Sunteți pe pagina 1din 30

DEFINIȚIE

CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ

Reprezinta o afecțiune cronică a Ciroza cardiacă sau hepatopatia


ficatului caracterizată prin congestivă include un spectru de
asocierea fibrozei extinse, a alterări ale functiilor hepatice
nodulilor de regenerare și a care apar drept consecința in
necrozelor hepatocitare, cu
cadrul insuficientei congestive a
alterarea arhitecturii normale
inimii drepte.
hepatice.
 Este stadiul final al tuturor  Este, de fapt, un ficat de stază
afecțiunilor cronice care poate evolua spre ciroză.
caracterizate prin inflamație În ciroza cardiacă nu apar
și distrucție difuză a nodulii de regenerare, ci doar
parenchimului hepatic. fibroza hepatică.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
Fibroza progresivă realizează punți  Insuficiența ventriculară dreaptă sau
conjunctive porto-centrale, biventriculară decompensată determină
porto-portale si centro-centrale. tramsmiterea presiunii venoase centrale
crescute direct la ficat prin vena cavă
inferioare și venele hepatice.
 Presiunea crescută din atriul drept duce la
 Punțile de fibroză dislocă lobulii
hepatici, rezultând pseudolobuli creșterea presiunii venoase în vena cavă
cu aspect de regenerare cu inferioară, în venele suprahepatice și în
diameter variabile (2-3 mm în toate venele intrahepatice.
ciroza micronodulară, până la  Apare dilatația venulelor hepatice și a
câțiva cm în ciroza sinusoidelor care drenează sângele venos, cu
macronodulară). distensia venelor peri-centrolobulare.
 În zonele centrolobulare cu stază venoasă
apar necroze hepatocelulare hipoxice și
hemoragii cu apariția de lacuri sanguine.(
Necrozele sunt favorizate și de scăderea
debitului cardiac datorat insuficienței
cardiace).
ANATOMIE PATOLOGICĂ
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ

 Aranjamentul spațiilor porte,  Se reduce fluxul arterial hepatic, cu


a venelor centro-lobulare și a reducerea oxigenării hepatice și apariția
hepatocitelor este perturbat, necrozelor pericentrolobulare.
a.î. nodulii hepatici sunt lipsiți  Hepatocitele se adaptează la hipoxie prin
de capilare sinusoide, de venă creșterea extracției de oxygen din
centro-lobulară, sângele sângele sinusoidal.
portal ocolește nodulii,  Apar tromboze sinusoidale care pot
circulând la periferia acestora progresa până la venele hepatice.
prin canale venoase mari care Rețeaua de reticulină este liberă,se
se varsă direct în venele colabează și se condensează
pericentrolobular.
hepatice.
 Apare fibroza pericentrolobulară,
 Activitatea metabolică a secundar zonele fibroase se extend, devin
nodulilor hepatici este stelate și fac conexiuni centro-centrale,
pertubată, schimburile disecând lobulii hepatici.
hepatocit-sânge portal fiind  Spațiile porte sunt prinse în central
compromise. inelelor de fibroză, apărând nodulii de
regenerare
ANATOMIE PATOLOGICĂ

CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ


 O teorie separată presupune că
ciroza cardiacă nu este doar un
simplu răspuns la presiunea cronic
crescută și staza sinusoidală.
 În interiorul insulelor de Leziunile vasculare intrahepatice
hepatocite aranjamentul sunt localizate în zone ale ficatului
radiar al cordoanelor de cu formare abundentă de țesut
fibros arată că ciroza cardiacă
celule hepatice dispare necesită un grad înalt de obstrucție
aceste prezentând leziuni vasculară, cum ar fi tromboza
intrahepatică, pentru a se dezvolta.
distrofice și necroze. Teoria propune ideea că tromboza
sinusoidelor și a venulelor hepatice
terminale se propagă la venele de
talie mijlocie și la ramurile venei
porte, rezultând extinderea
parenchimatoasă și fibroza.
CLASIFICAREA CIROZEI HEPATICE
CH- se clasifică dpdv morfologic în :

