':

§i ".
li

T
ü f
T ELEMENTE E}E
T LINGVISTXCA
r STRUCTUR,ALÀ

I
:

I
t
r ililililililflflffiflilIfl;:r:t
@

t 13
q'{o
EDtTI.JRA

eucunrgtl,
SrttNltrtcÃ
rgoz \

t
 L Cotetrnu

CoMUTAREA §t §UBST|TUTIA

1. Segmentoreo lingvisthõ
t

pna dintre preocupárile principare ale ringvisticii a fost este

determinarea celor mai mici párfi constitutive ale limbii.
çi
ln ünii generale, se procedeazá in douá feluri:
a) se ia drept unitate fundamentalá, a limbii cuvintul, pentru
cá denurneçte obiectele, nofiunile, fenomenere etc.; el este .poi air.i-
zat ln.sunete, fofleme, silabe, morfeme, sufixe, prefi*e, desininle;
b) se ia drept punct de plecare limba ca un tot care se imoarte
^1n tragmente
" din ce i.1 ce- mai mici, urmárindu-se atit legáturile ffii;;
fragmente cit çi legáturile lor cu ansamblui. - ---- --õ
Punerea cuvintului 7a baza analrtzei se intemeiazá
i+""tili;";ffi;""á'"#""Jíítirãirrre-1,rezintá.-rt"riPirt""iffi
cte mortologie çi sintaxá in vederea alcátuirii diverselor #t
concrete- Din acest punct de vedere, organizarea comunicárii "o*"oi"ali
;ilá;
tn.esenfá, din imbinãrea cuvintelor áupE ü, slns varorificat
'*;"i ;p.*
prin subord.onarea lui unei comunicári...cuvintJ pã-
mul ,,dati' al analizqi lingvistice. Ín rearitate insá, "i"i-",
din'e*_."
tragerea lui din- diverse comu,icári. toe "íiur"rta
acãea, ehiar d;;à
ar fi acceptat.empiric.l
ca unitate fundamentalá a limbii , analiza;*;; p;;;
sá iraceapá cu el, de vreme ce el insuçi rczurtâ dú ãi;i;;;ea anterioará
a unui fragment lingvistic mai mare. Analiza tretuie saã..;iü-ê:;
cu asemenea fragmente, gi limba nu apare in mod concrei decit
in vorbire, in mullimea infinitá
-cum
a contextetlor, e oblieatá
pá ia. c3 nri-m udai,, multimea acestor ""r"ãi*ea ."#"ãi;
"o"t"=1",-"ãi",-à;ri
punct de vedere teoretic.infinite, in practicá pot títimiiád í ;A;;:
tate. Primul moment ar analizei vã fi deci r"g-""tàiãa .vorbirii
pãrfi mai mult sau mai pulin unitare, rrai mrilt §"" àrip"til;;H: ln
 PROCEDEE DE AN,{LIZÃ
CCIVIUTAREA §I SUBSTITUTIA
trecind apoi treptat c1e la segmente mai mari càtre segmente din ce in
ce mal [ucl. * ,

a lor este aplicarea.acestei tehnici

spre_ a se vedea daçá sint saü nu pârli constitutive ale limbii, dc lluzJt la lonle fe
segmentele astfef .obfinute se introduc -in 'a1te contexte dace-sé :li:i:il'1':',?t":'"1""",#"Êfti7l*:ir'il'?llilii,'ll1llli.B'u,fl§E
c-omportá ln _m9.du].-açteptat, avem implicit dovada cá ele çi, i.rtr-.- rdentificarea comutáiii ?" iãil-iii,,ír*"
devár párli ale-limbii, dacá nu, segmenfarea trebuie reluaiá "iot ário u*u,,rê rrrrrr*r árer
Are, desiggr, foarte- mare impoÃanlá nivelul 1a çi-ãàrá"1ãtã. fine seama u"rr^"La?""làj; pià""a*ó-iui,iii*a=r,u.Jere
se
En,n!ul, de. exempiu, permite divtzâri largi,-"àr"p;""' efectreari genericá. aõ-r,irri.iiiià,- lii,,i,nl,, §, HrumH
:g:pfi". ;J:â,",H3;?"Hdenumirea ríu eecalÊi
Írrnd un context rent"ltat dintr-o segmentare anterioãiál cere "t"d-;it;;; 6.; il".i,üãt,iirff iÍ
mai mari.
precauçií b
exact, dintr-un conrext " o
i ifi
::plj
l"Í'ih:
IÍr,, l Í i líi*,' I
i ;

mii ru.
Dupá cum se vede,
-cele d.ouá procedee de d.escoperire a pár!ilor de murtá vrem e i" ã"ãii, "" f"rt.-irnde dii,';;ii",,,,;i.;
constitutive ale limbii, admise. iniçiaÍ, constituie de fap? unql siigu'r--
segmentarel .. pri, care se izoleazá gi se identificá'pártif,"
J ri"{írJ.q. ru,u
çi, mai ares, fárá sá ri. fost-jã.iiiiirtit *
i'xo' ií' l I I 1,ffÁ, :iT,ir,?,i!
fost, fácutá pentr-u substituiã-àt"ir"rr Fr,;il;."irino'IJurre et,e*re n
tlve ale lrmbii intr-un
^ "áã.tlt"_
mod asemánátor cu acela atiliLat'á.e vorbitoii crirrtre (.*rr,.
..i,i,"ill,fll,,il,.ilt.$J:
cind pun in-mig_care 1imba spre a comunica deosebirea
pentru
scriptivá."r,ó
."rrtiffi"là"['=
io,,ooriiàiir"rr
o."^,ri:::: i:!_"J"":á^cá, in segmentare-a çtiinfificá,
""iilu;Iiii'cu
"se aplicá ,"g,rti Eaesteesenfi'atá ãi"roi tu ii;i;;,üü.._1i
ma1 rrguroase decit in aceea empiricá fácutá tle vorbitori.
la §tabilire * iiiii^te ""
;;rrr";;r.il
-
Este vorba despre z"rris §.'dãiriri rt.t*i;-r "l
rccurrrii,6luroa,llrl]#f,ffil,ll
t'atá cu propoztitii, el
-ta -
ffiã,,,i; ;;"i;'
Irrrrxrrrrrlre
cu propozitii lsubstituçà]
".o,r;; ;;{;;,;iJ'i,,';n;:: aro rte-n eree.
Ícus
estãlrãrae gii'iij,iir",r*",i,rcrr[ Íorunrtà
rrecvent in siritaxá, rrãj;.p;;;iõãrJ'.,tilii-t-'ii"i,".*r,,i'1,r,,.u,ruu
2. Controtul segmentórii prin comurtore or[e
5i substitufie
caractárúi ]"i ã"iri"iã ã."it;;il,*i,,,,'l,,"iiilFr
â?1,{;gl1á H,* r c rer Hr_
lntr-adevár, cind un. sintactician vrea
s[ purrlt rrr evrrrerrr,ê, rrp
^ Din punctul de-vedere al respectàrii structurii specifice a limbii
seg-mentárii, se disting in lin_gvr.ti"à ã"I"ãie aooa airã"lii ;;:,Tü"";::";::i"s;',"#':*tl1"ii:; i;;;.'"";.';;';;'$;i, ro iiiin:,rii'a
11,-":I.lr r]e o, parte se aflá structurarismur praghez ãc h iv n i i' ; 6 õ
are i ; i *.,;s; ;',,', ipliio fá
--., ql"-:r-e*te.
de altá.p{rte, descriptivismul sau structuralirmuj ,àáaã"". çi glosematicâ, . ? Tí tfri ; i,;,Jf í-fl,;"+;ã j

3:fl:1Jir:*i*:ffi",,tíf
I
pe"ir,i
praghezi.çi glosematicieni, limba este o unitate cu douá iatuú-pÀn-
tru descriptiviçti, semafltica nefiind semnificativá, ne putem atpãpsa La fel s-a orocedat Ia inteput
cu totul de ea. fonemur de sun^et. »,""á -r"ii--"iioit"*t
""ííhri;i-§iip,i-,iíaoi,o,s,u.Íi,rililr:
si in fo,,logic.sure * sc trntrrrge
sunet poate fi iniocuit cu a1tul, iai .si,rplií, Í,ir-u' t,uvrrrt, urr
comparind as_emánárile ;i deosebirile dintre glosematicá
çi des- siderat cá sunetere respective Ji"i cãntextur "ui"-s.i,iiirlltt, $-Ír eru.
criptivism, Einar. r{aug.en a fácut i"rt ;iú;;Ti, ciuda diferen_ vers, dacà, inrocuindr.i", "ãri."tàãr"ã".{,ii,,gi'f,,,,u,,, 6r Lr.
leí a.r.átate,..t9F"jp .oílrizata -çi de "el^i" , d.etermina
ii--dã'ãrtü'*r" douá foneme (bine este evid.ent;Id;"
"orrtã"ih'rã-r"rrl*ra,-i*"*i,li,n cn ere rrrrt
constituenlii lipbji este, d.e fapt, wa ""iisingurá, _ scrie el _ prin urmare. nrocede"r decit uiner.
i"locuire. prin incercarea de ,,cáràia
a se inlocui o pãrte
íà-r"iáãiii"]iã"affit
inte de a fi fost i"àretirãiJr a1"lráii'srJbstitulic r,r.it.*cit*ten tuu.
ll_1^1»_^tp_*1:.
oaÍecare drntr-un enun! crl- alt material lingvistic, este posibil êá -;; Aga se expricá a" sau corrutoÍc,
giár;ilàiili""ii çi descriptiviytii fi
inc"it rp;;-il-;od cureut cá pr.rrr crnu , rrn.
determine care enunf este divizibil
çi cum estã mai tine sá fie divizat. portan!á atit de mare ""
çi ã;-;i;Jrãi-ro trmat sub_
Aceastá tehnicá esté numitá de Hárrir comutflrfi
2tit lit.; Hielmslev o numeçte probta comwtdrii çi taã" din ea temelia ;â.'1."!T,",ií"
intregii sale teorii. poate cá'ceá mai importá"ia'"".ààteristicá comuná 'r?o'i ";,**í,;:::i:..M.1d,,3..tinswisíias,,,r,nuguur{c,,, 22,
M a r,t i-n ariàtusi.:," p."iíí. ,'flJ;
J o_o_s,
, z. S."I:,'í:,ia*X:"";:í;it;;i"'2""'i"!'1íiÍ*l!"i'í"',;{lilH:Xil§i,'r?'
w"rri"i,-'"ãp. cit., p. 142.
 t
PRoCEDEE DE ANATIZÃ
COMUTAREA §I SUBSTITUTIA
2?

baza ?ntregii teorii glosematic eL, baza pertinentá a oricárei analíze Cele douá r*:^t":!:
ristices çi, chiar cind, nu este caracterizatá astfel, i se dá o foarte iiri ,:t ai?
Jiate, amorfe ;. masa súbstançei *ginate d.e autor ca mase nediferen-
pr."1yr
*rare atenfies, iar substitüfia este, dupá llarris çi al|ii, fundamentalã semanticã informá, iar masa substaniei "*ãfi",it; caca oo,,plasmá,,
dt";;;ã;;i
p,:ll"ro lingvistica .descriptiv|., De^fapt, alt procedeu-de analizl ;!iin-
visticá
-ilit
f9ni9á informá. Nici una, ri;il;J"íta
""'iitãi;;r;
,,pt6s64,,
a limbii nici nu a existat inainte dJ structuralism, cáci íden- 'ü m-omentuí ,,tumate.., uonu't"ffilir?uXlfli
lificorea unitáfilor constitutive ale limbii nu se poate intemeia numai
T,. Hjelmslev, in formele "i"d "1+t
"orãi""ãrj
?g iutuilie sau numai pe intuifie çi pe analogie.-rnsuficienfa determi-
nárii intuitive este clará mai ales ín fonologiã, unde problêma constá
Jr lnglobarea unui numár imens de sunete Intr-un nümár relativ mic
foneme, problemá cunoscutá ln lingvistica structuralá sub numele
i:r4ru*l#ffi
le zice f unôtiv.e,""H,,1áitrjffi ii*,i'ffi",f fr.*.},flf â't?'ifl
' semn çi a aráta çi in probabil;p;
^ferur
,"u"i"
,ot. ,ru-itãiir.rii functiei-
ce" --'[[rgü;iâi-il-i riilT;
,#
,,reducere la fonem" sau de ,,feduceÍe a vadantelor,.. Este ugor de este o functie intre douá forme. Funcfia-seá", j;-;i"ãur
ut.cá ope_rafia de reducere pÍesupune ln prealabil identifidarea gi di- decit ,,legáto'a c.re uneçte orice concept cu á*pr.i" ei, nu este
rnlierea funcfionalá a sunêteloi, iar aãalosia si intuitla nu'dau respective çi invers,.precum -; sau expresiire
aceastá privintá- o solulie riguros çtiinfificá. .Dá aceea, inlocuirea concept, iar o fonafiüne poatéçi aeüeni
-trplui-ã !fíà;ã
expresie.-r.-----
poate deveni
unor segmeltq de limbá cu altele reprezintá unica modalitate de de- F. de saussure consiãera glndirea ca o pastá din care
ffnstrare incont-estabilá a identitáfii. çí diferenfei funclionale â su- ,àt ,ri i,. É: J ãiii J'ià".,
timba tgr
gi poate fi extinsá cu succes çi asupra môrfologiei. if #f i51"t"
:" ". fáff "í--,r" "'a
a ii
"" " "st
substanta semanticá a rimbii plate. fi imaginatá_
nediferenfiat' çi acJà9i-í"Jr""=ã'no"1* frgg ca un generar
§i
dar - dupá párerea noastrá _'este ,. il"ià-Jellã""ooriaere?;*.riuàtroç" fonicá,
Comutoreo co principiu fundomentql ele existá ca atare- intr-o limbá o"rããrr" cá
ln onqlizs glosemoticü bá", ca noliune abstractá.-§ub.à;t, çi "u àtrt-ãai-pugin rn ,,rir1-
amorfá, fárá contur, pentru ;i;i ""ilr"tiãí
;"Er;r" "ü'i"ãr. fi o masã^
", árt-i";;ú lil;
in particutar si ori n frárti""r" i.-o" g"";ããl existá dectt
Sp:e a.se-lntelege ce-loc define comutarea in gl'osematicá, e ne- sint d o u á'côntra2ice, substanf e
'sá amintiT
9á,-porrrind de la ideea 1ui F. de Sãussure dupá care tatea lor de masê arnorfe, "hi;; d"õã^t"orir'd" ;ôiJ"ã' "iãrt.
ocupám,calr-
rba este. raportul de solidaritate dintre gerie deconcepte(si-gnifiés)
l! , t, , Lãrã a fi douá, çi in aceraçi timo so-
rmaginile fonice corespunzátoare, 9 lidare' ele trebuie sá se.a11ãi""1iãrJ
"á"i oo. de ceaiartá, sá aibá asãdar
L. Hjelmslev a contJnuat ácéastá un contur. Eroarea arátatá. *ri
lee, suslinlnd cá raportul de- solidaritate amintit se stabilegte intre gÍave cit ne-am dgtepta, pentru. "os. uu aÍe i"sa cãrsãci;r. ;filiâ
prã"ii"Cii.i,
douá, p l.r q u r i : planul conlinutului çi planul expresiei, fiecare din- poate face cu máse-info^rrne, iai'rap.irt"r analizánu se
"e,-i" ràár'ãirirà
S. ..1. _fiind - la rindul lui - alcátuit- dintr-o for^ma çi o. substan!á. ãxpresie i;-;;;'
*ãrrià'."";.tí -ã"re-
Substanfa
Ilrcrurilor existente
/ confinutului este constitultá din conôeptele ,rop.t "ot""tÀãra
a glosematicii. t?ãj"ri3ir'#*;rf;
in realitate, iar substanfa expresiei,- din mate'ria Cea mai simplá expuneÍe a proced.eului general
sonorá limbii,
-a vedere din sunete.rForrna conlinuÍului ãste .constituitá din de analizá,glose-
:t de lingvistic,din concepte câ cel de nume, de gen grama- maticá a limbii á tacod «nuá Tü&:
spune er _,,Dupá teoria glosematicá _
, *S Tod, de,timp, de persoanã etc. Forma expiesiei"estã alcá- orice rimbá p.ãt" ]i-"Jí.iaárJã-"ãêlt"iàrá
-
din foneme./ in efectuarea anarizei grá."ãáti"""!ri-rr sfrrgit ...
pas este táierea texturui
s;"*üt*:mna,,"l,";::*'"":.x*?#:l']àíii*"ru;t
t r' ou i s I{ j e l m s l.e v, La síruciure morpkorogique, tn Tcr,c, xrr, rg5g,p. il7.
 {
COMUTAREA, §I SUBSTiTUTI
PROCEDEE DE ,A.NALIZÃ

d.upá L. Hjelmslev, d.in ,,a recunoaçtg tot atitea valori ctte cantitáfi
rlacá segme-ntele reztltate
ired.uctibile"l'. SpÍe t fo,riice (grafice).pot sá provoace o schimbare a conlinutului, lnlocuindu-se
elemente ôint
.-".-"g9u
çau nu'identice' se recurge' la comutare' ,rrr, Frin u?ro.r", spune e1, ,,confinutul declde asupra ngmá-
din aceste táietun ="t-t"'i"à rului"oãlt."t.
çi delimitárii valorilof de expresie; cum
fonemul (grafeTul) -se
valoatea conlinutului
d.istinge in raport cu confinutul, dupá
*i#ií11*:'ü1tôií1?T,";iô',ffi
i.#tnfcomutánr-çd^ iÉ^,i;lilÍ';'t*lt
ãii ;'rí'd;";;ãJ":1*#t;:'lgill ^morfemul) 'se distingà in raport
act al l*.
con- planul (d" eiemplu
' Dupá' Eli Fischer-jorg"rts"n, ,,comutarea n1r
cu expresia"z'
poate face in
i;jt #;lTtlldi;tp"ça
in locul
mutarea*seui ;efm;nt .din
unui-segm""!,t^* ãin- ptaãgt sau a
-unui coniinutuluidin p1a-
l
interiorirl unei unitáti mai mici decit semnul ..-"a. -s.e
Irimitarea propusá
tiáutului 'din p1anul eipresiei m fà'"ãf segmônt tot de autoare este consecinla infelegerii semnului lingvistic ca depen-
ânui sesment o modificare oaÍecaÍecá' 1Í1'
d.enla dintre url segment dô confinuÍ çi unul de expres-ie. Descompu-nqreq
nul explesiei. D'íá-iJ;""ii"' dà -p'o'o'"á
tráiti"t"a"t"t*inat de faptut 'i s.*hului in trang-e mai mici âr diétruge aceastá dependen!ã çi deci
olanul opus, are 6";;-ilü d ü;úii oti"" t"g*ent a1 ei tre- ar fi imposibil Já se mai efectueze õomutarea. Nu este interesant
ãore a fi o unitat";; ,4"ç*1.';;;""];-"ã"3ia"'"tu
"r"ã"'t a1 doilea
b^uie sá fie çi a oi*iilrü, sint .á furlo"oiro un fonem cu altu1 decit atunci cind. comutarea se face
act al comutárii, ãri5itur. ãi' uoitalitfiil ;;"ü;-;"dificarea la un nivel controlabil, d.e exemplu, inlocuind pe (a) "" (Í) $ cazud
produc sint "non- ca fuatd.lfatd.\. Dacá" insá am schimba pe (ü) cl,- (Í) in (aatlfat), comu-
,,comutabile" "o",J;;;an-t{' ""1""";;;-"[-; taràa ní ar' rr,Lai avea nici o raliune fiindca fat nrt. este in române;-
ôomutabile", s311,'vanarf,e' -*^=";l;;"àrtifit.tea
-"* comutárii fácute te un semn lingvistic.
!í ti"lt*" âH"11?i11" .:.',?ifi:lili
ã;iãi
ai" ú" 1"ã. """1", In legáturí cu ultima observalie,'- se pulLe p-r9!1ema paradigpei
articolul din englezá 9i greaca si a sintaãmei. O paradismá este dupã L. IIjelmslev - o clasá
senul din german í, Írancezá,;i.""qr-ã, din greacá fafá de â" depefdente in iot"áorul unui sistem lingvistic. Ea se caÍac-
íeche fatá de i;tiitá, "o"junôtivdi;i-ãptativul prin'alternanta potrivit disjuncliei logice,,sau-
§;fi;i#"i-ai" i'ií"á' aiirmalia çi interogalta'
exemplu' ideea
1rcrizeaàá. termenilor,
sau.,. Voc-alele gr consoanele, consoanélg !ni-!ia1e__sau cele con-
' g'""t veche dintr-o ânumitá epocá' de
i" -pi3i-r;
Dacá, t"J::üi: Un -finale
exemplu
ü;;-iã"T stituie - intret altele - paradigme diferite. de
de,, ãoi" ;,* *r;;*;f -para-
j-t "i
**f
:;;* e' a"
'fr
ir,?',i üt
f":*:
i
i*í g
digmá a coflsoanelor initiãle a áat, pentru francezá, R. Jakobson:
,,S-tudiind comutárile pósibile, oblintrr 9 . <rparadigTá' fonemicá
;3,á*X-:rf,#l t" i X;"{."
ráã"? d"
iaã
",
=i"I^fil;a'ãii*ii", àualu1
'ê dit"rit írarcezá. : lbwl (boue)-: lmul (mLott): lhul (porfl: laul (vous) : ldul
exterioará
"rr"'"ôriãí ;;it1't, ilàeãi^i;d"'i;'á" duce la schim- ídoux): ieut',p.ófrLi\ si ánem dêci cá fonemul b ün.bw poate fi descom-
de plural ei o'lit;i;ã; i;l;ã"";á, pentru a nurnelui care
cá aceastálim- àus iá ti"bi'ãt"*"íte comutabile : blm blP bla bld blg"n.O asemenea
barea fotmer ". ##;;-;"ã"f"i
ptiot'-o'to'ã-JãJ"-'i*ta õaiad.ismá avem in limba românã infàclmàclpacll,aclraclsaclzacltacl.hacl..
bá nu redá idÃa de ,,doi' ,,doi", ci prin a1t9mr1- Êa se-obfine prin proba comutárii ;i poate. íT": 19- concluzia cá
sá a1cátuias"a-írãt'unitar "" ;.;Íi;;ul fac çi mní, de
-exemilu, conlin douá fonême iniliale lfl ç! l*l "^t'
,*ri,i,,fl",{'*J=*,i,,ltpÍ;14;*:**,1,'ru",#.,ffi "rirt'i, raport de diijuncgie'logicá, nici unul neapárind. sinaultan
--;á lmpreuná cu celálalt.
spÍe a fi pertinÉn;;; pôata DÍovoca' inlocuindr l Louis II jelmsl e!, oP. cit., p. l2l' Yezi si I'uis-J' Prieto' I fr"P9:
o- schimbar" i#'iiilr^r Jpãr,-áãr""
r""rri*rãiJ-*"o'", fárá" referire de la, comutation, ,iCabiers I\erátaand Sauãsure", 17, 1960, p' 56 ç'u', unde se insisté
asupra faptului cá'lnlocuirea poate ptodtce o schimbare, ceea ce lnseamná cásepoa'
1' "Ti:fT":#":ir;r'r""''rpr"e in sens i,,r"rr,,.urmárind erectele te çi invers.
çi 'i" "pd";i'"o"1ioututui çi constá 2lbidem.
substituirii unitáiilor de expr"Ji" . 3Eli Fischer-!otgerlsen, Remanqucs sur l'es pú'ncipes ile l'analysc
phonémi4ue, tn TCLC, V, 1949, P' 230-.
in TCLC' V' 1949' p' 97' ' * Éo-"n Jakobson,- Or thc litcntification of Phoncmic Entities, ln TCI.C,
r , Qu'esl-ce qu'un mot)'
ttz' V, 1949, p.207.
r; """a
Louis fulZià;
;;;i" ""geby
IIjeJ tõv' oP' cit'' P'
r lbiilem, p. 124.

