Sunteți pe pagina 1din 92

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI


CARDIOVASCULAR

I.1 ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima este organul central al aparatului cardiovascular. Este situată în mediastin și


are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragmă. Axul inimii
este oblic dirijat în jos, la stânga și înainte, astfel că 1/3 din inimă este situată la dreapta și 2/3
la stânga planului mediosagital al corpului.

Greutatea inimii este de 250-300 g, iar volumul este asemănător pumnului drept.
Prezintă o față convexă, sternocostală și o față plană, diafragmatică. ( Niculescu Cezar Th,
2014, p. 334).

Cele două fețe se unesc printr-o margine mai ascuțită, marginea dreaptă. Marginea
stângă, rotunjită, se prezintă ca o adevarată față, fața pulmonară. Vârful inimii, orientat în jos
și spre stânga, este situat în spațiul 5 intercostal stâng, unde acest spațiu este intersectat de
linia medioclaviculară stângă. Baza inimii privește înapoi și la dreapta; de la nivelul ei pleacă
arterele mari ale inimii (aorta și trunchiul pulmonar) și sosesc venele mari (cele două vene
cave și cele patru vene pulmonar). La baza inimii se află atriile, iar spre vârf ventriculii.

Pe fața sternocostală, între cele două ventricule se află șanțul interventricular


posterior. Între atrii și ventricule se găsesc șanțurile coronar stâng si, respectiv, drept. În
aceste patru șanțuri se găsesc arterele și venele inimii. ( Niculescu Cezar Th, 2014, p. 335).

I.1.1 Cavitățile inimii

Atriile au formă aproximativ cubică, capacitate mai mică decât a ventriculilor,


pereții mai subțiri și prezintă câte o prelungire numită urechiușe.

La nivelul atriului drept se găsesc cinci orificii: orificiul venei cave superioare,
orificiul venei cave inferioare, prevăzut cu valvula Eustachio, orificiul sinusului coronar,
prevăzut cu valvula Thebesius, orificiul urechiușei drepte și orificiul atrioventricular drept,
prevăzut cu valvula tricuspidă; aceasta din urmă proemină ca o pâlnie în ventricul.

2
La nivelul atriului drept se disting două porțiuni: una, între cele două vene cave,
numită porțiunea sinusală; cea de-a doua porțiune este atriul drept propriu-zis, care prezintă o
musculatură specială (mușchii pectinați).

Între porțiunea sinusală și atriul propriu-zis se află creasta terminală de la care


pornesc mușchii pectinați. (Niculescu Cezar Th 2014, p.335).

La nivelul atriului stâng sunt patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare,
orificiul de deschidere al urechiușei stângi și orificiul atrioventricular prevăzut cu valva
bicuspidă.

Cele două atrii sunt separate prin septul interatrial. La nivelul acestuia, în viața
intrauterină există orificul Botallo, prin care cele două atrii comunică între ele. După naștere
acest orificiu se închide prin apariția fosei ovale, înconjurată de un relief muscular numit
limbul fosei ovale (Vieussens).

Dacă orificiul fosei Botallo persistă după naștere, apare maladia albastră, datorită
amestecării sângelui arterial cu cel venos. Indivizii au tegumentele albăstrui, datorită
neoxigenării sângelui arterial. (Niculescu Cezar, 2014, p. 336).

Ventriculele au o formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul


atrioventricular. Pereții lor nu sunt netezi, ci prezintă pe fața internă niște trabecule cărnoase.
Trabeculele sunt de 3 categorii:

 De oridinul I – mușchii papilari, de formă conică, prin baza lor aderând de pereții
ventriculilor, iar vârful oferind inserție cordajelor tendinoase care se prind pe
valvulele atrioventriculare. Cordajele tendioase împiedică împingerea valvulelor spre
atrii în timpul sistolei ventriculare;
 De ordinul II – care se inseră prin ambele capete pe pereții ventriculari;
 De ordinul III – care aderă pe toată întinderea lor de pereții ventriculari, făcând relief
în interiorul ventriculilor.

La baza ventriculilor se află orificiile atrioventriculare (drept și stâng), fiecare


prevăzută cu valvula atrioventriculară respectivă, cât și orificiile atriale prin care ventriculul
stâng comunică cu aorta, iar cel drept cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este
prevăzut cu trei valvule semilunare sau sigmoide, care au aspect de cuib de rândunică cu
concavitatea superior. În jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale există inele fibroase.

3
Cele două ventricule sunt separate prin septul interventricular care este în parte
membranos (în partea superioară), dar în cea mai mare parte musculos (în partea inferioară)
(Niculescu Cezar, 2014, p. 337).

Fig.1( https://anatomie.romedic.ro/inima-cordul)

I.1.2 Strucura inimii

Din punct de vedere structural, inima este alcătuită din trei tunici care, de la exterior
spre interior sunt: epicardul, miocardul și endocardul.

Fig.2 (http://fiziologie.umft.ro/ro/CV1.PDF )

4
Pericardul

La exterior inima este cuprinsă într-un sac fibros numit pericard. Pericardul fibros
are forma unui trunchi de con cu baza la diafragmă și vârful la nivelul vaselor mari de la baza
inimii.

La interiorul pericardului fibros se află pericardul seros, format din două foițe: una
internă, epicardul, și una externă, parietală, care tapetează suprafața internă a pericardului
fibros. Între cele două foițe ale pericardului seros se află cavitatea pericardică virtuala, ce
conține o lamă fină de lichid pericardic.

Epicardul este foița viscelară a pericardului seros și acoperă complet exteriorul


inimi.

Miocardul cuprinde miocardul adult, contractil (de execuție) și miocardul


embrionar, de comandă (țesutul nodal). Miocardul adult este un mușchi striat din punct de
vedere morfologic, dar are propietățile mușchiului neted din punct de vedere funcțional
(contrații automate și involuntare); el formează mușchi separați pentru atrii, care sunt mai
subțiri și cu fibre circulare, și mușchi separați pentru ventricule, mai groși și cu fibre oblic
spiralate.

Mușchii atriilor si ventriculilor se inseră pe inelele fibroase din jurul orificiilor


atrioventriculare și arteriale, cât și pe porțiunea membranoasă a septului interventricular.

Musculatura atriilor este complet separată de musculatura ventriculilor, legătura


anatomică și funcțională fiind realizată de țesutul embrionar, alcătuit dintr-o musculatură
specifică, ce păstrează caracterele embrionare. Morfologic, țesutul nodal se deosebește de cel
de execuție prin aranjamentul neregulat al miofibrilelor care trec de la o celulă la alta,
formând rețele, și prin abundența sarcoplasmei, bogată în colagen.

Țesutul nodal cuprinde:

 Nodulul sinoatrial Keith-Flack, în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei cave


superioare;
 Nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara, situat deasupra orificiului
atrioventricular drept;
 Fasciculul atrioventricular Hiss, care pleacă din nodulul atrioventricular și se
găsește la nivelul porțiunii membranoase a septului interventricular. Deasupra

5
porțiunii musculare a septului interventricular, fasciculul atrioventricular se împarte în
două ramuri, una stângă și alta dreaptă, care coboară în ventriculul respectiv. Cele
două ramuri se ramifică formând rețeaua Purkinje.

Endocardul. Încăperile inimii sunt căptușite de o foiță endotelială numită endocard.


El trece fără întrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind și valvulele, cordajele
tendinoase și mușchii papilari. Endocardul de la nivelul atriilor se continuă cu inima venelor,
iar la nivelul ventriculilor cu inima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de
endocardul inimii stângi. (Niculescu Cezar, 2014, p.338).

I.1.3 Vascularizația și inervația inimii

Inima este irigată de cele două artere coronare (stângă și dreaptă), cu originea în
aorta ascendentă. Coronara stângă, după un traiect scurt, se împarte în două ramuri:una,
numită inter-ventriculară anterioară, coboară în șanțul interventricular anterior, cealaltă,
artera circumflexă, străbate șanțul coronar stâng.

Artera coronară dreaptă se angajează în șanțul coronar drept apoi coboară prin șanțul
interventricular posterior. Din arterele coronare se desprind ramuri colaterale vecine. Dacă
una din aceste colaterale se obturează printr-un spasm prelungit sau printr-un tromb
(embolus), teritoriul respectiv nu mai primește substanțe nutritive și oxigen, se necrozează și
apare infarctul.

Sângele venos al inimii este colectat de vene, și anume: vena mare a inimii, care
urcă prin șanțul interventricular anterior, vena mijlocie a inimii, care urcă prin șanțul
interventricular posterior, și vena mică a inimii, care străbate șanțul coronar drept. Sângele
colectat de aceste vene ajunge, în final, în colectorul venos principal al inimii, sinusul
coronar, care se află în șanțul atrioventricular stăâng. Sinusul coronar se deschide în atriul
drept printr-un orificiu prevăzut cu valvula Thebesius. ( Niculescu Cezar, 2014, p.338)

Limfa inimii ajunge în ganglionii traheobronșici și mediastinali, după ce a facut


stație îm ganglionii intermediari. Dintre acești ganglioni, unul se găsește pe fața anterioară a
aortei ascendente.

Intervația extrinsecă a inimii este asigurată de nervii cardiaci, proveniți din vag și
simpatic. Din vag se desprind nervii cardiaci (superiori și inferiori), cât și nervii cardiaci
toracali. Nervii cardiaci simpatici sunt în număr de trei. Cel superior provine din ganglionul

6
cervical superior, cel mijlociu provine din ganglionul cervical mijlociu, cel inferior din
ganglionul stelat.

Nervii cardiaci simpatici și parasimpatici se împletesc formând plexul cardiac, situat


sub crosa aortei. (Niculescu Cezar, 2014, p.339).

Fig.3 (https://newsmed.ro/inima-notiuni-de-anatomie/ )

7
I.2 FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sânge. Ea poate fi considerată ca


fiind alcătuită din două pompe dispuse în serie, conectate prin circulațiile pulmonară și
sistemică. Fiecare parte a inmii este echipată cu două seturi de valve care, în mod normal,
impun deplasarea fluxului sangvin într-un singur sens.

Valvele atrio-ventriculare (mitrală și tricuspidă), care separă atriile de ventricule, se


deschid în timpul diastolei pentru a permite sângelui să umple ventriculele. Aceste valve se
închid în timpul sistolei, interzicând trecerea sângelui înapoi în atrii.

Valvele semilunare (aortică și pulmonară) se deschid în timpul sistolei pentru a


permite expulzia sângelui în artere și se închid în diastolă, împiedicând revenirea sângelui în
ventricule. (Niculescu Cezar, 2014, p.352).

Ventriculul drept are pereții mai subțiri și pompează în circulația pulmonară volume
relativ mari de sânge, la presiuni relativ mici. Ventriculul stâng are pereții mul mai groși,
deoarece trebuie să pompeze împotriva presiunilor mari existente în circulația sistemică. În
consecință, lucrul mecanic al ventriculului stâng este mai mare decât al celui drept, fapt ce
explică afectarea mai frecventaă a ventriculului stâng e diferite procese patologice.

Activitatea de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul unui parametru, denumit


debit cardiac, care reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un minut.

El este egal cu volumul de sânge pompat de un ventricul la fiecare bătaie (volum –


bătaie ) înmulțit cu frecvența cardiacă. Volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, de
70 ml, iar frecvemța cardiacă normală este de 70-75 bătăi/min; astfel, debitul cardiac de
repaus este de aproximativ 5 litri pe minut. Frecvența cardiacă este sub control nervos.
Activitatea sistemului nervos simpatic determină creșterea frecvenței cardiade, în timp ce
activitatea parasimpatică o scade.

În eforturi fizice intense, frecvența cardiacă poate crește până la 200 bătăi/min, iar
volumul – bătaie până la 150 ml, determinând o creștere a debitului cardiac de la 5 la 30 litri.
În somn, debitul cardiac scade; în febră, sarcină și la altitudine crește. (Niculescu Cezar,
2014, p. 353).

8
I.2.1 Structura și propietățile fundamentale ale miocardului

Mușchiul cardiac este alcătuit din celule cardiace distincte, conectate electric prin
joncțiuni gap. Depolarizarea unei celule cardiace este transmisă celulelor adiacente prin
aceste joncțiuni, ceea ce transformă miocardul într-un sincițiu funcțional. De fapt, inima
funcționează ca două sinciții: unul atrial și unul ventricular, izolate din punct de vedere
electric.

Musculatura cardiacă este alcătuită din două tipuri de celule musculare:

 Celule care inițiază și conduc impulsul


 Celule care, pe lângă conducerea impulsului, răspund la stimuli prin
contracție, acestea reprezintă miocardul de lucru.

I.2.1.1 Excitabilitatea reprzintă proprietatea celulei musculare cardiace de a


răspund la stimuli printr-un potențial de acțiune. Inima prezintă particularitatea de a fi
excitabilă numai în faza de relaxare (diastolă) și inexcitabilă în faza de contracție (sistolă).
Aceasta reprezintă legea excitabilității periodice a inimii. În timpul sistolei, inima se află în
perioada refractară absolută; oricât de puternic ar fi stimulul, el rămane efect. Această
particularitate a excitabilității miocardice prezintă o mare importanță pentru conservarea
funcției de pompă ritmică. Stimulii cu frecvență mare nu pot tetaniza inima prin sumarea
contracțiilor. Explicația stării de refrectare a inimii rezidă din forma particulară a
potențialului de acțiune a fibrei miocardice. (Niculescu Cezar, 2014, p. 353).

Potențialul de repaus al membranei. Celulele miocardice mențin o diferență de


potențial de -60-90 mV de o parte și alta a membranei lor celulare, interiorul celulei fiind
negativ, comparativ cu exteriorul. Acest potențial este generat datorită permeabilității
mebranare diferite pentru diferiți ioni și datorită diferențelor de concentrație ionică dintre
exteriorul și interiorul celulei.

Potențialul prag. Celulele se depolarizează rapid daca potențialul de membranp


atinge un nivel critic, numit potențial prag. Odată atins, depolarizarea este spontană. Această
proprietate se numește legea tot sau nimic.

Potențialul de acțiune cardiac se referă la modificările potențialului de membrană ce


apar după ce celula a primit un stimul adecvat. După forma și viteza ded conducere ale

9
potențialului de acțiune, celulele miocardice se împart în două grupe: fibre lente și fibre
rapide.

Fibrele lente sunt prezente în mod normal doar în nodurile sino-atrial și atrio-
ventricular, cu un potențial de repaus variind între -50 și -70 Mv. Ele prezintă în membrana
lor celulară așa numitele canale ionice lente, iar viteza de conducee a potențialului de acțiune
este de 0,02-0,1 m/s.

Fibrele lente prezintă perioadă refractară absolută și perioadă refractară relativă, ce


durează câteva milisecunde și în care un stimul trebuie să fie mai puternic decât normal
pentru a declanșa potențialul de acțiune.

Celulele miocardice normale atriale și ventriculare, precum și celulele țesutului


specializat de conducere al inimii sunt fibre rapide. Potențialul lor membranar de repaus este
cuprins între -80 și -90 Mv. Ele prezintă în membrană canale ionice de sodiu, iar durata
potențialului de acțiune variază, cea mai lungă fiind cea a fibrelor Purkinje și fasciculului His.
Acest fapt asigură protecția împotriva unor aritmii.

Vitezele de conducere ale potențialului de acțiune variază de la 0,3-1 m/s în celulele


miocardice la 4 m/s în fibrele Purkinje. Această viteză mare de conducere asigură
depolarizarea aproape instantanee a întrgului miocard, ceea ce îmbunătățește eficiența
contracției miocardice.

Fazele potențialului de acțiune sunt în numpr de 5, fiecare fiind determinată de


evenimente bine stabilite.

I.2.1.2 Automatismul reprezintă propietatea inimii de a se autoexcita. Acesta nu


este specific inimii. Scoasă din corp, inima continuă să bată. În lipsa influențelor extrinseci
nervoase, vegetative și umorale, inima își continuă activitatea ritmică timp de ore sau zile,
dacă este irigată cu un lichid nutritiv special. Automatismul este generat în anumiți centri ce
au în alcătuirea lor celule ce inițiază și conduc impulsurile. În mod normal, în inimă există
trei centri de automatism cardiac.

Nodul sino-atrial. La acest nivel, frecvența descărcărilor este mai rapidă, de 70-
80/min, și, din această cauză, inima bate, în mod normal, în ritm sinusal.