1. Ciroză micronodulară (alcoolică/Laennec)


numeroși nodule de regenerare de dimensiuni mici (2-3 mm în diametru), relativ
egali
inițial ficatul este mărit de volum,ulterior devine mic, dur, nodular (ficat în ținte)
în hepatocit apare un material eozinofil perinuclear-corpii Mallory, care au
valoare diagnostică
2. Ciroza macronodulară (postnecrotică/posthepatică)-secundară unor necroze celulare
în plaje mai întinse
nodulii de regenerare sunt inegali,cu diametre peste 3 mm până la câțiva cm
în macronoduli pot exista lobuli hepatici normali
în general este posthepatitică(virală, toxică, autoimună)
se asociază cu splenomegalie mai important decât cea micronodulară
ficatul este mare,

3. Ciroza biliară
poate fi macro/micronodulară
secundară stazei biliare intrahepatice (primitivă) sau extrahepatice (secundară)
ETIOLOGIE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
Virusuri hepatitice (B+/- D, C, G) Ciroză postnecrotică Cauzele cirozei cardiace sunt
Alcool Ciroză Laennec
Metabolică aceleași ca și pentru
- fier Hemocromatoză Insuficiență cardiacă dreaptă.
- cupru Boala Wilson
- galactoză Galactozemie
Deși tromboza de venă cavă
- tirozină Tirosinoză inferioară și Sindromul
Congenitală Budd-Chiari manifestă o
- alfa 1-antitripsină
- glycogen Glicogenoză patofiziologie similară,
Colestază Acestea sunt încadrate
- intrahepatică Ciroză biliară
primitivă separat și nu sunt incluse la
- extrahepatică Ciroză biliară etiologia cirozei cardiace.
secundară
Vasculare Sindromul Budd-Chiari
-obstrucție venoasă Boala venooclusivă
-insuficiență cardiac Ciroza cardiacă
ETIOLOGIE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ

Medicamente : Ciroze toxic Cauzele cele mai frecvente sunt:


