu are cheltuieli cu dobânzile.

III. INTERPRETAREA REZULTATELOR FIRMEI SI LUAREA DECIZIEI

20
 În urma analizării indicatorilor ce arată echilibrul financiar (TN, NFR, FR) s-a
observat că fondul de rulment obţinut are o valoare pozitivă (5218112), valoare ce reflectă
absorbirea unei părţi din datoriile curente spre finanţarea investiţiilor în imobilizări, contrar
principiului de gestiune financiară sustenabilă: la necesităţi permanente se alocă surse
permanente. În acest caz gradul de îndatorare pe termen scurt este mai mic, ceea ce denotă
faptul ca trezoreria întreprinderii prezintă o stare de echilibru.
Marimea pozitivă a NFR(3093798) poate fi consecința unei creșteri economice
sănătoase, dar și efectul unei încetiniri a rotației stocurilor și creanțelor în raport cu cifra de
afaceri. Se poate aprecia că NFR pozitiv reflectă o situatie normală numai daca e rezultatul
unei politici de investiții privind creșterea nevoilor de finanțare a ciclului de exploatare.
Rezultatul trezoreriei nete (2124314) evidenţiază un echilibru financiar la încheierea
exerciţiului.
În urma analizării indicatorilor de activitate, rentabilitate și lichiditate și a efectuării
analizei lichidităților, , solvabilității pe termen lung se poate observa că firma se află în
majoritatea cazurilor într-o situație favorabilă, încercarea de a contracta un credit pentru
recondiționarea utilajelor tehnologice în acest moment, ar putea duce la o capacitate bună de
plată a datoriilor.
Se poate observa totuși că indicatorul rata de acoperire a creditelor, care mă
interesează în mod special ca manager, are o valoare pozitivă, 12,44, ceea ce indică
capacitatea firmei de a putea plăti în viitor un credit. Obținerea creditului poate duce la
îmbunătățirea calităților serviciilor oferite clienților, creșterea numărului de clienți, sporirea
activității firmei și implicit diminuarea pierderilor.
În concluzie, în urma acestei analize societatea DENIS SRL are șanse foarte mari să
beneficieze de acest credit.

21
 CONCLUZII

Luarea unei decizii nu poate reprezenta unui element deloc ușor, este vorba de foarte
multă responsabilitate și asumarea unor riscuri, care au fost prezentate în partea teoretică a
lucrării. De la bun început, am plecat de la ideea că avem nevoie de un credit pentru
desfășurea în condiții moderne a activității și pentru creșterea profitabilității firmei. de mare
ca nevoia de apă, aer sau lumină.
După o analiză amănunțită a unora dintre indicatorii întreprinderii, concluzionăm că
SC DENIS SRL a întâlnit atât situații favorabile cât și situații nefavorabile, acestea din urmă
fiind mai puține ceea ce indică faptul ca firma se situează într-o situație de echilibru financiar.
În principal, indicatorul cel mai important în ceea ce ne privește este rata de acoperire
a creditelor, deoarece vrem sa obținem un credit în vederea înlocuirii și recondiționării
echipamentelor tehnologice pentru îmbunătățirii activității și a performanțelor financiare,
lucru ce denotă șanse foarte mari pentru contractarea lui.
Ca viitor antreprenor și manager, decizia pe care o voi lua va fi aceea de a mă angaja
în a lua un credit pentru compania pe care o conduc, urmând a mă asigura de eficientizarea
resurselor financiare obținute și de obținerea unui profit vizibil, având ca scop supraviețuirea
și supremația afacerii pe piață .
Cu ajutorul indicatorilor situației financiare am caracterizat, situația în care se află
firma în momentul de față, starea acesteia sub aspect financiar. Astfel de informații sunt utile
și necesare în același timp managerului, pentru a-și forma o imagine cât mai completă asupra
activității firmei și implicit asupra riscului la care se expune în luarea unei decizii.
Luarea deciziilor include anumite consecințe și presupune acceptarea, de către cel care
a luat-o, a unui anumit risc limitat.
Mărimea riscului asumat este proporțională cu competența, cu gradul de informare, cu
capacitatea de a sintetiza informațiile și cu abilitatea de a rezolva problemele.

22
 Bibliografie

1. A. Burciu, G. Prelipcean, I. Bostan, V. Hapenciuc, C. Chașovschi, C. Roman, M.

Popescu, R. Vancea, D. Dîmbu, C. Năstase, Introducere în management, Ed.
Economică, București, 2008;
2. E. Rusu, Fundamentarea deciziilor în management prin metode ale cercetării
operaționale, Ed. Junimea, 1997;
3. M. Zlate, Leadership și management, Ed. Polirom, Iași, 2004;
4. O. Nicolaescu, I. Plumb, M. Pricop, I. Vasilescu, I. Verboncu, Abordări moderne în
managementul și economia organizației, Vol. 4, Ed. Economică, București, 2003;
5. R. Vancea, Management general, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2008;
6. T. Moga, V. Rădulescu, Fundamentele managementului, Editura ASE ,Bucureşti,
2004;
7. Tribuna Economică nr.10/2006, Categorii de investiţii;
8. V. Cornescu, P. Marinescu, D. Curteanu, S. Toma, Management de la Teorie la
Practica, Ed Universitătii, București, 2004;
9. www.doingbusiness.ro
10. www.firme.info.ro
11. www.kmarket.ro
12. www.ministerulfinantelor.ro

23
 ANEXĂ

Situația financiară anuală SC DENIS SRL

Indicatori din BILANT Lei

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 10182139
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 26947047
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 6305311
Creante 20328143
Casa si conturi la banci 313593
CHELTUIELI IN AVANS 32250
DATORII – TOTAL 24558181
VENITURI IN AVANS 119512
PROVIZIOANE
CAPITALURI - TOTAL, din care: 7483743
Capital social subscris varsat 906950
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 32156577
VENITURI TOTALE 36699619
CHELTUIELI TOTALE 36204359
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 495260
-Pierdere
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 423792
-Pierdere
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 198
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Fabricarea incaltamintei

24