Nodul atrio-ventricular. La acest nivel, frecvența descărcărilor este de 40 ded


potențiale de acțiune/min. De aceea, acest centru nu se poate manifesta în mod normal, deși el

10
funcționează permanent și în paralel cu nodul sino-atrial. Dacă centrul sinusal este scos din
funcțiune, comanda inimii este preluată de nodul atrio-ventricular, care imprimă ritmul nodal
sau joncțional.

Fasciculul His și rețeaua Purkinje. Aici, frecvența de descărcare este de 25 de


impulsuri/min. Acest centru poate comanda inima numai în cazul întreruperii conducerii
atrio-ventriculare (bloc atrio-ventricular de gradul III), imprimând ritmul idioventricular.
(Niculescu Cezar, 2014, p.354).

Acești centri funcționează după regula stratificării ierarhice, adică cel cu frecvența
cea mai mare își impune ritmul. Prin rărirea frecvenței se constată fenomenul de abdicare, iar
prin creșterea frecvenței apare fenomenul de uzurpare.

Ritmul funcțional al centrului de comandă poate fi modificat sub acțiunea unor


factori externi. Căldura, excitarea sistemului nervos simpatic, adrenalina accelerează ritmul
inimii (tahicardie), în timp ce răcirea nodului sinusal, excitarea parasimpaticului și
acetilcolina răresc bătăile cardiace (bradicardie). De asemenea, automatismul este influențat
și de concentrațiile plasmatice ale ionilor de sodiu, potasiu și calciu.

Fig. 3 (https://cardiologiedeva.ro/sistemul-excitoconductor-al-inimii/ )

Geneza automatismului cardiac. În cord există celule capabile să-și autoregleze


valoarea potențialului de membrană (celule autoexcitabile) , aceasta datorându-se capacității

11
lor de depolarizare lentă diastolică. Depolarizarea lentă diastolică este posibilă datorită
propietăților speciale ale canalelor ionice existente în membrana lor celulară.

I.2.1.3 Conductibilitatea reprezintă propietatea miocardului de a propaga excitația


la toate fibrele sale; viteza de conducere însă diferă. Din momentul descărcării nodului
sinusal și până la completa invadare a atriilor și ventriculelor de către stimul trec 0,22 s. Mai
întâi, stimulul se propagă de la nodul sinusal la atrii, pe care le activeaza în 0,1 s, provocând
sistola atrială.

Urmează o întârziere de 0,04 s, corespunzătoare propagării mai lente a stimulului


prin nodul atrio-ventricular. Această întârziere se datorează conducerii extrem de lente a
impulsului prin nodul atrio-ventricular (0,02-0,05m/s) și asigură timpul necesar pentru
apariția contracției atriale, care crește umplerea ventriculară, mai ales în cazul frecvențelor
cardiace rapide. De asemenea, această viteză lentă de conducere, asociată cu perioada
refractară lungă a celulelor nodului atrio-ventricular, limitează numărul de impulsuri ce poate
fi condus prin nodul atrio-ventricular spre ventricul la aprox. 180 bătăi/min. Astfel,
ventriculii sunt protejați de o stimulare prea frecventă, care poate reduce eficiența pompei
cardiace. Există situații patologice în care impulsul atrial poate fi complet blocat la acest
nivel. (Niculescu Cezar, 2014, p. 355).

În continuare, unda de depolarizare se propagă de la atrii la ventricule prin fasciculul


His, ramurile sale și rețeaua Purkinje, invadând întregul miocard, de la endocard spre epicard,
în 0,08 s. Ca urmare se produce sistola ventriculară.

Deoarece singura legătură între atrii și ventricule o reprezintă nodul atrio-ventricular


și fasciculul His, orice leziune la aceste nivele poate provoca grave tulburări de conducere
atrio-ventriculară, numite blocuri. Aceste blocuri pot fi parțiale (grad I și II) sau totale (grad
III). Uneori este blocată conducerea doar pe una din ramurile fasciculului His (bloc de ram
stâng sau drept). (Niculescu Cezar, 2014, p.336)

I.2.1.4 Contractilitatea reprezintă propietatea miocardului de a dezvolta tensiune


între capetele fibrelor sale. Astfel, în cavitîțile inimii se generează presiune, iar ca urmare a
scurtăturii fibrelor miocardice are loc expulzia sângelui. Geneza teniunii și viteza de scurtare
sunt manifestările fundamentale ale contractilității. Forța de contracție este proproțională cu
grosimea pereților inimii; mai redusă la atrii și mai puternică la ventricule, mai mare la
ventriculul stâng față de cel drept. Contracțiile inimii se numesc sistole, iar relaxările diastole.

12
Cuplarea excitației cu contracția. Este denumirea utilizată pentru a defini
evenimentele ce conectează depolarizarea membranei celulare cu contracția fibrelor
musculare.

În structura celulelor miocardice există miofibrile înconjurate de reticul


sarcoplasmatic. Reticulul sarcoplasmatic prezintă terminațiuni dilatate (cisterne) care se află
în imediata vecinătate a membranei celulare și a tubilor T. Reticulul sarcoplasmatic conține
cantități mari de calciu ionizat.

Tubii T sunt prelungiri ale membranei celulare în interiorul celulei și, de aceea, ei
conduc potențialul de acțiune în interiorul celulei. Eliberarea calciului din reticulul
sarcoplasmatic este declanșată de ionii de calciu și nu de depolarizarea membranei. Calciul
extracelular, responsabil de eliberarea calciului din reticulul sarcoplasmatic, intră în celulă în
timpul fazei de platou a potențialului de acțiune.

Miofibrilele sunt alcătuite din filamente groase (miozinice) și subțiri (actinice). Cele
subțiri mai conțin și complexul troponinic și ttropomiozină. Sarcomerele sunt unitățile
contractile ale miofibrilelor.

Mecanismul de contracție. Concentrația calciului citosolic este foarte scăzută între


contracții. Fiecare contracție este precedată de un potențial de acțiune care depolarizează
membrana celulară și tubii T. În urma cuplării excitației cu concentrația are loc creșterea
concentraței intracitosolice a calciului de 10 ori. La concentrații mari de calciu are loc
formarea legăturilor dintre actină și miozină. Creșterea numărului de punți actiomiozinice
determină creșterea forței de contracție. Ionii de calciu sunt expulzați din citosol pentru a se
realiza faza de relaxare. În esența ei, contracția reprezintă un proces de transformare
energetică, de traducere a energiei chimie în energie mecanică. Energia chimică este asigurată
de moleculele de ATP ale căror legături fosfatice, macroergice se desfac:
ATP=ADP+P+energie.

Refacerea moleculei de ATP se realizează pe baza energiei rezultate din


descompunerea fosfocreatinei (PC): PC+ADP=ATP+C. La rândul ei, fosfocreatina se reface
pe seama energiei eliberate în urma reacțiilor de glicoliză ți, în general, a reacțiilor de
oxidoreducere pe care le suferă principiile alimentare (acuzuu grași, acidul lactic,
aminoacizii, corpii cetonici) la nivelul ciclului Krebbs și al lanțului respirator celular.
Deoarece inima nu poate face datorie de oxigen, ca mușchii scheletici, miocardul necesită un

13
aport mare de oxigen, care este asigurat printr-un debit de irigare coronariană foarte crescut.
(Niculescu Cezar, 2014, p. 356)

Efectul Frank-Starlin (Legea Starling a inimii). Unul dintre factorii ce controlează


forța contracției cardiace este lungimea inițială (sau presarcina) fibrei musculare. Variații ale
lungimii fibrei musculare modifică numărul de legături ce se poate realiza între filamentele
de actină și miozină, prin schimbarea gradului lor de suprapunere. În cordul normal,
presarcina depinde de volumul de sânge aflat în ventricule imediat înaintea începerii
contracției. Creșterea acestui volum determină alungirea fibrelor cardiace, care, până într-un
anumit punct, favorizează formarea mai multor punți acto-miozinice, permițând inimii să
dezvolte o forță mai mare de contracție. Astfel, o presarcină crescută produce o contracție
mai puternică și un volum mai mare de sânge va fi pompat de către inimă. Explicația
acceptată pentru această relație între lungime și forța de contracție, este activarea lungime
dependentă, prin care creșterea sensibilității la calciu este factorul major ce explică această
creștere a forței de contracție, pe măsură ce lungimea inițială a sarcomerului crește.

La nivel molecular, se presupune că o creștere a lungimii sensibilizează troponina C


la acțiunea calciului citosolic. (Niculescu Cezar, 2014, p. 357)

I.2.2 Ciclul cardiac

Un ciclu sau o revoluție cardiacă este format dintr-o sistolă și o diastolă. Datorită
întrârzierii propagării stimulului prin nodul atrio-ventricular, există un asinronism între
sistola atriilor și cea a vetriculelor: sistola atrială precede cu 0,10 s pe cea a ventriculelor.
Durata unui ciclu cardiac este invers proporțională cu frecvența. La un ritm de 75 bătăi pe
minut, ciclul cardiac durează 0,8 s. El începe cu sistola atrială ce durează 0,10 s.
Ventriculele se află la sfârșitul diastolei, sunt apropae pline cu sânge, iar sistola atrială
definitivează această umplere, ea asigurând 15-20% din umplerea ventriculară. În timpul
sistolei atriale are loc o creștere a presiunii din atrii. Sângele nu poate reflua spre venele mari
datorită contracției fibrelor musculare din jurul orificiilor de vărsare a venelor ăn atrii.
Singura cale deschisă o reprezintă orificiile artio-ventriculare. Sistola atriala este rumată de
diastola atrială, care durează 0,70 s. La începutul acesteia are loc sistola ventriculară, care
durează 0,30 s și se desfășoară în două faze.

I.2.2.1 Faza de contracție izovolumetrică începe în momentul închiderii valvelor


atrio-ventriculare și se termină în momentul deschiderii valvelor semilunare. În acest interval

14
de timp ventriculul se contractă ca o cavitate închisă, asupra unui lichid incompresibil, fapt
care duce la o creștere foarte rapidă a presiunii intracavitare. În momentul când presiunea
ventriculară o depășește pe cea din artere, valvele semilunare se deschid și are loc ejecția
sângelui.

I.2.2.2 Faza de ejecție începe cu deschiderea valvelor semilunare și se termină în


momentul deschiderii acestora. La început are loc o ejecție rapidă (aproximativ 2/3 din
debitul sistolic este expulzat în prima treime a sistolei), urmată de o ejecție lentă. Expulzia
sângelui din ventriculul drept începe înaintea celei din ventriculul stâng și continuă și după ce
aceasta a luat sfârșit.

Deoarece ambii ventriculi expulzează în medie același volul de sânge, viteza de


expulzie din ventriculul drept este mai mică decât cea din ventriculul stâng. Volumul de
sânge ejectat în timpul unei sistole este de 70-75 ml în stare de repaus și poate crește până la
150-200 ml în eforturile fizice intense. După sistolă urmează diastola ventriculară, ce durează
0,50 s. Datorită relaxării miocardului, presiunea intracavitară scade rapid. Când presiunea din
ventricule devine inferioară celei din arterele mari, are loc închiderea valvelor semilunare
care împiedicp reîntoarcerea sângelui în ventricule. Pentru scurt timp, ventriculele devin
cavități închise (diastolă izovolumetrică). (Niculescu Cezar, 2014, p. 357)

În acest timp, presiunea intraventriculară continuă să scadă până la valori inferioare


celei din atrii, permițând deschiderea valvelor atrio-ventriculare. În acest moment începe
umplerea cu sâange a ventriculelor (faza de umplere este și ea diferențiată în faza de umplere
rapidă și cea de umplere lentă). Urmează o perioadă de 0,40 s, numită diastolă generală, în
care atriile și ventriculele se află în stare de relaxare. La sfârșitul acestei faze are loc sistola
atrială a ciclului cardiac următor.

I.2.3 Lucrul mecanic al inimii reprezintă travaliul efectuat de pompa cardiacă în


timpul sistolei ventriculare. Ele se calculează înmulțind volumul sistolic (75 ml) cu presiunea
arterială medie (100 mmHg). Valoarea travaliului este de 100g/sistolă la ventriculul stâng și
20 g la ventriculul drept. Calculat pe 24 h, pentru întreaga inimă el reprezintă 10.000 kg.

1.2.4 Manifenstări ce însoțesc ciclul cardiac

În timpul activității sale, cordul produce o serie de manifestări electrice, mecanice și


acustice.

15
I.2.4.1 Manifestările electrice reprezintă însumarea vectorială a biocurenților de
depolarizare și repolarizare miocardică. Înregistrarea grafică a acestora reprezintă
electrocardiograma, metodă foarte larg folosită în clinică pentru cercetarea activității inimii.

I.2.4.2 Manifestările mecanice sunt reprezentate de șocul apexian și pulsul arterial.


Șocul apexian reprezintă o expansiune sistolică a peretelui toracelui în dreptul vârfului inimii.
Pulsul arterial este o expansiune ritmică a peretelui arterelor, provocată de variațiile ritmice
așe presiunii sîangelui.

I.2.4.3 Manifestările acustice sunt reprezentate de zgomotele cardiace. Zgomotul I,


sistolic, este mai lung, de tonalitate joasă și mai intens. El este produs de închiderea valvelor
atrio-ventriculare și vibrația miocardului de la începutul sistolei ventriculare. Zgomotul II,
diastolic, este mai scurt, mai acut și mai puțin intens. Este produs, la începutul diastolei
ventriculare, de închiderea valvelor semilunare. În intervalele dintre zgomote se interpun
pauze de liniște. Zgomotele cardiace pot fi înregistrate grafic, rezultând o fonocardiogramă.
(Niculescu Cezar, 2014, p. 358).

16
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

17
CAPITOLUL II

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

II.1 Definiție. Generalități

Infarctul miocardic acut este un sindrom clinic provocat de necroza ischemică a unei
porțiuni din miocard, determinată de obstruarea bruscă a unei artere coronare. (Borundel
Corneliu, 1995, p. 312)

Fig. 4 (https://anatomie.romedic.ro/inima-cordul )

Localizarea cea mai frecventă a infarctului miocardic o reprezintă ventriculul stâng


şi septul interventricular.

După episodul acut, la câteva săptămâni, necroza devine o cicatrice fibroasă.

18
În țările industrializate infarctul miocardic acut reprezintă cauza de deces cea mai
importantă printr-o singură afecțiune.

Reducerea bruscă, importantă sau încetinirea fluxului sanguin la nivelul


arterelor/ramificațiilor coronare determină sindromul clinic caracterizat prin:

 Durere toracică având sediul și iradierea asemănătoare celor din angina pectorală
 Durata și intensitatea durerii toracice este mai mare decât în angina pectorală
 Protocolul electrocardiografie evidențiază modificări specifice
 Tulburările hemodinamice și complicațiile au caracter grav și consecințe
imprevizibile. (Chiru F, 2012, p. 102)

Din punct de vedere al circumstanțelor apariției, I.M.A. se clasifică în mai multe


tipuri clinice:

Tipul 1: infarct miocardic spontan asociat cu ischemia datorată unui eveniment


coronarian primar cum ar fi erodarea și/sau ruptura, fisura ori disecția plăcii.

Tipul 2: infarct miocardic secundar ischemiei fie datorită unui necesar de oxigen
crescut, fie aportului inadecvat, cum ar fi spasmul coronarian, embolie coronariană, anemie,
aritmii, hiper sau hipotensiune.

Tipul 3: moarte subită cardiacă, incluzând stop cardiac, deseori însoțită de


simptome sugestive pentru ischemie, însoțite supradenivelare recentă de segment ST, BRS
nou apărut, sau dovada existenței unui tromb proaspăt angiografic sau la autopsie, decesul
producându-se înainte de a se preleva probe sanguine, sau recoltarea acestora s-a făcut înainte
de apariția biomarkerilor cardiaci în sânge.

Tipul 4a: infarct miocardic asociat angioplastiei coronariene.

Tipul 4b: infarct miocardic asociat cu tromboza intrastent, documentată angiografic


sau la autopsie.

Tipul 5: infarct miocardic asociat by-pass-ului aortocoronarian.(Ginghină, 2010, p.


286)

19
II.2 Etiologie

Cauza principală (90-95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin: embolii, coronarite
reumatice, reumatice, aortite luetice. În general apare la bărbați trecuți de 40 de ani, cu crize
de angină pectorală în ultimele luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari
fumători, suprasolicitați psihic, prezentând hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune
arterială.