medicamentoase  boala cardiacă ischemică
- metotrexat  cardiomiopatiile
 boala cardiacă valvulară
- dimetilnitrozamină
 bolile pulmonare primitive
- tetraclorură de carbon boala pericardică
- amiodaronă  cel mai adesea apare în
Hepatite autoimmune: Ciroze autoimmune stenoza mitrală și pericardita
constrictivă
Denutriție, by-pass: Ciroze nutriționale
 mai rar, în valvulopatiile
Cauze necunoscute: Ciroze criptogenetice cordului drept, cordul
pulmonar cronic (când
necesită stază hepatică de
min. 10 ani)
SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
CH compensată: durată variabilă 3-2 ani Simptomele insuficienței
În 40% din cazuri nu are simptome, sau cardiace drepte maschează
prezintă : aproape întotdeauna pe cele
- oboseală
- sind. dispeptic (meteorism
gastrointestinale. Simptomele
abdominal, flatulență) progresează insidios sau se pot
- epistaxis-uri aparent fără instala brusc și dramatic în caz
explicație de pericardita constrictiva sau
Obiectiv: decompensare dreaptă cardiacă
- ficat de dim normale/crescute acută. Pacienții pot prezenta
- margine inferioară mai ascuțită
decât normalul
modificări ale enzimelor
- splenomegalie (la 2-3 cm sub hepatice, asimptomatice, icter și
rebordul costal în inspir) discomfort în hipocondrul drept.
- steluțe vasculare puține S-au raportat și cazuri de
- edeme perimaleolare vesperale insuficienta hepatica acută.
SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
Anamneza pacientului releva un istoric
În ciroza hepatică bogat în afecțiuni medicale care
decompensată include:
 boala arterială coronariană, infarct
simptomatologia este sec miocardic, hipertensiune
reducerii parenchimului  Cardiomiopatie dilatativa, boala
cardiacă valvulară
hepatic și prezenței  consum cronic de alcool, boala
hipertensiunii portale. pulmonară cronică obstructivă-
BPOC
Simptomatologia cuprinde:  cord pulmonar, hipertensiune
pulmonară, pericardita constrictivă
 anorexie
 boala cardiacă reumatică
 fatigabilitate
Simptomele pot fi împărtite în cele
 astenie care acompaniază insuficienta cardiacă
biventriculare.
SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
 scădere în greutate (nu la
marii alcoolici) Simptomele asociate
insuficienței cardiace drepte
 hepatalgii de efort izolate cuprind:
 febră
 prurit  edeme periferice sau câștig în
greutate
 epistaxis-uri aparent fără  creșterea circumferintei
motivație abdominal
 gingivoragii,  durere in hipocondrul drept,
nicturie
 oboseala progresivă,
anorexie, greață,
SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
Simptomele asociate cu insuficiență
 disconfort abdominal
 balonări postprandiale biventriculară cuprind:
 flatulență  dispnee progresivă, ortopnee
 sdr dispeptic(greață, diaree), mai
rar steatoree, sec consumului de  dispnee nocturnă paroxistică
alcool  wheezing și tuse prin astm cardiac
 scade libidoul și potența la bărbați,
tulburări de ciclu până la  anxietate prin dispnee
amenoree la femei  Palpitații
 creșterea activității simpatice
SEMNE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
 Edemul apare tipic la extremitățile
inferioare si regiunile dependente,
 icter putând progresa la anasarcă în cazurile
severe, netratate. Edemul cronic poate
 urini colurice
fi asociat cu pigmentarea pielii
 urme de grataj
extremităților inferioare, indurație și
 steluțe vasculare la nivelul celulită.
toracelui  Presiunea venoasă jugulară este
 rubeoză palmară crescută. Distensia venelor gâtului
 colorație brună a teg. poate fi evidențiată prin aplicarea unei
membrelor inferioare presiuni în hipocondrul drept pentru 1
minut-cu prezenta refluxului hepato-
jugular. Creșterea paradoxală a
presiunii venelor jugulare în timpul
inspirului (semnul Kussmaul) poate
indica pericardită constrictivă,
insuficiență ventriculară dreaptă,
stenoza tricuspidiană sau cord
pulmonar
SEMNE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
 Inregistrările presiunii atriale
drepte arată o unda „a”, indicând
presiune atriala dreaptă ridicată
 leuconichie (ungii albe) care poate aparea drept pulsații
 hematoame, echimoze, hepatice presistolice. Undele „v”
peteșii proeminente cu unde „y” rapid
 degete hipocratice (în descendente indică regurgitarea
bețe de toboșar) tricuspidiană. Progresia spre o
unda „c-v” sistolică apare în
 contractură Dupuytren insuficienta tricuspidiană severă și
 parotide hipertrofiate se manifestă prin pulsații hepatice
sistolice.
 La examinarea pulmonară se pot
detecta raluri, indicind insuficiență
biventriculară. Sunt frecvente și
zgomotele pulmonare bazale
diminuate în cadrul pleureziilor.
SEMNE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
 Examinarea cardiacă poate evidenția modificări
 testicule atrofice ausculatorii legate de insuficiența ventriculară
 pilozitate de tip ginoid dreaptă, regurgitarea tricuspidiană sau ambele.
Proeminența zonei sternale sistolice și a celei
la bărbat
parasternale semnifică hipertensiune pulmonară și
 atrofia musculară a
ventriculară dreaptă. Prezența zgomotului Z3
membrelor sugerează insuficiența ventriculară dreaptă.
 ginecomastie Zgomotul Z4 ventricular drept rezultă prin
 apare evaginarea în contracția atrială pe un ventricul necompliant.
deget de mănușă a Inspirul crește intensitatea ambelor zgomote Z3 si
ombiliculu Z4.
 Un murmur holosistolic, înalt, suflant prin
insuficiență tricuspidiană acompaniază adesea
dilatația și insuficiența severă a ventriculului drept.
Murmurul se auscultă cel mai bine la limita sternală
stângă. In caz de dilatație venticulară dreaptă
severă, acesta poate fi auscultat lateral de linia
medioclaviculară stinga. Murmurul se intensifica cu
inspirul si diminua in expir.
SEMNE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
 Circulație colaterală porto-cavă
sau cavo-cavă (pe  Semnele de hipertensiune
flancuri/periombilical-cap de pulmonară includ un zgomot Z2
meduză) rapid cu o copmonentă pulmonară
 Ascita (Ascita cardiacă este puternică. Murmurul Graham-
precedată de edemele gambiere) Steell din regurgitare pulmonara
 Edeme gambiere este un murmur diastolic, suflant,
 Ficat hipertrofic, ferm, cu margine de tonalitate înaltă, cu o
ascuțită, sau nepalpabil,retras sub componentă pulmonară puternică
rebordul costal(hepatomegalia din care se menține pe aproape toată
CC este dureroasă,nu este dură, diastola.
fără margine ascuțită).
SEMNE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA HEPATICĂ
 hepatomegaliaeste o manifestare
 Splenomegalie (splenomegalia comună, care se prezintă sub forma
lipsește din CC sec stenozei unui ficat ferm. Presiunea hidrostatică
mitrale. Dacă apare, trebuie crescută din venele hepatice și din
căutată o altă cauză- sistemul de drenaj venos peritoneal
endocardităbacteriană). determină ascita cardiacă.
 Varice esofagiene și gastrice Enteropatia cu pierdere de proteine
 Gastropatie portal- cu reducerea secundară a presiunii
hipertensivă oncotice plasmatice poate exacerba
 Varice ano-rectale ascita. Se mai poate întâlni
 Encefalopatie hepatică (fetor splenomegalia, sub 10% dintre
hepatic,asterixis, confuzie, co bolnavi experimentează icter.
Encefalopatia hepatica este rară.
Anorexia, scăderea în greutate și
malnutritia (cașexia cardiacă) indică o
boală cardiacă de bază severă.
BIOCHIMIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