. ,,úL,t
cle''rente ireductibile"l. sqre a vedea clacá segmentele
PROCEDEE DE ,ANALIZÀ

rezultate
CL\MUTAREA
§I SUBSTITUTIO

H
H
din aceste táieturi succesive Jint sau nu identice, ," r"õurg.
la 9"Pá L. Hjelmslev, din ,,a recuuoa;t-e
co,rutarea este condiliouatá de aclnritei;; p-r"ràbire*à"fo"ii comutare.
p,o,.oã*'; tot nllí.err r,nl, "
cá funcfia
scmioticá a limbii fac.e_ d].n conlinut çi expiesie ,r, tot
irct al comutárii constá din schimbarãa uâui ;ag*"J;
l*;i plan al limbii, in spe!á mutarea
ãitor.
artul
primul
in ace_
i,**lr;:.;h'Stffi':Tll,r',:,lliliiiiÍ1,,1;iii;il i;1f, iffflflE
:!i""""':',?11;:l'g:l'a
t-Eti;,tl,l,1;[",!irtH',iii5;
IH
,"gtàiri" à;;;;"i';; lt
firrutului in locul unui-sógment """i
tot.ain ptaiul-"ãrr!""torui sau a fr
ruuui segment din planur eipresiei in 1oú ;;.rt
,àôã"i t.t din pla- ;i, :' il I | :,
I r tI u I

f,#1ilí,'tr".i?:':,:" : :ú:,ll I
I

rrul expresiei. Dacá inlocuiiea r ll'."i',' "

platrul opus, aÍe 10c un fel dà -provoacá á"aifiIàiã- o^."".r" in o.e",l#fi:f:l
tT autoare este
tro"rú a"iã"rãi""#ie faptul cá, -i*:,} jlfHii
Hr
{r)re a fi o unitate sau.un element at rimtii,
.l ^fi. iÃpãritir"'§e mai'á:lffih';íiiffi
;ili;ü;"It
-"o"s'ià"ãq, .i ei tre_
rtrie sá fie çi gJ un intreg. Acesta poate ti
tct al comutárii, ,fr,r-?illl, ãi. Unite,tile care produc ur doilea ir#Fni1T'iffi mici ar distruge n""u*i'ti',iopn,,,rurr;ê
sau *oaili"ãr";;i;; 6r rrer,l
,c,mutabile.. ,,invariante..,
""í" _"r.r" nu o produc sintdate xi*::tr$""x,*üiTif!i,t;:',1,q+"iliüilf
:orrrutiibile", sarl,,variante,...Exemplet"
:u elemente din nlanul conlinutului sint
"A"^àJ "í"llllrt", fácute
,- Irjelmsrev irsuçi, spre a demotJtrà vahbilitat"J'"ãà"terii
ã"ãi"i"ãii"gr"u", veche,
,,non_
de ca (aatdlfatd\. D,
;J;;ft f ili
ji Hi'
fril
Jcrrrrlrli' g"r-orri J*;"".á ;ã;lLã, :3':i:tT,T.1;1Í,?;;':T#ffi 3',ifi ,íílo'1,!!,,,!,;',!^Í:'ílliil,ll
Ialá de ratiná., conjunóti','r] "rii""r"iãiriã"gÍàra gifa!á
greaca
'orrjrurctivul din latiná, aiirmaçi, çi âpi"li;;i^ ãil fficá
'r'<'trc
õr!q de rl,,l,u ;,r,r,ren,rr l,,urugrrrer
ir,'t"rogafia.--q
çi
I)acá, in greaca- l,eche dintr_o anumitá epocá,
::";Trtô'"1:'"],il'ffiL;oj."r."".r1",.': I'' Ilietrtrnlev ,, ,ll*rn
f""nr$ilu"ffi;}in3 inteãorot""uiui- 'du,ir
frr:
c ,,rloi" este pusá in.rocul ideii de ,,murçi..,'á";r;à de exemplu, ideea
iÍ. atragá schimbarea formei exterioaià. ,'";*J;;. ifrà"oir" poate
l.:ffi i:,m;ro
t;
urrrra exterioará a numelui care exDrima ia""u ín"s.ur"* veche,
,çi forma
xtcrioará care ernrimá ideea de doi--fiiãa-Af"rtà,
t: plural çi ca unitàt" a"
á"^ pr,?r"r
ã"ãi"i e diferit
Àãà"rç, operalie.nu d.uce la schim-
ürd::*litirsl*fr+tF1{ffi
rrre. formei exterioare a"ã"lir"t.
nuínelui in ]ianceàa, pã"t* ;;;";;rãii*_
ii tru redá ideea d.e

l:fi
pantr-á-1ormá exterioará a nudrelui
i :tlcãtuiascá un tot.,,doi" unitar *r1irrrt"l ;ã;i,.,:iprfii;à
care
paraaig;iil;'iTtT,t frxlrl#
ritt'c. r)focedind in acelaçi mod., "o se oÉtin* numárur d^e genuri "if;: #,
r.ticrúe jin ge^rm-1ná. (trei tule aL-ã""áçii;];;ürà-çi gra_
n"llg"r"-"^,-"itái'
r errglezá) etc.z, fii,dcá ,,probã nici unul fri;; X}'i" çr ,ott'tt' tltrt'e'tu i',,,,,ii,i.iu",,â rr I

nl;:
""*ote.ii_;;-it=ãuá cantitáfi,
rrc a fi pertinente, sá pôatá pro.,ã"u,-i"lr*i"à;_;";;" srnr in raport
U",1!1", "";ri";ãoã
schirnbare in pran*r. opris, dar'o,"rriãtãrJ;ã;rq cu alta, impreu,ã'",";ü,Íf]ilü""'t*T"";'Ji'"''i-'ll::,,í"tlll;,/#,,l'tlLi,xf
iárá referire

rl
L curacterul ei specific.o. -_-.-..-_-.---.-
Proba comutárii se aplicá si in Lr1
rhstituirii unitáfilor a" ã*pr"ri" -i" sens lnveÍs, urmárind efectele
planul conlinutului çi constá í,+1;ysirdh*rni.,Í,#1r*Hl=*{r,ii,*,"r,h'r, '
j,r':riirr re lrrhtâ
l ltt tfat nl r

2 fbidem. r,6 rs lrrrê ilti

r I( u u.d
T_o " b y , eu,est-ce qu.,un moí ?, in TCLC, V, 1949, p. 97.
g
:t lbidem, jetmsl ev, op. iit., p. ttZ.'
!.:-"is p.II 124, *'",;;y;
§;'*, ::ii'J:; ;*?;, :;:::,::, "
; loti lttl/l',:lt,ct dt l'aaxlyv
l'honeutt lt$lttlrt, Itr'l't'1,t., TT l,e

Ir Jrt lt

r
 ,i
PROCEDEE DE ANALIZÃ COMUTAREA SI SUBSTITUTIA

'tagmaticá. Pe axa- paradigmaticá, unitálile ringvistice a 1 t e r -

neaz á unele cu altele, pástrindu-gi aceeaçi pozitie (la initialá. la
finalá, in mijlocul unei unitá!i)._pe axa sintagmati"à, rqíortíriiã
sint de succesiune, 1i n e a Í e.' De aceea, detelminarea o"itatit"i
pe axa sintagmaticá se Jace intfi prin indicarea ,,anturajuloi..'.ào
a,,vecinátáfi1or", intrebuinfindu-se tãrmenii ,,stinga,. pentru .pr"c"aí;f
,,d.reapta" pentru;uÍmeazá,.,L.
Proba comutárii aplicatá pe- ax.a paradigmaticá urmáreçte des-
coperi-rea diferenfelor dintre unitáfi, õonsidãrind pozilia toi arept
fixá g! tratind-o ca pe un element identic pentru tõate' alternante'le
paradigmei..Astfel, ú paradig1a genu{ui sdface abstrac}ie de faótul
cá numele igi schimbâ cazal in õursü analízei, refinindu-s.
tnvananta,,gen gramatical... ",rilri
comutarea fácutá pe axa paradigmaticá a limbü duce, ln cele
din urmá, la stabilirea inventarului d; unitá|i lingvistice, dar numái
considerarea axei paradigmatice nu este su?icieniá, pentru cá orice
paradigm-á este coàstituitá din :elaJüle dintre ea 'alte paradigmà
çi
ale. acelur'lr'i sistem li+gvistic ; de eigmplu, paradigm" g.ãú"i-f,r-
matical din limba româná este ln strin§á delendeãçá de- paradi§ma
pluralului, paradigma indicativului, de ,"""à a codjunctiüufui ;?". --
ln consecinfá, identificarea unitáfilor limbii nu e posibilá numai
pe axa paradigmaticá, iar analiza trebuie sá abordeà si axa sin-
tagmaticá- De fapt, segmentarea lanfului vorbirii incepó prin frag-
rrentári sintagmatice.
_ _Sá .considerátn, penÍry ilustrare, urmátorul enunf : Noaptea,.
fotolit çi .aôy,d!, ard,e.fàcut, ôn cã.min, gi sá notám presupísel"
are enunlulut, cu cttre : "átaçi
Noaptea, potolit çi vinát, arde focul in cámin.
12345678.
sá considerám in continuare numai conlinutul gtobat al acestui
. elimintnd orice apreciere stilisticá. cá"1i"'"iur global al
mesaj,
mesajului poate fi redat in-mai multe feluri, in fuáclie de iocul pre-
supuselor uuitáfi, adicá :

I Yezi, ln aceastá privinÇá, interesantele obseryafii ale lui M. I v a n o v.

Heteomopote meaôen4uu e pasnumilu. pgccaaea aorupamypàeó aw,e" i* ,r*, lo ,,Bo-
rlpocrr s3EilKo3HaHafl.., 1,'1969, p. B-qi urm.

I
t
 (:C]N'UTAREA §Í SUBSTITUTIA
PRocEDEE os eNlrrza
88

l. Focul potolit qi vlnát atde noaptea ln cãmin. necesitatea de a apeil la axa.ftaradigmaticá,

(62345178) susetelor succesive este ruat din att õontext'aipe.3try
rimúi.
cá
- inrocuitorur
'
2. Ín cãmin aoaptea arde focul potolit çi vlnát. una dintÍe cele mai discutate segmentári f;;;r"gi""
(78r562s4)
este aceÊt
3. in gãmin noaptea focul arde potolit çi vinãt. ?.'i:;l,l;iu'flLi"ift j",XiT#'u'br1,"Fãí,,"§,{ãilipÍouutrrer
\ (78165234)
4. Âtde focul potolit çi vinát noaptea ln cáruin.
(56234178)
de vedere fonerio ar acro n anr-^^-X ^!i1 4't,..fii1d. 9á,^!i" puáõI
$,il"ft::,'ii"il?#'"i',1#,:?"#,*1,i*Í:i*;;.;:'ctJi"ft
srrlr, oecl, rn cuvintul spaniol chinoltsinol ,,chinezesÉ.,?
cuind pe rind fiecare ãin cere aoue suá"i";;;;;, D;;ã, j;t:
li:'
cuvinte, atunci avem douá foneme, dãcá nu, oblinem dour
5. Ârde focul potolit çi únát ln cámin noaptea.
Recurgem, açadar, ta paradigmele'lui , "rr"Ã-r"i Já*. fone[r.
(562s4781)
6. Potolit çi vinát atde noaptea focul ln cámin. tino ,,tact, dar srn2 in
§i i_ ü
àceâstá
*rirlr;'çi of1ir.*,
li-lã.--Í;
(2345.1678)
limpo"sitit
este un singur foneml. ?ri"^1""!§i toncruzie, d
r1o.ced9u *^p;."* aiãta ca sunetul
7. Potolit çi viuát noaptea focul arde in cámin. !,
similar idin limba româná, cu aceeaçi structurá tiri"á-S";"i
etc.
(234165781
flnloclllt
r^'^:1,,Í1.;;:i"ú;i-""ãi".-iàt'r=-ii""loriot..,iasf
ctJ zero: tas, dar t, nu: §as nu existá
tiasl,ÍtrgJ.oà
Prin- peÍrnutári caÍe n11 au alterat conlinutul globa1, am
române. in éabdttíapdl, nicí âi". "" ""ii.t"nua timbir
poatc
- 2",o ii"bd ü"-ãiãr"ãiãr ""1"-ã;à*"dã
"""r-
descoperit cá, in enunlul de mai sus, avem uimátoarele grupuri f "o -ára",,"o"rilu- "onpine pe
rezistente: "l"i:tjl
Delimitarea fonemel0r pe
-axa sintagmaticá este o chsstiuue,
234 : potolit çi vinát; de multe ori delicatá, intre ,ii"t"lã"*ài
liitor dintre cele douá--;;.
-ffi ã;;;;t
cãuiprãxitelii rere-
78: in cámin.
succesiunea româneascá ça (tçac)
ãàJárie-ãà#: ã'à'":?pru Ç din
Continuind in acelaçi fel, am putea despárfi çi pe pototit çi vôndú o unitate cu consoana pràô"d""iar, ".t" "ã"riàããi'a"*iali'"a tormtnd,
ln çi pot9lit (432), dar mai departe, simfla-pôrniutare âu mai
aônd.t dependent de consoanás. ^
il d"ã;ii;r*;
e]ement in-
ajutá. Trebuie sá apelám la comutãre. La acesf nivel, comutarea
inseamná inlocuirea unui cuvint prin altul, de exemplu a htt ôn ün
grupul ôn cdm'in cu oice alt cirvint similar, sá zi'cem cu la. lUe-
sajul devine: 4.
-Substitufio co procedeu de onolizõ
noa,Ptea pofolit gi uôniit focul arile la cdmim. in trnguistico descriptivã
lnlocuirea a determinat schimbarea conlinutului global al mesa-
jului. ln_ acest fel, s-a fácut dovada ce ôn címii ou ie'pi"riotá o uni- Structurali.-o1_p:1-s,hez.
tate, .ci douá-, çi cá demonstraliacu ajutorul comutárii pune in luminá la descoperirea celor^-íi aiütj p'áai
sJo.s.ei{:f- itj nrgnun -sa ajuqgé
rJrrJriãtu porniud,
llsgs5itatea de a recgge pentiu seginentarea unui enuã1.!u numai la de 7a concepfia cá, avind c..ã"tri lor,5liloii
t,:terJ, ;H;;ãtre
a1ia 5intagmaticá, ci çi 1á cea parádigmaticá. pá4i trebuie anatizatá in aceste
D" aceea, se considerá cá nici douá sunete succesive ,,nu repre- "ors""iolá.-p9r-".rptiúiãid*io""pu ..r-
zintá. ct certitudine douá foneme distincte d.ecit d.acá slnt amind-ouá
cetarea de ra teza cá ,,sensurite ,ru pái r d"füi; i;1';.àiiiitlriâi ,