De obicei, în antecedentele personale sau familiale există accidente vasculare


cerebrale, cardipatii ischemice sau arterite ale membrelor pelviene. Poate apărea însă și la
persoane fără antecedente coronariene. (Borundel Corneliu, 1995, p. 312)

II.2.1 Factori de risc:

 Cei mai importanți dintre ei sunt:


a) Vârsta și fluxul (după menopauză cazurile de infarct la femei sunt mai
des întâlnite, predomină însă ca afectare sexul masculin)
b) Factorul genetic (terenul ereditar reprezintă un factor major cu risc de
4-5 ori mai mare de afectare în familiile cu antecedente de infarct)
c) Dislipidemiile (creșterea lipidelor serice constituie un factor
influențabil pentru apariția I.M.A.)
d) Hipertensiunea arterială ( valorile crescute ale tensiunii arteriale
determină raportul de deterioare coronariană)
e) Diabetul zaharat ( factor de risc important care poate determina o mai
rapidă evoluție coronariană)
f) Fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, sedentarismul,
stress-ul psihoemoțional, obezitatea, reprezintă alți factori determinanți pentru I.M.A.

II.2.2 Factori declanșatori:

 Apariția infarctului miocardic acut este determinată și de:


a) Afecțiuni coronariene obstructive nonaterosclerotice (lues, T.B.C.,
lepră, poliartrită reumatoidă, prolaps de valvă mitrală)
b) Infecții acute ale tractului respirator
c) Intervenții chirurgicale (disecțiile coronariene pentru angioplastie
coronarină)

20
d) Folosirea de contraceptive asociate cu consum de alcool, droguri,
fumat
e) Stările psihice (stress psihosocial, anxietate, tensiune nervoasă)
f) Efortul fizic determină o relație concretă pentru apariția I.M.A. prin
lipsa de activitate fizică
g) Condițiile și factorii meteorologici , șocul hipovolemic, constituie alți
factori declanșatori. (Chiru F, 2012, p. 103)

II.3 Anatomie patologică

Leziunea specifică este necroza miocardului, care apare fie în urma ocluziei acute şi
complete a unei artere coronare prin tromboză, fie - mai rar - datorită hemoragiei peretelui
arterei coronare sau ramolirii unei plăci de aterom. (Borundel C., 1995, p. 313)

II.4 Manifestări, semne și simptome

Infarctul miocardic survine la aproximativ jumătate din cazuri pe neașteptate, lipsind


factorii determinanți și manifestările prodromale cu debut în repaus, somn, la efort sau în alte
condiții speciale fiind numit infarct silențios.

 Debutul infarctului are loc de obicei dimineața până în ora 10, fiind precedat de
manifestările prodromale.

Fig.5 (https://www.pcacares.org/blog/understanding-heart-attack-risks/)

21
II.4.1 Manifestări prodromale:

 Acest concept este întâlnit în literatura de specialitate sub denumirea de


iminență de infarct, angină instabilă, preinfarct, sindrom coronarian
intermediar
 Manifestările își pot face apariția în primele 24 h sau într-o zi și o săptămână
chiar între o săptămână și o lună înainte de I.M.A.
 Pacientul prezintă ca manifestări prodromale:
a. Astenie marcată cu slăbiciune musculară generalizată
b. Crize anginoase apărute la eforturi minimale sau chiar în repaus însoțite de transpirații
c. Efect negativ la administrarea de nitroglicerină
d. Senzație acută de anxietate, teamă, frică, amețeli, palpitații, dispnee la eforturi mici
(Chiru, 2012, p. 104)

Perioada de debut durează 3-5 zile și este cea mai critică, datorită mortalității mari și
a complicațiilor numeroase și grave.

II.4.2 Semne clinice perioada de debut

Durerea:

 Majoritatea pacienților cu infarct miocardic prezintă ca simptom cardinal de debut,


durerea (există și forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 15% din
cazuri) și constituie prin caracteristicile ei un criteriu important pentru diagnosticul
infarctului miocardic acut.

Caracterul durerii:

 Pacienții descriu durerea ca pe o senzație de constricție, strivire, gheară, care le apasă


inima
 Uneori durerea este asemănătoare cu un corset ce îl împiedică să respire sau ca o
lovitură de pumnal

Localizarea durerii:

 În majoritatea cazurilor regiunea retrosternală reprezintă sediul principal al durerii


 Rar acest sediu este localizat precordial, parasternal stâng
 Extensia dureroasă poate fi localizată extratoracic (epigastru, abdomen)

22
Iradierea durerii:

 Din regiunea retrosternală durerea poate iradia în umărul și membrul superior stâng
(lautra cubitală) sau în anumite cazuri prezintă intensitate în abdomenul superior și
regiunea epigastrică rezultând posibile situații confuzionale cu afecțiuni dureroase
abdominale acute
 Iradierea durerii poate avea loc în ambii umeri, ambele brațe, coate sau pumn, la baza
gâtului (senzație de strangulare), maxilar, mandibulă, orificiul auricular extern, ceafă
(regiunea nucală), restul capului (vertex)

Intensitatea durerii:

 Variază de la un pacient la altul având caracter maxim de nesuportat în 70-75% din


cazuri, în rest fiind de intensitate medie sau pur și simplu p senzație de jenă
retrosternală

Durata durerii:

 În majoritatea cazurilor durata durerii este de la 10 minute (aproximativ 30 de


minute), până la câteva ore și dispare spontan dupa 12-24 h sau după administrarea
de analgetice, opiacee, cu mențiunea că efectul acesta este temporar
 Durerea nu dispare la administrarea de nitrați și este însoțită de semne și simptome ca:
- Anxietate extremă și senzație de moarte iminentă
- Transpirații intense, profuze, reci
- Greață, vărsături, diaree, distensie abdominală
- Palpitații, dispnee, hipotensiune arterială (Chiru F, 2012, p. 104, 105)

Modificările tensiunii arteriale:

 Sunt frecvente în I.M.A., cel mai des bolnavii având hipotensiune arterială. Aceasta
apare în trei circumstanțe speciale: în infarctele inferioare, când este de natură reflexă,
vagală; în infarctele inferioare cu prindere semnificativă de VD, a cărui afectare duce
la lipsa de umplere a VS; în infarctele întinse antero-laterale, ca urmare a disfuncției
de pompă. (Gherasim L., 2000, p. 656)
 În plin acces dureros valorile tensiunii arteriale cresc cu 20-40 mmHg prin
declanșarea efectelor simpatice vasoconstrictoare și descărcări mari cu catecolamine

23
(ansamblu de substanțe înrudite, având acțiune simpaticomimetică, de exemplu:
adrenalina) ca efect al acțiunii durerii;x„
 Creșterea tensiunii arteriale este de scurtă durată, valorile acesteia revenind la 80-90
mmHg cu mențiunea că în cazul pacienților hipertensivi scăderea este mai accentuată
față de cei normotensivi;
 În majoritatea cazurilor modificările tensiunii arteriale sunt progresive cu un
maximum după 2-3 zile sau câteva săptămâni; scăderea brutală a tensiunii arteriale
indică iminența șocului cardiogen; (Chiru F, 2012, p. 105)
 Modificările tensiunii arteriale sunt datorate de: iatrogen prin exces de nitrați, opiacee
sau Furosemid; însoțind tahiaritmii cu răspuns ventricular rapid; ca urmare a unei
depleții lichidiene semnificative prin vărsături, transpirații profuze, diaree;
 Valorile tensiunii arteriale revin în perioada de convalescență la parametri anteriori
sau uneori la marii hipertensivi, rămând scăzute;
 Într-o minoritate de cazuri se poate constata hipertensiune arterială la debut, la
bolnavi hiperreactivi, cu hipercatecolaminemie marcată, cu infarct nu prea întins și, de
regulă, cu HTA în antecedente;
 Hipertensiunea de debut nu este de obicei nici severă, nici persistentă, deoarece
miocardul ischemic își reduce rapid wall stress-ul și forța de ejecție, ca măsuri de
autoprotecție, sau valori tensionale diminuă prin dezvoltarea unei disfuncții lente de
pompă. De accea administrarea tratamentului antihipertensiv și/sau vasodilatator la
debutul I.M.A. trebuie reevaluată permanent, căci dozele inițiale devin deseori
excesive în următoarele 10 minute. (Gherasim L, 2000, p. 656, 657)

Febra:

 În primele 8-10 ore sau după 24/48 h de la instalarea infarctului miocardic apare febra
cu valori maxime în a 3-a sau a 6-a zi de evoluție și persistă 6-8 zile;
 Valorile temperaturii sunt în majoritatea cazurilor de 37,5  C mai rar putând ajunge
chiar la 40 C;
 Modificările temperaturii sunt provocate de necroza miocardică însoțită de procesele
inflamatorii caracteristice.(Chiru F, 2012, p. 105)

Fenomenele digestive:

 Printre manifestările clinice apărute la debutul infarctului miocardic se numără și:

24
- Sughiț persistent, rezistent la tratament
- Greață, vertij
- Vărsături relativ frecvente care pot fi cauze a unei depleții lichidiene
- Diaree, declanșată de reflexe vagale

Dispneea, palpitațiile:

 Dispneea poate reprezenta simptomul principal care marchează instalarea infarctului


miocardic complicat cu disfuncție de pompă;
 Palpitațiile reprezentate atât prin tahiaritmii cât și prin bradiaritmii sunt consecința
tensiunii psihice.

Manifestări neurologice:

 Aceste manifestări pot avea caracter de:


- Amețeală, vertij, stare de torpoare, stare confuzională, sincopă;
- Manifestări neurologice de focar ( embolie cerebrală, accident vascular
cerebral primitiv).

Alte manifestări:

 Tahicardie sinusală cu valori peste 100 bătăi/min. Este întâlnită în aproximativ 30%
din cazuri;
 Astenie fizică (senzație intensă de slăbiciune fizică) ca și fatigabilitatea însoțesc de
multe ori infarctul miocardic în primele zile de debut.

II.4.3 Semne clinice perioada de stare:

 Perioada de stare reprezintă intervalul din a II-a – a V-a săptămână de evoluție a


infarctului miocardic în care starea pacientului se poate îmbunătăți progresiv;
 Disconfortul dureros dispare complet la majoritatea pacienților persistând o jenă
moderată, perpetuă, cu exacerbări la modificări de poziție sau mobilizare;
 Febra revine la valori normale în 6-10 zile de la debut, tahicardia sinusală se prezintă
cu valori reduse iar tensiunea arterială atinge din nou valorile premergătoare
infarctului;
 Fenomenele digestive dispar în perioada de stare persistând ca o complicație de
imobilizare prelungită la pat: constipația, balonarea.

25
II.4.4 Semne clinice perioada de convalescență:

 Perioada de convalescență în infarctul miocardic acut necomplicat durează


aproximativ între 2-3 luni;
 Pacientul își recapătă treptat forța fizică putând prezenta la mobilizare hipotensiune
ortostatică, instabilitate în mers și capacitate de efort scăzută;
 În perioada de convalescență pacienții mai pot prezenta la eforturi mici dispenee sau
accese de angină pectorală cauzată de factori psihoemoționali, mese copioase, eforturi
fizice mari. (Chiru F, 2012, p. 106)

II.5 Diagnostic

Se bazează pe durere (violentă, prelungită și neinfluențată de nitroglicerină),


modificările ECG (necroză, ischemie, leziune) și creșterea enzimelor serice.

Diagnosticul de infarct miocardic este sigur când două din cele trei elemente sunt
prezente și probabil când durerea este tipică, chiar dacă celelalte două elemente sunt absente.
Localizarea epigastrică a durerii pretează la confuzii.

Anevrismul disecant al aortei, pericardita acută, exsudativă, cu debut brusc,


pneumotoraxul spontan, infarctul pulmonar stâng, embolia pulmonară pot crea dificultăți
diagnostice. Celelalte cardiopatii ischemice dureroase se elimină prin ECG. (Borundel, 1995,
p. 313)

II.5.1 Examinări complementare

II.5.1.1 Examenul fizic

Examenul clinic este sărac și nespecific la bolnavii cu infarct necomplicat.


Majoritatea semnelor fizice survin de la eventualele complicații.

Starea generală este de regulă afectată. Majoritatea bolnavilor sunt anxioși și agitați
în căutarea unei poziții antalgice pe care o pot găsi. Mai rar, bolnavii stau imobili,
necomunicativi, temându-se că mișcările le-ar putea face rău.

Dezechilibrul vegetativ din primele zece minute ale infarctului se manifestă fie
predominant simpatic, fie predominant parasimpatic. Dominanța simpatică apare mai ales în
infarctele antero-laterale și bolnavii apar palizi, cu transpirație rece și respirație rapidă,
superficială. Dominanța parasimpatică apare în infarctele inferioare și se manifestă prin

26
hipotensiune, de obicei cu tegumente uscate, bradicardie și fenomene digestive. (Gherasim,
2000, p. 657)

Aparatul cardiovascular nu are modificări specifice în forma comună,


necomplicată.

Ritmul cardiac se prezintă cu hipercatecolaminemie și bradicardie sinusală, în


formele vagotone din infarctele inferioare. Ritmul este tahicardic de regulă în disfuncția de
pompă de diverse grade, iar extrasistolele ventriculare apar în primele ore, practic la
totalitatea bolnavilor.

Tensiunea arterială este ușor crescută la hipersimpaticotonie și la vechii


hipertensivi, este scăzută când sunt activate reflexele vagale și se menține, în multe cazuri, la
valori normale.

Zgomotele cardiace și în special zgomotul I sunt deseori asurzite în faza acută a


infarctului. Prezenta zgomotului IV, aproape consstantă, se datorează complianței
ventriculare scăzute prin ischemie.

Frecătura precardică apare la 10-20% din bolnavi, de regulă trecător , în zilele 2-3
de la debut, uneori însă cu persistență până la 14 zile. Aproape jumătate din acești bolnavi au
lichid pericardic ecografic, dar acesta este rareori abundent.

Alte aparate și sisteme. Aparatul respirator prezintă modificări atunci când există
stază de diverse grade; pot exista semnele unei bronhopneumopatii cronice prealabile.

Aparatul digestiv este de regulă normal. Fenomenele digesti e reflexe pot fi însoțite
de meteorism abdominal discret, care devine sever în caz de șoc cardiogen cu ischemie
splanhnică.

Aparatul uro-genital nu prezintă modificări patologice, cu excepția oligoanuriei din


șoc.