 transaminazele-numai în mică testele hepatice: transaminazele


măsură crescute în CH pură. hepatice, fosfataza alcalină, bilirubina
Adesea raportul TGO/TGP=2 totală sunt crescute
 Valori ale transaminazelor mai
mari de 300U.I./l indică alt proces  icter moderat (bilirubină în jur de
patologic asociat CH 2mg/100ml), rareori icter intens(5-
 fosfataza alcalină serică crescută, 10 mg%), pred. bilirubina
fără a depăși de 2 ori val normală conjugată
 gamaglutamiltranspeptidaza(GGT)
crește concomitent cu FAS  icterul apare mai rar în pericardita
 hipoalbuminemia, cu inversarea constrictivă decât în cea sec
rap albumine/globuline stenozei mitrale
BIOCHIMIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

 gamaglobulinele serice cresc până


la val de 3g%, și o proporție mai  transaminaze crescute la valori
mare de 35% în electroforeză. de maxim 3 ori val normal
 prelungirea timpului de
protrombină, fără a putea fi  albumina serică este scăzută
corectat de vit K alături de hipoproteinemie
 scăderea colinesterazei serice
 toleranța alterată la glucoză ap la
70% dintre bolnavi
 aminoacizii aromatici (tirozina,
triptofanufenilalanina) sunt
crescuți în ser
BIOCHIMIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

 aminoacizii alifatici (valina, leucina)  timpul de protrombină este


au valori scăzute în ser modificat( prelungit cu cca. 50%
 anemie normocromă față de martor)
normocitară,sec hipersplenismului  evaluarea enzimelor cardiace,
sau macrocitară la etilici, sec lipsei hemoleucograma, analiza urinii,
de acid folic electroliții serici
 trombocitopenie, uneori  evaluarea fierului seric, a feritinei,
pancitopenie capacității totale de legare a
 prezența urobilinogenului în urină fierului pentru excluderea
 nu există proteinurie, hemocromatozei
 gradientul albuminic ser/ascită este  evaluarea hormonilor tiroidieni
peste 1,1g%, apare evaginarea în
deget de mănușă a ombilicului
IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

1. Ecografia-reflectivitate inomogenă 1. Radiografia toracica poate


care sugerează structura nodulară. evidentia hipertensiunea venoasa
În prezența ascitei strutura pulmonara, edem pulmonar sau
nodulară a ficatului și suprafața interstitial, epansament pleural.
nerergulată sunt foarte vizibile. 2. Echocardiograma transtoracică
dimensiunile venei porte au Doppler 2D poate diagnostica
dimensiunea HTP. leziunile responsabile pentru
2. Eco Doppler pt circulația colaterală ciroza cardiacă. Poate evalua
/ pt tromboze funcția ventriculară dreaptă și
stângă, grosimea pereților,
diametrul camerelor, contracția
ventriculilor, boala valvulară și
hipertensiunea ventriculară
dreaptă.
IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