comutabile, deci dacá, inlocuindu-le prin a1t sunet, se poate obline r A. M artin,ut,-e,;"!r.,.F: K.
un cuvint diferit"l, dar, çi aici, din insáçi formularea coúiçiei rczl:JLtá ao2uu,^Moscova, 1962, p. 1OS_tOO. Srumia n, IlpoLrcnw meopemu«ecrcori Sôao-
2 E. Petrov jc'i,^Un
Jouern sau doud.. foneme? fu SCL, XII, I, p. g.
1 .{,. }I a r t i n e t, op. cit., p. 96.
s Al. Rosetti, Despre'rijiia-"i*íraíírin lomargiê,1"3ci, xu, r, p. 12.
3- Elemente de tingvisticá structuralã
34 PROCEDEE DE ANALIZÃ
COMUTAREA §I SUBSTITUTIA
It
noastre"l. Toate operaliile de dezmembrare a limbii se fac d.eci pe nici^ o- importanf.a faptut cá" trag este verb la
f o r m e, caÍe constau dintr-un anumit num§.t de foneme intr-o It, "1ç, bineinleles,
lncuca.lv prezent, rnsemnind un anumit
ordine datá. Formele minime se combiná in forme mai complicate iar drag- este adjectiv
altceva.deõit verbul". -:'
Írasculir singular si' inseamná cu totul lo"ry,
cu ajutorul diverselor mijloace de ,,atanjament" (ordinea fonemelor, rn aceastá plülrá,;1" o deosebire intre sutsiituiie gi
modulafia, modificárile fonetice etc.).
Degi, pentru descriptivigti, limba. aÍe un singur
'plan, atit L. comutare, p-!|.tru cá çi ultima esteT1"r-"
conçeputá ca o inrocuire care
trlro.
duce o modificare oarecare in planuÍ opus.
Bloofnfield cit çi a$ii analizeazâ formele lingvistice raportindu-le
la rens gi ln funclie de aceasta stabilesc dacã ele sint identice sal1 nu. Notám.çi introduperea in analizá" ca factor hotárltor a yoÍbitoru.
§enrul este lnsá definit ca un comportament psihic: ,,Am definit lui, cáruia i se spune adesea çi ,,informatoÍ.,1.
lêusul unei forme lingvistice - spune Bloomfield. - ca situalia . substitufia.-este strins legatá de distribufie, pentru cá deter.
tn care vorbitorul enunfá forma lingvisticá çi ca reacfia pe care ea *i"1T:r..condifiilor in care un élement de limbá poàt. sau nu sé iie
,o produce la ascultátoÍ"2, ceea ce aratá clar cá sensul reprezintá in sgJrstrtuit prin.altyl
ltrage. dupá sine anariza.vecinrtaçilor tui Epc-
deicriptivism un simplu mijloc de control al identitáfii fau i neiden- crrlce, acucâ drstrrbutra lui in contexte. De aceea, analiza didri.
tttltii formelor. ' bulionalá nu se p9átg imagina fárá substitulie çí'ir*çrr. ioiiUiii.
'Procedeul de identificare a párfilor constitutive. minimale ale táJile c_oncrete de úbstituireãuc la aça-numitelá cláse àe. substitutic.
llmbii, denumit de descriptiviçti substituliet, constá - dupà adicá fa gr.upár_. structurale de enínluri sau a" õ"l.xt. il';';r;
Morris Swad.esh - ,,din pronuntarea unui cuvint cu o modificare serra de unitáli lingvistice ireductibile permite inlocuirea unora <lin-
olrêceÍe la un fonem. Dacá modificarea nu este perceputá de o per- tre acestea cu altele, f.ârá sá se produõá modificári structurale aú
roin[ cu purtátor al limbii sale materne, atunii moãificarea intrá v_reunuia din enunfurile sau con'teJele g*p"t" taãrrrtir. Tüàênii
la clmpul abaterilor normale. Dacá modificarea pare cá tulburá pe !a;a _!e d,istribulie çi ctasd. d.e substdtu!íe únt, prií:-uimate,- ãõli-
Ccl cere vorbeçte tn limba sa materná, atunci ea este o abatere extremá varenrl.
de la normá,, o alterare. Dacá el aude cu certitudine alt cuvint sau
flmtc cÉ e greçit cuvlntul, se poate conchide cá modificarea este
cahlvalentâ cu substitutia unui fonem prin altul".a.
DescÍierea procedeului aratá, cã nu se dá nici o importanfá c a - 5. Critico procedeelor comutürii 5i substitufíei
I t t É, i i semantice pe caÍe o are modificarea d.e sens. Astfel, cind
ptonuntám ln douá,contexte convenabile pentru demonstralia urmá-
rJrtl: úrag çi apoi d,rag, íar interlocutorul óec1ará cá" d,rag este alt cuúnt douá.procedee de analizá. se pot lm-
dcclt trag, avem certitudinea cá fonemtl d, a eúbstituit fonemul l. _r-.ro.Y":tlil," lqp*qvaocelor
douà categoni. rn prima
l1Ii gategorie intrá faptul cá prãba co-
li nu ad.uce totd.eauna o.rezolvare
mutá.ru nouá a cazürilor in-care.este
r I.eonatd Bloomfield., Language, 1933, p. 167 citat dupá Eli aplicatá, cáci existenla dualului in grea-ca. ,re"ne, de-à;.*tú
Fl rch et - J a rgeris ef,., op. càt., p. 216. er;
I Ireonaid Bloomf ield, oP. oit., p. !39. :y::y!á çi iuainte de efectuarea coráutárii,.dupá cum se stüÍá";i;
I Termenul substitulie este folosit çi h glosematicá. Bl a fost defigit btne cã germana are trei genuri, ftanceza, douá, 1ar engreza', nici
unul.
ôr Ell Flsch et- Jo rgers eo', o?. cit., p. 216, dupá cum uqneazá: ,,ln ia- s.-ar.pãrea deci cá, prin õomutare, nu ss face'a."tt-.ãrúã;j;""ü:
trrlorul unel paracligme existá comutaÍe lrrtre doi termeni a cáror schimbare poate tinlelor oblinute anlerior pe cale intuitivá. ' - ---,-'
uttcno o schimbare a doi termedi ln celálalt plan. Existá, tli:npotçívá, subslitulie
lrúro dot termeni ai unei paradigme cate iiu lndeplinesc aceastá conãi1ià. Dacá avem
ooEutrre, cei d.oi termeni slnt invariaale, dacà avem substitutie, ei slat variantete I Í,u leg3!urá- cu rostul gi mai aleg cu rolul.acestuia, vezi Valeria
rodolrçl lnvariante"., Prii ur{rare, couceptul cle substitutie este mu.lt mai lngust ln Guf u-
-Distribulio, ln volumul de fafá, p. 44. ç. u.
R o m a I o,
;loromotlcü dectt lu descriptivism. In articolul tle. fa!á, ru am folosit conceptul de 2 clasele d.e substitufie siat descrise'cle^2. s. rrarr is in struclural Lingult-
fubrtttufte ln sensul glosematicii.
I Tha PhonemicPrinoiple,l1 ,,language", 10, 1934;M ar t i n Jo os, Reail,ings..., ,1as, Chicago, ed. a v-a,
i -19!1,
p. 246 çi urm, ; pertÍu exemple ,o*a".çii, vezi p e u I e
P ".g " In a s.c n, . Euoruria aofulmii de rnoilem gi suâiú "aiii'ii anarini mor
Ír' e
p' 86.
volumul de fa!á, p.
Je?na,ttce, 106.
36
PR..EDEE ,u onlo.t,o
Ín realitate, chiaÍ dacá ajunge la acelagi reziltat ca intuifia,
face d.emonstr alia çtiinlificá a valorii rcatl|ateLor
"orootrr"r
ãúti""t" intuitiv, d.emonstrafie imposibilá - metodologic vorbind -
*' n#atu"il1'*tin
consid.erare teoria dupá care limba este un feno-
men cu d.ouá laturi (confinut çi expreiie), teorie acceptatá astázi
ãe foarte mu$i lingvi§ti,. indiferent de numele d,at fiecáreia din cele
ãouá laturi, óbservã- foarte reped.e cá. raportuiile dintre conlinut
si expresie si insáçi existenla acéstora riu se pot scoate in evidenfá
Íáre ôomutarc. Maí mult, prin aplicarea comutárii se valorificá -impor-
tanta continutului çi se vede foarte clar cá unitálile de conlinut se
U ,ét^çii determinate. Astfel, prin comutarea sinpularului cu
^nt
pluralul lntí-un cuvln! ca Poy -= Po?ni, reiese in_mgd incontestabil
ôá singularul este o unitate- de conflnut,_çi pluralt1.,,alta; pÍirl comu-
tarea lersoanei L cu persoanã 2, la verbe, se stabileçte cá persoala
este o'unitate de conÉnut a limbii ç.a.m.d. Dêspre importanla indis-
cutabilá a comutárii-in fonologie am vorbit mai inainte.
tn concluzie, obieclia inuiiftelii cornutárii nu. rezistá criticii.
Âcelasi lucru se intimplá, bineinleles, çi cü substitufia, de;i, bazindu-se
p" ,"áo""rea la mini^mum a importanfei-.sensu1y, ?.p.olne;te de la
irn anumit.fel de formaLízate a analizeí lingvistice. Nici in comutare
nu se tine seama de sens, dar, prin cercetarea cu precádere a unitátilor
de coritinut. se insistá asupra ãependentelor dintre planuri. Substanla
este aÉsentá atit d.in gloJematicá, deci din comutare, cit çi din _de-
scriptivism, deci din sli.bstitufie. Dar din glosematicá substanla _lip-
seçtã mai mult teoretic, fiindcã, in qracticá, e_el pulin dupá_Eli Fischer-
Járgensen, substanJa trmeazá. a fi legatá de formá dupá ce aceasta
ãin-urmá a fost complet analizatâl. Ãceastá remarcá justificá ideea
toi- f,oi. J. prieto câre, d.upá ce constatá cá inlocuirea membrilor
íàrir"túgme poate prod.dce o schiTbare in-celá1a1t
p]an (deci ea
"""f
oo est^" absofut o6ügatorie), sUsfine cá, tnainte de a trece 1a comutâÍe,
ar tiebui sá d.ispune"m de ô detêrminare obiectivá a i,semnificafiilor
intelectuale ale cuvintelor"z. :
Ifneori, comutarea, ca çi substitulia, de altminteri, nu e numai
ineficace, ci gi riscantá, datoritá consecinielor pe 9ar9.1e poate avea
asupra íd.oditi"arii unitáÍilor. dintr-un. enun!. Astf.el, prepoziliile
fraiceze à çi d,e se lnlocuiásc. cu.reut ura cu cealaltá tntr-un context
lEli Fischet-Jfirgersen, of. ait.' p.222'
,Lgis J. Priefo, Á proposda-lacomntutolion,
,,Cahiers Ferdinandde
Saussure", 17, 1960, P. 62.
COMUTAREA SI SUBSTITUTIA
ca tâ.cher d.e faire quetqui chose, fárá ca acest fapt sá. aibá vreun
efect in planul confinutului. Aceasta inseamná cá, spre a d.esaia o
unitate a limbii, nu este suficient un singur contexí. ln priãcipiu.
ar trebui. sá dispunem de toate situaliile-tip, de distribulia compietá
a anitálii in caazá..
A doua serie,de obieclii se referá la faptul cá, in fonologie, atit
comutarea .cit çi substitufia se adreseazá. prea mult aspectúlui se-
mantic a1 limbii. Or, dupá S.K. §aumian, ,,fonologia trebuii construitá
' fárá sá ne adresám-in nici un fel'aspectului seman:tic a1 limbii.,l. Dupá
párerea.1ui, identificarea fonemului nu se face corect prin comutaid,
in special ln planul sintagàatic. rdentificarea fonemuiui are nevoiei
spune el, de o cercetare care sá ducá la definirea riguroasá a substantei
cuprinse in fonem. Prin urmare, simpla inlocuire a unui sunet ôu
a1tul nu rezolvâ problema. Demonstrafia pe care autorul o face cu.
ajutorul -consoanelor moi çi tari din protoslavá e convingátoare ln
sensul celor suslinute de el. De aceea, criteriui inlocuirii sim--ple folosit
ín comutare çi substitulie nu este totdeauna satisfácátor. -
Afará d.e aceasta, nici comutarea, nici substitutia nu fac deose-
bire intre observalia directá çi abstractizarea ei'prin constructe,
neglijind raportul dintre e1e, raport care, dupá $aumian, este funda-
mental, pentru cá ,,sünetele sint elementele fizice ale relafiilor, iar
fonemele sint elemente pur relafionale, deci constructe,.z. '
_
Considerarea fonemelor drept constructe ni se pare justificatá,
pentru cá ,se asigurá astfel deoiebirea clará a foneàelor- de sunete
çi, punind labaza celor dintli substratul tizic ar relafiilor, este coerentá,
ierarhizeazá corect legáturile sunetului cu fonemuL çi, cuh se vede,
eliminá ca nefiind necesará referirea la aspectul semantic al fonemului.
Fárá tndoialá cá formula de analizá fonologicá propusá de S.K.
-e
§aumia+ face din comutare gi substitulie próbe 1ã m e n t a r e
de analizâ, valabile numai la un anumit nivel, foaúe apropiat de
observalie.
Acêastá concluzie ni se pare valabilá çi pentru anahiza inorfo-
logicá, tlacá admitem, prin analogie, cá morfemul este çi e1 un con-
struct in care se deosebesc elemente de substrat fizic çi abstraclia
1or corespunzátoates.
,, S, K. §aumiar., op. cit., p. 108 gi urm. pentru párerea opusá, vezl
I,uis J. Ptieto, op. cit.
2 lbid,em, p. 37 ; vezi
çi Em, Vas ilitt, Probl,ema Jonemului ln l,ingai,súiaa
adua\'i:zijt;iitãl"ti
i*i;r';iX.u*", p aur a Di aconesc,,, Eaotulio nosi.*nii
d,e morfem si stailiul actual. al, analizei morfematice,,., in volumul ile fa!á, p. fOZ.-
 DISTRIEUTIA
: Volerio Gu!u'Romolo
apoi çi la alte domenii a1e lingvisticii. TermenaL d,istribulie, ca termen
' DlsTRlBuTlA tehnic, a fost ttilizat pentru prima datá, pe cit s.ar páreal, de M.
Swadesh in 1939, in, articolul The Pkonemic Principl,ez.

T Avind in vedere orgarizarea sintagmaticá a elementelor in co-

municare, termenul distribulie comportá, in difedte cercetári lin-
gvistice, acceplii mai mult sau mai putin diferite, fiind utilizat fie

T pentru a indica raportul dinfue un anumit element gi diferite contexte,

fie pentru a denumi totalitatea posibilitálilor de ocurenfá ale unui
element sau totalitatea vecirrátáfi]or in care poate apárea un elemerit.

T Aceastá ultimá accepfie este, de obicei, avutá tn ved.ere cind se

!T
defineçte distribufia.
{
Astfel,.ln lucrarea !ú Z. IIarris, Strwctural, Linguisticss, apàre
urmátoatea definifie:,,Distribufia unui element reprezintá totali-
tatea vecinátálilor in care apare, adicá suma tuturor poziliilor (sau
l.Conceptúded,istribwlieçiprocedeuldestudierealimbiilegat a ocurenlelor) diferite a1e unui element ln rapoú cu ocurenla altor
'àiql,izd. d,istribwt1'aã., caracteiazeyá'.it elemente"Íl
d.e acest
"oo""pt,*ã§"-;üiã .çi. rolul ce li
prin importan}a se acordá, tringvistica Distribulia prêsupune deci inventarierea pozitiilor de ocureniá
mare másurá,
;rllil;;it-fi Ã;i J"s'ãããp1i"5*"t, ln metodologia cáruia dis- ale êlementelor gi, ca ataÍe, a vecinátáfilor sau a contextelor 1or.
I"ingviçtii americani preferá termenul restrins çi mai concret de aeci-
ildú;-;"úeantá,
""-*óã.iããrl"a iàUã Pivotul PrinciPal'
coerent de elemente caÍe existá nd.tate6 (environment), definitá de Harris in felu1 urmátor i ;,veciná-
çi ruiãii"i"ãlãl;"fi1rt;
""ã"ír-urü
i"i.fiiiái aintre ele, linsvistica structuralá tatea uriui element constá din elementele cu care se inveci-

t, lSi tndrea pta ateniii ,."pt" ,ál.çiilot : elementelé

tâte sub aspectul'dir"r."io, ,"púoã
áifirlúr-ã* r" ;;d;ã;; ãã"-lt
caÍe
tip de
se
relatii,
timUii sint cerce-
stabilesc
çi
intre ele, iar
anume relafiile
neazâ in cad.rul unei ,,uteranfe"G, elemente care au fost stabilite pe
baza aceluiaçi procedeu priá care s-a delimitat çi elementul tn dis-
culie'17.
de vecinátate, *"""ti""çã- elementelo^rdeina apárea Distribufia . Vecinátatea e simbolizatá prin formule d.e tipul X-Y, ln carê
F reórezintá
^;íã;;; r;"-âiã"ãíá'ãi;itárt"
;ãJ;;ii^i
-il- ;"l*"nça^
tleci prãpããtàtá" elementelor
"oáuní"ar".
s411.1111 in diferite
f aptului linsvistic, i:r

ai.irif"fi""afe,'con9t,a ln oóurenf4 sau nonocurenla'

cratima noteazà pozilia elementului avut in vedere, iar X gi Y re-
prezintá vecináiatea.
1 Cf. P. Diderichsen, The Impoúance of Distribution aersus Other Criteria
lui lntr-un ,roàit purict al lanlului vorbit'
tr Distributia ;;"{"*;;â ã;;i';t
""r"uíriu."ülírf.if"í-di" ""1"
â';;;'"r;" ;?1tÃ;"t"iiLod'"toe'
context, iar acesta, tfiilizat-in
*ãg vechi timpuri.,._n-u Íeprezintá o
Pe cind, insã' altádatá' -co"l::l*:
in Linguistic Anatysis, in
Oslo, 1957, p. 24.
Repoús for the Eightk Intemational Congress of Linguists, Í,
a Apàrut ln,,I,anguage", 10, p. ll7-129.
3 Chicago, 1960, ed. a II-a a lucrárii. Methoils in Structutal, Litguistics, apárutã

T considerat un taEtor auxiliar, era .otllizat in studierea unui ntlÍràf

;;;ú;;ê prúi;;, r" iãe"irtica actualá referirea 1a context e
inerentá oriõárei cercetári.
ln 1951.
a Pag. 15-16. La pag.
6l apare o definitie aqemánátoare "We now auange the
in which each occurs. This totality
segm,entsaccordingtoíhesumofenviranments
of environments is called the tlisttibution
or its.f reedom oI.occulerrce (subl. rrs.).
of the segment,

tt Introducetea in lingvisticá a conceptului d'e distribulie

nunde tocmai ."u.ãi-i"?ai"rc de a folosi sistematic, ca
'diiá"a, contextul in studierea limbii'
principiu
-"1,'§.
6
G
Cf. rus. oxpecraocrr,.
Prin utterance se indicá o comunicate, tleci o secvenfá fonicá dotatá cu sens
çi cuprinsá latre pauze (cf. Z. S. II arr is, op. cit., p. 14).
? "The enaironment . . . of an element consists of the neighbouvhood,, within
an utterance, of elements uhich hau been set up on the basis of the same fund,amental,
: 2.1. Conceptul lingvistic de .d'istribuli9
- 7 aplruj' caa si alte con-
ost extins
procedwés uhich weye used in setting up the element in question" (2. S. Harris,
i";";ãí;giÉ op. cit., p. 15).