Sistemul nervos în afara manifestărilor neuropsihice, poate să prezinte semnele unor


afectări de focar; acestea se pot datora unor embolii dintr-un tromb intracardiac sau unui
infarct cerebral, prin hipotensiune prelungită acționând pe o circulație cerebrală afectată în
prealabil de ateroscleroză. (Gherasim, 2000, p.658, 659)

27
Evaluarea funcțională cardiacă constă și în diagnosticul elecreocardiogramei, date
biologice, radiografie toracică, ecocardiografie, tomografie computerizată, rezonanță
magnetică nucleară și studii: radioizotopice (scintigrafia).
II.5.1.2 Electrocardiografia (E.C.G.)
E.C.G. reprezintă cel mai important mijloc de diagnostic pozitiv pentru I.M.A.,
evidențiind topografia și mărimea infarctului.
Monitorizarea electrocardiografică permite evaluarea tulburărilor de ritm și
conducere din infarct.
Dinamica modificărilor ECG, relevă cele trei tipuri principale de suferință
miocardică cauzate de scăderea/oprirea fluxului coronarian: ischemia, leziunea, necroza.
II.5.1.3 Date biologice
Modificările biologice apărute în majoritatea cazurilor de infarct miocardic constau
în:
 Modificările enzimelor serice și a altor produși de citoliză (procesul de necroză
miocardică determină eliberarea enzimelor din fibrele miocardice necrozate și apariția
acestora în concentrație crescută în plasmă, ex: C.P.K. – creatinfosfokinaza, L.D.H.-
lactohidrogenaza, G.O.T. – transaminaza glutamicoxalacetică, H.B.D.-
alfahidroxibutiric – dehidrogenaza, MB- mioglobina plasmatică).
 Hiperleucocitoza (creșterea numărului de leucocite este moderată: 12.000 – 15.000
mm3, apare în prima zi și revine la normal după prima săptămână; persistența
hiperleucocitozei după o săptămână este cauzată de o embolie pulmonară. (Chiru F,
2012, p. 107)
 Hiperglicemia (creșterea valorilor glicemiei în primele zile la 150 mg%; în caz de
persistență se evidențiază un diabet latent necunoscut)
 Creșterea V.S.H.-ului (apărută la 2-3 zile de la debut 60-100 mm/h poate retroceda
după 12-14 zile; este datorat reacției inflamatorii ce însoțește necroza)
 Creșterea fibrinogenului (este moderată sub 1000mg%, apare la 3-5 zile și poate dura
30 zile)
 Hiperfibrinemia (apare la 2-3 zile cu valori maxime în a 3-a zi și a 5-a, revine la
normal în 15-30 zile)
 Prezența proteinei C reactive, modificările coagulării și ale lipidelor serice constituie
alte date de laborator (Chiru F, 2012, p. 107)

II.5.1.4 Explorări imagistice

28
Evaluarea clinică, electrocardiografică și a enzimelor este completată pentru
informații diagnostice speciale sau în cazul apariției complicațiilor de:

 Radiografia toracică și tomografia computerizată


 Ecorcardiografia și studiile radioizotopice (scintigrafia, angiografia,
tomografia cu emisie de pozitroni)
 Rezonanța magnetică nucleară (metodă cu potențial imagistic deosebit
pentru cantate, precizie și diferențiere , însă prezintă grad de pericol ținând seama de
transportul pacientului pentru investigare în primele ore). (Chiru F, 2012, p. 108)

II.5.2 Diagnostic diferențial

IMA cu durere toracică intensă, însoţită de tahicardie, anxietate şi eventual polipnee,


trebuie făcut cu câteva boli acute severe, al căror tratament este uneori complet diferit de al
infarctului.
Pericardita acută poate avea durere asemănătoare cu a infarctului şi, în caz de
miocardită asociată, bolnavul poate avea tahicardic şi galop. Frecătura pericardică este tipică
pericarditei, dar se regăsesc şi în IMA, la cateva ore de la debut. Un element important de
diferenţiere este aspectul ECG. În pericardită supradenivelarea ST este de obicei concavă în
sus, este relativ mică - de 1-2 mm - şi concordantă în majoritatea derivaţiiior. Nu apare
niciodată aspect de undă Pardee şi pierdere de potenţial QRS. În infarct evolutivitatea ECG
este mai rapidă şi de amploare mai mare. Dacă diferenţierea nu se poate realiza pe date
clinice şi ECG, atunci explorările biologice, inclusiv aspectul curbei produşilor de citoliză
sunt hotăratoare.
Disecţia de aortă toracică se poate manifesta cu durere transfixiantă toracică foarte
asemănătoare cu cea din IMA. În absenţa prinderii coronarelor în cadrul disecţiei, ECG
rămane normală. În aceste condiţii trebuie căutate cu atenţie alte semne clinice de disecţie:
scăderea amplitudinii pulsului la unul din braţe sau la unul di membrele inferioare; suflu
diastolic de insuficienţă aortică; mai rar pleurezie hemoragică stangă sau frecătura
pericardică. Unul din semnele caracteristice ale disecţiei de aortă este variaţia mare tensională
care însoţeşte episoadele dureroase. De regulă apare colaps tranzifor, produs datorită
stimulării baroceptorilor aortici în timpul progresiei disecţiei; ТА revine însă normal practic
fără nici un tratament. (Gherasim L, 2000, p. 695).
Uneori disecţia aortei proximale prinde şi emergenţa uneia dintre coronare.

29
Se realizează astfel un tablou clinic şi ECG de ischemie miocardică acută, identic cu
cel din infarct. Prezenţa disecţiei poate fi suspectată prin coexistenţa suflului de insuficienţă
aortică acută.
Diagnosticul este tranşat prin ecocardiografie transtoracică, eventual
transesofagiană şi, ulterior, dacă este cazul, prin computer tomografie, RMN sau cateterism.
Diferenţierea corectă a disecţiei de aortă de IMA. de origine aterosclerotică este
foarte importantă, deoarece la suspiciunea de disecţie sunt contraindicate tromboliza şi
anticoagularea.
Tromboembolismul pulmonar poate da un tablou clinic asemănător IMA, cu
durere toracică, tahicardie, polipnee, hipotensiune. Pot exista aritmii şi semen de insuficienţă
cardiacă dreaptă.
Semnele ECG de forţare ventriculară dreaptă pot mima ischemie subepicardică
anterioară. Diferenţierea de IMA se face prin discordanţa dintre semnele severe de debit
cardiac mic şi insuficienţă cardiacă dreaptă (şi nu stangă) şi absenţa unor semne patente
electrice de IMA, inclusiv de infarct de VD.
Transarea diagnosticului se face prin curbele de citoliză (CK-MB şi Mb, dar nu TGO
şi LDH), ecocardiografie (supraincărcare dreaptă in absenţa IM de VD) şi, eventual,
scintigrafie pulmonară (vezi capitolul „Tromboembolismul pulmonar").
Pneumotoraxul poate mima un IMA prin asocierea dintre durerea toracică intensă,
dispneea importantă şi tahicardie. Lipsesc semnele ECG de IM, iar tranşarea diagnosticului se
face prin examen fizic şi radiologic.
Afecţiunile acute de etaj abdominal superior se confundă mai ales cu infarctul
inferior şi de VD, in care există greaţă. vărsături, dureri epigastrice şi de hipocondru drept,
prin distensie hepatică. in IMA durerea epigastrică la palpare este absentă sau minimă, şi
evident nu sc găsesc semne, chiar minimc, de iritaţie peritoneală. Diagnosticul de colecistiiă
acută sau de ulcer penetrant sau perforal, sc face pe date clinice, ecograficc, radiologice şi
eventual gastroscopie.
Ceva mai dificilă este diferenţierea infarctului de pancreatita acută în care, pe
langă alterarea stării generale, cu hipotensiune, tahicardie şi chiar aspect de şoc, pot să apară
semne ECG de leziune subepicardică inferioară, prin acţiunea directă a enzimelor pancreaticc
difuzatc transdiafragmatic. Diagnosticul este tranşat de curbele enzimatice diferite din cele
două afecţiuni şi de evoluţia elementelor clinice şi electrocardiografice.
Alte sindroame dureroase toracoabdominale ce pot intra în discuție în cadrul
diagnosticului diferenţial al IMA includ: pleurita acută, pneumonia, zona Zoster toracică,

30
sindromul Tietze, abcesele subfrenice, infarctul splenic, boli acute musculoscheletice şi
altele. Caracterul durerii, examenul clinic şi uneori radiologic şi absenţa semnelor ECG de
infarct tranşează de cele mai multe ori diagnosticul. (Gherasim L., 2000, p. 696).

II.6 Evoluție și prognostic

Evoluția infarctului miocardic acut prezentată în cadrul manifestărilor clinice pentru


perioada de debut, de stare, de convalescență, este net influențată de complicațiile grave ce
predispun la deces în special pentru prima oră de la instalarea infarctului și de asistența de
prim ajutor acordată în acest interval de timp.

Prognosticul este individualizat de la un pacient la altul și condiționat de factorii


determinanți sau declanșatori.

Cazurile de deces survenite la scurt timp de la debut sau în primele săptămâni survin
în special la pacienții sedentari fără activitate fizică, cu antecedente cardiovasculare, diabet
zaharat.

Prognosticul este grav în cazul apariției complicațiilor I.M.A., mortalitatea crescând


în raport cu vârsta pacienților, localizarea și mărimea infarctului. (Chiru, 2012, p. 107)

Prognosticul este sever, cu mortalitate de 20% în faza acută. Aproximativ 50%


dintre bolnavi supraviețuiesc 5 ani și 30%, 10 ani. ( Borundel, 1995, p. 313)

II.7 Tratament

Atitudini și intervenții

Pacientul cu infarct miocardic acut constituie o urgență cardiologică prin incidența și


gravitatea afecțiunii, asistenta sau echipa medicală, având un rol deosebit pentru preluarea
pacientului, acordarea primului ajutor, conduita de urgență în perioada prespital, de spital și
ambulatoriu.

II.7.1 Conduita terapeutică în faza prespital ( Conduita de urgență)

Faza prespital reprezintă intervalul de timp de la debutul infarctului miocardic și


instalarea pacientului în unitatea specializată de terapie intensivă coronariană.

31
În mod practic personalul medical sau premedical de pe ambulanță cunoaște și aplică
toate metodele de conduită terapeutică intensivă pentru I.M.A. – inclusiv pentru resuscitare
cardiorespiratorie.

Măsurile abordate în faza prespital sunt:

 Prevenirea morții subite:


- Poziționarea pacientului în decubit dorsal și interzicerea oricărui efort
- Atenție! Să nu se uite psihoterapia
 Preîntâmpinarea altor complicații:
- Sedarea durerii (la indicația medicului):
- Morfină 0,01 g -0,01 g - 0,02 g s.c. sau i.m., eventual i.v., încet diluat
în ser fiziologic, sub controlul respirației;
- Mialgin 0,10g s.c. sau i.m., eventual i.v., diluat în 10ml ser fiziologic
sau glucoză 10%
- Fortral 30 mg i.v. sau i.m.
- Atenție! Morfina poate provoca o hipertensiune arterială și deprimarea
ventilației pulmonare. Asocierea cu atropină (1mg s.c. sau i.m., eventual 0,5 mg i.v.)
poate preveni aceste fenomene. Dacă durerile sunt de mică intensitate se poate încerca
liniștirea lor cu algocalmin, fenobarbital, codeină.
- Urmărirea tensiunii arteriale și a pulsului, menținerea tensiunii arteriale
cu perfuzii de glucoză 5% , dextran, marisang și H.H.C.
- Urmărirea pulsului și corectarea extrasistolelor cu xilină de uz
cardiologic. Menținerea permeabilității căilor ariene prin aspirație.
- Oxigenoterapie. (Titircă, 2000, p. 44)
 Scurtarea timpului până la internarea în spital
- Transportul de urgenţă într-o unitate spitalicească cu autosanitare şi
obligatoriu cu targa. Pentru reducerea mortalităţii pnn infarct miocardic, ideale sunt
ambulanţele dotate cu aparatură de monitorizare, defibrilare şi reanimare şi însoţite de
un medic şi un cadru mediu - aşa-zisele "unităţi mobile coronariene".

Pentru a se acorda îngrijiri în unităţile spitaliceşti şi pentru a se putea interveni de


urgenţă, asistenta medicală trebuie să aibă pregătită o trusă de prim ajutor, care să cuprindă:

32
- medicaţie pentru calmarea durerii, sedative, anticoagulante, xilină,
coronarodilatatoare (intensain), hemisuccinat de hidrocortizon (HHC);

- seringi sterile, soluţii de perfuzat, aparat de perfuzie, deschizător de gură, pipe


Guedel, aspirator de secreţii, aparat de respiraţie artificială de tip Ruben, aparatură pentru
monitorizare şi defibrilare. (Titircă, 2012, p. 45)

II.7.2 Conduita terapeutică în spital

II.7.2.1 Măsurile generale

Instalarea de urgență într-un pat de terapie intensivă, asigurând astfel facilități pentru
transport, resuscitare, mobilizare și monitorizare: Transportul bolnavului de la "Salvare se
face direct în secţie (cardiologie, terapie intensivă sau interne), cu targa, într-un timp cât mai
scurt. Mutarea bolnavului de pe targă în pat o face personalul sanitar fără să permită
bolnavului nici o mişcare, pentru ca să nu i se agraveze situaţia.

Asistenta medicală va avea grijă să îi fie asigurat un climat de linişte, salon bine
încălzit, aerisit. Poziţie cât mai comodă, în pat (este bine ca paturile să fie prevăzute cu
somiere reglabile pentru a se evita poziţiile forţate). (Titircă, 2011, p. 45)

Administrarea de oxigen pe sondă nazală sau mască.

Monitorizare electrocardiografică, pentru T.A., febră, saturația sângelui arterial.

Recoltarea analizelor standard și de urgență: asistenta medicală va recolta sânge


pentru probe de laborator indicate de medic (pentru dozările enzimatice, a fibrinogenului,
glicemiei, determinarea leucocitozei, a V.S.H., colesterolului, acidului uric). (Tititrcă, 2011,
p.45)

Combaterea axietății pacientului și educația acestuia pentru restricția de mobilizare


și regim dietetic.

Instituirea măsurilor pentru toaleta locală, generală, combaterea constituției și


retenției de urină.

În cazurile extreme și la indicația medicului se execută cateterism uretro-vezical.

Combatera efortului de defecație prin administrarea de laxative zilnic, pentru a evita


embolia pulmonară, edemul pulmonar acut.

33
Administrarea de sedative, cu acțiune mai intensă, a indicația medicului (Diazepam,
Medazepam, Haloperidol).

Continuarea măsurilor pentru calmarea durerii prin administrarea de analgetice


simple sau opiacee.

Combaterea efectelor secundare și instituirea măsurilor pentru toaletă, în caz de


greață, vărsături, urinat, diaree.

Efectuarea tratamentului indirect al durerii indicat de medic (terapia antiischemică


coronariană prin tromboliză, Nitroglicerină i.v., betablocante i.v.).

Administrarea de nitrați per os după calmarea durerii și stabilizarea hemodinamică


(Isosobid mononitrat/dinitrat 40-80 mg/zi).

Efectuarea tratamentului anticoagulant (Heparină i.v. 3-7 zile), concomitent


Trombostop; antiagregant plachetar (Aspirină 32 mg/24 h), administrarea blocantelor de
calciu (Diltiazem 240 mg/24 h), a betablocantelor în timpul și după I.M.A. (Metoprolol i.v.
15 mg în 3 prize/24 h la debut sau Esmolol), precum și tromboliza coronariană pe cale
venoasă generală (Streptokinază 1,5 ml u.i. în 60 min., A.P.S.A.C. – complex activator
streptokinază ansoilată plasminogen 100 mg în 3 h) necesită din partea cadrului medical
cunoaștere și competență profesională corespunzătoare, care nu poate fi dobândită decât prin
reevaluarea cunoștințelor teoretice, practice, bazate pe noile concepte de îngrijiri, tehnici,
nevoi prezentate în manualele de ultimă generație (Chiru, 2012, p. 110)

Preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardului se realizează cu Xilină – 200 mg


i.m. sau i.v. ori perfuzie.

Administrarea medicației: Foarte important!

• Se va face cu mare punctualitate, deoarece întârzierile pot provoca bolnavului


emoții inutile.

• Tratamentul medicamentos se face la pat, în poziţie orizontală.

• Asistenta medicală va avea pregătite medicamente pentru eventualele complicaţii.

34
• Deşi medicamentele se dau strict la indicaţia medicului, în unele cazuri de urgenţă,
cadrul mediu va trebui să intervină cu unele medicamente (nitroglicerină) şi oxigen.( Titircă,
2011, p. 46)

Alternativa pentru perfuzia farmacologică o constituie intervenția chirurgicală


pentru:

- angioplastia coronariană transluminală percutanată - P.T.C.A.


- by-pass-ul coronarian de urgență (pontaj chirurgical aorto-coronarian)
(Chiru, 2012, p. 110)

II.7.2.2 Alimentația bolnavilor:

- Mesele vor fi fracţionate pentru a se evita consumul de cantităţi mari la o masă.

- Se va face alimentaţie pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal. Treptat se va


trece la alimentaţie activă la pat (numai la recomandarea medicului în poziţie şezândă). După
mobilizarea bolnavului, i se poate servi masa în sala de mese.

- Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile va fi alcătuit din


lichide şi pireuri date lent, cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă
moi, dar şi mai târziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul
intestinal.

- Se interzice total fumatul.

II.7.2.3 Igiena bolnavului:

Baia generală sau parţială se face la pat fără să obosească bolnavul (în primele zile
fără să fie ridicat).

Mobilizarea bolnavului:

- Repaus absolut la pat în prima săptămână.

- Durata imobilizării va fi adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi de prezenţa


complicaţiilor.

- Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din primele
zile, se pot face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi picioare.

35
- Treptat se permit schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.

- Mobilizarea se face progresiv (şederea pe marginea patului, şederea în fotoliu,


ridicarea din pat), sub controlul pulsului şi al tensiunii arteriale, iniţial în prezenţa medicului.

II.7.2.4 Crearea mediului psihilogic favorabil:

• Se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon.

• Nu se va permite vizitarea în grup.

• Se evită vizitele lungi.

• Nu se comunică veşti neplăcute.

• Se va facilita contactul cu bolnavii restabiliţi, cu efect psihic bun. (Titircă, 2011, p.