3. Scanarea prin radionuclizi cu thaliu


3. CT și RMN au aceleași indicații ca și technetiu este un test noninvaziv
și ecografia. Apreciază densitatea care ajută la identificarea
parenchimului, dim ficatului și ale ischemiei cardiace. Agenții marcați
splinei,evidențiază lez cu technetiu și tomografia cu
circumscrise emisie de pozitroni identifică
4. Scintigrafia hepatică captarea cardiomiopatia dilatativa și
hepatică este modificată, ficatul determină funcția miocardică.
redus de volum cu amputarea 4. Ultra-sonografia abdominală
lobului inferior, splina este Doppler este utilă în ascita,
captantă, apar captări durerea din hipocondrul drept,
extrahepato-splenice icter. Testul este efectuat pentru a
evalua diagnosticele diferențiale
de sindrom Budd-Chiari.
IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
5. Scanarea CT si RMN pot diagnostica boala
pericardică constrictivă și restrictivă. Poate
identifica de dilatarea camerelor inimii,
hipertrofia ventriculară, cardiomiopatia difuză,
5. FGS evidențiază varicele
boala valvulară. Permite măsurarea fracției de
esofagiene, gastrice sau
ejectie cardiace, evidențierea hepatomegaliei,
dd., precum și congestiei hepatice, splenomegaliei.
gastropatia portal- FGS-varicele esofagiene apar rareori
hipertensivă 6. Paracenteza diagnostica poate diferentia intre
6. Ex radiologic baritat –pt etiologia cardiaca si alte etiologii ale ascitei. Este
varicele esofagiene peste utila mai ales la pacientii consumatori de alcool.
grd. II-III Lichidul este evaluat prin numararea celulelor,
evaluarea albuminei si a proteinelor totale. Tipic
ascita cardiaca va fi caracterizata de un gradient
de albumina peste 1. 1 g. dl, cu proteine totale
peste 2. 5 g/dl (ca în sdr Budd-Chiari),uneori
hemoragică. Paracenteza este terapeutica pentru
ascita refractara la terapia diuretica
IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
7. Cateterizarea cardiacă/coronarografia. Procedura
poate fi indicată la pacienții cu ciroză cardiacă și
7. Angiografia și insuficientă cardiacă în contextul unei boli coronariene
splenoportografia – date arteriale cunoscute, simptome de angină, modificări ale
contracției ventriculare sau factori de risc cardiaci multipli.
despre HTP și circulația
Evaluează anatomia coronariană și permite
derivativă revascularizarea
8. Paracenteza- 8. Biopsia hepatică pe ac nu este o procedura indicată de
gradientul albuminic rutină. Se recomandă în cazurile de transplant cardiac cu
ser/ascită este peste ascită pentru a exclude ciroza hepatică.
1,1g%, apare evaginarea 9. Biopsia endomiocardică este indicată la pacienții cu
în deget de mănușă a ciroza cardiacă și condiție clinică deteriorată cu suspiciune
ombilicului. de miocardită. Mai poate fi indicată și în cazul suspectării
unei boli sistemice cu implicare cardiacă, cum ar fi
9. Biopsia hepatică-
sarcoidoza sau hemocromatoza.
susține cu certitudine
diagnosticul
TRATAMENT MEDICAMENTOS
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
Aceasta se orientează spre terapia
cauzelor directe de presiune venoasă
ventriculară dreaptă crescută și
Obiectivul său este de a preveni sau congestie venoasă hepatică. Se va
încetini pierderea elasticității iniția terapia diuretică intravenoasă.
țesuturilor hepatice. Deși procesul Excepție de la tratamentul cu diuretice
cirotic este ireversibil, evoluția sa fac pacienții cu infarct acut miocardic
poate fi încetinită, prin suprimarea ventricular drept.
imediată și completă, în cazul unei Deoarece ciroza cardiacă este
ciroze alcoolice, a consumului de consecința directă a creșterii presiunii
băuturi alcoolice. venoase centrale, diureza eficientă
trebuie să amelioreze modificările
hepatice patologice. Lipsa raspunsului
pledează pentru o boală hepatică
primară.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
Tratamentul va consta și în prevenirea sau Diureticele folosite sunt furosemid și
reducerea complicațiilor: spironolactona.
 Furosemidul creste excreția de apă
 Hipertensiunea portala – este controlată prin interferarea cu sistemul de
cu ajutorul unor medicamente transport prin clor, care inhibă
antihipertensive (betablocanți).Dacă se reabsorbția clorului și a sodiului în
asociază și isosorbidmononitrați, vom ansa ascendentî a lui Henle și tubii
avea un control mai bun.
renali distali. Administrarea
inițială trebuie să fie intravenoasă
 Retentia de lichide (edeme si ascita) –
pentru a evita absorbția
uneori evitarea bauturilor ce contin
alcool si a sarii este necesara pentru a intestinală slabă prin mucoasa
reduce acumularea de lichide in intestinală edematoasă. Dozele de
membrele inferioare si abdomen. In caz start sunt scăzute și vor progresa
contrar, sunt prescrise diuretice pe măsura ce diureza dorită este
(spironolactona sau furosemid). Cazurile atinsă. Tinta este atingerea și
severe necesita paracenteza – cu/fără menținerea grutății normale a
administrare de plasmă sau albumină pacientului.
umană.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