f
i
ce pte importante (comútar e, op o zilie' etL:Í- çi f

r
40 PRoCEDEE
Analiza d,istribwtiadse realizeazá avind in ved.ere fie totalitatea
vecinátáfilor, fie raportarea 7a anumite vecinátáli (contexte), iar
ca ürrnâÍe termenul distribwtia (sat distribulional,) are in ved.ere in
egalá másurá particularitá1i derivind din posibilitálile totale de
ocuren!á ale unui element, ca çi din posibilitatea de ocuren!á intr-un
anumit context sau intr-un numár limitat de contexte.
De aceea, pentru a evita echivocurile posibile, referirea 1a tota-
litatea posibilitálilor de ocurenfá ale unui element se indicá, adeseo'ri,
prin terneenul d.e d,istribulie completd. sat totald.t.
2.2. Cercetarea elementelor lingvi-stice sub aspectul ocurenlei
1or, compararea distr.ibuliei diferitelor elemente all scos in eviden!á
anumite- raporturi caÍe se pgt stabili intre diverse elpmente pe
baza distribuliei lor. S-a ajuns astfel la stabilirea mai mirltor tiPuri
d.e d,istribulie.
Tipul de distribulie cel mai dês invocat in diversele studii 1in-
gyistice este cel al distribuliei comflementare. Termenul çi principiul au
fost introduse de M. Swadesh in articolul menfionat inainte, in care
s-a folosit pentru prima datá §i termenul distribulie.
Distribu\ia complementard. rcprezíntá. raportul de incompati-
bilitate de aiarilie a'douá elementJr4 çi B in aôeleaçi contexte. óouá
elenrente A çí B sint in distribulie complementará, dacá nu au nici"
un coptext comun : in vecinátáfile in care apare A, nV poate apárea
B çi invers. Neapárind niciodatá in acelagi context, cele douá e1e-
mente il1 se gpun unul celuiialt çi, ca atâJe, nu slnt comutabile.
Diptribulia complementará se foloseçte, de obicei; in etapa de
reducere a vanantelor 1a invariante. Se consid.erá astfel cá douá seg-
mente'fonice care stnt in distribufie complementará reprezintá acelagi
element invariant, acelagi fonem sau, 1a alt nivel, acelaçi morfem.
Âça, de exemplu, [a], deci n articrlat deutal, cain'Ana, de exem-
p1u çi [n] articulat velat, caÍe n11 apare 'decit urmat de o velará : [À]
sau [g], ca in bancã., l,ôngd. etc., pozilie in care Lnl nu apare, sint
ln distribulie complementará çi trebuie deci considerate in sistemul
fonologic allim-bii române variante .pozílionale ale aceluiagi fonem, lml.
Tot astfel secvenlele mas- çí mes- sint in raport de distributie
complementará, pentru cá mas- apaÍe in contextul -d., ün care este
exclús rnes-, iar acesta din urmá pÍesüpune vecinátálile -a sa1l -cioaril
(cf.. mescioarà.), care nu ad.mit pe m,a.s-.
I lbid,em p. 201 : a full
range of enaironmenls i.e. t h e complete distri-
bution (subl. ns.).
ou o*,frrr^ DISTRIBUTIA
. Cind distribulia a douá elemente A Si B prezintá unele contcatt,l
coinune; in cate_po! fi substituite unul alluia, dar çi conte_xte spectfleri"
care ú.u admit decit unul din cele d.ouá elemente, se vorbegte-de dti:
tribulie defectiad.
caracterul defectiv al distributiei se poate manifesta uni- sau btlrtr.
ral. Ín primul caz, :unr:I- din cele douá êlemente prezinta o aistribüiir
maí Targâ: distribulia unui element .4 cuprinde, pe ltngá toate cóar
textele. ig care pg.ate apárea çi un elemer:rt B, gi ce1 pulitr uu ÉhtttÍ
Aça, de exemplu; distribufia vocalelor ô. çi i prezintá. o seÍia da
contexte comune çi aceste vocale sint d.eci substituibile, atrtÍaflt[ê
schimbarea sensului secvenlei (l,i,ndfiind.), dar in distributia lui d rprf
çi vecinátátile consoaná muiatá (k', gt etc.) d.iu care í, este ercÍUl,
ln asemenea situalii intre distribulia celor d.ouá elemente se rcdl.
zeazá. un .raport _4" i.t cltt z i I g . Distribulia l:uí B, mai resttlulft
este inclusá in distribulia mai largí " a LlJt A.
caracterul defectiv a-l distribuliei poate fi comun insá gi amblleú
termeni avuli in vedere. In acest caz, distribufiile celor tlói terard
cuprind,. fiecare, pe lingá cel pulin un context comun gi cel pulin UA
context (sau o vecinátate exclusivá) . F repozilile ôn çi la , áe ereãpiu, pOt
apârea amindouá in contexttl ain Bucureçti, dar ôn admlti ú'
contextul cartea este - nu
d.ulap, in .care apare la, çí, dimpotrtVl,
la admite contextul-recwrge - u% argumenT, conteit inacéeptrbü
pentra ôn. §aportul care sê stabileçte áe astá datá intre distdliufüli
celor douá elemente este un raport de intersecf ie.
Douá elemente pot sá nu se opuná unul celuilalt, deci sá uu llf
comutabile,-.nrr numli in_cazul_ d.eia discutat al distribuliei conpi-
mentare, adicá atunci cind in distribulia 1or nu apaÍe nicí un coafa:t
comun. Douá elemente pot s.á nu fie comutabile chiar dacá au u§
coqtext comuÍ. Pentru a cuprinde çi acest rapoú distributiv, Ch,
rrockett propune, in 1947, termenul de distriÉuf ie noncontrastlvà |
,,Douá elemente de acelagi tip (adicá amindouá alofone sau mot l
etc.) sint in distribulie nonconúastivá dacá (l) sint in distributie comr
plenrentará sau (2) sint in raport de complementaritate parfiaÍá (enEl,
lartial complemàdtation), iaf in vecinátáçile in care apar amtnàodl,
sint in raport d.e varialie liberál.
1Cf. Ch. F. Hockett, Problems of Morfhemic Ánalysis, in ,.Lauguo3t,,,
23, 1947, p. 321-343 (M. Joos, Reailings inLingui,s!.ics, p. 23S).
 PROCEDEE DE ANAIIZÃ DISTRIBUTIA {8
42
prin v arialie liberá. (engl. free alternatior.t). se ln!e_1eg3 situatii in care e vorba de d.istribufie contrastivál (cf. exemplul an-
.a unui elãrnent in vecinítatea datá nu poate fi prezisàdecit í"rioi referitor la distribulia fonemelor lii çi líl in limba tomâná),
^oiíti^
ã" Éãtátilitate statisticá çi,. de asemenea, cá inlocuirea unuia prin áã, çi situalii care se subordoneazá distribufiei.noncontrastive. Ast'
nu antreneazâ o'modificare semanticá' çi- Si nici. cüprinde contexte
i"i, á" exeáplu, distribulia elementelor plouat,
celáalt
-----ü,,
exemplu de distribulie noncontrastivá de forma (2) .oferá ;;;;" t Nla ?touat çi' n-a nins nt
lN-a nici n-a n'ins., dar .9i
A plouat çi a.nins
àd*it" si conteite in care nici poate apárea:
r"p"rtiçir in limba româná a-desinentelor de -plural a substantivelor ti-Ã Oti""t, nici a nins nu reprezintí o kazá. r9n9ratq. pgntru limba
decit -e ca desinen!á
i;il;il;. Astfel, aláturi d.e teme care nu admitpluralttl numai cu -i: io"rãáet. §i are deci o distriLulie mai largá decit nici §i, 9a ataÍe,
ã;-;1;;;1 , *rt-t, fet-e çi altele care formeazá
sint in rapoit de distribufie defectivá. Cum lnsá
iroí-í iitt-.i .t".,, existá teme care admit ambêle desinente : Jabr.ic-.e
fiind in raport de aarm,he f,[ p;á afirma in cadruí contextului comun ce19 douá:elemente
"í"-a-"áa'elemente cá
çiiáti;c-l,inacest context cele douá.desinenfe
ã"f i" i^port de opozifie, ac-qast! sriulfle .go3te
fi considetatá ca
reorezentiid un exe?nplí de d,istribulie ilefectiud, noncontrastiull,
distribulie noncontrastivá este d.eci maiglarg decit -'"-
"ot'uéon""otu1 d.e
pe caÍe q inglobeaiá ca' ttp í;;;;"iã.- igtitO"pie par,tiat símilala sat par,tial, id,entdcllr co-
cel de diitritulie compiementará, ,".p*ã",io'àrt", d,istriliuyiei dbfegt!,ae, de care se.d'eosebeçtf Tli 4T
. special. aoá""iul si prin modúl de útilizare. Se recurge la disttiburie Par'
ch. Hockett pÍopune introd.ucere a -d,istr.ibwlieí noncontrastiae in "riã
ãú-iãã"ti"á mâi^ales cind se stabilesc clase de unitáfi 1a nivel mot'
locul distrib"li"i ca principiu ln ieducerea variantelor ârui"-il*r"""Irtã situalie intereseazá zona comuná ae g3tliputll
la invariante. "ô-ftementare fáciídu-se abstraclie de óontextele specifice deosebitoare. Distribulte
conceptul de distribulie noncontrastivá impune drept corolar partial identicá sé opune d,istribuliei id.entice, caÍe presuptlre colncl'
.on..-pú-?ã d,istributie contrastiud.. Ea presupuné eristenla, in dis- 'setotalá
à"ttç" de distribulie a d'ouá elemente'
õrmfii" douá eíemente-, cel putin a-unuf context.comun in care mai intilneite adãseori termenul de distribulie similaril, lntrc-
cele âouá elemente sá nu fie in^raport 4e varialie liberá; e_vorba
".1ár buintat frecvent áai ales de Z. Harris. Distribulia similará inter-
«leci de un context in care cele douá-elemente pot apárea opunônd,u'se ;i";'i; procedeul de analizá plqpus de el ca un corectiv alsegmeutc
segmen-
ü"ú .ãtúitali, sint, cu alte cuvinte, in raport_de "oTqlrt§: Caracterul á;i ã"ã"ili pe baza criteriulli iãdependenfei. ,,Considetàq
de unitáti independente a douá elemente ale unei limbi presupune ;rfôrnl;; nuãri acele,segmente mo-rfe'"icé presupuseraorfemice
independentc
pre'
uãest irío* àe'distributie contrastivá. Existenfa contextului comu-n ãi" íãri"te asemanari d"ístributive cu alte sêgmente
pãiãti"'úr"i". io eviáen!á. a opoziliei dintre cei doi termeni : /Ó/ supuô" independente"s.
-"'-í|5.-al"'çià"fi"iie
;{ lit i;r;iiita witali foíologicê distincte in limba româná; in vir- de cele mai multê ofl.câ ,,totalitate a vecin[-
tutea unor contexie óo-oo" õa, de exemplu, -arã' (cf ' parã', barã'), tátilor.. sau a i"f. Z.f .l, d.istributia nu este, de obicei, uti-
ihr-ll (cf.. d'wpd, d,wbã) etc. "o"t""ã"tor
iüãií a"rt úriirt t" íúiÀitur"",'áefinirea $i clasificarea elementelot.
.conceptul de distribu{ie contrastitsd.,^ca çi _"91 -+9 d,istribulie
non- Chiar rà"ái cind este foarte larg luatá in consideratie, distriU*Il"
conúàiti,aA'de altfel, pr"sui:ur" in. afara factoiului distributiv propriu- este cuprinsá ln toatá aarietatea ei - se au tn ved.ere toate.situa!üIe
zis si un element exferior,- intr-un fel, distribuliei - rapoúul de opo- distinct'e -, dar nw in totalitatea ei. Ín totalitatea ei, distribulil.f,
zliié sau de variatie liberá dintre elementele care admit un context este utilizaiá decit in cercetárile in care intervine elementul statistlc.
õí*"r. eçâ, a" "i"*plu, aceleaçi sunete-pot admite douá feluri de
contexte comune: coritexte in care sint in raport de varialie liberá 1 Distribufia d.efectivá e consideratá, de obicei, subordonatá üstrtbuflcl can'
ài ôóíià"t" in care sint in raport de opozifie. Aitfel, in limba româná trastive.
i-si iri"i t" ãpà* de varialiã überá iricoítextul p-nã (cf.; Pônà., ?ãnã), 2 CÍ. Z. S. lIarris, op. cit', p. 192, 203, 243 etc'
ddr se opun ii
contexte ca r-u (rã.u, rôw), !-ri (!d'ri, !ôri) etc' r*We set up as morphemia segrnents only those tentatiaely initepenidmt morf.hOnlO
Dací avem ln Vedere raportul dintre elementele care -4par in segmentswkich iaue altiíl.iiiio"ot. "similarities with^_other tentaíirtely inilapeúonl mot'
putem distiige gi in cadrul distribuliei defective piemia segrnents" (2. S. H a r r i s, op. cit', p' 179)'
acela,gi
"orrtext,
w'
44 PRoCEDEE DE ANALTIÃ
De altfel, dacá distribulia poate fi cuprinsá in'toatá varietatea.
'ei relativ uçor in fonologie, in cercetárile de grarnaticá çi de lexic
acest lucru aÍ pÍesupune inventaÍe apÍoape infinite. Chiar pornind"
de la un text sau ut1 ,,coipus" finit, s-ar ajunge la liste foarte 1ungi.
de vecinátáii.
Dificultatea de a alcátui astfel de inventare gi, in parte, inefici-
enta lor fost remarcate, lntre altii, chiar de llarris, care afirmál :
,,Úescrierea limbii in termenii morfemelor individuale e imposibilá:
apÍoape toate morfemele au un inventar unic de contexte caÍe depinde
aà voititor gi d.e timp". De.a1tfel, nici ,,nu e posibilá stabilirea^unui
inventar complet pentiu orice morfeÍn"2.
Pe de altá parte, ttílizarea distribuliei a scos in eviden!á neomo-
genitatea ei, faptul.cá nu toate contextele caÍe o a1cátuiesc {u aeeeaçi
ímportanlá, acêeaçi for!á de caractetrzare. Unele contexte d.u un ca-
racler partiatlar, strict specific, a1t91e, dimpotrivá, stnt comune dis-
tribuliei unui numár riare de elemente. Din aceste contexte comune
unui numár de eleqente se seLecteazá contextele diagnostice.
Conceptul de context diagnostics a fost pus in circulafie deZ.Ifarris.
Í.n Structural Linguislics se vorbeçte cu totul tangenlial de context
diagnostic cu ocazia ilustrárii cu exemple concrete a procedeului de
clasificare ptextnizat de autora, desprinzindu-se o singurá caracteris-
ticá a contêxtului diagnostic: faptul cá reptezintá un context in care
apailia unui element este unic detetminatá.
O importan!á rnult mai mare acordá llarris problemei corrtex-
tului diagnostic in articolul Co;occurrence anrl. Transformatio* in Lin-
gwistic Structure, und.e apare indicalia cá aceste contexte se vor se-
Íecta din contextele comune in aça fel, incit, cu ajutorul 1or, sá poatá
fi caracterizatá coocurenfa claselolde morfeme'rezultate5.
Exemplificarea aduce in disculie contextele a) The - is,:b1 Tke-
verb çi c) It uill, -, primele fiind caracteristice pêntru clasa "ll (sub-
stanfiv), ultimul pentru clasa V (verb). In'contextele a) çi.b) poate
apárea orice substantiv, dar este exclusá ocurenta oricártii morfem
verbal, iar contextul c) admite orice rrorfem verb-al; dar nici un mor-
t Co-occurence and. Transfovmation in Linguistia Struoture, iu."Iraaggage", 33,
1957, p.532.
2 lbi.dem.
s Diagnostic enairontnent. Preferám traducerea conte*t d,iagnostic celei de ueci-
nãtale ddagnosti.cd,, peítfl cá e vorba, ln generatr, de secvenle fonice mai largi, cuprin-
ztnd uneori uÍi numár destul de mare de termeni.
I Cf. p. 309, 339.
s z. §. If a r r i s, oP. cit., p. 531.
DTSTRIBUTIA lt
.fem substantíval. Contextul diagnostic are deci caracteristica dG I
fi exclusiv, d"e a nu admite decit o anumitá clasá de elemente, cêGl
.
.
ce révine, in fond, 1a trásâtura sugeratá de exemplele din Strucúwel
Linguistics
-Indica!üle
' referitoare 1a alegerea çilattilizarea cootextelor diag.
nostice, dacá facem abstractie de acest dezid.erat fundamental, támfa
neprecizate
^ Exemplele
amintesc intr-un fel de modalitatea de delimiterg
a claselor ãe morfeme preconizatâ in From Morpheme'to Utterancctt
modalitate care se bazà pe criteriui cá pentru orice clasá e'riltÉ o
pozilie specificá (a partiiular sentence position), ,,care poate fi ocu.
patá de orice membru al acestei clase, dar numai al acesteia". Ill
ãceastá clasificare, clasa N era definitá ca fiind clasa morfemêlol
caÍe apar inainte de -s (plural) sau de alomorfele acestuia, dupf
the sat adjective, iar clasa trz cuprinde morfemele care apar inaiuta
de -ed (trecut), de -ing, dupá ÀL pTus skowld, uil,l,, might etc,
ln articolul ulterior, Co-occurence. . ., autorul selecteazá uuul
dintre aceste contexte, considerind.u-l suficient pentru delimitatca
celor douá clase de morfeme.
Prelucrat mai amánunjit, conceptul de context diagnostic pro.
mite a fi foarte fertil pentru cercetarea lingvisticáz
De altfel, procedeul ca atare, chiar dacá nu e numit in'nici ua
fel, se irrtilneçtã in unele cercetári anterioare. Mod.ul de a procede eÍ'
1ui L. Hjelirslev sau a1 lui Ch. Fries in, definirea párfilor de vorbirc
poate fi- redus, in fond, 1a descoperitea unor contexte diagngsticc
pentru diferite clase de cuvinte.
Fárá indoialá cá acest procedeu este utilizabil gi ln abord,area
altor probleme dêcit aceea á delimitárii claselor de morfeme sou
. párfilo-r de vorbire (ceea ce revine oarecum 1a- acelagi lucrus) 9i per.
r Ín
,,Lan'guage", 22, 1946, p. 145.
2 Lingvistica româneascá lnregistreazá un numár mare de aplicatii, cum plnt, dl
ex: P, Diaconescu, Le nombre et le genre d,u substan;tif roumain, (Analyse contarlucllol,
Ín RRL, IX, 1964, ur. 2, S. Golopenfia-Eretescu, La d.élimitatdon ile la alassa du
il.uméraux, tn RRL IX, 1964, nr. 5, V. Gufu Romalo, [Jn proceileu ilistribulional, d; tltll-
tnitare a, pa*ailigmel,or in SCII )(V, 1964, ar. 1, M. Manoliu, Asupra claselor pronomdtal0
din limbà romônd 1D, SCL XV,1964, nr. 2, S. Marcus, (Jn critetiu conteitua,l d,e alasifloatl
a cuaintelor (cw aplicagie la adjectiaele d,in timba romdnã,) in SCL XIII, 1962, nr. 2.
L. Vasiliu, Cuainie Si grapuri ile awainte cu funclie prepozilional,d, tn LR, XV, lg64i nr. 2,
9 Ch. Fries numeçte parts of speeah cTa.sele cle unitáli tte tipul celor nunrite do
IJarris substitution classes.
 PROCEDEE DE ANÃLIZÃ
46
mite definirea formal iz.atâ a unor márimi definite piná acum mai'
**
ales semanticl.
ã.i. Dúinoçi" çi contextul au permis elaborarea unui procedeu
specific de studiere a limbii - asa.numita analizã distribulional'd,
sau ilistributhsã.
Lnaliza distribufionalâ, ca metodá de cercetare, nu. este speci-
ficá studiului limbii. Principiul analizei, posibilitatea de a d.istinge
Si clasifica elementele, in cadrul unui sistem, pe baza anumitor pro-
íti.tati derivind din raporturile care se manifestá lntre ele, este utili-
Lat si'de alte discipline çtiinfificez.
tri tnevisticá, ãcest tip de analizá" are in vedere raporturile de
sgccesiune-ale elementelor lnprocesul comunicárii çi reprezintá. runa
*-
ai"-ããã"iitatit" a",,obiectivaie", de formalizare .a'stuâi"{rtui limbii.
A;;í;;;-í;;tuíi"i;;naiA poate fi descrisá, in linii foarõe generale,
cam tn felul urmátor:
Pornind de 1a un ,,textÍ' care poate reprezenta un text ln sensul
obignuit a1 termenului sau un ;,corpus", un numár mai mare sau
maí mic de uteranfe, adicá de comunicári, de secvenle fonice mai
larsi sau mai restrinse, cuprinse intre parze çi datorate unuia sau
áaf multor vorbitori ai unei limbi, se 'face descrierea textului,
iub aspectul relafiilor d.istributive, ce-eq c-e presuptlne. pa.Jcurger:ea
mai mirltor etapé: segmentarea textului, degajarea unitálilor inde-
oend.ente. reduCerea fariantelor la i+variante, stabilirea claselor de
ãlemente'çi a posibilitálilor tor de combinareB.
ln toáte aôeste etape (cel pulin in conceplia unor descriptivi;ti,
altiZ. S. Hatris, de exêmplu, a cárui lucrare mereu amintitá este.o.
largá çi amánunlitá expuãere a ,,tehlici!" "rt9 .trebuie :utilízatá'-in
diúrsóle faze ale studiÀrii materialului lingvistic), cercetarea se ba-
zeezá. oe distributie.
5.2. ln, etapéle de inceput, ro1ul principal revine contextutui
oaÍecum izolat (rezultatele unei prime anatrize intuitive sint supuse
verificárii prin raportarea 1a un anumit context, prin incercatea de a
omite sau'de a iubstitui un segmert prezumtiv ind,ependeut'/ in
r Cf. S. S t a t.i, Contextele graru*ti,cale ín anal,izo structural,ã,, ln IrR XII,
ur. 3, uncle se propurl o serie de contexte diagnostice capabile sá defineascá fordal
zutlle.
. I O aplicare a acestui tip de aaalizá, in domaniul çtiinfelor naturii constituie;
dc exemplu-, stabilirea celor patru grupe sanguiue, descoperire de m4re- i'nFortantá
penttu biologie çi metliciná. Põcetleul rttilizat este descris pe larg tle V. I. G r i g o -
il ev ln Vão harce õuctflpu^gm,tsrtuüailanus din,,Bonpocu fsbIKo3HaHr'Ií" 1, 1959;
s Uneori, la Ilarris de exemplu, ultimele faze nu se d'elimiteazá prea clar.
47
DISTRIBUTI.À
contextul X -- Y ià care à fost d'egajat, sau prin incercarea de a-l
incadra intr-o altá vecinátate X' - y'').
Posibilitatea diferitelor segmente de a apárea intr-un numár
mai mare sau mai mic d.e contexte, asemánátoaÍe Sa11 diferite, in-
tervine abia in etapele urmátoare'
Formulei conteituale X - Y ii pot corespuqde, in functie de
uteranlele de care dispune lingvistul sa1l in_funclie $e scopul.urmá-
rit, de nivelul la care sê efectueãzá arralttza, lanluri fonice mai mult
sau mai outin diferite.
' Astfá1, X sru Y pot fi reprezentate prin zero atunci cind' elemen-
tul avut in vedere- repreziirtá inceputul sau partea finalá a unei
..uterante". Íutr-o vecinátate de acest fel (X -Y, in ' care X: o)
áf^r., d.e exemplu, elementul cine intr-.o comunicare de tipul : Cine
X çi Y pot reprezenta, áe asàmene-a, unul.sag mai multe ele-
mente. Astfel, relulnld exemplul anterior de vecinátate X -Y (X.:o).,
Y. este r.eprezántat pny aiy,{, dar poate fi reprezentat çi prin' aine azi,
Extensiunea celor d.oi termeni X çi Í, çi deci a secvenlei _Jonice,
vaiazâ çi ln raport cu nivelul lingvistic la c_are se face analiza.
-fonologic,
La nivelul analíza are in vedere vecinâtáfi caÍe fir
d.epáçesc dêcit rar extinderea unui cuvint çi se poate ,limifa u.negri
^silãbá, ned.epáçind vecinátálile imediate, p! cfn{ analiza la ríive1u1
la
gramatical préupur", in gerreral; vecinátáfi mai largi, cuprinzitd'
úneori intreaga tteranlâz.
Diversele" expuneri- teoretice. a1e tehnicii analizei distributive nu
cuprind decit prãa puline indicafii referitoare la limitarea vecinátá-
ti1ãr gi,'aca ataie, çiia'modalitáfiie de selectare in cadrul unei veci-
nâálí elemenieíor relevante pentru posi!1hÇfil. {g.ocuren}á ale
unui'element; nu se eliminá deci vecinátálile lntimplátoare, nerele-
vanteS.
' r Cl.
deexempluZ. S. Harris., oP.cit.p. 158-159;"If,iT total enu'i'ronment
the combinaüàn AB ocouvs and AD'occurs, and' CD occurs \where Á, B, -C, D
-X,
are
'each
phonemical,l,y identifiable porti,ons of speech) lhen uhelher c.B oceurs or not'
1963, it is possibte to rccígnize A', B, C-and, D as being eagh of- thetn ilisuete morphernic
ca- segmints in the enuirinment *X; the itiffercnoe betueon B ond D is esta,bl,ished' from the
d,ífference between ABX anit ÁDX ; the d,ifference between A and' C is giaen by matchtng
ADX anil CDX.
2 Cf., de exemplu Z: S. Hatris, op. cit., p, lS9,aota 7'
3 pentru unelô precizári cf. de exemplu Z. S. Harris, From,Morpheme
to (Jtterance, tn ,,Lan'guage", 22, 1946, § 3,1 ; Disíribwtional Strttcturà, ia ,,Wotd",
p. 2-3, 1954, p. 155, 159.
 tú-'
&

f.};l
T
PROCEDEE DE ANALIZÀ l;,i,r'
l'!:i
,;t
DISTRIBUTIA t
3.3. tJtílizarea vecinátálii se xealizeazâ in analíza distributivá +ti
.;1lI
-r-lr
' intr-un fel din conceptul de distribufie, mai pÍecis dintr.o Eoêtgfisf
in d,ouá feluri, çi anume: .a) se -inregistreazâ diÍeritele vecinátáli 'tldll
de utilizare a vecinátáfilor (vezi 3.3.). I

in care apare un eleTent .4, sat b) se urmáregte ce elemente pót .#i

Identificar", a 'analízei áistributive cu schcmgh il-BEg
apâÍea in cadrul unei vecinátáLti X - Y. Ín cazul a) elementul
^rá-
lele ilustrative, a1"or"rtá
cáror ro1 se reduce la reprezentaree lntr.o- loÍãl
lal
.tít
tffit
mlne constant, ?n timp ce vecinátatea variazâ, íar reiútatul la care ':êii
iki sinteticá çi sensibilá a unoÍ reztltate'altfel ãdeseod Etufoúc, êolf -â.
se ajunge este inventarul contextelor in care apare elementul L, -J-1

§i tuie, ca átare, o reprezentare simplistá gi nead.ecvatá a êcêttGl Dilfteaf,

deci distribufia 1ui. Procedeul b) pâstreazá vecinátatea constantá ,H',: de cercetare.
çi substituie elementuT A prin alte elemente B, C etc., iar reatltatal ,r!9, 4.1. Introdusá in studierea fonemelor ln calitate ds lreto- m.
oblinut il constituie fie proba caracterului independent a1 unui ele- cund,ar sau, ce1 mult, de importan!á egalá cu fEctorul tonrtlg
. §t:
,;ã

ment, fie clasa de substitufi"'- mullimi cuprin2ind elementele sus- ,i.W

# articulatoriu sau acustic - diitribuçia tinde sá eliminc trrptrt rh. -
ceptibile de a apárea ln limitele unui anumit-context. Ca atare; acest rÉi mentul fonetic din fonologie, devenínd criteriu 9i princlptu-u$g,
procedeu se _atilízeazá. atit in etãpa de segmentare, cit çi;in aceea de di_
:ffi' Transpusá in alte dom"enii ale cercetárii lingústicê, td ragrlolodf
gfupaÍe a elementelor. ç :i{}
çi in sintáxá, distribulia se opune, ca principiu obiectlv, milulBl
^3.4. Deçi are in vedere distribulia contextul, consid.erat subiectiv si arbitrar.
çi analiza distri- r-iffi
"-*i
bufion,alá presupune çi anumite procedee auxiliare, poate, din punct #i Importanf a distríbuçiei in cercetárile de lingvistlcÉ devlue t_ot .ef !
de vedere teoretic, dar practic cel pulin tot, atlt de importantã. â"
,B mare o-datá óu accentu.area distincliei dintre iubrtentl fl rdrflr il
Intervine tn primul rínd compara,tia. §smparalia diverselor sec- .$:
gt^ cu acordarea unei ponderi mai mari aspectului relationrl,
,'s'.
venle fonice, a diverselor uteranle duce 1a descoperirea in cadrul 1or a :,'i€í . De altfel, despre d.istribufiô çi d.espre rolfu cl lu rtgdhilf
unoÍ elemente care se repetá; ceea ce permite o primá segmentare, rffi
ümbii a evoluat"oo""i1i,
foaítô mult çi vaÍíazá..ilÍ7cá in perioad& tcturll dr lr Ua
mai mult sau mai pulin intuitivá. Rezultatele acestei segmentári all un H
§, - 4.2.laÍ-naltul,
lingvist chiar in cadrul lingvisticii descriptivittc.
caracter provizoriu, urmind sá fie verificate çi rectificate ulterior po- ,{ general, se constatá o extindere a domeniulul de utllhrrf
trivit cu posibilitálile de ocurenfá ale diferitelor segmente. Distribulia a distribufiei. Aceaslá extindere se realiz,eazá, l,n douÉ reururl i-
,&

t&r'
interrine deci in definitivarea segmentárii gi ane, Ca ataÍe, rokí prin- 'i§,
(1) Pedeoparte, se extind, cum am spus, conceptul.dc dlrtrlbU.
cipal in aceastá etapá, dar utílízárea ei nu este posibilá decit.dufá ce lie çi áetodologiã pe care o genereazá de la nlvelul fonóloglc lr ochlrltl
nivôluri ale trimbii-- tn stuãierea morfologiei 9i a sintaxeil, tnttr grlt '
,#,
S-a efectuat prima fazâ a segmentárii, in care distribulia nu arà nici 's'+,
un ro1. # r1r1 se mai poate face o delimitare netá, deoarece distrlbutlr, dccl rl.
' #
Comparalia eimplicatá insá çi in f.aza d.e definitivaÍe a segmentárii .iií
partilia unui element f.a!á de altul implicá in mod. necêtêt, ci D.u8st
in 4 de plecare, secvenlele, combinaliile de elemente,, adicá unltlfl.illatn
care intervine, ca çi
in stabilirea claselor d.e substitufie, distribufia. *
O mai mare importan!á decit compara!íei, consideratá oaÍecum ca ,.St
carõ unele apa4iáeau, in diviZiunea tradifionalá o gramatlcll, llR.
implicitá, se acordá, in analíza distribufioná1â, substitwlieil, care constá ,iêl taxei.
(2) Pe de altá parte se constatá o generalizare a diEtrlbutlcl ln'
'ÊI:
ln introcuirea unui element A(anrtate sau secventá de únitáfi) printr-un
alt element B in limitele unui côntext X diferitále etape ale sludierii limbii. Dacá ãdeseori se recurgc la 'd1rt4.
''tr.l

rl
La substitulie se recurge, de asemenea, -Y. ln diversele taze ale 'rg
bulie in clasificarea elementelorz, o foarte mare importantá êrê dhtrh
'$
ar,alizei, rolul ei devenind deosebit dg iÍnpoÍtant in stabilirea asa- bulia mai ales sub forma d.istribuliei complemenlare (if. 2,2) - la
numitelor clase de substitufie etapa - stabilirii inventarului de unitáfi, deci ln etapa reducerii vcrha.
"$
tli 13
,l
3.5. Analíza distribulionalá repiezintá deci un complex de ope- .§,
rafii, care, deçi bazindu-se pe distribulie, nu se reduce 1ã aceàsta, ci :ií
' 1M. Swad.esh, h op. cit., çi mu1!i allilingvigti utlllzeazá, iltatdbutlr ls touo.
implicá operalia comparafiei, comuná oricárei gtiinte çi, in general,
;

r$r logie; Z. S. Harris, Ch. F.. Hockett, E. Â. Nida, R. S. WelLs çt altll crtla{ rerft
oricárui proces de cunoagtere, çi procedeul substituliei, caÍe derivá '$: i *n*i",,8'iiTi$rá'ffi?:fiLivá
,'s. se tnfelege, tnainte de toate, metode clutflclrll. ícr.
i4
,
I
pe baza asemáuarlór §i a deosebirilor ln catocterul dlrtrlbulrllef
:nelor lingvistice
1 Cf. I. Co t ea tr, Comutarea ;i substitulia, in volumul de fafá, p. 33. ç. u. ,'* dupà raportul cliitre.ele in procesul vorbirii" (V. I. Gtígorlev, op. oit,l'
,.f.x
:r*,
4 - EleEente de liDgvisticá structuralã
'.,#
.*