46, 47)

II.8 Compllicațiile I.M.A.:

 tulburări de ritm cardiac arterial și ventricular;


 tulburări de conducere ale inimii atrio-ventriculare și intraventriculare;
 disfuncții de pompă și complicații mecanice;
 complicații tromboembolitice și ischemia post infarct
 pericardita post infarct, pneumopatii acute;
 infecții urinare, psihoze. (Chiru F., 2012, p.112)

II.9 Educația pentru sănătate

Infarctul miocardic acut este un sindrom clinic provocat de necroza ischemică a unei
porțiuni din miocard, determinată de obstruarea bruscă a unei artere coronare.
II.8.1 Profilaxia primară
• Asanarea focarelor de infecție din organism
• Alimentație echilibrată: fara exces de sare și grăsimi, aport de vitamine

36
• Combaterea obezitțtii
• Regim de viață echilibrat
• Evitarea consumului de alcool, cafea
• Suprimarea fumatului
• Efectuarea de exerciții fizice zilnic, plimbări în aer liber
• Evitarea stresului psihic
• Regim de viață echilibrat, alternând perioadele de activitate cu perioade de
repaus
• Controlul periodic al tensiunii arteriale
• Tratamentul afecțiunilor cronice (diabet zaharat) (Titircă L., 2006, p. 50)

II.8.2 Profilaxia secundară


Pacientul cu infarct miocardic acut constituie o urgență cardiologică prin incidența și
gravitatea afecțiunii.
Conduita de urgență
• Prevenirea morții subite:
- așezarea bolnavului în decubit dorsal și interzicerea efectuării oricărei mișcări
- atenție! Să nu se uite psihoterapia
• Preîntâmpinarea altor complicații
- sedarea durerii: (la indicația medicului): Morfină 0,01 g – 0,02 g (1 fiolă =
0,02g) s.c. sau i.m., eventual i.v., încet diluat în ser fiziologic, sub controlul respirației;
- Mialgin 0,10 g s.c. sau i.m., eventual i.v., diluat în 10 ml ser fiziologic sau
glucoză 10%
- Fortral 30 mg i.v. sau i.m.
- Morfina poate provoca o hipotensiune arterială și deprimarea venilației
pulmonare. Se asociază cu Atropină (1 mg s.c. sau i.m., eventual 0,5 mg i.v.)
- Dacă durerile sunt de mică intensitate se poate încerca liniștirea loc cu
Algocalmin, Fenobarbital, Codeină.
- Urmărirea T.A. și a pulsului. Menținerea T.A. cu perfuzii de glucoză 5%,
dextran, marisang si H.H.C.
- Urmărirea pulsului și corectarea extrasistolelor cu xilină de uz cardiologic.
- Menținrea permeabilității căilor aeriene prin aspirație
- Oxigenoterapie
• Scurtarea timpului până la internarea în spital

37
- Transportul de urgență într-o unitate spitalicească cu autosanitare și
obligatoriu cu targa. (Titircă L., 2011, p. 44)
Tratament igieno-dietetic
• Repaus pat obligatoriu în toate formele, realizat în spital
• În primele ore şi zile (2 - 3), repaus absolut
• În general se acceptă mobilizarea parţială în zilele 6-8, progresivă în zilele 15-
21 şi externare în 3 - 4 săptămâni.
• Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile va fi alcătuit
din lichide şi pireuri date lent, cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă
moi, dar şi mai târziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul
intestinal.
• În general tratamentul dietetic (6 mese/zi), cu o raţie calorică adaptată greutăţii
pacientului (în caz de obezitate 1000 - 1200 calorii/zi), hipocolesterolemiant şi hipolipemiant
şi desodat.
Tratament medicamentos
• Tratament vasodilatator: Nitroglicerină
• De combatere a durerii: Mialgin, Morfină, Romergan, Plegomazin
• oxigenoterapie
• Tratament anticoagulant ( Heparină, Trombostop), antiagregant plachetar
(Aspirină)
• Administratrea de sedative (Diazepam, Metazepam, Haloperidol) (Borundel
C., 1995, p. 314)

II.8.3 Profilaxia terțiară


Recomandări la externare:
• Întreruperea definitivă a fumatului;
• Regim alimentar corect, cu scăderea aportului de grăsimi și colesterol ( din
carne, lactate);
• Controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat și dislipidemiei (dacă
sunt prezente);
• Evitarea stresului;
• Tratament medicamentos urmat pe termen lung, care trebuie să conțină câteva
clase de medicamente esențiale: antiagregant plachetar (ex. Aspirină), betablocant (ex.
Metoprolol), IEC (ex. Captopril), nitrați (ex. Nitroglicerină), statine (ex. Simvastatină);

38
• Controalele medicale după infarct sunt esențiale pentru: supravegherea
evoluției bolii, supravegherea controlului factorilor de risc, efectuarea de teste de efort pentru
evaluarea răspunsului miocardului la exercițiul fizic.

II.10 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU


AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE

Asistenta medicală deţine o poziţie foarte importantă in ingrijirea acestor categorii


de bolnavi. Justificarea rolului ei rezidă in caracterul unor boli cardiovasculare (insuficienţă
cardiacă, hipertensiune arterială, infarct miocardic etc.), care reclamă o spitalizare
indelungată, deci o supraveghere continuă.
Pe aceeaşi linie se situează şi frecvenţa accidentelor din bolile cardiovasculare
(sincope, colaps vascular, stop cardiac), ca şi a complicaţiilor. in sfarşit, dacă reţinem, faptul

39
că multe boli cardiovasculare reprezintă urgenţe medicale, tulburări de ritm, cardiopatii
ischemice, puseuri de hipertensiune, edem pulmonar, etc), se poate inţelege mai bine rolul
său.
Dar pentru a-şi îndeplini menirea nu trebuie să se mulţumească să cunoască şi să
aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie să cunoască noţiuni
teoretice care să-I permită depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia şi, dacă este
nevoie, chiar intervenţia in situaţiile in care viaţa bolnavului depinde de cunoştinţele sale.
Asistenta medicală este obligată să noteze toate datele referitoare la puls, urină,
T.A., edeme, dietă, medicaţie etc. Ea trebuie să asigure repausul fizic şi psihic al bolnavului,
care aproape in toate aceste categorii de afecţiuni este indispensabil.
Nu trebuie însă să uite dezavantajele repausului îndelungat la pat, fapt pentru care
este necesar să se recomande alegerea poziţiei şezande sau semişezande. Adeseori, aceşti
bolnavi sunt incapabili să se ocupe singuri de danşii. Iată de ce asistenta medicală este
datoare să le asigure şi să urmărească poziţia corectă in pat, schimbarea lenjeriei, transportul,
efectuarea zilnică a masajului gambelor şi picioarelor, pentru prevenirea trombo-zelor.
Toaleta zilnică a bolnavilor ii revine de asemenea ei. Nu trebuie să uite că unui
bolnav cu insuficienţă cardiacă avansată ii este interzis efortul de toaletă zilnică. La fel de
important este şi repausul psihic.
Vizitatorii numeroşi, discuţiile cu voce tare, chemările la telefon, ca şi neînţelegerile
familiale sau profesionale sunt tot atâtea cauze care pot frâna evoluţia favorabilă.
În bolile cardiovasculare dieta reprezintă adesea un factor essential.
Regimul fără lichide, hiposodat, uneori hipoazotat poate fi adeseori mai util intr-o
hipertensiune sau o insuficienţă cardiacă decat multe medicamente.
Asigurarea tranzitului intestinal este capitală pentru aceşti bolnavi, asistenta
medicală trebuie să ştie că eforturile mari de defecaţie pot fi fatale într-un infarct miocardic.
Ea trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile unor medicamente (Digitala, Chinidina
etc.).
În sfarşit, trebuie să cunoască şi primele ingrijiri care urmează să fie acordate in
unele urgenţe cardiovasculare.
Să cunoască semnele şocului compensat şi măsurile de profilaxie, pentru a impiedica
intrarea in stadiul decompensat. Să cunoască primele ingrijiri care trebuie acordate intr-o
lipotemie sau sincope, măsurile de reanimare necesare (respiraţia "gură-la-gură" sau "gură-la-
nas" etc.). (Borundel C, 1995, p. 286)

40
41
PARTEA PRACTICĂ

CAPITOLUL III
PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENȚILOR CU INFARCT
MIOCARDIC ACUT

CAZUL I

I. Culegerea datelor

42
Nume: M
Prenume: R
Vârsta: 53 ani
Stare civilă: căsătorită
Domiciliu: Galați
Loc de muncă: bucătar
II. Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: mama – HTA, reumatism; tata – hepatită A
Antecedente personale: artrită, obezitate
Comportament: nefumătoare, nu consumă alcool, sedentară
III. Istoricul bolii
Pacientă în vârstă de 53 de ani se internează la Spitalul Județean Galați, secția
Cardiologie cu următoarele simptome: durere anginoasă retrosternală ce iradiază în tot
toracele, stare de anxietate, dispnee, hipotensiune arterială, grețuri, vărsături, anxietate.
Examen clinic general

Stare generală: influențată.

Temperatură: 38,7 C

T = 165 cm; G = 80 kg, obezitate gr. I

Stare de nutriţie: obezitate

Tegumente: palide

Mucoase: normale

Ţesut conjunctiv, adipos: fără edeme

Sistem limfatic, ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili

Sistem muscular: normoton, normokinetic

Sistem osteo-articular: articulații normale, nedureroase

Aparat respirator: torace normal conformat, vibraţii vocale prezente, sonor pulmonar

Aparat cardiovascular: - arie cardiacă de aspect normal, şoc apixian, spaţiul V stâng LMC,
sunete cardiace ritmice.

TA=90/60 mm Hg

AV=96 bătăi/minut

Resp. = 28resp/min

Aparat digestiv: abdomen normal conformat, suplu, nedureros la palpare. Ficat, căi biliare,
splină: normale.

Aparat uro-genital: loje renale libere, micțiuni fiziologice, nemodificate.

43
Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: orientat temporal; - ROT prezente

Examen paraclinic:

EKG: certifică IMA, undă Q patologică; supradenivelarea seg. ST, unda T negativă

Stadiul evolutiv al IMA: subacut în cazul pacientei

Examen de laborator :VSH=36mm/h, Fibrinogen=700mg/dL, Glicemie=140mg%,


Uree=80mg/dl, acid uric=2,4mg/dl, creatinină=2mg/dl, Colesterol = 260mg/dl, TGO=25U/L,
TGP=13,5U/L, CK-MB=63 UI/L, Mioglobina=99 mg/ml, LDH=85 UI/L

Nevoi fundamentale afectate:

1. Nevoia de a evita pericolele.

Diagnostic de nursing:

 disconfort din cauza necrozei miocardice manifestat prin durere anginoasă.


 disconfort psihic din cauza senzației de moarte iminentă manifestată prin anxietate
2. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație.

Diagnostic de nursing:

 alterarea circulației din cauza debitului cardiac manifestată prin hipotensiune arterială
 alterarea activității cardiace din cauza ischemiei miocardice manifestată prin tulburări
de ritm
3. Nevoia de a-și păstra temperatura corpului în limite normale

Diagnostic de nursing:

 alterarea temperaturii corporale din cauza necrozei miocardice manifestată prin febră
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Diagnostic de nursing:

 lipsa poftei de mâncare din cauza grețurilor și vărsăturilor manifestată prin risc de
subalimentare
5. Nevoia de a elimina

Diagnostic de nursing:

 eliminare inadecvată din cauza scăderii perfuziei renale manifestată prin oligurie
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Diagnostic de nursing:

 deficit de autoîngrijire din cauza intoleranței la efort manifestată prin imposibilitatea


efectuării manevrelor de îngrijire
7. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Diagnostic de nursing:

44
 cunoștințe insuficiente din cauza inaccesibilității la informații manifestate prin cererea
de informații asupra evoluției bolii

45
Plan de îngrijire

Pacienta M.R. 53 ani,sex: F, diagnostic: Infarct miocardic acut

Prima zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegate Evaluare

1. Nevoia de a evita Disconfort din cauza Pacienta sa prezinte Rol propriu: VSH=36mm/h,
pericolele necrozei miocardice confort fizic și psihic prin Fibrinogen=700mg/dL,
manifestat prin durere combaterea durerii -poziționez pacientul în decubit dorsal și interzic Glicemie=140mg%,
anginoasă. anginoase și a anxietății. efectuarea oricărui efort Uree=80mg/dl,

Discomfort psihic din -ajut pacientul în satisfacerea nevoilor, îl ajut în acid uric=2,4mg/dl,
cauza senzației de desfășurarea activităților zilnice: alimentație, hidratare, creatinină=2mg/dl,
moarte iminentă igienă Colesterol = 260mg/dl,
manifestată prin TGO=25U/L,
anxietate -ajut pacientul să facă mișcări pasive ale degetelor de la TGP=13,5U/L, CK-
mâini și picioare MB=63 UI/L,
Mioglobina=99 mg/ml,
-asigur condiții de mediu adecvate: camera aerisită, LDH=85 UI/L
luminoasă, temperatură adecvată, prevăzută cu aparatură
de specialitate Pacienta resimte o ușoară
diminuare a durerii.
-asigur un mediu calm, liniștit
Starea de anxietate este
-folosesc metode de relaxare pasivă (masaj) prezentă în continuare.

-învăț pacientul să practice gimnastică abdominală după


administrarea medicației

-administrez tratamentul medical la timp

2
Rol delegat:

recoltez sânge pentru examen de laborator: VSH,


fibrinogen, TGO, HLG, CPK, LDH, glicemie
-administrez medicația prescrisă de medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi (perfuzie)

-Diazepam 1 compr./seara

-nitroglicerină

2. Nevoia de a Alterarea Pacienta să prezinte Rol propriu: D:


respira și a avea o circulației,activității respirație adecvată.
bună circulație cardiace, respirației din -învăț pacientul sa facă gimnastică respiratorie TA=90/60 mmHg
cauza debitului cardiac Pacienta să prezinte
și ischemiei miocardice circulație adecvată. -asigur poziția șezând sau semișezând pentru a favoriza AV=96 bătăi/minut
manifestate prin respirația
hipotensiune arterială, Resp. = 28resp/min
dispnee, tahicardie -aplic tehnici de favorizare a circulației (masaj)
S:
-monitorizez funcțiile vitale și le notez în foaia de
temperatură TA- 100/80 mmHg

-urmăresc efectul medicamentelor AV-89 b/min

Rol delegat: R-20 r/min

-administrez medicația prescrisă de medic: Pacienta prezintă o


ușoară ameliorare a
-perfuzie cu glucoză 5%, dextran, marisang, HHC afecțiunior.

-abord venos periferic pt. tratament antiaritmic cu xilină


1% 200 mg

-tratament anticoagulant: Heparină i.v. (2 fiole/6h)

3
-antiagregant plachetar: Aspenter 75 mg/zi

-blocante de calciu: Diltiazem 240 mg /2zi

-beta-blocant: Metoprolol 15 mg 3/zi

-Streptokinază 1.5 ml UI i.v.

3. Nevoia de a-și Alterarea temperaturii Pacienta să prezinte Rol propriu: Pacienta prezintă o
păstra corporale din cauza temperatura corpului în ușoara ameliorare a
temperatura necrozei miocardice limite normale -aerisesc încăperea temperaturii.
corpului în limite manifestată prin febră
normale moderată 38,7C, -aplic comprese reci D: 38,7C
transpirații reci.
-asigur îmbrăcăminte lejeră S: 37,9C

-schimb des lenjeria de pat și de corp

-mențin igiena tegumentelor

-servesc pacientul cu cantități mari de lichide

-măsor funcțiile vitale, le notez în foaia de temperatură

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-paracetamol 3/zi

4. Nevoia de a se Lipsa poftei de Pacienta să aibă o stare de Rol propriu: Pacienta a fost alimentată
alimenta și mâncare din cauza bine, fără grețuri și fără prin perfuzie.
hidrata grețurilor și vărsăturilor vărsături. -așez pacienta în poziție semișezând, șezând sau decubit
manifestată prin risc de dorsal, cu capul într-o parte Vărsăturile au dispărut.
subalimentare
-ajut pacienta în timpul vărsăturilor sprijinind-o Starea de greată s-a
diminuat.