 Pruritul – sunt prescrise  Spironolactona este utilă pentru


antihistaminice sau alte controlul edemelor rezultate prin
medicamente (colestiramina) nivelul crescut de aldosteron
pentru a reduce pruritul. secundar cirozei hepatice secundare
 Encefalopatia hepatica – cirozei cardiace. Aceasta este un
lactuloza, un dizaharid sintetic, competitor cu aldosteronul pentru
scade nivelul de amoniac din receptorul din tubii renali distali,
sânge prin scăderea absorbției crescând excreția de apă și reținând
amoniacului și a altor toxine. ionii de potasiu și hidrogen.
Antibioticele pot reduce numărul  In plus față de diuretice terapia
de bacterii ce produc amoniac și medicală trebuie să fie direcționată
alte toxine. și spre tratarea cauzelor insuficienței
cardiace și corectării presiunii
crescute a ventriculului drept.
TRATAMENT CHIRURGICAL
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
Tratamentul definitiv pentru ciroza cardiacă necesită
uneori și intervenție chirurgicală, mai ales când există
leziuni cardiace structurale sau anatomice, în ciuda
terapiei medicale.
Insuficienta hepatica – Se poate opta pentru următoarele intervenții
chirurgicale:
atunci când ficatul nu își  bypass arterial coronarian sau angioplastie
poate îndeplini funcțiile, coronariană transluminală percutană pentru
transplantul hepatic cardiomiopatia ischemică
 reparația valvei tricuspidiene sau înlocuirea
poate fi singura soluție. acesteia în regurgitația sau stenoza tricuspidiană
 pericardectomia (decorticarea cardiacă) pentru
pericardita constructivă
 șuntul peritoneovenos nu este indicat pentru
tratarea ascitei cardiace, alături de șuntul
intrahepatic transjugular portosistemic (TIPSS)
care este contraindicat datorită riscului de
decompensare dreaptă acută prin creșterea
intoarcerii venoase.
TRATAMENT CHIRURGICAL
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
Dieta recomandata este bogata in calorii
si nutrienti, pentru a ajuta celulele
hepatice sa se regenereze, intrucat Dieta cuprinde restricția
majoritatea pacientilor cu ciroza sufera de consumului de sodiu, sub
subnutritie. 2 g/zi. Este indicat și un
 Înțărcarea la alcool.
 suplimentarea aportului energetic
program de exerciții fizice
 reducerea consumului de sare ușoare speciale pentru
 reducerea cantitatii de lichide aport pacienții cu
crescut de potasiu aport crescut de ciroză cardiacă.
fibre alimentare.
 repaus la pat 12 ore/zi
PROGNOSTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

In tarile dezvoltate, ciroza Efectul independent al cirozei


hepatica este a treia cauza cardiace asupra morbidității sau
de mortalitate, dupa bolile mortalității este necunoscut.
coronariene si cancer, la Prognosticul se bazează pe boala de
persoanele cu varste intre bază a pacientului care a
45 si 65 ani determinat instalarea cirozei
cardiace