*
,:i&
?tr

,fl
 ,o o*^l.rru DIS RIBUTI.\
50 PR..EDEE 51

telor la invariante, iar la unii cercetátori chiar in etape de segmen- 4.3.1. Deçi este consideratá de mu1!i adepli ai lingüsticii clistri-
tate a textului, in çtapa de decupare a unitálilor lingvistice la bufionale ca un principiu capabil gi in acelaçi timp destinat sá elimine
un anumit nivel. din cercetarea lingvisticá substanla adicá sensul çi proprietáfile fone-
-
tice.- çi prin aceasta elementul subiectiv, arbitrarul, distribuliâ nu este
IJn asemenea principiu universal reprezintá, de exemplu, distri-
butia ln conceplia l:ui Z. Ilarris, autorul cunoscutei lucrári Structural :ntilizatí totrçi,-in general, ca unic criteriu in delimitarea, definirea çi
Linguistics, cea mai largá expunere a concepfiei çi; mai ales;'a meto- gruparea unitátilor.
<lolõgiei lingvisticii descriptiviste: elementele lingvistice din orice Âdeseori, substanla fonicá, in fonologie, ;i sensul, in cazul celor-
plan, de la orice nivel al limbii se delimiteazá, se definesc çi se clasificâ lalte niveluri, sint invocate deschis.
numai pe baza flistribuliei. Analiza distribulionalá se aplicá deci atit Aça, de exemplu, B. Bloch defiueçte ionemul ca fiind ,,o clasá de
Ín operalia prin care se stabilesc unitáfile, cit çi in operafia de clasifi- fonuri noncontrastiveL çi fonetic asemd.ndtoare ( swbl. fis.)'". Ira Gleasonz
care a lor. inttlnim o definilie asemánátoare, tn care lnsá primul loc il ocupá
Z. iHarits generalizeazá distribulia la toate etapele de cercetare nu caracteristica distribufionalá, ci elementul fonetic (,,Fonemul e- o
-consiâerhd-o clasá de sunete care 1) sint fonetic asemánátoare çi 2) se caracterizeazá.
lingvisticá gi o-absolutizeazâ, intr-un anume sens, nu
numai criteriu unicl; dar çi scopul principal al lingvisticii descriptive: prin anumite modele de d.istribufig in limba sau dialectul stud.iat,.).
,,Obiectul principal de cercetare al lingvisticii descriptive . . . este Ira Ch. Hocketts se face precizarea: ,,Doi sau mai mulri morfi
distribulia sau ordonarea in cadrul fluxului vorbirii a unoÍ párfi sau se grrrpeazá lntr-un morfem d.acã a) au acelaçi sens, b) illapar niciod.atá
'trásáturi unele fa!á de altele"2 in aceleaçi vecinátáfi . ..". Principiile stabilite de E. Nidã4 in vederea
Studierea elementelor limbii din punctul de vederê al altor tipuri identificárii morfemului au de asemenea in vedere sensul6.
de relatii, de exemplu din punctul de vedere a1 asemánárilor fonetice 4,3.2. O modalitate de evitare a factorului ,,substanfá.. in cer-
§au de sens, sau al relaliilor genetice privind istoria limbii, deçi posi- cetarea,lingvisticá a párut a oferi d,istribulia cornplementard.. tnmulte
bilá, .este consideratá de Z. Harriss ca depáçind limitele interesului 9az;rlr:i, insá, s-a constatat cá inglobarea a douá sau mai multe sêgmente
lingvisticii descriptive fonice intr-un singur fonem numai in virtutea acestui principiu nu
- Ca urmare á identificárii domeniului'lingvisticii descriptive cu esle pogibll-á. Red.ucerea mai multor variante la o invariantá implicá
studierea relaliilor distributive, d.istributiu ajunge echivalenf cs lin- adeseori çi factorul asemí.nd.rii foníce sa:u sewnntice, factor stráin diitri-
gaistic, sinonimie frapant evid.entá in urmátoarea f.razá din Structural buliei çi, in general, analizei relafionale, formale. '
rterante sau douá trásáturi vor fi rutrníte l,ing-
Linguistics: ,,Douá uterante Substanla fonicá are un rol deosebit de important in cazurile ln
vdstic, d,istributiv sa:u d,istribu/ional, dacá sint identice sub
d,istribuiional, echívalente d.acá care ln distribufia complementará, pe aceleaçi tipuri de pozilii, deci in
aceleagi vecinátáti pot apãrea nu douá sunete,.,douá segmente fonice,
aspectul elementelor lingvistice care 1e'alcátuiesc
caÍe 1e' a1cátr çi sub aspectul rela-' ci douá serii de segmente fonice, Aga, de exemplu, in limba româná
fiilor distributive d,intre aceste elemente"4.
4.3. Absolutizarea distribuliei ca scop çi ca.mijloc a1 cercetárii
lingvistice are,, intr-un fel, drept corolar eliminarea substanlei fonice | Ín Stull,ies in Coltoquial lapanàse ÍY; Phonemics, din ,,Irânguage'., 26, lg50,
çi a celei semantice din domeniul de cercetare a1 1I lingvisticii
llngvlstlctl descÍlp-
descrip- p. 86-125, citat ilupá M. J o o s, Reailings;..p. 331.
I II. A. Gleasor, Jr., An Introd,uotion to Descript,iae Lingui,stics, New
tiviste, care içi concentreazá. atenlia asupÍa relaliilor distributive York, 1955.
dintre elementele limbii.
_ s fnReadings...,
Problems of Morphemic Analysis, in ,,I,auguage" 23, 1947, citat rlupá M.
p. 230.
Joos, a tn. The ldentification of Morphems, in ,,I,anguage" 24, 1948, p. 414-44.
I Structural, Linguistics, Chicago, 1960, p. 5. 6 Chiar Z. S. ÍL a r r i s, lntr-o etapá a aitivitáçii sale, utilizeazá criteriul sub-
2 "The main yesearch of descriptiue linguistics ... is the distyibution or arrangement
within lhe flow of speeck of some parts or featwres reloti,uely to.others", ibid,., p. 5. sbanfei .semantice. Àstfel, in articolul Morpheme A'l,iernonts i,n Linguistia Anal,ysis,
s lbiilern. din,,I,anguage" 18, 1942,p. 110, intilnim urmátoarea definilie: "A ruorphéme u*its.
| "Two uttelances or features will be said, ío be linguislically, ilescrip- a,groy? of one^or more alternants uhich haoe the same meaning and complementary
liucly or iliitvibutionall.y equiualentiftheyayeiilenticala,ssoto their lingui§- d,istribution". Ín Síructural Linguistics .lnSà semnificafia este evitatã, incercindu-ie
tia elements and, tke distributionalrelations among Íhese elements" ibid,., p. 16. suplinitea ei prin criterii strict relafionale.
,rift
:.r:
,Íti,
Çi:r
',nli,
..:ili.
52 PROCEDEE DE ANA'LIZÀ. DTSTRIBUTTA
!l
apaÍ seriile de segmente &, a, w çí d, ó, ú care sint in raport de distri- aparin vecinátáli exclusive, deexemplu safrinvecinátáfile c*
bàçie complementarál, deci fiecare element al unei serii se afláit* raport etc., ttt, . i, iu .- ai erc., iar sapr,;-in^ yéci1átálire - .a
trlz-aiiu)--'[
de distributie complementarâ cu oricare din membrii celeilalte serii (4, de (r) - o,.(a) - ete.etc., impu,e, a'blorutizind pringipiui [írtrtuürlõ{
exemplu,nllapâre in nici una din vecinátálilelti a, dar nici ale 1ui ô, codj'
sau,liçí inver§). Gruparea intr-un singur fonem nu cuprinde insá toate
plementare, solulie destul de greu de acceptai,
uu morfem unic.
t?, §í;r, ráü;iaTi
"á
.aceste segmente fonice. Avind. in vedere asemánarea foneticá mai Dacá introducerea^ aspectului fonetic ca element adiacent
mare dintie a çi rí, cele douá segmente sint considerate variante ale ace- tg.fiei complementare in ànatiza fonologicá, a"gi tãàreiic dlrtrl.
luiagi fonem. 1n acelaçi fel, pe baza aceluiagi criteriu substanfialist, se irã,i- dãjiü:
tificat, este din puact de vedere practic foãrte'rod.íi"a, i"iã.ãasfl;õriH.
-procedeazá cu o çi ó, u çi ú,, nalje eterogená dintre substan!á çi retafie urtu uiítizatt íü;.ü'il'li
Ín mod perfect analog se ttílizeazá distribulia complementarâ multe studii fonologice, introducerãa eleáentul"i ;d;ti.;..rftffi:
in reducerea variantelor la invariante la alte niveluri. Cresc çi creçti, d.e de asemenea,, cel nytip in momentul actual"ilirdilii;ii,-ffi;íüiit
exemplu sint reductibile la invarianta ,,4 cÍeçte" pentru cá siqt in distri- sau mácar extrern de incomod de evitat, antrereaíá o serÍe-iãírãIl
bufidcomplementará: cresc lart apâÍe decit intr-un context ,bare presu-
pune prezenla elementthti euà, pe cind. ocurenla 7:ui creçti e conditionatá $".1,THãT*{i"[:t'*LIigf ,'J,:'J,liTil;"1*xtÍ:',':[1, [,lTl
de tw:. *tu cresc nu poate constitui o comunicare a limbii române. Tot zent nt s-a elaborat incá un-proced.eu care sá p.*iiÉ tiidittírü
asa secvenlele fonice mas- çi mes- sittt variante a1e aceluiaçi morfem, precisá çi neechivocá a sensurilãr.
deoarece apar in distributie complementará: prima in vecinâtatea -d 4.3.3. Ín multe.lucrári, asemánárii fonetice mu Éêmrltlcr
(mas-d.), cà 'de-a doua in vecinátatea 'e (mes-e). a?aÍ9 intr-o formulare mai.condilia pufiá elpricitá.:chiái-il .;i cêrê, cr z!
Dar dacá cresc çi *eçti, sint considerate variante ale aceleiaçi unitáli rrarris, fac eforturi consecventã áe a elfrnii,,a eriteriul a,iUriàrít*tlã:aili
cresc çi faci nu mai pot fi reduse in acelagi mod - deçi din punctul de cercetarea lingvi-sticá apaÍe sub forma inaireciÉ,-,,inercrilii.
vedere al vecinátáfii menfionate se aflâ exact in acelaçi raport-, pentru cum se spg.le_adeseori,.acesta a aça-lumitei,,reacfii a vorbii -oíúi,*.-E;lr:
cá intervine çi de aceastá datá ,,substanrla", çi anume substanla s€: tru a stabili dacá o s.ecveniá fonicá,é -"âificá sar;íh uràiiã.
manticá. Creic çi creçti repiezíntá. aceeagi unitate, deoarece se ,,aseâ- petárii sau a iniocuirii'unui'segment priP.altur, rá ilTãrüi.
m:ârrá" semantic. tor,, care recunoaStq s?q nu pêcven!ã iniEialá,'. ecejt-áãd "peiã"ii e; ;H;.
Ín virtutea aceluiaçi principiu substanlialist (mas.) se va gÍupa ceqa e suscepüDll d: doqá interpretári: poate fi privit ca
o later.
ct (mes-), dar nu çicttmas-}, carê apâÍe in aceleaçi vecinátáfi: ?/td.s-d, care de a disimula f.aptul cá, int-r-o aruriitá c.útarca uu rc
!no.s-e (d.e exempla, mase populare). poqte dispensa de critêriul substanlei "t"pd, ü;üirl
' Distribufia complementará este insuficientá pentru reducerea mult discutat - sau poate Íi coísiderat
mai ateí
- ca , tnctrõàíí ã;"dThiÉ
ãi il. ã;
variantelor la invariante pentru cá in veciaátáli exclusive pot apá- ?ü .?oi..*y!!, d. a cirõumscrie cit mai precis ,oioi, iã c"ar,ii ffiã
Íea nu numai aceleaçi elemente lntr-o formá (foneticá, semanticâ tárii çtiinlifice, al unui factor care pare i"atp.o."úit,-ã;- cEre sortc
etc.) identicá sau modificatá, determinatá de vecinátatea respectivá, 11. erga.Íe. pe cercetátor_impunind delimitári gi claslflclÍi'êiia:
dar çi elemente complet diferite. La aceasta Íevine, in fond, afirmalia Imxce oDrectulul,
decr capabile sá deformeze reprezentarer derpfo
câ a çi ó, deçi in.distribufie complementarâ, reprezintá foneme dife- ;'rrrtü.
rite. Tot aga faptul cá un morfem radical verbal çi un morfem nominal rndiferent de intenlii greu de judecat drumul parcu. da
cercetarea lingysligá. p-ere -a sprijini mai ales- ..u aãã .í",iã-iit,,i,
1Pt. acest exemplu, v. Em. Vasilír, Metode d,e onalizd ín lingois.tiaa mo' pretare. E neindoielnic-fapt,r cã á recurge la sens sub forma
it,,I,imba româná" XI, 6, 1960, p. 27. Vocalele ,,palataTizate" a, ô, u apat ll:umai
dernã,, vorbitorului, manifestatá, c_er pulin aeZiaerativ *ú i;il; rcactlel ;H;ii:
dupá consoane palatalizate (muiate) sau dupá semivocale e sar i, pozilie in care ru apaf,
vocalele Ein cealaltá serie.
s Eventuâlei (ele),avind,in vedere sincretismul persoauelot I çi 6la.ácestverb-
!::f!: ^ ! f ,t Xyronlce
suDsranlel
l
: ! ! :"!i'
n o ni d enti c,' i"re"À"â- i-pii.*ã'r.i.ür,ii"iÍ'ã
in cercetarea fenomenului lingvistic lntr-o márud
3 O substanlialá criticá a principiului clistribuliei complementare face S. I(-
1 ,,Reacfia vorbitorului., e iavocatá
§ au mi au, ln llpoírcmw fiEopemuqeccoü. Sonotoeuu, Moscova, 1962, p. 98-100. incá de L. Bloomfield.
 PR..EDEE oa okotrra DISTRTBUTTA ã5.

mult mai micá d.ecit in cazurile in care studierera porneçte-de la aces- ',
' Transferatá din fonolog-ie in morfologie çi sintaxá, distribulia
;;ã;i'táft"-"onsiaerináu-1e diferenfl* çi erijind ãeosebirile stabilite içi face drum gi in cercetarea sernanticii çi existá studii consacrate
il ;;;í-p" ""r" se bazeazá. identificarea çi clasifiqarea unitáfilort. .: tocmai acestei problemel.
vorbitomlui- are lnsá uneló dezavantaje ry1ac- , !' 5. In expunerea anterioará, s-au fácut referiri aproape exclusiv
-d;;1;f reacfiei
Tltilizarca la lucrárile lingviçtilor americani. Acest lucru se explicá prin faptul
ti"". de insámnate, derivind mai ales din elementul subiec-
ii;,' ;;ái;-iairrtii. ".r. intervine in acest procedeu: aprecierea voÍ- .lil cá in descriptivismul american, acordindu-se un rol prepondeient
iil;;i[i àà;ifr"'ü;"* másurá de grad-ul de cu_noa§tere a limbii,' ij distribuliei fn cercetarea lirirbii, discutiile privind aspectul teoretie
"ii]ãi-""ã. -üi, a1 problemei sau, mai ales, ,,tehnica" de ttllizare sint foarte numeÍoase.
ã" á" pregátirea lui gãneralá etc. Difiirultá,i apa1. 9i Distribulia nu poate fi insá consideratá specificá descriptivismului,
di;;;;-cá in locul ieaCliei simple, scontate. incateorie, in fapt rás- i
,t t ud"r"ori míút maf nuanlate çi, atare, mai pulin ',i capabilá sá opuná aceastá çcoalá lingvisticá celorlalte curente struc-
""".;;í; mai greu de lutilizal'z' turaliste. Distribulia çi contextul ocupá un loc important çi in con-
ãó""iuà""te çi cepfia çcolii de'la Praga, ca çi in teoria glosematicá.
4.4. Substanla fonicá sau. se1anticá, suplinit-u p1.3l1 distributie
m iaÀúiticare* ii clasarea unitâfilor, _este .consideratá adeseori ca ,,
,Ê
Interesul pentru context, pentru distribulie este expresia impor-
ãápaçi"a fmitels domeniului cercetárii lingvistice' -: tanlei acordate relaliilor in limbá çi reprezintá trásátura comunã.
tuturor nuantelor d.e structuralism.
Linsvistica descriptivá, cel pulin intr-o etapá a evoluliei ei, , eli- Astfel, in clasica lucrare a lui N. S. Troubetzkoy, Principes d,e
mine sãrsul din pre-ocupárile iale. Obiectul lingvisticii se reduce phonologiez, 'se utilizeazá vecinãtâlile (entourage). @tozi|ia, pe care
*riA fr ã ri"S*á iãturá â ti-tii - aspectul exp:õsiei, .sensul, conli- r; se bazeazâ.operâfia de identificare a fonemelot pÍesupune ca punct de
;;ú e=primaT revenind altor discipline: sociologiei, logicii etc. ,',
plecare un context. Perechile minimale reptezintá ,,peÍmutarea" unui
Aceastá atitudine, foarte mult discutatá, a cárei sorginte o
element fonic cu altul in acelaçi context ; ,,Les sons perrnutabl,es sont
reaclia fa!á de ttilizarca abtzívâ a considerentelor seman- ceLt,%, qwi peuaent, en une langue d,onnée, se trouaer dans un même
ii"" i;;àiÀtáiea tiásvisticá se atetaeazá. treptat çi, aláturi
"orrriitoi" de ideea ,lÍ
entourage phonique"B, iar opozilia distinctivá, esenlialá pentru stabili-
;t;G;;ã ."orot'sã tã ã"iirt, pentru cá' nü s-aú.gásit incá meto- ,,
rea inventarului de foneme al unei limbi, se bazeazá pe caracterul
'áãt" arÍalizei çi studierii lui, apare ideea cá çi latura. seman- ii permutabil al anumitor sunete in cadrul sistemului unei' limbi date
ii.a ã úàUii poate fi âbord.atá in termenii analizei distributive. l..i
"ãã""rte
Referirea la vecinátáli este continuu prezentâ in regulilç de deter-
unele indicii in acest sens apaÍ chiar la z. H.ar;.s, care admite 'i minare a fonemelor formulate de Troubetzkot', iar cea de-a doua
cá ..diferitii membri ái-"t"."tot çi subclaselor d'istributive au- anumite caracteristicá din definilia variantelor combinatorii; sunete,,lnrudite
ãreáê"iã:"ámantice comrlne" çi cá existá o corelalie In1rc diffrenlele din punct de vedere acustic sau articulatoitl", dar care.,,nu afar
si cele distributivé, elementele cu sens mai indepártat ,
-. -aikritulie niciodatd. i,n acel,açi context (entourage) fanic"s (subl. ns.) corespunde
"ã*"oti""
ã"f-"a mai diferitát. Dezvoltind aceastá idee, ga=f i perfect principiului distribuliei complementare. Acelaçi principiu a1
ãi""S" sa tor-uteie termeni d.e d.istribufie sinonimia çi omonimiaa. i
in