4
-învăț pacienta să inspire profund Pacienta a eliminat prin
vărsături 500 ml
- asigur climat cald, confortabil

-fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate

Rol delegat

-administrez soluție izotonică de glucoză 5%, vitamine,


electrolizi 1000ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să fie echilibrată Rol propriu: G-80 Kg


elimina din cauza scăderii hidroelectrolitic.
perfuziei renale -fac bilanțul hidric ingesta-excreta Pacienta a consumat
manifestată prin Pacient să aibă o eliminare 1000 ml
oligurie adecvată. -cântăresc pacientul
A eliminat 600 ml urină.
-corectez dezechilibrul hidric prin hidratare

-asigur igiena corporală riguroasă

-servesc pacienta la pat cu urinar

-schimb lenjeria de pat de câte ori este nevoie

-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt

-încurajez pacienta să-și exprime gândurile, sentimentele


în legătură cu problema de dependență

-monitorizez funcțiile vitale

6. Nevoia de a fi Deficit de autoîngrijire Pacienta sǎ prezinte Rol propriu: Pacienta prezintǎ


curat, îngrijit, de a din cauza intoleranței tegumente integre şi tegumente uscate şi

5
proteja la efort manifestată curate. -ajut pacienta la efectuarea toaletei pe regiuni, pregătesc curate.
tegumentele și prin imposibilitatea salonul și materialele, protejez pacienta cu paravan și o
mucoasele efectuării manevrelor conving cu tact și cu blândețe să accepte efectuarea
de îngrijire toaletei

-asigur temperatura optima a camerei 20-22C

-ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, să-și facă


toaleta cavității bucale

-conștientizez pacienta în legătură cu importanța


menținerii tegumentelor curate pt. prevenirea îmbolnăvirii

7. Nevoia de învăța Cunoștințe insuficiente Pacienta să dețină -explorez nevoile de cunoaștere ale pacientei Pacienta a înțeles
cum să-și păstreze din cauza cunoștințe despre boală necesitatea cunoașterii
sănătatea inaccesibilității la -caut informații cu privire la mijloacele și resursele pe care informațiilor despre
informații manifestate le pot asigura: broșuri, cărți, pliante boală și însușirea
prin cerera de acestora.
informații asupra -explorez nivelul de cunoaștere al pacientei privind boala,
evoluției bolii. modul de manifestare, măsurile preventive și curative

-conștientizez pacienta asupra propriei responsabilități


privind sănătatea

-identfic și corectez deprinderile și obiceiurile greșite ale


pacientei

-țin lecții de formare a deprinderilor igienice, de


alimentație rațională, mod de viață echilibrat, de
administrare a diferitelor tratament, încurajez și ajut la
dobândirea noilor deprinderi

-verific dacă pacienta a înțeles mesajul transmis

6
A doua zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegate Evaluare

1. Nevoia de a evita Disconfort din cauza Pacienta să prezinte Rol propriu: Durerea s-a diminuat
pericolele necrozei miocardice diminuarea durerii. considerabil.
manifestat prin durere -poziționez pacientul în decubit dorsal
anginoasă. Pacienta să fie echilibrată Starea de anxietate a
psihic. -ajut pacientul în satisfacerea nevoilor, îl ajut în pacientei s-a redus.
Discomfort psihic din desfășurarea activităților zilnice: alimentație, hidratare,
cauza senzației de igienă
moarte iminentă
manifestată prin -ajut pacientul să facă mișcări pasive ale degetelor de la
anxietate mâini și picioare

-asigur condiții de mediu adecvate: camera aerisită,


luminoasă, temperatură adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice gimnastică abdominală după


administrarea medicației

- administrez tratamentul medical la timp, pt a nu


provoca emoții inutile pacientei

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-Mialgin 50 mg i.v. 2/zi

-Diazepam 1 compr./seara

7
2. Nevoia de a Alterarea Pacienta să prezinte -învăț pacientul să facă gimnastică respiratorie Funcții vitale
respira și a avea o circulației,activității circulație și respirație
bună circulație cardiace, respirației din adecvate. -asigur poziția șezând, semișezând pt a favoriza D:
cauza debitului cardiac respirația
și ischemiei miocardice TA: 100/55 mmHg
manifestate prin -învăț pacientul să reducă grăsimile și sarea
hipotensiune arterială, AV: 80/min
dispnee, tahicardie -aplic tehnici de favorizare a circulației
R: 18/min
-informez pacientul asupra stadiului bolii, a gradului de
efort pe care poate să-l depună S:

-monitorizez funcțiile vitale TA: 110/60 mmHg

-urmăresc efectul medicamentelor AV: 82/min

Rol delegate: R: 19/min

-adm medicația prescrisă de medic:

-tratament anticoagulant Heparină i.v. (2 fiole/6h)

-antiagregant plachetar: Aspenter 75 mg/zi

-blocante de calciu: Diltiazem 240 mg /2zi

-beta-blocant: Metoprolol 15 mg 3/zi

3. Nevoia de a-și Alterarea temperaturii Pacienta să prezinte Rol propriu: D: 37,4C


menține corporale din cauza temperatura corpului în
temperatura necrozei miocardice limite normale -aerisesc încăperea S: 37C
corpului în limite manifestată prin febră
normale moderată -aplic comprese reci Pacienta prezintă o stare

8
-asigur îmbrăcăminte lejeră de subfebrilitate.

-schimb des lenjeria de pat și de corp

-mențin igiena tegumentelor

-servesc pacientul cu cantități mari de lichide

-măsor funcțiile vitale, le notez în foaia de temperature

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-paracetamol 3/zi

4. Nevoia de a se Alimentaţie inadecvată Pacienta să aibă o stare de Rol propriu: -Pacienta prezintă o stare
alimenta și prin deficit, datorită bine, fără greţuri. de ameliorare generală.
hidrata afectării stării generale, -asigur alimentație pasivă pacientei, la pat, în decubit -După alimentare cu
manifestată prin greaţă, Pacienta să se hrănească dorsal respectarea regimului şi
slăbiciune generală, corespunzător. Să fie administrarea medicației
inapetență. echilibrată hidroelectrolitic. -regim hidro-lacto-zaharat: ceai îndulcit, compot, suc de pacienta prezintă o
fructe, fructe. ameliorare a
dezechilibrului
-conșientizez pacienta asupra regimului alimetar hidroelectrolitic şi
nutriţional.
-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-excreta

Rol delegat:

9
Administrez medicația prescrisă de medic:

-administrez soluție izotonică de glucoză 5%, vitamine,


electrolizi 500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să fie echilibrată Rol propriu: G-80 Kg


elimina din cauza scăderii hidroelectrolitic.
perfuziei renale -fac bilanțul hidric ingesta-excreta Ingestie 1200 ml lichide
manifestată prin Pacient să aibă o eliminare
oligurie adecvată. -cântăresc pacientul Excreție 800 ml urină.

-corectez dezechilibrul hidric prin hidratare

-asigur igiena corporală riguroasă

-servesc pacienta la pat cu urinar

-schimb lenjeria de pat de câte ori este nevoie

-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt

-încurajez pacienta să-și exprime gândurile, sentimentele


în legătură cu problema de dependent

-monitorizez funcțiile vitale

6. Nevoia de a fi Deficit de autoîngrijire Pacienta să fie prezinte Rol propriu: Pacienta prezintă
curat, îngrijit, de din cauza intoleranței tegumente curate și integre. tegumente curate și
a proteja la efort manifestată -ajut pacienta la efectuarea toaletei pe regiuni, pregătesc uscate.
tegumentele și prin imposibilitatea salonul și materialele, protejez pacienta cu paravan și-l
mucoasele efectuării manevrelor conving cu tact și cu blândețe să accepte
de îngrijire
-asigur temperatura optimă a camerei 20-22C

-ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, să-și facă

10
toaleta cavității bucale

-conștientizez pacienta în legătură cu importanța


menținerii tegumentelor curate pt. prevenirea
îmbolnăvirii

11
A treia zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegate Evaluare

1. Nevoia de a evita Disconfort din cauza Calmarea durerii. Rol propriu: Durerea și starea de
pericolele necrozei miocardice anxietate au dispărut.
manifestat prin durere Combaterea anxietății. -poziționez pacientul în decubit dorsal
anginoasă.
-ajut pacientul în satisfacerea nevoilor, îl ajut în
Discomfort psihic din desfășurarea activităților zilnice: alimentație, hidratare,
cauza senzației de igienă
moarte iminentă
manifestată prin -ajut pacientul să facă mișcări pasive ale degetelor de la
anxietate mâini și picioare

-asigur condiții de mediu adecvate: camera aerisită,


luminoasă, temperatură adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice gimnastică abdominală după


administrarea medicației

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi (perfuzie)

-Diazepam 1 compr./seara

2. Nevoia de a Alterarea Pacienta să prezinte valorile -învăț pacientul să facă gimnastică respiratorie Funcții vitale

12
respira și a avea o circulației,activității funcțiilor vitale în limite -asigur poziția șezând, semișezând pt a favoriza
bună circulație cardiace, respirației din normale respirația
cauza debitului cardiac D:
și ischemiei miocardice -învăț pacientul să reducă grăsimile și sarea
manifestate prin TA: 115/55 mmHg
hipotensiune arterială, -aplic tehnici de favorizare a circulației
dispnee, tahicardie AV: 79/min
-informez pacientul asupra stadiului bolii, a gradului de
efort pe care poate să-l depună R: 17/min

-monitorizez funcțiile vitale S:

-urmăresc efectul medicamentelor TA: 120/65 mmHg

Rol delegate: AV: 75/min

-adm medicația prescrisă de medic: R: 18/min

-tratament anticoagulant Heparină i.v. (2 fiole/6h) Pacienta prezintă T.A.,


pulsul și respirația în
-antiagregant plachetar: Aspenter 75 mg/zi limite normale.

-blocante de calciu: Diltiazem 240 mg /2zi

-beta-blocant: Metoprolol 15 mg 3/zi

3. Nevoia de a-și Alterarea temperaturii Pacienta să prezinte Rol propriu: D: 36,6C


menține corporale din cauza temperatura corpului în
temperatura necrozei miocardice limite normale -aerisesc încăperea S: 36,4C
corpului în limite manifestată prin stare
normale de subfebrilitate. -asigur îmbrăcăminte lejeră Pacienta prezintă
temperatura corpului în
-schimb des lenjeria de pat și de corp limite normale.

-mențin igiena tegumentelor

13
-servesc pacientul cu cantități mari de lichide

-măsor funcțiile vitale, le notez în foaia de temperature

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-paracetamol 3/zi

4. Nevoia de a se Alimentaţie inadecvată Pacienta să se hrănească Rol propriu: După alimentare cu


alimenta și prin deficit, datorită corespunzător. Să fie respectarea regimului şi
hidrata afectării stării generale, echilibrată hidroelectrolitic. -asigur alimentație pasivă pacientei, la pat, în decubit administrarea medicației
manifestată prin, dorsal pacienta este echilibrată
slăbiciune generală, hidroelectrolitic și
inapetență. -regim îmbogățit hidric și caloric prin alimente nutritional.
semilichide, dietetice, ușor digerabile (supă de
zarzahat,piure de cartofi, ouă fierte moi, morcovi sote).

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă de medic:

-administrez soluție izotonică de glucoză 5%, vitamine,


electrolizi 500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

14
5. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să fie echilibrată Rol propriu: G-80 Kg
elimina din cauza scăderii hidroelectrolitic.
perfuziei renale -fac bilanțul hidric ingesta-excreta Ingestie 1600 ml lichide
manifestată prin Pacient să aibă o eliminare
oligurie adecvată. -cântăresc pacientul Excreție 1200 ml urină.

-corectez dezechilibrul hidric prin hidratare Pacienta prezintă


eliminare adecvată.
-asigur igiena corporală riguroasă

-servesc pacienta la pat cu urinar

-schimb lenjeria de pat de câte ori este nevoie

-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt

-încurajez pacienta să-și exprime gândurile, sentimentele


în legătură cu problema de dependent

-monitorizez funcțiile vitale

Funcții vitale:

Data Tensiunea arterială Puls Respirația Temperatura

D S D S D S D S

24.03.2020 90/60 mmHg 100/65 mmHg 96 puls/min 89 puls/min 28 resp/min 20 resp/min 38,7°C 37,9°C

25.03.2020 108/55 mmHg 110/60 mmHg 80 puls/min 82 puls/min 18 resp/min 19 resp/min 37,4°C 37°C

26.03.2020 115/55 mmHg 120/65 mmHg 79 puls/min 75 puls/min 17 resp/min 18 resp/min 36,6°C 36,4°C

15
Epicriza

Pacienta M.R. în vârstă de 53 de ani a fost internată în secția de Cardiologie a


Spitalului Județean de Urgență Galați, pentru perioada 24.03.2020 – 01.04.2020, cu
următorul diagnostic: infarct miocardic acut manifestând durere anginoasă retrosternală
ce iradiază în tot toracele, stare de anxietate, dispnee, hipotensiune arterială, grețuri,
vărsături.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise
de medic, cu următoarele medicamente:
- Antialgice: Mialgin
- Vasodilatatoare: Nitroglicerină
- Sedative: Diazepam
- Trombolitice: Streptokinază
- Antiaritmic: Xilină
- Corectarea tulburărilor hemodinamice: Dopamină
- Anticoagulante: Heparină
- Antiagregant plachetar: Aspenter
- Blocante de calciu: Diltiazem
- Betablocante: Metoprolol
- Antiemetice: Metoclopramid
- Antitermice: Paracetamol
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (ECG), i s-a recoltat sânge
pentru hemoleucogramă şi urină pentru examen sumar de urină. Se externează cu stare
generală amelioratǎ în urma tratamentului efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
 respectarea tratamentului medicamentos;
 respectarea regimului dietetic şi a măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat, evitarea supraalimentaţiei cu reducerea aportului caloric şi de
grăsimi animale
 evitarea stresului;
 control periodic la medical cardiolog.

2
Cazul II

I. Culegerea datelor.
Nume: C.
Prenume: C.
Domiciliu: Galaţi
Loc de muncă : muncitoare la o fabrică de pâine
Stare civilă : căsătorită
Vârsta : 51 de ani
Grup sanguin : A II pozitiv
Alergic la: neagă
Data internării : 01.03.2020
Data externării : 16.03.2020
Număr zile spitalizare : 16
Diagnostic la internare: Infarct miocardic acut
Motivele internării : dureri în epigastru, dispnee, anxietate, greaţă, stare generală influenţată.
II. Anamneza.
 Condiţii de viaţă şi munca : bune
 Comportament : fumează 3-4 ţigări pe zi, consuma cafea.
IV. Istoricul bolii 
Pacienta se internează de urgență pentru stare generală alterată în Spitalul Clinic
Judetean de Urgenta “Sf. Ap. Andrei” Galati cu dureri în epigastru, dispnee, anxietate.
IV. Examen clinic general
Stare generală: afebril ; Talie: 1,57 m, Greutate: 80 kg
Stare de nutriţie: influenţată.
Stare de conştientă: păstrată.
Facies, tegumente, mucoase, fanere, buze uscate edeme la nivelul gambelor
Ţesut conjunctiv adipos: normal.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem muscular : normal reprezentat.
Sistem osteoarticular: mobil, integru, dar cu mobilizare greoaie datorită durerilor
Aparat respirator : murmur vezicular fizologic, torace normal conformat ; 10 respiraţii/minut,
dispnee cu ortopnee, bradipnee
Aparat cardiovascular : TA 95/70mmHg ; Puls perceptibil, tahicardie AV 90 bat./min.
neregulat.; zgomote cardiace aritmice.
Aparat digestiv: tranzit intestinal lent, abdomen suplu, sensibil la palpare.
Ficat, cai biliare, splina: hepatomegalie moderată
Aparat urogenital: loje renale libere, oligurie, diureza 800ml./24 ore.
Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: reflexe osteotendinoase prezente.
V. Investigaţii paraclinice
 ECG certifică Infarct miocardic acut, undă Q patologică, supradenivelarea
segmentului ST
 examen de urină: volum urină pe 3 ore = 85ml, leucocite frecvente, hematii frecvente,
albumina dozabilă, epitelii plate rare, mucus frecvent ;
 examen de laborator: Hb = 13,9g%, Ht = 43,2 , Glicemie = 140mg%, VSH =
60mm/h, proteine totale = 9.4mg/l, calciu ionic = 4,5mg/dl, TGO = 44,5U/L, TGP =
35U/L, leucocite = 12000/mm3, neutrofile = 65,7%, limfocite = 27,3%, monocite =

2
3,2% , colesterol = 230mg%, lipemie = 500mg%, CK-MB= 63UI, LDH =85 UI/L,
Mioglobina = 99mg/L, Fibrinogen=750mg/dL

Nevoi fundamentale afectate :


