SCHIZOFRENIA

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in

mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire
dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul
lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza.

Schizofrenia este o boala mentala severa. Aproximativ 1% din populatia planetei

dezvolta simptome de schizofrenie in cursul vietii. Se aproximeaza ca in fiecare an in SUA peste
2 milioane de oameni se imbolnavesc de schizofrenie. Desi schizofrenia afecteaza in masura
egala barbatii si femeile, schizofrenia apare mai devreme la barbati decat la femei: in adolescenta
sau in jurul varstei de 20 de ani la barbat si la 20-30 de ani la femeie.

Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari
de gandire, idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in
memorie a datelor achizitionate.

Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme in
psihiatria actuala. Poate aparea brusc sau lent, imbracand aspectul unei nevroze, tulburari de
comportament, cu debut depresiv, expansiv sau chiar aspect demential.

La inceput, bolnavul sau cei din jurul sau pot constata ca s-a schimbat ceva in
personalitatea si comportamentul sau, in sensul ca acesta devine mai izolat, mai retras. Prin
scaderea randamentului in munca, elevul sau studentul bolnav ramane in urma celorlalti;
intreaga comportare se modifica, isi schimba indeletnicirile, preocuparile, in special de-
dicandu-se problemelor abstracte de filozofie.         

Alteori, bolnavul prezinta tulburari nevrotice, cefalee, senzatie de „cap gol", astenie,
insomnii sau acuza diverse senzatii neplacute, vegetative. Indiferent de ceea ce se intampla in
jur, scade sfera intereselor, scad sentimentele fata de cei din jur, se inverseaza sau apare o
ambivalenta afectiva, interesul pentru tinuta si preocuparile fata de igiena personala ramanand in
urma. De multe ori bolnavul este surprins cu privirea fixa intr-un punct, avand intr-adevar
aspectul unui individ rupt de realitate .

Persoanele care au schizofrenie sufera cumplit din cauza ca aud voci pe care alte
persoane nu le aud, sau au credinta ca oamenii le pot citi gandurile, le pot controla gandurile, sau
comploteaza pentru a le face rau. Aceste simptome pot face ca schizofrenul sa fie anxios si
retras. Vorbirea si comportamentul persoanei care sufera de schizofrenie pot fi atat de
dezorganizate incat ii sperie pe cei din jur, sau in cel mai bun caz schizofrenul nu este inteles de
ceilalti- de exemplu poate percepe timpul intr-un mod complet diferit.
 Tratamentele disponibile la ora actuala pot ameliora multe din simptomele
schizofreniei, dar cei mai multi pacienti cu schizofrenie continua sa aiba cel putin o parte din
simptome pe tot parcursul vietii lor. Se estimeaza ca numai unul din cinci pacienti cu
schizofrenie se recupereaza complet. La ora actuala cercetarile releva insa tot mai multe aspecte
legate de schizofrenie si cauzele acesteia

Primele semne de schizofrenie apar de obicei sub forma unor modificari confuzive sau
socante ale comprtamentului. Membrii familiei unei persoane suferinde de schizofrenie pot gasi
foarte dificil sa se adapteze la aceste comportamente, mai ales cand isi amintesc cum era
pacientul inainte de debutul schizofreniei.

Debutul brusc al simptomelor psihotice poarta numele de “faza acuta a schizofreniei”.

Psihoza este o stare de afectare mentala in care apar halucinatii, adica tulburari ale perceptiilor
senzoriale, si delir, adica convingeri false rezultate din incapacitatea de a separa experientele
reale de cele ireale. Impreuna cu aceste simptome psihotice principale, in schizofrenie apar si alte
simptome, cum sunt retragerea sau izolarea sociala, vorbirea ciudata, gandirea bizara, care pot
precede simptomele psihotice sau le insotesc.

Unele persoane au un singur episod psihotic, in timp ce altele au multe episoade

psihotice de-a lungul vietii, avand o viata relativ normala intre aceste episoade psihotice.
Persoanele care sufera de schizofrenie cronica au insa simptome permanente, fara a reveni
vreodata la o stare normala sau cvasi-normala si in mod tipic au nevoie de medicatie pe termen
lung si psihoterapie

Exista mai multe tipuri de schizofrenie, si anume:

1) Schizofrenie paranoida

Se caracterizeaza in primul rand prin idei delirante sau halucinaţii auditive. Ideile
delirante pot fi multiple, dar de regulă sunt organizate în jurul unei teme coerente. Pentru ca acest
tip de schizofrenie debuteaza de obicei mai tarziu comparativ cu celelalte forme de schozofrenie
acesti pacienti au resurse ale eului mai mari.  In schizofrenie paranoida apare o regresie mai mica
a facultatilor mentale, raspunsului emotional si comportamentului decat in celelalte subtipuri de
schizofrenie.

In mod tipic pacientii cu schizofrenie paranoida sunt tensionati, suspiciosi si reservati,

adesea ositili si agresivi. Se pot comporta destul de bine in societate si in anumite domenii
inteligenta ramane ridicata.

2) Schizofrenie catatonica

Schizofrenia catatonica se manifesta in doua forme: catatonie inhibata sau stuporoasa si

catatonie de excitatie.

Pacientii cu schizofrenie catatonica stuporoasa prezinta o diminuare pronuntata a

miscarilor si activitatii spontane. Pot sta complet muti sau se supun automat oamenilor, stau
complet nemiscati (uneori in pozitii bizare) perioade lungi de timp, ca apoi sa izbucneasca brusc
in crize violente si distructive.

Pacientii cu schizofrenie catatonica de excitatie se afla intr-o stare de agitatie

psihomotorie extrema, vorbesc si tipa aproape continuu. Vorbirea este incoerenta, sunt adesea
violenti, distructivi, se ranesc singuri sau cedeaza fizic datorita epuizarii.

3) Termenul de schizofrenie de tip rezidual se utilizeaza când a existat cel puţin un

episod de schizofrenie, dar tabloul clinic actual nu prezintă simptome psihotice pozitive
proeminente (de ex., idei delirante, halucinaţii, limbaj sau comportament dezorganizat).

4) Schizofrenia simpla deteriorativa este caracterizata de o pierdere treptata si

insidioasa a ambitie, intereselor si iniativei.

Halucinatiile si delirul sunt rare si daca apar nu persista mult timp. In general pacientii
cu schizofrenie simpla sunt izolati social, evita contactul cu oamenii, isi dau demisia de la
serviciu si evita sa se mai intalneasca cu prietenii.

Persoanele care sufera de schizofrenie simpla evita sa mearga pe strada in timpul zilei
dar de multe ori fac plimbari de unii singuri la 2 sau la 3 dimineata. Tind sa doarma peste zi si sa
stea treji noaptea.

La inceputul bolii pot avea multe simptome fizice. De multe ori persoanele cu
schizofrenie simpla sunt tratate cativa ani pentru afectiuni psihosomatice inainte de a se stabili
diagnosticul corect. In multe cazuri aceste persoane ajung sa isi piarda locuinta, devin din ce in
ce mai retrasi emotional si doresc sa fie lasati singuri.