1 Cf., de eremplü, clasificarea elementelor lingvistice dupá caracterul mai ab- Cf. D. A. N i d. a, A Systerh for the Description of Semantio Elements, 1n
stract seu mai pulin abstract al semnilicatiei lor' ,,Word" l, 1951 ; P. L. G ar v ilr,, Á Descriptiae Technique for the Treatmení of
' I Cf. rezultatele diferite obfiaute prin experimentul ,,teacfiei vorbitorului" de Meaning,ln ,,I,anguage", 34, 1958, B. Pot tier, Vers un.e sémantique moderne, ln"
N. Chomsk i (syntactia Struct'wles, is-Gravenhag., 1957)-çi {:N.A'-.8 ill (Gram' Travaux de linguistique et de littérature, II, I, Strassbourg, 1964, etc.
àatdcolit^t. in "Wàrâ", XVII, 1, 1961) amplu cliicutate'cle Chomski lu
1 Paris, 1949 (!rarl. lui J. Cantineau).,
nír*rUíi nemoôomeuqcqàx eaue.tanuü'o nop-oucõarot4eú epannwnurce, din ,,Bonpocu 3 N. S. Troubetzk oy, op. cit., p.3!.
nsbrrosHanur", 4, 1962, P. 114 çi urm.
4 lbid,em, p. 47
t CÍ. Z. S. If a rtis, Distti'bwtional Structure, in "Word" 2-3, 1954, p' l55t çi urm.
I lbidem, p. 157. i
5 lbidem, p. 50, regula a III-a.
E-
56 PR..EDEE DE oJo.rro
distributiei complementare intervine la I. Cantineau in definirea
variantélor combinatorii ale.morfemelor sau lexemelor1.
La A.. Martinet, termenii entourage çí anúiance sint inlocuili prin
environnememtz, iar ln disculia variantelor combinatorii intervine das-
tribu.tia complernentard: ,,On d.it que l,es uariantes combinatoires d.'un
ryêry: pkonàme sont en d,
i s t r i b u t i o.n c o rn p l, ê m e n t a. i r e"3
tt"o'#;li
phtl comwtd.rii. considerat pivot principal al teoriei glosema:
tice, impliõá de asemenea contextul, iar diversele tipuri de relalii
(determinarea, interd.ependenfa, constelafia) posibile intre diferitele
êlemênte ale ,,textului" sau ale sistemului acoperá perfect distribulia
in ansamblul sáu, avind. avantajul de a diferenlia çi iergrhiza diver-
sele vecinátári. O analogie existá çi tntre distribulie gi céea ce Hjelm-
slev numeçte ,,formá". De altfel, metoda rleductivá pteconizatá" de Hjelm-
slev, procedind. de la ansamblu spre unitate, pune, chiar prin aceas-
ta, in prim p1an, contextula.
Deosebirile in modul de a aborda çi de a trata contextul (ve-
cinátáfile) gi distribufia de!vá, ce1 pulin in parte, din faptul cá descrip-
tiviçtii au in vedere lanlwl, aorbit, comunicarea ca atare, deci ,,vorbi-
rea'i in terminologia saussutianá, pe cind ceilalli vízeazâ in cerceta-
rea lor mai ales ,,sistemul", ,,limba".
Aceastá deosebire evideniá igi gáseçte expresia explicitá, d.e exem-
plu, tn faptul cá A. Martinet distinge ln fonologie douá tipuri de
õontext : ,,bontexte d,u d,iscours" çí ,,contexte d,w systàme"a, ultiÍrul avind
un ro1 foarte important in infelegerea diacroniei fonologiei.
. Modul diferit de abordare a limbii nu duce la. rezaltate ire-
conciliabile: cea mai marê parte d.in regulile sau constatárile formu-
late ln termenii distribuliei ar putea fi transpuse in termenii opozi-
fiilor proporlionale sau ai proporfiilor analogiceo.
1 ,,Dacá douá elemente formale minime, fonetic.difedte, dar cu semhificafie
identicá rru apar niciodatá in aceeaçi ambian!á, ele trebuie consid.etate ca variante corn-
biaatorii ale aceluiagi morfem sau lexem..." (Les opposilions significaíiues, in ,,Cahiers
Ferdinand, de Saussure" 10, 1952, p. 11-41).
2 Cf. deexemplu, Elémentsilelinguistiquegénfual,e, Paris, 1960, p.61,62 passim.
I lbidem p. 69-
I Cf. L. I{ j elm slev, Prol,egomena to o Theory oJ Language, 1953.
6 CÍ. Économie des çhangements phonétiques, Traité de phonotogie il,iachronique,
Berne, 1955, p. 25.
6 Cf. I{. Êrei, Critàres de dêLimitation, Tn. ,,Wotd':, 10, 1954, p. l4l.: ,,La plu-
part d,es raisonnementsformulés en terrnes d,e di,stribution pourraient être transposés en
proporli,ons anal,ogiques et inaersemení". '
DISTRIBUTIA 57
Opoziliile proporlionale corespund. acelor,,linguistic fatterns',,
atit de frecvent invocate de descriptiviçti.
6. Disculia anterioará impune urmátoarelg sexstatári:
a) Distribulia çi contextul caracterize azá,, pnn iolul care li se
acord.á, structuralismul in ansamblu.
b) Importanla care li se acordá derivá dirr fleplasarea interesu-
lui lingvistlcii de la relaliile externe dintre limbá gi alte fenomene,,
cátre relaliile interne, care se stabilesc, in cadrul limbii, intre diver*
sele ei elemente.
c) Degi unii lingviçti considerá distribulia drept principiu çi
criteriu unic tn studierea limbii çi uneori chiar ca unic scop al lin-
gvisticii, se constatá unele neclaritáli privind fie conceptul de distri-
bufie, fie utilizarea lui. Insuficient pielucratá este, de exemplu, pio-
blema extensiunii contextelor in diverse situalii, ca çi problema oa-
Íecum adiacentá a selectárii contextelor relevante pentru diferitele
situafii. Sub acest ultim aspect ar putea fi utilá reconsid.eraÍea pro-
blemêi distribufiei ln lumind diferiteior tipuri de relalie posibite iãtre
elementele lingvistice.
d) Distribulia apropie lingvistica, ca metodologie, de çtünlele
naturii gi de matematicá.
Apropierea de çtiinlele naturii se realizeazá prin introducerea ln
- metodologia lingvisticâ a exPerimentulwi: substitulia si comutarea,
care presupun varialia unui êlement tntr-un ansamblu in care restul
rámine constant se aseamáná perfect cu experienlele in care se pro-
ced.eazá prin modificarea divelselor condiç1ii. pg asemenêa, analiza
distribulionalá faciliteazá contactele lingvisticii cu alte çtiinle çi face
posibilá atílizareíí in'cercetarea limbii.a unor ssncepte puse in cir-
culatie de alte çtiinle, de teoria informafiei, de ex2.
Apropierea de matematicá se datoreçte faptului cá luarea in con-
sideralie a distribuliei permite definireâ formalá sau .formalizatá. a
unitálitror lingvistice, aãtnigii care singure pot fi utilizate in abor-
darea matematicá a unor piobleme, Mãtematizarea reprezintá ln evo-
lufia.lingvisticii un proceJ conçtient. Efortul çi dorinla {9 .a apro-
pia lirgvistica de mãtematicà'sint uneori exprimate explicit: glo-
1 ef. E. H a u g er, Direàtions in modern linguistics,ln ,,Reâdings" p. 357 çiqror.
r Cf. de ex. J. D u b o i s, Grammaire structutale d,u français, Paris, 1965,
 Í
PROCEDEE DE ANALIZÀ
DISTRIBUTIA

distribufiei complenentare intervine la,,J. Cantineau in definirea

variantelor combinatorii ale .morfemelor sau lexemeLorl. ^ Qnoziliile propogionale corespund acclor ,,ljfiltff
La Â. Martinet, termenii entourage çi ambiance sint inlocuili prin
emaironnementL, iar in discufia variantelor combinatorii intervine das- 6. Disculia anterioará impune rirmátoerclê conatfltrt I
iribulia compl,ementarcí; ,,On d,it que l,es aariantes combinatoires d,'un
rnême phonàme sont en d,'i s tr iÍt ut i o.n c o nt, p l, é m e nt a i y e,,s 1) Distribufia. pi contextul caracterizeazl, pr{a ldú
acordá, structuralismul in ansamblu.
t*ot;#Ln b) Importanfa care li se acordá derivá dlu d
i:nl comwtdlii, consid.erat pivot principal a1 teoriei glosema.
t1ee, implicá ê9 asemenea contextul, iar diversele tipuri dé relaiii lui lingvisticii de la relaliile externe dintre limbt
(determinarea, interdependenfa, constelaiia) posibile intre rliferitéle cátre relaliile interne, care se stabilesc, la cedrul
elemente ale ,,textului" sâ11 a1e sistemului acoperá perfect distribulia sele ei elemente.
in ansamblul sáu, avind. avantajul de a diferentia çi ier{rhíza diver-
sele vecinátári. O analogie existá çi tntre distribulie çi céea ce Hjelm-
slev numeçte ,,foÍmá". De altfel, metod.a deductivá preconizatá d e Hjelm-
sLev, procedind d.e la ansamblu spre unitate, pune, chiar prin aceas-
ta, ln prim p1an, contextula.
Deosebirile in modul de a aborda çi de a trata contextul (ve-
cinátáfile) çi distribufia derivá, ce1 pulin tn parte, din faptul cádesciip-
tiviçtii au in vedere l,anlwl uorbit, comunicarea ca atare, deci ,,vorbi-
Íea" in terminologia saussurianá, pe cind. ceilal§i vizeazâ in cerceta-
rea 1or mai ales ,,sistemul", ,,limba".
Âceastá a"o.áfir" igi gáseçte expresia explicitá, de exem-
, d), Distribulia
narufll
apropie lingvistica, ca rnetodolog{c, df
;1 de matematrcá.
"viaáoia distinge in fonologie^ douá tipuri de
plu, in faptul cá 4. Martinet
context : ,,contexte d,u discours" çi ,,conte$te d,u systàme.,s, ultimui avind -
un ro1 foarte important in infelegerea diacroniei fonologiei.
. Modul diferit de abordare a limbii nu duce la. rezrtltate ire-
conciliabile: cea mai marê parte din regulile sau constatárile formu-
late in termenii d.istribufiei ar putea fi transpuse in termenii opozi-
liilor proporfionale sau ai proportiilor analogiceo.
1 ,,Dacá d.ouá elemente formale minime, fonetic diferite, dat cu semililicatie
identicá rru apaÍ niciociatã ln aceeaçi ambianfá, ele trebuie consid.erate ca variante com-
apropierea de matematicá se datoreçte faptului cá luaree la eg
binatorii ale aceluiagi morfem sau lexem..." (Les oppositiohs significatiues, in ,,cahiers sid.eralie a .distribufiei_permite definireá forinalá s"" iãi*ãtíi*ÍT
Ferdinand de Saussure" 10, 1952, p. ll-41). unltárllor lingvistice, definilii care singure pot fi utilizate ln rbor.
] Çf. tle exemplu, El,éments de l,inguistiqwe général,e,paris, 1960, p. 61, 62 passim.
3 lbid,ern p.
darea matematicá a unor piobleme. wãtemitiz"r"" r.preiintlin-àrà,
69.
Hjelmsle:r, Prolegornena to a Theory. of Language, l9SS. lufia.lingvisticii un procej conçtient. Efortul çi doriiriã-d;; ó;õ;
:9t.L,
5 Cl. Economi,e des ohangements phonétiques, Traité de
phonologie diachronique,
pia lingvistica de mãtematicá'sint uneori exphmate '."úi.ti:-'dã;
Berne, 1955, p. 25.
6 Cf. I{. Êrei, Critàres ile ilélimitation, ln ,,WoralÍ, 10, 1954, p. l4l:
,,La plu-
Part iles. raisonnetnents formulés en termes de distributi,on pourraient être tràns'posés en 1Cf.E. Haugen,Dire.Dtionsinrnodernlinguistics,ln,,Readings.,p.gtTflftãi
proportions anal,ogiques et inuersement". ' I Cf. de ex. J. Dubo is, Grammaire structurale ilu Éarlã,
Jrançais, tg€t.
:Í
j

.l
:_|

á
 í
PROCEDEE DE ANALIZÀ Sorin S,toti

sematica e prezentatá ca o ,,algebrá a limbii"l, iar Z. Harris2 considerá ASPECTE AtE ANALIZEI SINTACTICE
modalitateã de analízá sintacticá propusà cle el ,,Ínatematicá". Firarte IN tINGVtSilCÁ STRUCTURATÃ
eloçvent este pentru aeeastá tendinfá dezideratul for'tnulat de M.
Jooss: ,,Trebuie sá facem din lingvistica noastrá un fe1 de matema-
iicá, in'-care sá fie prin definilie imposibilá orice contradicfie". Âcest
deziderat, formulat cu mai bine de un deceniu ln urmá, tind.e sá
se realizeze tn epoca actualá prin introducerea a tot mai multe con-
cepte gi procedee matematice in lingvistióáa.

r Cf. Ií. II j elm slev,op. cit.; A.. L Uld all , Outline in Glossemalics, in
TCLC, )(, Copenhaga, 1957. 1. Observofii critice
,Cl. From Morphe*e to Utterance, ln "Language", 22, 1946. í
ICt. iiscriptioi of Language Desi.gn,ln "Jouãal ãt Á"ousticat Sociely oI America'
27, lSõ0, p. 701-8 (Read.i,ngs ..., p. 3a9). Analiza sintacticá comportá, in gramatica tradifionalá, douá
ex. I. f. Revzir, Moôetu awra, Moskva, 1962, S. Marcus,
'Cf.-de
Littgvistica matematicã, ed. II, Buc. 1966, S. Matcus, Ed. Nicolau, S-Stati, Intro' etape: desco.mpunerea frazei in propozifii çi a propoziriilor in párli
duaora 6n linguislica matematicd, Buc., 1966. de propozitie. Din numeroasele critici la care se expune aceastá analizá,
va fi suficient sá amintim pe scuú urmátoarele:
a) Opereazá cu unit.á1i definite imprecisl, amestecind criteriile,
lásind loc la mai multe interpretári contradictorii. Dacá f r a z a
este ,,o unitate sintacticá de sine státátoare, a cárei existen!á este
condifionatá cle prezenla cel pulin a unei propozitii principale"z,
p Í o p o zíç i a este mult mai greu de definit. Controversa náscutá
tn jurul problemei tlefiniliei propoziliei e bine cunoscutá, dar mai grav
e faptul cá a fost pus la indoialá insusi caÍacterul de noliune lingvis-
ticá al propozifiei; unii o consideÍá rezultatul unei confuzii cu j u d e*
c a t a din logicã. Multe complicalii provoacá asa-zisele propozilii
nominale, precum çi cele ,,cu structurá neanalizabilâ"s (ila, fireste,
ilesigur,
-Mai ei !).
pulin dezbâtntá"- degi cu nimic mai limpede - este çhestiu-
nea párfilor de propozifie.
'
- ln primul
de gramatica
rind., cete patru párfi de propozilie recunoscute
româneascáa sint definite dupá criterii diferite, iat

1F. d.e Saussure, Cours, p. 154.

'Gramatiaa limbii rornâne, vol. II, ed. a II-a, Eütura Academiei R.P.R.,
1963, p. 230 (cf. çi defiai{ia de la p. 229).
3 lbid,em, p. 64-65.
iiil:
'Adáugarea recentá a celei de-a ciucea (,,elementul predicàtiv suplimentar",
,,:1.:: cunoscut, sub alte denumiri, gi in gramatica tradifionalá a altot limbi) nu lnláturà
iJ inconvenientele teoriei,,clasice...
n
 I
PROCEDEE DE ANALIZÃ ASPECTE ALE ANALIZEI SINTACTICE

clasificarea atributelor çi complementelor se face çi ea. dupá criterii ':l

diferitel.
in a1 doilea rind, caracterur de unitate lingvisticá al subiectu- ,;**il*!r,!r,ii,;iE"","lT':l1Tifi
sturiiate de morfologre.
,yrli;#,"":,3ü*il,*.,i.,,#
tului. çi predicatului este discutabil. Dintre ting;igtii àd Coordonarea si Jubordonarea, la care ur,.,ii adaugá
suficient sá amintim opinia lui r{ugo schuchardT, óur" ie credea """hi,1
in_ (relafia d.intre subie,-t predicat)'- ,lrgol"le çi ,,predicjthr
dreptálit sá.elimine- $1n_gramaticá termenii ,,subíeci;;-çi ,,pr"dicatli-; 9i tipuri de reralii dc órtt
se ocupá sintaxa tradi,fioiralá * áu acopãrá t"rtã
dacá a continuat sá-i foloseascá a fost ,u*"í'di' consiãerente prâc_ realjtatea lingvistiçá. 'Printre aiiele, nü
,it"4íiii ã-t *.'?i
tice2. Dintre cercetátorii contemp_orani, L. Ujelmsf* i§i çtim cum trebuie calificat rr.
portul dintre subiect çi predicat, aiátie
in lucrarea sa de debut B indoiãla cá cei aol t"r*""ii"'air""çi"-lãt
""prirrrdir,"a "oputíli irã..r"-piããi.itiil
sanr dacá,a p oziria çi, prôpozi! ia' aporigíonaie
fi degajali prin procedee puÍ gramaticalea. un raport de subordonaie. "oiir"ããrà ia edevrr
- rn al treilea rind, nu a fost lámurit
F ,,pa*q de propozilie.. §i ""
raportul dintre ,,cuvint..
ãr"e .""rríotol,; *.'g ,;partea d.e - _,
Distincfiei, recunoscute in sintaxá, dintre coord.onare
çi tub.
" "ià, miniáalá5. À"";;tã confuzie e ordorare nu-i corespunde nimic in struôtura
propoziçie' e_ste unitatea sintacticá zei e paratetá cu ceâ a propoziliei (structurile"o"i"t"toi.'e""íirrEi.
la fel de veche ca.sintaxa. Di".practica analirei-ãe-lip tradilionai cerãi ãoua-üiláÀ ;ínra
izomorfe)i, in schirnb sa aibá ãmii"õt*, c, ÊEE.
se çtie cá.unele cuúnte forme*zâ.si,g"r"
terri d;-;r"À;iíie, iar altele
Ioculiunile prepoái1ioriale, àrt1'colel":;ãrb"í; copulatiíã
Tiza morfologicá. "ài"ão"É-;;-;;,
lnr^eqofliite,
t. . a.) sÍnt doar componente a1e unor párli de propozifie. süpárátor
faptul cá existá pá41 q" propor11i"1,,"*f1à='u;,-?ãà pifde;
".i*ge
zjlii§ d.ezvoltate sau grúpuii de cluvint. ai *"iíiii;, "pà_
irli-Írlr, nrritro 2. Corocteristicile sintoxei structurole
fiind, zise.étc.), dintrã cãre unele cele "^ ,,"i"iiiâaiiáí--"poífi
-
compuse tot in . . . p."4i de propo-zilie, pentru intreg gipaúe fiind folo_
des-
,

site .acelreaçi denumiri, frecum.gi taftul^ cr. ,o-"ror-rJ-fiàpozilii oo -r" De mai bine de trei.decenii,
pot impl$i,,f árá rest,.-in párfi'de propozilie (dil ;;;;r- ;ãã3 çcoiile. structurariste cautá sá deur.
çeascá dificultátile . a-narizei grááaticar" tirairiã"ãiã,",lrririrtrã=,iI
19c 1Íiunilor conjuncfionale, á rrr,ó, àa".ru"-"a ;;;." ;;;. ",i"1iit*,-ã
chiar. si\. primdl rind punctul de veder"";i á"tãa"r" a"
Pe de.altá parte, Gramatica lirnbii române consemneazá exístenf u'prá* nu decurg insá numai din viciiie metodã, ã;;;;;meÍoase
"ãr-""i"ie."bificult$ilc
pozífiiTor- ,,neanaTizabile" (vezi nrai sus), care n1l conlin nici o pá;; bleme rezistá in continur.re pro.
propozilie.
d"
liçtilo-r de toate nuanfele. ü;;#",";ú
"foriuriú;,-;r; i+svrLç' 4r( structurr.

,__ Jr,rfirgit,.p.entru a incheia lista

- foarte sumará _ a obiecliilor cu toatá diversitaÍea teoriilor, ciieva liuii clirectoaÍe
se pot totugl
ieglte de unitálile sintactice, nu trebuie intrevedea in cercetárit"
purtatá in jurul c g v-i
minimalizatá nici controversa. -oá"i"" .."pr" terei care ne rntereseazr.
i; ea atrage dupa sinelincá o contro_
I I,1 u gÍamaticii"in a) E párásità ierartia- tradilionaÉ a unitalitor 1i"à"ã"ã"d;;
versá: e justificatá divízianea niorlologie çi ii"tã"á;l de propozifie2, propozi!ie, f.razil) jrirgy." unitatà'sup";i;;;à
de care se vorbeste mai mulÍ- fiiid e n rl n u 1' (."gi.cuvintulur
1Cf. Valeria Gu-!g;\.o_1nalo, Despre ctasificarea pdrlilor fr. phrase.saa énokcé). pri" ,i"""i:;^i" t"1.fege,f in geneá, utterafic,,
propozilie, in ,,Limba româná,,, XII, 1968, p. Z-S_SS. secund.are de o comuni-
I II"go Schuchardt, .Byeuier, Éalle lsaate), 1922, p.225. ::,; l,**'*l :? r:.,1"-li n.5á q á F'
demorremeinzestratiuorelaliva-ã"iãíà*r"*,Ê""ü"fi ;;ã;a
aã- |! J a, ur
srup
:a ! rl j etmstev., .principes le'gramrnai)e sh'iriíu, ó;;;"hã", 1928, p. Ss.
islol"_al probledei, vezi Manf retl Saud.mann, Sub-
^:ll" "a
iiít'ui;flr:l
ject andfeltrrl.intregul
Predicate, The Edinburgh Unlrrersity press, lg54. r Paralelismul se reflectá in priucipiur corespond.enfei
5 ,,Propozilia constá de,,regulá nu dia dintre propozifi,e subordo-
cívinte,.i aio grrpori decuvinte.. (w. nate çi párÇile de propozifie, formúat u*iri"iii"
II a v-e r s, Handbwch der eyhttirenden Syntar, freiaetberg, t6ãii;.- lg) ua. a rr-a a Grariauiii rimbii romdna,
redactatá d.e rnstitutur de-ringvisticá aiir no"oi"çti
6 Pentru_istoriculproblemei,vezi Aítonio (vol._ rr p.-'ááã'!i""r-
^ I, lortnt.'úaiâonado de 2 Nefiind, in mod
niii" *t.g".r foimale, L'r."ã.iii"gistic I.
9-": ar-a, Morfol,ogià y sintaxis. Er probrema ite ra dixisi,oi de tà gràmafica, inauritat,, al pár-
sidad. "-
de Granada, 1955.
ü1.iv..
l'1"á,ri'r3i:rozi!ie
este inaoiernic,-'aã;i;;;hi;' r","ii"-ri.-ül;il; tev, op.'cit.,
t 62
PROCEDEE DE ANAJIZÃ
ASPECTE ALE ANALIZEI SINTACTICE

çi sintactic. Totuçi, piná la al doilea rázboimond.ial, cu exceplia unor

63

t zitii.d3tip.l-,:,?:::,P^t?y;üi,"ft!{r#í,'"utiiir.1i,iT,iü'.iü:ii áercetári de mqrfóloâie structutalá (elaborate de Karcevski, jákobson,