1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație
Diagnostic de nursing :
 Deficit respirator și circulator din cauza afectării miocardului manifestat prin
hipotensiune arterială, dispnee,bradipnee
2. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic de nursing :
 Disconfort din cauza necrozei miocardice manifestată prin durere anginoasă
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata
Diagnostic de nursing :
 Deficit alimentar din cauza grețurilor, vărsăturilor manifestat prin alimentație
insuficientă cantitativ
4. Nevoia de a dormi și a se odihni
Diagnostic de nursing:
 Insomnie din cauza durerii, anxietății, senzației de moarte iminentă manifestată
prin somn insufficient cantitativ și calitativ
5. Nevoia de a elimina
Diagnostic de nursing:
 Diminuarea diurezei datorită afectării funcţiei cardiace manifestată prin oligurie
6. Nevoia de a comunica
Diagnostic de nursing:
 Comunicare ineficientă la nivel afectiv din cauza necunoașterii prognosticului
bolii manifestată prin anxietate, senzație de moarte iminentă

3
Plan de îngrijire

Pacienta C.C. 51 ani, diagnostic: Infarct miocardic acut

Prima zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegat Evaluare
1. Nevoia de a respira Deficit respirator și circulator Pacienta să prezinte Rol propriu: Hb = 13,9g%, Ht = 43,2 ,
și a avea o bună din cauza afectării miocardului circulație și respirație -Așez pacintul în decubit dorsal sau Glicemie =140mg%, VSH
circulație manifestat prin hipotensiune îmbunătățită în 24h semișezând pt a favoriza circulația și = 60mm/h, proteine totale
arterială, dispnee,bradipnee respirația = 9.4mg/l, calciu ionic =
-îi explic pacientului că sunt strict 4,5mg/dl, TGO = 44,5U/L,
interzise mișcările TGP = 35U/L, leucocite =
-monitorizez funcțiile vitale 12000/mm3, colesterol =
-liniștesc pacientul, inspirându-i 230mg%, lipemie = 500mg
încredere %, CK-MB= 63UI/l, LDH
Rol delegat: =420 UI/L, Mioglobina =
-efectuez ECG 99mg/L,
-recoltez sânge pentru examen de Fibrinogen=750mg/dL
laborator: VSH, fibrinogen, TGO, -În urma intervențiilor s-a
HLG, CPK, LDH, glicemie obținut diminuarea
-administrez tratamentul prescris de deficitului respirator și
medic: circulator
-oxigen prin mască 6l/min D:
-Aspirina 32mg/zi TA: 95/70 mmHg
-Heparină i.v. 2fiole/6 h AV: 90b/min
-Atropină: 0,5 ml/6h R: 10r/min
-Metoprolol: 15mg 3/zi T: 36,5C
S:
-Diltiazem 240 mg /2zi TA: 100/60mmHg
AV: 85b/min
-abord venos periferic pt. tratament R: 13r/min
antiaritmic cu xilină 1% -200 mg T: 36,3C

2. Nevoia de a evita -Disconfort din cauza necrozei Pacienta să-și exprime Rol propriu: Pacienta resimte o ușoară

2
pericolele miocardice manifestată prin diminuarea durerii în 2-3 -supraveghez permanent pacientul diminuare a durerii
durere anginoasă ore -salonul să fie liniștit, luminos,
prevăzut cu aparatură de specialitate
- Rol delegat:
-administrez tratament cf. indicației
medicului: de calmare a durerii:
Mialgin 50 mg i.v.2/zi, Nitroglicerină
0,5 mg la 15 min (în criza anginoasă)

3. Nevoia de a se Deficit alimentar din cauza Pacienta să prezinte Rol propriu: În urma intervențiilor
alimenta și hidrata grețurilor, vărsăturilor diminuarea senzației de -conștientizez pacienta asupra starea pacientei s-a
manifestat prin alimentație greață și a vărsăturilor în importanței regimului alimentar în ameliorat. Vărsăturile au
insuficientă cantitativ 24h menținerea sănătății dispărut. Starea de greță s-a
-ajut și sprijin pacienta în timpul diminuat, însă nu a dispărut
vărsăturilor definitiv.
-învăț pacienta să inspire profund
-asigur climat cald, confortabil
-fac bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate
Rol delegat:
-administrez soluție izotonică de
glucoză 5%, vitamine, electrolizi
1000ml/zi
-metoclopramid 1 fiolă i.v.

4. Nevoia de a dormi Insomnie din cauza durerii, Pacienta să aibă un somn Rol propriu: În urma intervențiilor
și a se odihni anxietății, senzației de moarte odihnitor, să fie liniștită -stabilesc un program de somn și somnul pacientei a început
iminentă manifestată prin somn odihnă pt. pacientă- 8 h noaptea și 1 h să se amelioreze.
insufficient cantitativ și calitativ după amiaza -Dupa administrarea
-asigur liniștea necesară pt a se putea tratamentului, pacienta
odihni prin înlăturarea factorilor prezinta un somn odihnitor
excitanți din mediul înconjurător timp de 4h.
-respect programul de administrare a –Dupa o perioada de veghe
tratamentului și răspund cu de 1h pacienta doarme încă
promptitudine la solicitările sale 2h.
Rol delegat:
-administrez Diazepam 1 compr. seara
5. Nevoia de a Diminuarea diurezei datorită Pacienta să aibă o stare Rol propriu : G : 80 kg

3
elimina afectării funcţiei cardiace de bine şi confort fizic, - cântăresc pacienta Ingesta : 1000 ml
manifestată prin oliguria cu eliminări urinare -servesc urinarul de câte ori este Excreta : 400 ml micțiuni
fiziologice  nevoie. După intervenţiile
-asigur o igienă riguroasă după fiecare realizate starea
eliminare. pacientei se
-educ pacientul să consume lichide cât ameliorează, dar
mai multe 1,5 – 2l/zi, şi îi explic cât simptomele sunt
este de benefic consumul de prezente în continuare
lichide. însă cu o intensitate mai
-fac bilanţul ingesta-excreta. scăzută 

6. Nevoia de a Comunicare ineficientă la nivel Pacienta să fie echilibrată Rol propriu: Pacienta s-a echilibrat
comunica afectiv din cauza necunoașterii psihic și să coopereze cu -liniștesc pacienta privind sentimentul psihic, frica nu mai este
prognosticului bolii manifestată echipa de îngrijire fricii de moarte iminentă prezentă și comunică bine
prin anxietate, senzație de -dau posibilitatea pacientei să își cu personalul medical
moarte iminentă exprime dorințele, ideile și nevoile
-ajut pacienta să se împrietenească

4
A doua zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegat Evaluare
1. Nevoia de a Deficit respirator și circulator Pacienta să prezinte circulație și Rol propriu: Ritmul respirator și circulator
respira și a avea din cauza afectării miocardului respirație îmbunătățită -explic pacientei necesitatea și începe să se amelioreze
o bună manifestat prin hipotensiune importanța respectării repausului D:
circulație arterială, dispnee,bradipnee fizic și psihic total TA: 110/60mmHg
-asigur poziție semișezând pt a AV: 85b/min
favoriza respirația R: 14r/min
-învăț pacienta tehnici adecvate pt T: 37C
a respira normal (gimnastică
respiratorie 3-5 min 3/zi) S:
-monitorizez funcțiile vitale TA: 109/60mmHg
urmărind TA, AV, respirația la AV: 86b/min
interval regulate de timp R:13r/min
Rol delegat: T: 36,7C
-administrez tratamentul indicat de
medic:
-Aspirina 32mg/zi
-Heparină i.v. 2fiole/6 h
-Atropină: 0,5 ml/6h
-Metoprolol: 15mg 3/zi
-Diltiazem 240 mg /2zi
-tratament antiaritmic cu Xilină 1%
200 mg
-efectuez ECG

2. Nevoia de a Disconfort din cauza necrozei Pacienta să-și exprime Rol propriu: Pacienta resimte o ușoară
evita pericolele miocardice manifestată prin diminuarea durerii, să fie în -supraveghez permanent pacientul diminuare a durerii
durere anginoasă afara oricărui pericol -salonul să fie liniștit, luminous,
prevăzut cu aparatură de
specialitate
- Rol delegat:
-administrez tratament cf. indicației
medicului: de calmare a durerii:
Mialgin 50 mg i.v.2/zi

5
3. Nevoia de a se Deficit alimentar din cauza Pacienta să prezinte diminuarea Rol propriu: -Pacienta prezintă o stare de
alimenta și grețurilor manifestat prin senzației de greață, să recâștige ameliorare generală.
hidrata alimentație insuficientă apetitul, să fie echilibrată -asigur alimentație pasivă pacientei, -După alimentare cu
cantitativ hidroelectrolitic la pat, în decubit dorsal respectarea regimului şi
administrarea medicației
-regim hidro-lacto-zaharat: ceai pacienta prezintă o
îndulcit, compot, suc de fructe, ameliorare a dezechilibrului
fructe. hidroelectrolitic şi
nutriţional.
-conșientizez pacienta asupra
regimului alimetar

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu


lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici


de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă de


medic:

-administrez soluție izotonică de


glucoză 5%, vitamine, electrolizi
500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

4. Nevoia de a Alterarea eliminărilor urinare -Pacienta să aibă o stare de bine Rol propriu : -G= 80 kg
elimina datorită bolii şi să prezinte micţiuni -cantaresc pacienta. -Pacienta a consumat 1300
manifestat prin oligurie, edeme fiziologice. –asigur o atmosferă caldă şi rapund ml lichide .

6
masive la nivelul membrelor -Remiterea edemelor. prompt la chemarea pacientei. –Diureza =1050ml/24h.
inferioare -educ pacienta să consume lichide -In urma tratamentului
minim 1500ml./zi şi îi explic diureza creşte cantitativ.
pacientei câte este de necesar
consumul de lichide şi o diureză
crescută.
–servesc bazinetul pacientei ori de
câte ori are nevoie.
–asigur o igienă corespunzătoare
după fiecare micţiune.
Rol delegat :
-la indicaţia medicului administrez
perfuzie cu glucoza 5%
5. Nevoia de a Insomnie din cauza durerii, Pacienta să aibă un somn Intervenţii autonome -Dupa administrarea
dormi, de a se anxietății, senzației de moarte odihnitor, să fie liniștită
-creez un mediu ambiant liniştitor, tratamentului, pacienta
odihni iminentă manifestată prin somn
insufficient cantitativ și calitativ am aerisit salonul şi încurajez prezinta un somn odihnitor
pacienta pentru a-şi recăpăta timp de 5h.
echilibrul psihic si identific prin –Dupa o perioada de veghe
discuţii cu pacienta cauza de 1h pacienta doarme încă
insomniei. 2h.
-recomand pacientei cunsumul unui
pahar de lapte înainte de culcare.
Intervenţii delegate
-adminstrez sedative :Diazepam 1
comp./ seara.

7
A treia zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegat Evaluare
1. Nevoia de a respira și Deficit respirator și circulator -Pacienta să prezinte o Rol propriu : D:
de a avea o bună din cauza afectării miocardului -verific FV. dacă s-au ameliorat şi le TA: 115/60mmHg
respiraţie şi o circulaţie
circulație manifestat prin hipotensiune notez în F.T. AV: 80b/min
arterială, dispnee,bradipnee adecvată. –aerisesc salonul pentru îmbunătăţire R: 16r/min
respiraţiei. T: 36,8C
-Ameliorarea dispneei.
–invat pacienta exerciţi respiratorii. S:
–masez membrele inferioare ale TA: 118/60 mmHg
pacientei în direcţia curentului venos AV: 78r/min
pentru favorizarea circulaţiei. R: 17r/min
–invat pacienta să nu mai consume T: 36,4C
cafea şi tutun şi să aibă o alimentaţie
bogată în fructe.
Rol delegat
-administrez tratamentul indicat de
medic
-Aspirina 32mg/zi
-Heparină i.v. 2fiole/6 h
-Atropină: 0,5 ml/6h
-Metoprolol: 15mg 3/zi
-Diltiazem 240 mg /2zi

2. Nevoia de a evita Disconfort din cauza necrozei Pacienta să-și exprime Rol propriu: Durerea a scăzut progresiv.
pericolele miocardice manifestată prin diminuarea durerii, să fie în Pacienta nu mai resimte
durere anginoasă afara oricărui pericol. -poziționez pacientul în decubit dorsal durere

-ajut pacientul în satisfacerea nevoilor,


îl ajut în desfășurarea activităților
zilnice: alimentație, hidratare, igienă

-ajut pacientul să facă mișcări pasive


ale degetelor de la mâini și picioare

-asigur condiții de mediu adecvate:

8
camera aerisită, luminoasă, temperatură
adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice gimnastică


abdominală după administrarea
medicației

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de


medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi (perfuzie)

3. Nevoia de a se Deficit alimentar din cauza Pacienta să se hrănească Rol propriu: După alimentare cu
alimenta și hidrata grețurilor manifestat prin corespunzător. Să fie respectarea regimului şi
alimentație insuficientă echilibrată hidroelectrolitic. -asigur alimentație pasivă pacientei, la administrarea medicației
cantitativ pat, în decubit dorsal pacienta este echilibrată
hidroelectrolitic și
-regim îmbogățit hidric și caloric prin nutritional.
alimente semilichide, dietetice, ușor
digerabile (supă de zarzahat,piure de
cartofi, ouă fierte moi, morcovi sote).

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu lichide


în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici de


4-5 ori pe zi

9
-efectuez bilanțul ingesta-excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă de


medic:

-administrez soluție izotonică de


glucoză 5%, vitamine, electrolizi
500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

4. Nevoia de a elimina Alterarea eliminărilor urinare -Pacienta să aibă o stare de Intervenţii autonome -G= 79
datorită bolii bine şi să prezinte micţiuni -cantaresc pacientă. -Pacienta a consumat 1500
manifestat prin oligurie, edeme fiziologice. –asigur o atmosferă caldă şi rapund ml lichide .
masive la nivelul membrelor -Remiterea edemelor. prompt la chemarea pacientei. –Diureza =1200ml/24h.
inferioare -educ pacienta să consume lichide -In urma tratamentului
minim 1500ml./zi şi îi explic pacientei adminisitrat edemele se
câte este de necesar consumul de remit, diureza creşte
lichide şi o diureză crescută. cantitativ.
–servesc bazinetul pacientei ori de câte
ori are nevoie.
–asigur o igienă corespunzătoare după
fiecare micţiune.
–asigur masajul membrelor inferioare
în direcţia curentului venos.
Intervenţii delegate
-la indicaţia medicului administrez
perfuzie cu glucoza 5%

10
5. Nevoia de a dormi și a Insomnie din cauza durerii, Pacienta să aibă un somn Intervenţii autonome -Dupa administrarea
se odihni anxietății, senzației de moarte odihnitor, să fie liniștită
-creez un mediu ambiant liniştitor, am tratamentului, pacienta
iminentă manifestată prin somn
insufficient cantitativ și calitativ aerisit salonul şi încurajez pacienta prezinta un somn odihnitor
pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic si timp de 6h.
identific prin discuţii cu pacienta cauza –Dupa o perioada de veghe
insomniei. de 1h pacienta doarme încă
-recomand pacientei cunsumul unui 3h.
pahar de lapte înainte de culcare.
Intervenţii delegate
-adminstrez sedative :Diazepam 1
comp./ seara.

Funcții vitale

Data Tensiunea arterial Puls Respirația Temperatura

D S D S D S D S

01.03.2020 95/70 mmHg 100/60 mmHg 90 puls/min 85 puls/min 10 resp/min 13 resp/min 36,5°C 36,3°C

02.03.2020 110/60 mmHg 109/50 mmHg 85 puls/min 86 puls/min 14 resp/min 13 resp/min 37°C 36,7°C

03.03.2020 115/60 mmHg 118/55 mmHg 80 puls/min 78 puls/min 16 resp/min 17 resp/min 36,8°C 36,4°C

11
Epicriza

Pacienta C.C. în vârstă de 51 de ani a fost internată în secția de Cardiologie a


Spitalului Județean de Urgență Galați, pentru perioada 01.03.2020 – 16.03.2020, cu
următorul diagnostic: infarct miocardic acut manifestând dureri în epigastru, dispnee,
anxietate. Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei
prescrise de medic, cu următoarele medicamente:
- Antialgice: Mialgin
- Vasodilatatoare: Nitroglicerină
- Sedative: Diazepam
- Antiaritmic: Atropină
- Anticoagulante: Heparină
- Antiagregant plachetar: Aspirină
- Blocante de calciu: Diltiazem
- Betablocante: Metoprolol
- Antiemetice: Metoclopramid
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (ECG), I s-a recoltat sânge
pentru hemoleucogramă şi urină pentru examen sumar de urină. Se externează cu stare
generală ameliorate în urma tratamentului efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
 respectarea tratamentului medicamentos;
 respectarea regimului dietetic şi a măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat, evitarea supraalimentaţiei cu reducerea aportului caloric şi de
grăsimi animale
 evitarea stresului;
 control periodic la medical cardiolog.