.iiliâ - P4uliny, Skaliõka), rezultatele in domeniul gramaticii au fost inferi-
iT r;:i::n* E à a o, Ii u etc. Denumirea
arut ?), N i ci gônd,i"' oaÍe celor oblinute in fonologie. Putem cita totuçi teoria lui V.
ceea ce-noi numim Í r azá' Mathesius asupÍa structurii propozifiei sau, mai bine-zis, a enunfului.
de enunt se aplicá çi la ae
"

t ii"i tipuri
K. L. fit" volUJgi"* grup de. cuvintel
virt]-ããieãu11, """iát çi
Destul a" r,"J""ãi ã ígnàu!3tá ideeape
de unitáfi: parte a unul ct1- lingvistul cef çonsiderá cá orice enunt comportá a analizá" binará,
ln f e m á (care nu Írrrizeazâ ascultátorului informalii noi, ci face
cá e n u n ] u 1 e o unl- legátura cu contextul - lingvistic sau extralingvistic ) çi r e m á sáu
unitatea de sistem (la n ü c 1 e u (care poartá infotmaliile noi). Aceastá teorie, ca gi intreaga

t
tate a vorbirii 11""pàiai1' bazatá' "tJoti ';" grup de propoziiii sau
taneue) numitá n ríT"á"iiiiã, ã1$;t-p; 1ui concepfie functionalá asupra sintaxei, au fost pufin cunoscute in
stráinátafe çi n-au influen]at progresul structuralismului. fOpera lui
nici de derinitiile
""á$.H,# l*ffix|rff i,í.i1"tr'ii,,t ,"ti,ráculi este inláturatá çi
"ii}iffil"ír,- debazá", Obsakoag rozbor souíasné anglióriny na zd.kl,ad,á obecné lingtis-

t
çi. tichém (lrnaliza funclionalá a limbii engleze contemporane, pe baza
structuraliste date
;;;il"r """r.te ""ii.tâ edificatôare obser-
g""o!u'-'p1" lingvisticii generale), a fost publicatá abia in 1961, 1a cincisprezece
rámln doar fonem"i' i1 numai'trei pagini
vaJia cá,intr-o fi;iâl'tã Ü"üaííí;iso$íty' ani dupá.moartea autorului.]
tr ateazá de spre "";á -i"it"
áorf
are . emuluis' Una din ideile valoroase ale çcolü d"e la Praga- din pácate insu-
structura sintacticá çi

I {icient exploatatã' in planul sintactic * este cá limba este un sistem

-t"perio
b) se cautá""1ãçil"
d.ovezi de izomorfir*
chiar la gtetgerea'gr1'ritelor dintre
cea m'orfologicá 9i:"';úd; "*"4 atãnfie'soecialá se de sisteme
cele douá d.irririuoi't;àãifi;";i;-;i" sr;*;tícii."o Dupá al d.oilea râzboi mondial, lucrárile de sintaxá s-au inmullit
acordá iromorfisJll,ii ;ffiiúr;d"'^fi;;'il"^a"'"r-'tÍ grâmaticale' çi se poate spune cá, la ora actualá, sintaxa structuralá gi funclionalá
c) critedul rog; eliminat in favãarea criteriilor ,,lingvistice"' coustituie una din preocupárile centrale ale lingviçtilor din Cehoslo-
T ".t"
lntre care f o r m ;" ;";p;;;-1"" """iiJ-O
divergeniá serioasá des-
üiú"i s"ã1í'tic' de ceila$i'
parte pe structuâüç;iã;fi'1""t"' -.aii"""tílizabí1cu sau, in cel
vacia. Din punct'dê vedere metod.ologic, sint reluate gi dezvoltate
id.eile lui Mathesius sau se folosesc metod.ele altor curente structuraliste,

I care ir Íesplns #'iiâ;";|{r.-"rr1rr,rJi"1-';,;Éizic"' real folos' de care ne vom ocup.a tn cele ce urmeazá1.
mai bun caz, pr". iJ|i*r#âr"r;üt"r

I 3. §coolo Proghezõ

Dupá cum se çtie' cercul lingvistic

de la Praga n'Ú s-a limitat
4, §coolo froncezü

Foarte apropiat de sintaxa traditionalá, structuralismul lui

Tesniêre se abate totuçi de tra aceasta, neadmilind nici.o unitate inter-

T niciodatá r"
a planului f"r"ti::i[*lii
""r""'tJrâI
ã;;;i;;[ aã" i"ãã'"
lncercat ra-ç, upii"ã'JáfJôir'r";
.fii 1a de-1a
ru,r"fio"'t çi stmctural
intemeierea sa, acest ceÍc a
&;il;ii" ;úerioare' morfologic
mediará intre cuvlnt §i enun! (phrase): ,,a construi o frazâ inseamná
a da viafiá, unêi mase amorfe de cuvinte, stabilind intre ele un ansam-
blu de conexiuni"2. §i totuçi, examinind schemele care materiaTizeazá,

I Jn ,Ãío* Morfhology-syttta'r Diaision' in "Àcta

liberá minimalá"'.aclicá ""t''o'i
liaguistica"' V' Íasc' 3'
micá unitate care poate cf.
I Pentru o privire de aasamblu asupra gramaticii structurale a çcolii de la Praga,,
Ft. Daneií çi J. Vachek, Prague Studies in Structural,Gramma,r Tad'ay, tn'

I "";'3lt;"3;l?,1, ,,'"'-u TLP I, 1964, p. 2l-31; acum J. Vach ek, The Linguistic School of Prague, Indiana
Univ. Press, 1966, p. 79-95 çi clteva articole din TÍ,P II, 1966.
Xí";i:+:';#i^,;;?';^::;!,2"i,:,:Lffi'-:"#í,Í:!Í;g^;it;'{:'1'B:'t;"1
í. t s et, outline of Linguisti'c.Alalysi'sr,
2 Í,. Tesniêre, Eléments de syntaxe structurale, Paris, 1959, p. 12..
' s Ebe1ín
"r'Cr,l g, Lt"g*í:tú-tin'i'tt,'s-Gri'tenhage'
1960'
 PRocEDEE oE aNÀrtzÃ
64 ASPECTE ALE ANALIZEI SINTACTICE
sü
via;iaT structura enunfurilorl, vedem cá elementele
constitutive nu _
moneÍne f unctio.n-a1e, al.cá-ror rol este tocluêl
sint altceva decit Párfile de propozilie din gramatica tradi'lionalá,
autonomie altor monemó, arátind rerafia aintrã úe
ii-
de e éf
ràãiiiil,,ii,tü
de exemplu: Âici intrá prepozifiile, conjuncfiile, âar 9i deúieirçeiã-àseuelcr, rü[
à la lecherche ca çi la tesniêre, criteriul de clasificare este sí,tqctlc. gepiulul
acestuia, caracteristic gi pentryr alli structuratiçti,-niiTi-e
I
eeordaG.
du temPs. credem, importanla cuvenitá. tntr-adevár, rd;iá;* i,*"ntir
- r l;iããü
I
inseamná o schimbare esenliàlá , purrctuíui Jã;ã;r;:.
perdu
. Procedura ,,clasicá" anaTizeazá formere pe o bozé rrorf,loercÃ
çi noteazá" cu grijá construcliile in care pot iníà, c.ir.,ir,ii.rii'ffiãàã:
donne
tlve. (slnraxa inseamná incà pentru multi studiul lntrebuiu![ritiãiniã.
i- r-_-l
Alfied le livre à Chailes'
1or.) Procedura nouá anarizéazá. tipareíe si"tacticã-ii-.ãr"utue;É
.
forme pot apárea in fiecare e€
i din secfi'unile tip;Ài;ii",Jà.r.r,,r). t'tail.

AutorulajungelaacestÍezíltatclasindcuvin-telein.-patrucate- :il,?i:E:fiJit j::,::1ffi,,ri,;*t'5,*"Í:1,ffi ;ÍI,TITB:[

sorii. fiecare indeplininã-"""-ài" cele patru func!-ii posibile in unelte-
cadrul ri,nclionat.
definitá crasele acestea'íau bcd pffiãt ãõ'"iirti*,
ffiã:
il;i'"'"';;1.'p" if"ãã^.*r" fãi* ".t"g9+ d"dintr-o
cuvinte mai existá tul structuralist e sintetizat rle E.À.-Niilãrü;-";;*;#i;
de vedere
1" ;;;;ticale, cale iiã"ôp"" ."uyi!t,t" clasá in alta' pentru
,,Pr,opozifia poate fi privitá ca o refea (a
, rã p"i*it" ,É i.a"piii"ui"a 9iãrtá funclie decit c_ea sp^ecificá clasei frameworh) at nrrrrnrrtr
compartimente in care pot intra diferite'claie á.
parte.'»ã pifaa, ptepozi!ía spre cuvintul ónririi"ír.
din care fac "transferá"
casd. din categoria ,,Jol.i*'ti''i it' "*i"goriã "adve'q"t'-Dupá
cum
criteriul sintactic'
;";"ã;; i;;;íú; "i';iri"a ""à"tele excúsiv dupá
Desidiferite",t",*inologiegiimbogá}itácudisculiiteoretice 5. Descriptivisrnu!
i;r;iar", pr"õ"opât excltúií de practica analizei sin-
- "r?iip'ràr;;
tactice sintaxa J;;;;'it u t"ie' Martinet aiulgg.1a aproximativ
-
ãããiãáii ri.,,;1tate: ãnun1ul se segmenteazá it únitáfi.care seamáná Indepártindu-se simlitor de rezultatele analizeisintactice
;;;{^J;;r}t1" g" propõzi}ie
-,,f'à'á çi pentru care lingvistul fran- fionate çi, prin aceasta, çi de tipuiãã-ri"tã=í-;;ilil;;rá-'rúir;i
trodl-
""J;
cêz- rrroosÍr" o"ou*iiea de ãut'onomá" (awtonomous mai.sus, lingvltii di1
din tladlfonalá ^p!ry's.e)
sint inlo- .çcóala aeí"ripii rista america*á au erabotot
IIí irããõ""a""ta;-.-õ""i"tãr" concept!1
cu:
analiza in constituenli imediafi.
fft":'il-ãdtft"iol ,,riotr*ei functionale" c1ádit de. Martinet' creatoml metodei poate fi- r,eonard Bloomfierd, carÊ ê
- moneme autonome (d'e exemplt' ieri); s*ifat-o in cartea sa Làguag, çõsá1. -socotità"c" ã"i*"i tiiJül i<""neth L.
- monemedep en d ente (dee:YêÍrPlÚ' saú) ; elepotindeplini Pike publicá un articorr i"n c'arà-áárÇ"ue ideile ú Érãã*iiekr
gi Íor-
funclii iiil;rtt"; Jiã i"fri*tindu-çi'pozilia in enun!, fie asociate
cu
r Â. Martin'e t,-_op..cit., p. 45.
Termeni,tradiÇionali ca,,subiect.,sâu ,,cou-
1 Scheme pe câÍe autotul le numeçte "stemmes"' 31em1n1"
nu lipsesc. ra Maitinet, àrr nici áin ãefinilii, nici din tratare nu se vcdl
prea biae lgcu]_l_o1 in ,,sintaxa funcçionJá.;.
2 lbid,etn, p. 100. z E. A. Nida. A.Synopsis
oj Engtish Slytgx, University of Oklahoma, 1g60,
3 Capitolele consacrate ,,transférului" constituie partea cea.mai interesantá a cárlii p. 10. Dupá K. L. pir" $ eriíu*í"'Morinaogy_syntit'oiitríon...,
diviziuaea ln morfolosie-çi-"inta*í"" p. 126),
lui Tesniêre.
tn (a) mo*:le (patterni), dl r.""iiüÃ"ã.íí iài'a".iá"çi.iJ'§i'rorár-árt.rr ca oceco
4 Évemnle: cuvinte flexionare, ca in latiná çi greacá, prellm çi- combinaçii^de "-í, ç"ats in pauerns) si i- (c) tisre de elemento
\'/.^'--'
care pot fi substituite mul,ual ln aceste tocu'íi
ú,,ú;**:;;,:;,';";;;"d,;;índ1*.Marriner,lhunctioiatviewofLanguage,ox- 1f*nctej.,'-"--,
foid Univetsitv Piess, 1962, p' 45'
90)' Pike, Taxernes ...
: "' "'
5.- Elemeute de lingvisticá structuralã
 ' PRocEDuu o" oJirrro
66
mtaleazá o serie de obiecfü. Dar lucrarea rámasá piná" astâzi funda-
ãá"t"U pentru cunoaçteiea metodei_g.e analizâ in constituenli ime-
diafi estê exPuneÍea Íui nuion S. Wells1.
O serie de corectári çi adaosuri se datoresc tot unor cercetátori
din S-.Ú.À. : Ch. F. Hockãtt2, Z. S. Harrist ti É' A' Nidaa'
Elaborarea teoriei gramaticilor genetatives . a _sp_orit importan§a
metoaãi constituenfilor" çi a impus-o çi dincolo de hotarele . S.U.q
ãiã 1ingvigti aih aiférite Já1i SqÍopiele.luçreazá astázi tn mod
curent cu nã1iínea de ,,cottstituenti imediafi"'
Red"usá ia expresia cea mai simplá, metoda constá intr-o serie
d.e diviziuni: enuu:1u1 dat se tmpqrtg ln douá, fiecare d$ qegme{919
ãúti""t" iaráçi in âouá, ptná ciirl ajungem la_.cele mai ímici ln 3nilafi
toa-
r.rí"iTi"-rii"e'(morfemetã1^. fa4ite caie rézultá din segmeritare,
iãJ"r.l" ei, sà numesc doostitggnli. Enunlu1,..n19cu1".çi orice
fraement de enunt obtinut pdn diviziuné, este alcátuit din doi consti-
ililii;;dl;íi. ôricelegment de vorbire cousiderat ca unitate
r íoí"ã*útue"çí imediali põartá numele d.e c o nc sotni st tui t.t uElemen-
en! i i
i"fã-i"ú"iriúif. h" u"ú ã"ir"t (morfemele) stnt
sái ult i m i (wltimate constitwents).
Aça cum vom aráta mai depade, in qnele situalii.se iy.qune,$1;-
co*poo"r"a enualului ln trei sau úiar mai mríli ^constituenfi ,i*9934.
Cazül cel mai freóvent fiind lnsá táierea in douá6, numitá d i v i z r u-
[.| il üufl i f 5r, ie vom ignora pe celelalte, ptná cátre sflrçitul
acestui articol8.
1R. S.'Well s, Immeili,ate Constiluents, ln,,Language", 1947, p' 81-117' re-
publicat ?n Raaitittgs in Li*guistias, New-York, 1958'
i C h. F. It o c k elt, Á Course in 'Moder* Linguistios, New-York, 1958'
, Z. 3. II a r r i s, Slruotural, Linguistics, Chicago, 196l'
r E. .1. Nida, op. cdt. (pe care autorul,o prezintá.ca -cea mai.clezvoltatá pri-
vite siaopticá a$lpra cõnstrociiitor englezegti alescrise ln terraenii constitrreatilor im.e-
ai"if ;j.lOl çi Màpnobgy. Tná Oescrip-tiue Ànalysis of Worik, ed. a Itr-a, The Uni:ersity
of Mtchigan PÍess, 1957-
I Çf., ca lucrári de bazá,, z. s. Í1 atris,-co-occuffence a*d, Ttortsfotmgtion iy
Lins*istic'struaturc, lr, ,,iangu.ge", 1957, p. 28Í!-340; N' Chomsky' Syntactic
i;;ü;;;;, ã-ót"""ín"s.,'r9eã ; -E. s."h, Ai Introituction to Transformaúional Gran'
anazs, New York, 1964.
' c ,De obicei tloi çi numai doi constituenli iPe«liafÍ' (B-'31o* çi C' L' Tra-
e"r, oi. ii,i., p. 67);',,Enua!ul 59 lmparte ! tlouá, uaeód tnrna-i-m-ulte Pártr" (E'
ft-;;á. r, büecuoní in Moáem Lingiístics, it Redings "', p' 359)'
'E. Itaugei, ?t Reailings.'., P.359.
I Yezip, 74,
.ÀspEcrE ALE ANALIZEI SINTACTÍCF
67
. ?"p3 aceastá prrá caracteristicá a metodei (segmentarea suc-
cesivá prin di.viziurre bipa-rtitá), trebuie menlionatá i-""ai"t ilt ü;,
nu mai purin insemnatá:
. segmentarea porneçte de la enunluri oricit de compleie ca oÍsa-
!i??t9 sintacticá çi se opreçte la nivelul morfemelor ; eá à?I_
""pri"a"
fel intreaga structurá gramaticalá, ignorind granilele dintlre sintaxa
frazei, a propozí|.iei gi morfologiel.
scopurile pe care le urmáiegte metoda ln disculie se pot Íe.,rma
.-
ale unui enun!, pornind de
sus
:;i.descoperirea.párfilor.componente
in jos, adicá de 1á uáitali supãrioare la urritáli inferiâare;
b) descoperirea structurii enuntului, a moderului sâlu (battern\z-
Pentru-a-çi atinge.aceste douà scopuri, metoda constiluenlilâi
arenevoie de o teh:nicá a segmentáríi, care sá diriieze divizitíuile
süccesive,.sá aleagá diviziunea céa mai potrivitá din niai *út" aü-
ziuni posibile,
ó. fehnico segmentõrii in constituenfi imediofi
E. A. Nida acordá o preferinf á, .uizibilá criteriului semantic. ln
f3Ía unei propozifii ca meiii d.in cúrtea noastrd. nu ilau rod, noi ,,siá-
fr--"o cá noastrd meÍge ct cwrtea sau cá gru-pul predicatului (nw d,aw
rod') trebaie raportat la girul de cuvinte mírii"d,inZurtea noastrd'. Rolul
cnteriilor structurale, formale, este de a confirma, dar de a corec-
ta - unde e cazul - datele oblinute pe aceastá cále. çi
Un .pg-nct de vedere asemánátor gasim la K. I;. pike: in cursul
se-gmentárii e indicat sá tulburám cit mai pufin relafiile dintre sensul
párfilor constitutului gi sensul constitutului; ôu arte' cuvint", ie 1aãã
r K. L. P i k e afirmá, mai prudent, cá la tnceputul arralizei nu trebuie
sá firn
preocupafi cle limitele clintre modàlogie çi sintaxá (fatemes..., 76).
2 R. S. Wells aratáliarpectecàscopulstucliuluisáue,,sád.eaoteorie
uailieatà,
:Tt1tr:á g"Tg" deterainareá cglstitueifilor imediafi, pé'brr conceptului faimoá
de modelaÍe" (Readinss....,. p..lg6). pescopetirea moáelelor este prezeitatá ca scop
çi tle Ch. F. H o c k ú t, op.'oit.,p.' 160.
s Descrip-tivistul am.:ric3Ts:fle
,,ue.fcel,,, (E:A: N id,a, Synopsis, p.g7). Impor-
.
tanf-a acordatá <Ie Niila criteriului semantiõ reiese tnsá chiar
imecliati: elementele constitutive care intrá l6nljlocit tr ún áefii4iâtnstitueniitor
".-tirrçE-io
r"o, (mconing-
Jul), ibid,em.
 PR..EDEE o, o§oarro ASPECTE ALE ANALIZEI SINTACTICE
tT
tn aça fel enunlul (fragmentql de enun!), incit sensul lntregului sá .Toate.secvenfele de morfeme care, in enunlul dat, pot lua loeul
pará cá a rezttltat din combinarea sensului párlilor plus o serie de unui constituent (de exempla, corm..pã,r- + -d) gi'au acáiàçi
ãensuri gramaticalel.'. "rrrir fr
moÍreme rorÍneaza lmpreuná cu çrrul cumpãr- * -,ã o clasá de secvêhtrl.'
Dar care slnt criteriile structurale ? E cazul sá precízám cá ceilalli Tot aça, formeazá o ôlasá de seóven1e tJnçut à" *;;ã;;;--;;t+-
Íeprezentanti de seamá ai çcolii structuraliste americane intemei4zá cã.rl *. -i inrpreuná cu toate lançuiile cu caÍe poate fi substituii
teÉnica segmentárii ln constituenfi exclusiv pe aceste criteriiz. contextul de mai susz. th
Criteriul debazáestes ub stitu.f i a (swbstitution, replacement):
-urmare, orice segmentare a unui enun! in doi constitualtl
. -fri-" lnseamná
,,Diviziunea enunlurilor ln segmente a fost rcalizatá" p;e baza faptului imediafi descompunerea lui in doi úmbri . aouii,ãIIí5
cá porliuni dintr-un enunf slnt substituibile (deci echivalente din ,de secvenfe.
punctul nostru de vedere) cu porfiuni din alte enunfuri"s. d i*i-=
fi inlocuitá nu numai cu un reprizculiat,
- Dtndu-se un enunt d.e o lungime oarecaÍe, se tncearcá inlocuirea o_ secven!á poate
aI aceleiagi clase de secvenle, ci gi cu membri ai altoi clase di têcva[tt
unei porfiuni din el cu alt material lingyistic. Se consiÇerá valabile (cu un numár mai mic sau mai mare de morfeme). De pildá. áti.-+
numai acele inlocuiri cate dau nagtere unor enunluri corÇcte, posibile. * *
De pildá, in propozifia cumpd,rd. alte cd.rli putem lnlocui cãrli cn d,aror,ri,
-e *
(4. -i esubstituibilcu mutt- -esau cí nt { i;;+;;e.
+
stofi etc., deoatece cumpdld, alte darwri, ç1,tmfiàrã. alte stofe etc. silt enun-
* -e * ôn l rnagazin- { -e.
Totalitatea claselor de secvenle caÍe pot apárea in una diutúr
luri.corecte. Dacá insá am substitui hti cd.r!i, substantivul cai, rez:ul'
tatul ar fi propozilia, neadmisá d.e limba româná, *cumpã.rd. alte cai. {9upr párli ale enunlului divizat alcátuiest
alcátuiesã o cllasá ae ioinÍ, toinJ{
' Verificãm apoi dacá çi restul-enunlului (cwmPd.rd. alte) este substi- Clasa de d.e forme e o nofiune stntaorrlÀne+á clasei
notirrne supraorrLônatá ca^.'o-l- l
ãa secvenle.
^7q<êi d.e
segmentáiii in óonstituenJi
r:e.hflca segmentárii -un
tldbil. Rezultatúl e afirmativ; putem face inlocuiÍea cu çiteste multe - Te,hnica constituenli imediali
imediali puue
claselor de forme. Fap.tuJ..c*-
rôêlaÊ
sat a adus côteaa etc. i::=P_11,pe_ .q. &Syrüri
aparfinind unei -deScoperirea
aãumite clase de secven!" e sübsiitú-bilü,-Ediíi
In felul acesta am impárlit enuntul cumpd.rã. alte cdrli in douá anumit context, cu o secve[tá"
anumlE conrext, aparlinlnd altei clase de
secvenlá apa4;Lnind
segmente : cumpdrã alte çi cdrli. Nrt e insá greu d"e vâzttt cá diviziunea de'lGôra4a
ÉGcvtEta
d",, \Melts ,,baza teoriei constituenfilôr imcdhflrÍr,
pràzentatá, mai sus nu e singura posibilá; fácind segmentarel dupá *:^:"T:l"Irt
Importanfa se explicá prin aceea cá :
primul cuvint, oblinem cu;mpd.rà { alte cdrti. Carc impãrlire in -con- .

Étituenli imediati-este prefeiabilá? I,a care trebuie sá ne oprim ? -1a.douá mai multe impárliri posibile, se arege cea cêrê dr nmüln
-Din secvenle
ln- acest moment al disculiei vom irrttoduce noliunea de c I a s á de mdrfeme ôu cere mai miri porititiiliid;"Hí;
de secvenf e. Prin definifie, oricum amtáia enunful, in stinga 'curÍe, cu alte cuvinte e preferatá segmentarea din-care rezúfl
.de forme cele mai bogate. Y -':: clmiir
gi ln dreapta lirrútei se va gási ctte o secveu!á de modeme. Lungtmea l'-----
ininimá a unui astfel de lanf este de un morfem. Cele d.ouá segmentári c_ri.!"riul bogáliei claselor de forme.nu este insá ugor dc rgllort,
pÍopuse mai sus vor avea ca rezultat utmátoarele secvenJe : -, , oncum am face segmentarea, obfinem, de obicei, rccvêritr cú
cacl,
a) cumpdr- + -ã + alt- * -e ll cã.r!- * -i:
posibilitáçi roaúe. mari dé substituire. in prácticá nu iã iÀõj úí eit:
b) cumpdr- + -à ll att- .* -e * cdt!- * -ia.
cul complet; unele d.iviziuni slnt scoase din disculie peatnr cl rlrl.
cia relativá a claselor de forme rezaltate se impúne.-dê il Jãel-iíc
'1 K,. I/. P i k e, op. cit., p. 79.
2 fn legáturá cu iehnica analizei in constituenÇi vezi çi expudereá noastrá mai ' r De exempltt, cepdt-
z De exemplu, ,nult- a -e scri- { -e etc,
dezvoltatá din ,,I;imba Românã", 3, 1964, ln special paginile 211-217. -d,
3 Z. S. Ilarris, Struatural Linguistics, p. 45. 3 Pentru terminologie + eiemple,
{ uolum- ç -e etc,
a O modologie strudtutalá a limbü române nefiind lncá elaboratá, vom prezentâ si
4 R. s. welrs, iu aà"ai"g,':.-., vezi i,(. L. pik e, ofi. cil,, O, gl,
structura morfolo§-icá a cuvintelor in modul care ni s-a párut cel mai apropiat de con- ^ - p.ltr.-i;;;;;i"-'à"ãürríuüir. .. ím. cr
ceplia descriptivistá. ln plus, pert{u a siraplifica lucrurile la mavimu1a, am evitat ln
:dad,. asupra c-elor douá po{iuni ale énjunçúui. ráaiú." rrd'l i*ffiiü*riloit dr
:rumitá de tMells Í o c ar jar pogiurieâ caÍe rá'"rlne tn'eceot
tiáí-iilãlig:ai[i
môd intençiona.t morfeaele ,,2{ro". lmpotriva analizelot PÍopuse se pot formtla, desigur, .qfoius),
poartá numele de conl-.*t.Àpoil
d.estule obiecfü, dar cititorul e rugat-sá considete exemplele noastre ca uu mijloc de céea ce a fost tocar tlevini.ô"tlrt,TiCva,.l
ratá.9i definifia lui w e r l s: ,,Foôar- e orice secveafá ;;; . p;úü-ãi -iúúirtcilild
lnfelegete a tehaicü de segmentare ln constituenfi imediati eu alte secvenfe.. (Readings..., p. lg9).
 PROCEDEE DE ANALIZÀ
70 ASPECTE ALE ANALTZEi STNTACTTCE 7l

exemplu, dacá ar trebui sá aflám constituenlii imediafi ai propo- analiza.descriptivir!?,s deosebit : enunlul se divide
zittei= citcsc un roma.n d,e aaenturi, funpârlirea citesc un roman ll de constituenlii imediali lqm -prezintá.-multa poezie irnpresionantA';
a,icnturi ar fi imediat abandonatá in favoarea segmentárii citàsc ll 1 Çideclamã
din urmá se-segmenteazá l.n declamã ll o poezie impresionanti ç;--íie-
aceJtá
*n rom,an de aaemtwri. E uçor d.e intuit cá determinanlii care pot care din cei doi constituenfi imediati sà desface iará$i in douá : dbctam-
lua locul htt de aaentwri slnt mult mai pulin numeroçi declt compli- poerie. impresionantã.. Ln_sfirgit, ultimúl se segmenteazá
nirile ürtuale ale lrli citesc (slnt mai putine feluri de romane d.õcft ll -ã. çi. o,, l[
in p9e|ie ll imfresionant!., le unde oblinem constituenlii dtiãi oriií-i
obiecte pe caÍe le poli citi !). La fel, diviziunea citesc ll un roman de. -e çi.imiresionant-.l[--ril. schematic, toatá" aceastá succesiune dl sãg-
aacntwri e preferabilã segmentáni citesc un ll roman de' aaentur| cáci mentári se reprezintá astfel:
daçÃ, citesc un trebtoie sá urmeze un substantiv masculin sau neutru,
pe'cind. dnpá citesc genul substantivului-complement poate fi çi
feminin. Ion declamà o poçzie impresionantá
, Tot pentru a simplifica proced.ura, nu se cere examt*t,area seg- Ion d.o p.i.
mentárilor care presupun táierea ln douá a unui cuvlnt.. Db exemplu, ,/\
nu se ia in discufie posibilitatea diviziunilor cit- ll -esc un rorrla.n d. o p.i.
ilc aacnturi sat citesc an, ro?na,n d.e aaentur- ll -i. Unitatea cuvlntului ,/\ ,/\
declam á o p.i.
fiind respectatál, lnseamná cá pentru un enunç de numai douá cuvinte
eflarea ôonstituenfilor imediali nu pune nici o problemá. í )_
ln sflrçit, intervine criteriul ,,sistemului" : lntrucit o analiz,á-
ln constituán1i imediaçi implicá altele, soliditatea ei mr se considerâ
verlficatá ptná ce n-au fost explorate cele mai tndepártate efecte ale
*",í) !hF.
ci ln sistem. Ceea ce se acceptá sau se respinge nu e, de fapt, analiza. sau, sub altá formá:
uuei singure propozifii, ci sistemul d.e constituenfi imediati ai unei-
llmbi, adicâ o serie intreagá, un sistem de analize ale tuturor eÍun--
furilor limbiis. d.eclamà imFrssiona[tà
Deçi ultimul criteriu este inoperant in cazul limbii noastre, declamâ poezie impresioaaatã
dcoorecê nici o lucrare apárutã plná tn ptezent nu studiazá intreg declaneã poezie
rlatemul de constituenfi imediali ai gramaticii românegti, vom da, impresionantá
totugi un exemplu de analizá, completá in constituenfi imediali: poezie impresioieantà
propozifia româneascá' Ion decl'amd. o poezie impresionantã.
Fafa de analiza tradifionalá:

Ion - declamá
I
Mii de propozifii românegti (de exemplu, Vlad ad,uce niçte cdrli
o Poezie -
I
impresionantá
trumoase, el, campd.rd o pdld.rie noud etc.) se incad.reazá ir,]"".."!i
sç'hemá de organizare a constituenfilor, deci au acelaçí model. Fácind.

r R. S. Wells, in Reailings..., p. 188. 1 Pentru simplificare, neglijám faptul cá deolom- impràsionant-

I lbidetn, p. 153; cf. çi E. Â. N i tl a, op. cit., p. 91. çi ar u.ai putea fi
rmpárfili in douá.
E-

PR..EDEE o, o*olrru ,A.SPÊCTE ALE ANALIZEI SINTACTICE

rt
abstraclie de conlinutul concret a1 ,,cãsulelor" din figura de mai se apropie cu incá un pas de fonetica structuralá (fonoloeia), cltl
sus, oblinem Íeprezentarea Purá a modeluluil. reduce numárul infinit d.e sunete la un numár finit (de ordinüláecltor)
d.e invariante, numite foneme.
rntre metoda d.escriptivistá de analizá a enunlurilor 9i metoórb
altor çco1i moderne existá o serie de asemánári importa"tã. enrilrri'
ín. constituenti imediaJi li corespunde in glosematicá d e d u c t i,i;
iar substituliei (criteriul de bazá. al segmentárii)r ü coresputrdà li
L. Hjelmslev testul comutárii2. I,a aceastá comperrflf
'adáugàm o
paralelá cu ,,structuralismul'sintagmatic" al ,lui'R, b,
Miku§3: tot ceea ce la descriptivigti poartá numele de ,,cougtlt$ttr
.se numeçte aici ;sintagmá". Exagerind ln eforturile snle de a dUá0.
., peri unitatea in varietãte, Miku§ vede in toate ,,sintagmele,, eÊdfí
raport igtqg {9i termeni (termenii sintagmei corespund coffitituG[H,
Printre celelalte modalitáii de reprezêntare schematicá. a mode- Ior imediali din çcoata americaná)
lului, poate fi citatá çi aceea datá de Pike., Propozília noastrá ar
aráta astfel2:
Ion decla- á poezt e impresionant á" 7. Probleme speciole
tt r.lll trll rutrll
t--l --,.1
- in cursul
imediali
operaliei de segmentare a unui enun! lá constlturd
apa-r o. serie de.probleme speciale, dintre cáre vom rcmnú
aici nirmai douá:
a) La.descompunerea enunlului se poate intimpla ca o anuElê
porfiune din el sá nu facá parte din nici un constituent. CurIt tpú3|
in felut arâtat mai sus, infinitatea propoziliilor româneçti 'Hockett,
,,o formá poate participa 1a o formá mai lungá fétl I ü
(rostite spu scfise vreod.atá, ori nug.ai posibile) se red.uce la o serie constituent al ei"a..-Ê vorba 'de morfemele care servesc-ca indiel d
àe modele. ,Numárul lor e t'otuçi foartê mare; sintaxa structuralâ conexiunilor, adicá de conjuncfii, prepozifii, §i pe
urmáreSte sá-l red"ucá coísiderabil, porrrind. de la ipoteza cá mode- aegcflil$
vigtii le.numesc márci strucf urale (strictural, ""refltarh.ti)L
lele deicoperite sint, de fapt, construite pe un inventar mult mai signal,)6 saü ind.ici sintactici6. Pentru autorii citafi, çi,dffh
mic de *àd"1" mai simple.- Se cautá de[i modele cu o putere de nenlele se preteazá uneori la o astfel fl.e interpretare : dé eiernplttr
geneializare superioará.
Dintre lncercárile ln acest sens, trebuie citate, pentru limba -us din homo nouus, a cárui prezenlá" e cerutá de acordul grametÍcfl;
englezá, cercetárile lui E. A. Nida, care, -in A -Synopsis -"Í P"gl::k
nu de sensul ad.jectivului la care tl gásim ataçat.
Sy"ntax (The University of Oklahoma, 1960), a dat aproximativ 15O I Vezi, -ai sus, p. 68.
d.á modà{es. problema- stá acum in atenlia autorilo} de gramatici
transformafionale, care reduc toate propoltçiite unei. limbi la o serie 2 E. I{aug er", Directions in. Moilern Linguistics, in. Read,ings..., p. 8!g,
de ,,propoiiçii nucleare'r. Dupá cum ie vede, sintaxa structuralâ 3 Vezi ln special lucrarea sa rdcentá, de siatezá, Die Klassischc @ammallh
*qú
d'er syntagmatàsohe Struhturalisrnus, in ,,Zeitschfift für Phonetik, Sprachrítreufohftt
'und Kommuaikationsforschung.., 15, 1962, g, l-2.
r Dupá Ch. F. Ho ck ett, op. cdÍ., p. 158-159. 4 C h. F. H o c k ett, op. cit., p. 153.
a r, 1. P!ks, of. cit., p. 70. 5 lbidern.
3 la p. XI-LVII.
Cf. scheníele'çi exemplele de 6 E b e lin g, op. cit., p. 124-129.
 i
PROCEDEE DE .ANALIZÃ
74
b) Am prezentat piná acum metoda descriptivistá de analizá.
gramaticalá ca çi curn enunful s-ar impárli totdeauna in douá çi
õei doi constituenli imediali s-ar afla unul ln stinga çi celálalt ln dreap-
ta liniei de segmentare. In aceastá privintá existá douá restriclii:
Slnt situalii cind se admite çi o analízá in trei sau chiar mai
mu$i constituenli. imediati.
Un enun!.format din trei secvenle de morfeme A, B, C se
segmenteazá in trei constituenli imediali A + B + C dacá nu existá
nici un motiv de a-l analiiain A * BC mai deglabá decit in AB + C
sau in AB + C mai degrabá decit in A + BC.In mod analog proce-
dám cind enunlul e alcátuit din patru sau mai multe secvenle de
morfeme gi nu avem motive sá prêferám o segmentare inldouá-altei
segmentári in douál. Exemplul ,,clasic" este acela al êecvenlelor
in raport de coordonare. Intr-o propozilie ca aede bdtrí,ni, copii, na
avem de ce sá preferám analiza aede bdtrôni ll copii segmentárií aed,e
ll bã.trini, copii, de aceea constituentii imediali vór fI uedellTAuí.ni ll copii.
Uneori se intimplá ca segmentarea in douá sá uu se poatá
face ln aça fel incit cônstituenlii.sá se afle unul in stinga çi cálálalt
tn dreapta liniei de despárfire. fn acest caz unul din constituenli
este intercalat in secvenla de morfeme din caÍe e. alcátuit celálalt
constituent. De..exempltí, constituentü imediali ai enunfului o sà
totstrigesirttot giosd ... strige (numitconstituent di s c ontin11u,
spredõosebiredetot, care e cbntinuu2). In toate exemplele iroastre
de plná acum constituenlii au fost continui.
8. Relofiile sintoctice
Cele douá tipuri de relafii cunoscute de lingvistica tradiiionalã.
(coordonarea çi subordonarea) se regásesc in marea rqajoritate a
lucrárilor de sintaxá structuralá. Clasificarea aceasta ln douá e inlo-
I R. S. W e I ls, in Readings . , ., p. 159.
r Constituenfii imediali se clãsificí n:u aumai ln continui
çi discontinui, ci gi àupâ
elte criterii. Depildá, se vorbeçte de constituenli succtisivi çi simultani. Mor-
femele supiasegmentale (conturul intonalional, accentul) ale unui enun! alcátuiesc
ua constituent'simultan iu secvenÇa de mor{eme segmentale. Prima segment4re a oii*
cérui euun{ se face ln acegti doi constituen}i simirltani. Dacá am trecut-o cu vederea.
ln paginile precedênte, a fost pentru a nu lngreuia expurerea çi.din priciná cá ln pro-
blema morfemelor suprasegmentale cercetárile consacrate limbii române sint abia la
lnceput.
I-
ASPECTE ALE ANALTZET STNTACTTCE 75
cuitá in glosematicá cu o clasificare in trei, gi anume ln relatii de
dependentá,' interdependenfá çi constelafiel. Hjelmslev distinsd aooi
relali1le . clintre tnorfemele unui cuvint (,,determinare .homo"siniàg.
_
maticã") de relaliile dintre morfeme care aparlin la douá, cuviniã,
(,,determinare heterosintagmaticá"). se vede lncá o datá cá limitele
dintre morfologie çi sintaxá s-au çters aproape cu totul.
Deosebiri fafá de terminologia tradilionalã se observá nu numai
ln lucrãrile de inspiralie glosematicá, ci g_i la descriptiüçti. Íu loc
de,,subordonat-regent" se spune,,satelit-nucleu.,,,,dodificator-
centru" (mod,ifier-head,), ,,consfítuent periferic-constituent nuclear...
Pentru a afla dacá intre párfile unui enunt existá o relafie de
coordonare sau de subordonare.(fárá.a recurge la aprecieri lôgico_
semantice), sfntqxl structuralá (in primul dnã ç.coala descriptirãstá)
Íecurge la criteriul inlocuirii cu zero, pe caÍe unii il n:umesc-excisiom
salr omission test.
Dacá_ prin
-sup-rimarea
unei párfi din enunf se obline un enun!
corect,- admis de limbá, porfiunea omisá e consid.eratá ca subordo-
natá. Ín nu. conaine nimd,ü,ui'dintre noi, ?nlocr:d,rea cu ,iri
noi ^1;íd;"tun"
enunlul corect nu conaine nimã.nui. Dacá nu obfinem
tert.prodrce
corect,. partea omisá- e regentá: inlocuind cu zero ségmentul
nimdnui, rámine enunlul incoreõt *nu convine d,intre noi.
se spune cá criteriul inlocuirii cu zero e preferabil celui roeico-
semantics. rn aparen!á, reztrltatele aplicárii celor douá criterii õoin-
cid, aça cum,s-a vá,,ú, çi ln_propozifia discutatá mai sus. Nu lipsesc
insá tipuri de exemple und.ê rãzuliatele diferá:
.f) care- e r_aportul d.intre-aceçtia çi oamenii in propozilia'oameni,i
a.,ceçtia.nu. i'n!el,eg? Dacá substituim' cu zero sub-staàtiúl oblinem
untext admis de limba româná (aceçtia nu ônleteg), dar ra aôelaçi
tezrltat ajungem inlocuind cu zerà aájectivul demõâstrativ çoamiii;
nu i.nleleg).
p) .Ç.a.re raportul dintre aceastd. Si Jemeie in propozif ia aceastd.
" -e
Jemeie pli,nge? Nici unul din cele douà Cuvinte nu-e iubstituibil ôu
zero (enunfurí(e taceastà plônge çí *femeie plônge slnt incorecte).
1 I,. H j elm 5lev, Prolegomena to a Theory of Language, lg53, p. 14 ç. u.
s Dúpá cum se gtie, glosematica lnlocuieçte termeoul cuadnt cr.
.' 3 sintqgmd mini,nralii.
Pentru utilizarea criteriului inlocuirii clt zero, vezi in acest volum p. 116, precum
§i a r_c u s, Aspecte ale moilel,drii motenatice ôn lingaisticd, in SCL, kfV, +, tgOS,
p. l^^M
488: ,,vom spuue cá lntr-o propozilie corectá un Iermen À este subordonat unui.
termen B dacá suprimarea lui A conduce la o propozilie corectá.,.
Z6 PROCEDEE
. Ín cad.rul gcolii descriptiviste, Se studiazá de asemenea relaliile
dintre intreg çi constituenlii sái imediafi. Pe baza acestui criteriu
enunlurile se clasificá in.endocentrice çi exocentrice.
Dacá enunlul, constitutul, apare in contextele caracteristice
ale unuia din constituenfi sau ale ámbilor constituenfi, el se numegte
e n d o c e n t r i c. Ín loc d.e,,apare in contextele caracteristice"
se poate spune çi ,,face parte din clasa d"e fôrme". De exemplu, in
copilul, meú í,*,aa!d., copilwl, rneu e o construclie endocentricá: copil,ut
apaÍe ln contex-
meu f.ace paúe din aceeaçi ôlasá de forme cu, copilal,'"oàt"xte
i"là sate 'càracteristice. 'Atunci cind. intregul'*t" comune
numai cu una din párli (ca mai sus), constructia se numeçte endo-
centricá subord onativá. fn propoziJià bã.ielii, fetelq se joacã,
primele douá cuvinte formeazá un constitut endoceàtric c o o r d o-
n a t i v ; intregul apaÍe ln contextele caracteristice a1e ambilor
constituenli:
, bàielii, fetele
'1
. bdielii se joaca
' fetele II '
Dacá enunful, constitutul, nu face parte din aceeagi clasá de
forme cu nici unul din constituenli, el se. numeçte ex0centric.
De exemplU ôn ll casd. ntt intrá in aceeaçi clasá de forme nici.crtn,
nici cu casàL.
ln paginile de mai sus am urmárit sá facem o expunere sumarâ
asupÍa únor orientári in sintaxa structuralá. Am prezgntat cu mai
mufue detalii çcoala structuralistá din S.U.A., considerlnd-o Ínài
originalá çi, in acelaçi timp, mai bine verificatá ln practicá. Un motiv
in plus : analiza ln constituenli imediafi e pusá la contribulie in
traducerea automatá çi pe ea se bazeazâ numeÍoase cercetári de
gramaticâ generativã. Este o metodá despre care se vorbeçte tot mai
ínsistent çi-la noi çi pe care clliva càrcetátori români o.folosesc deja
in lucrárile 1or.
Deéigur,. nici aceastá metodá, nici celelalte proced.ee túilizate
tn sintaxa sttucturalá nu rezolvá toate dificultátile de care se izbeçte
graraatica tradifionalá. .Structuraliçtii renu4!á la polemica dusá
ín jurul definiliei párfii de propozi§ie, a propozifiei, penLru simplul
1 Pentru alte exemple, vezi K. Ií. P i k e, .op. cit., p. 74-75^
Tu o*oráO ASiECTE'ALE ANALIZEI SINTACTiCE
motiv cá in general renun!á 1a aceste unitáfi. Trei notiunl
cuvint, enun!) rámin totuçi curent folositê çi se puae lr
dacá accepliunea fiecáreia din ele este intr-adeúár cla?á, fàrã,
Cu toate eforturile depuse mai ales de descriptivisti,
.a celo: trei noliuni rámin iúá
incá, tn
çi
§1 detlilrea preclsá a celor
definirea.precisá uh Iôd*n
riuml; d.e aici rezaltá piedici in descoperirea constituenfilor l:
(de exemplu, nu putem incá distinge, in unele situafii, g1,
de cuvint gi nu gtim destul de bine sá determínám numánil de a
a1e. unui_cuvint). _Proflema aga-ziselor morfeme-zero nu
fi:.r
nici ea solufia. Pe rle a1tá pqte, nu e lncá lámurit rolul pe cgic t
sá-l joace criteriul semantic in sintaxa structuralá. ;
Cu toatá perfeclionarea procedeelor de analizá" gÍat
sintaxa structuralá nu a ajuns lncá la preciziafonologiei. E-un
ln care s-a lucrat ln ultimii ani cu o intensitate deoÉebitÉ, dar h,
au rámas incá multe lucruri de pus la punct.
l Pentru o expurere uai amplà a problemei, inclusiv,obhctlilc cr ft Dot fl
felului cqm delimiteazá descriptiviçtii morfemul, vezi r. p o I d â u í, srtílfonfid
a americhj deshriptiaismus,Tn Problémy marxistiché jazyhovtiltt, prege, ló6!, ,, 'rtf-ú
Manlred Bierwisch, über den theorctischen-statws-itas fuoghoil, It
Grommatica, f, Berlin, 1961, in special p. 52 9i urm.; petula DftColllt*
marginea unor lucrdri d,espre morfem, ILSCL,')Í*ITI, 4, lgd2, p. 6tg-fill Iíi
M1_noliq Morfemul ín-l.ingaisiíca modernd,, tn ,,Limba româié,,, XIr; ['ÍlÕ;
- 15.