2
Cazul III

Nume: C

Prenume: I

Vârsta: 82 ani

Naţionalitate: Română

Ocupaţia: Pensionară

Alergii: neagă

Data internării: 10. 04. 2020

Data externării: 26.04.2020

Descrierea pacientului:

Pacienta are o înălțime de 1,70 m şi o greutate de 78 kg. Are grupa de sânge A II şi locuieşte
în condiții bune de viață.

Antecedente personale patologice:

HTA , cardiopatie hipertensivă, ciroză hepatică.

Antecedente heredo-colaterale:

Datele nu prezintă importanță.

Condiţii de viaţă: bune

Diagnostic de internare:

Infarct miocardic acut, hipertensiune arterială, ciroză hepatică

Motivele internării:

Durere retrosternală, dispnee, paloare, ameţeli, transpiratii, vărsături, greaţă.

Istoricul bolii:

Pacienta C. I., de 82 de ani, se internează cu durere retrosternală intensă şi prelungită, în


repaus, cu iradiere posterioară. Durerea a debutat în cursul serii precedente şi nu a cedat la
nitroglicerină.

Examen clinic general

Anamneză:

3
Pacienta cu IMA, cu HTA, Cardiopatie hipertensivă, Ciroză hepatică, acuză durere
retrosternală, dispnee, paloare, ameţeli.

Examen obiectiv

Stare generală: -influențată.

Stare de nutriţie: -normoponderală

Tegumente: - palide.

Mucoase: - normale.

Ţesut conjunctiv, adipos: - fără edeme.

Sistem limfatic, ganglionar: - ganglioni superficiali nepalpabili.

Sistem muscular: - normoton, normokinetic.

Sistem osteo-articular: - articulații normale, nedureroase.

Aparat respirator: - torace normal conformat, vibraţii vocale prezente, sonor pulmonar.
R=20r/min

Aparat cardiovascular: - arie cardiacă de aspect normal, şoc apixian, spaţiul V stâng LMC,
sunete cardiace ritmice.

TA=140/100mmHg

AV=100bătăi/min

Aparat digestiv: -abdomen normal conformat, suplu, nedureros la palpare.

Ficat, căi biliare, splină: -normale.

Aparat uro-genital: -loje renale libere, micțiuni fiziologice, nemodificate.

Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: - orientat temporal; - ROT prezente

Examen paraclinic

ECG certifică Infarct miocardic acut, undă Q patologică, supradenivelarea segmentului ST

Examen de laborator:

Glicemie=195mg/dl, colesterol LDL=144mg/dl, CK-MB=65UI/L, TGO=45UI/L,


TGP=70U/L, Uree=53mg/dl, creatinină=0,70mg/dl, VSH=70mm/h, Hb=13,9%, Ht=43,2%,
proteine totale=9,4g/dl, leucocite=11.000/mm3

Nevoi afectate

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație

4
Diagnostic de nursing

 tulburări respiratorii și circulatorii din cauza afectării cardiace manifestate prin


dispnee, tahicardie.

2. Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de nursing

 alterarea stării de sănătate din cauza necrozei miocardice manifestată prin durere
retrosternală, anxietate.

3. Nevoia de a se odihni

Diagnostic de nursing

 odihnă insuficientă cantitativ și calitativ din cauza dispneei manifestată prin anxietate,
neliniște.

4. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Diagnostic de nursing

 alimentație inadecvată din cauza grețurilor și vărsăturilor manifestată prin


deshidratare, inapetență.

5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Diagnostic de nursing

 Deficit de autoîngrijire din cauza intoleranței la efort manifestată prin imposibilitatea


efectuării manevrelor de îngrijire

6. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Diagnostic de nursing:

 cunoștințe insuficiente din cauza inaccesibilității la informații manifestate prin cererea


de informații asupra evoluției bolii

5
Plan de îngrijire

Pacienta C.I. 82 ani diagnostic: Infarct miocardic acut

Prima zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Interevenții cu rol propriu și Evalare


deletat

1. Nevoia de a respira și Tulburări respiratorii și Diminuarea durerilor și a Rol propriu:- Starea pacientei nu s-a
de a avea o bună circulatorii din cauza afectării dispneei. îmbunătățit.
circulație cardiace manifestate prin -învăț pacinta exerciții
dispnee, tahicardie. Pacienta să prezinte circulație respiratorii, să evite mișcarea, Glicemie=195mg/dl, colesterol
adecvată. LDL=144mg/dl, CK-
-liniștesc pacienta MB=65UI/L, TGO=45UI/L,
TGP=70U/L, Uree=53mg/dl,
-monitorizez funcțiile vitale și le creatinină=0,70mg/dl,
notez în foaia de temperatură VSH=70mm/h, Hb=13,9%,
Ht=43,2%, proteine
-aplic tehnici de favorizare a totale=9,4g/dl,
circulației: exerciții active și leucocite=11.000/mm3
passive, masaj
D:
-aerisesc salonul
TA = 140/100mmHg; AV =
-așez pacienta în poziție 100/min; R = 28/min
semișezând
S:
-urmăresc efectul
medicamentelor TA=142/75mmHg

Rol delegate AV=98/min

-efectuez ECG R=27/min

-recoltez sânge pentru examenul

2
de laborator

Administrez medicația
prescrisă:

-administrarea de oxigen 4-6


l/min

-heparină

-aspirină 32mg/zi

-diltiazem 240mg/zi

-metoprolo 15 mg 3/zi

-streptokinază 1.5 mil UI in 60


min

2. Nevoia de a evita alterarea stării de sănătate din Pacienta sa prezinte confort Rol propriu: Durerile se ameliorează la
pericolele cauza necrozei miocardice fizic și psihic prin combaterea administrarea medicației, dar nu
manifestată prin durere durerii anginoase și a anxietății. -poziționez pacientul în decubit dispar în totalitate
retrosternală, anxietate. dorsal și interzic efectuarea
oricărui efort Pacienta are în continuare o
stare de anxietate
-ajut pacientul în satisfacerea
nevoilor, îl ajut în desfășurarea
activităților zilnice: alimentație,
hidratare, igienă

-ajut pacientul să facă mișcări


pasive ale degetelor de la mâini
și picioare

-asigur condiții de mediu


adecvate: camera aerisită,

3
luminoasă, temperatură
adecvată, prevăzută cu aparatură
de specialitate

-asigur un mediu calm, liniștit

-folosesc metode de relaxare


pasivă (masaj)

-învăț pacientul să practice


gimnastică abdominală după
administrarea medicației

-administrez tratamentul
medical la timp

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă


de medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi


(perfuzie)

-Diazepam 1 compr./seara

3. Nevoia de a se odihni odihnă insuficientă cantitativ și Pacienta să aibă un somn Rol propriu: În urma intervențiilor somnul
calitativ din cauza dispneei odihnitor, să fie liniștită -stabilesc un program de somn pacientei a început să se
manifestată prin anxietate, și odihnă pt. pacientă- 8 h amelioreze.
neliniște. noaptea și 1 h după amiaza -Dupa administrarea
-asigur liniștea necesară pt a se tratamentului, pacienta prezinta
putea odihni prin înlăturarea un somn odihnitor timp de 3h.
factorilor excitanți din mediul –Dupa o perioada de veghe de
înconjurător 2h pacienta doarme încă 2h.
-respect programul de
administrare a tratamentului și

4
răspund cu promptitudine la
solicitările sale
Rol delegat:
-administrez Diazepam 1
compr. Seara
4. Nevoia de a se alimentație inadecvată din cauza Pacienta să aibă o stare de bine, Rol propriu: Pacienta a fost alimentată prin
alimenta și hidrata grețurilor și vărsăturilor fără grețuri și fără vărsături. perfuzie.
manifestată prin deshidratare, -așez pacienta în poziție
inapetență. semișezând, șezând sau decubit Vărsăturile au dispărut.
dorsal, cu capul într-o parte
Starea de greată s-a diminuat.
-ajut pacienta în timpul
vărsăturilor sprijinind-o Pacienta nu prezintă semene de
deshidratare
-învăț pacienta să inspire
profund Pacienta a eliminat prin
vărsături 500 ml
- asigur climat cald, confortabil

-fac bilanțul lichidelor ingerate


și eliminate

Rol delegat

-administrez soluție izotonică de


glucoză 5%, vitamine,
electrolizi 1000ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a fi curat, Deficit de autoîngrijire din Pacienta sǎ prezinte tegumente Rol propriu: Pacienta prezintǎ tegumente
îngrijit, de a proteja cauza intoleranței la efort integre şi curate. uscate şi curate.
tegumentele și manifestată prin imposibilitatea -ajut pacienta la efectuarea
mucoasele efectuării manevrelor de toaletei pe regiuni, pregătesc
îngrijire salonul și materialele, protejez
pacienta cu paravan și o conving

5
cu tact și cu blândețe să accepte
efectuarea toaletei

-asigur temperatura optima a


camerei 20-22C

-ajut pacienta să se îmbrace, să


se pieptene, să-și facă toaleta
cavității bucale

-conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii tegumentelor curate
pt. prevenirea îmbolnăvirii

6. Nevoia de a învăța cum Cunoștințe insuficiente din Pacienta să dețină cunoștințe -explorez nevoile de cunoaștere Pacienta a înțeles necesitatea
să-și păstreze sănătatea cauza inaccesibilității la despre boală ale pacientei cunoașterii informațiilor despre
informații manifestate prin boală și însușirea acestora.
cerera de informații asupra -caut informații cu privire la
evoluției bolii. mijloacele și resursele pe care le
pot asigura: broșuri, cărți,
pliante

-explorez nivelul de cunoaștere


al pacientei privind boala,
modul de manifestare, măsurile
preventive și curative

-conștientizez pacienta asupra


propriei responsabilități privind
sănătatea

-identfic și corectez deprinderile


și obiceiurile greșite ale
pacientei

-țin lecții de formare a


deprinderilor igienice, de

6
alimentație rațională, mod de
viață echilibrat, de administrare
a diferitelor tratament, încurajez
și ajut la dobândirea noilor
deprinderi

-verific dacă pacienta a înțeles


mesajul transmis

7
A doua zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu Evaluare


și delegate

1. Nevoia de a respire și a tulburări respiratorii și Pacienta să prezinte circulație și -învăț pacientul să facă Funcții vitale
avea o bună circulație circulatorii din cauza afectării respirație adecvate. gimnastică respiratorie
cardiace manifestate prin D:
dispnee, tahicardie. -asigur poziția șezând,
semișezând pt a favoriza TA: 143/70 mmHg
respirația
AV: 85/min
-învăț pacientul să reducă
grăsimile și sarea R: 26/min

-aplic tehnici de favorizare a T: 35.8C


circulației
S:
-informez pacientul asupra
stadiului bolii, a gradului de TA: 145/75 mmHg
efort pe care poate să-l depună
AV: 82/min
-monitorizez funcțiile vitale
R: 27/min
-urmăresc efectul
medicamentelor T: 36,2C

Rol delegate:

-adm medicația prescrisă de


medic:

-tratament anticoagulant
Heparină i.v. (2 fiole/6h)

-antiagregant plachetar:

2
Aspenter 75 mg/zi

-blocante de calciu: Diltiazem


240 mg /2zi

-beta-blocant: Metoprolol 15 mg
3/zi

2. Nevoia de a evita • alterarea stării de Pacienta să prezinte diminuarea Rol propriu: Durerea s-a diminuat
pericolele sănătate din cauza necrozei durerii. considerabil.
miocardice manifestată prin -poziționez pacientul în decubit
durere retrosternală, anxietate. Pacienta să fie echilibrată dorsal Starea de anxietate a pacientei s-
psihic. a redus.
-ajut pacientul în satisfacerea
nevoilor, îl ajut în desfășurarea
activităților zilnice: alimentație,
hidratare, igienă

-ajut pacientul să facă mișcări


pasive ale degetelor de la mâini
și picioare

-asigur condiții de mediu


adecvate: camera aerisită,
luminoasă, temperatură
adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice


gimnastică abdominală după
administrarea medicației

- administrez tratamentul
medical la timp, pt a nu provoca

3
emoții inutile pacientei

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă


de medic:

-Mialgin 50 mg i.v. 2/zi

-Diazepam 1 compr./seara

3. Nevoia de a se odihni odihnă insuficientă cantitativ și Pacienta să aibă un somn Intervenţii autonome -Dupa administrarea
calitativ din cauza dispneei odihnitor, să fie liniștită -creez un mediu ambiant tratamentului, pacienta prezinta
manifestată prin anxietate, liniştitor, am aerisit salonul şi un somn odihnitor timp de 5h.
neliniște. încurajez pacienta pentru a-şi –Dupa o perioada de veghe de
recăpăta echilibrul psihic si 1h pacienta doarme încă 2h.
identific prin discuţii cu
pacienta cauza insomniei.
-recomand pacientei cunsumul
unui pahar de lapte înainte de
culcare.
Intervenţii delegate
-adminstrez sedative :Diazepam
1 comp./ seara.
4. Nevoia de a se alimentație inadecvată din cauza Pacienta să aibă o stare de bine, Rol propriu: -Pacienta prezintă o stare de
alimenta și hidrata grețurilor și vărsăturilor fără greţuri. ameliorare generală.
manifestată prin deshidratare, Pacienta să se hrănească -asigur alimentație pasivă -După alimentare cu respectarea
inapetență. corespunzător. Să fie echilibrată pacientei, la pat, în decubit regimului şi administrarea
hidroelectrolitic. dorsal medicației pacienta prezintă o
ameliorare a dezechilibrului
-regim hidro-lacto-zaharat: ceai hidroelectrolitic şi nutriţional.
îndulcit, compot, suc de fructe,
fructe.

-conșientizez pacienta asupra

4
regimului alimetar

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu


lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese


mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-


excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă


de medic:

-administrez soluție izotonică de


glucoză 5%, vitamine,
electrolizi 500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a fi curat, Deficit de autoîngrijire din Pacienta să fie prezinte Rol propriu: Pacienta prezintă tegumente
îngrijit, de a proteja cauza intoleranței la efort tegumente curate și integre. curate și uscate.
tegumentele si manifestată prin imposibilitatea -ajut pacienta la efectuarea
mucoasele efectuării manevrelor de toaletei pe regiuni, pregătesc
îngrijire salonul și materialele, protejez
pacienta cu paravan și-l conving
cu tact și cu blândețe să accepte

-asigur temperatura optimă a


camerei 20-22C

-ajut pacienta să se îmbrace, să

5
se pieptene, să-și facă toaleta
cavității bucale

-conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii tegumentelor curate
pt. prevenirea îmbolnăvirii

6
A treia zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare


delegate

1. Nevoia de a respira și a tulburări respiratorii și -Pacienta să prezinte o respiraţie Rol propriu : D:


avea o bună circulație circulatorii din cauza afectării şi o circulaţie adecvată. -verific FV. dacă s-au ameliorat TA: 135/60mmHg
cardiace manifestate prin -Ameliorarea dispneei. şi le notez în F.T. AV: 80b/min
dispnee, tahicardie. –aerisesc salonul pentru R: 27r/min
îmbunătăţire respiraţiei. T: 36,8C
–invat pacienta exerciţi S:
respiratorii. TA: 140/75mmHg
–masez membrele inferioare ale AV: 82r/min
pacientei în direcţia curentului R: 25r/min
venos pentru favorizarea T: 36,4C
circulaţiei.
–invat pacienta să nu mai
consume cafea şi tutun şi să aibă
o alimentaţie bogată în fructe.
Rol delegat
-administrez tratamentul
indicatde medic
-Aspirina 32mg/zi
-Heparină i.v. 2fiole/6 h
-Atropină: 0,5 ml/6h
-Metoprolol: 15mg 3/zi
-Diltiazem 240 mg /2zi

2. Nevoia de a evita alterarea stării de sănătate din Calmarea durerii. Rol propriu: Durerea și starea de anxietate au
pericolele cauza necrozei miocardice dispărut.
manifestată prin durere Combaterea anxietății. -poziționez pacientul în decubit
retrosternală, anxietate. dorsal

-ajut pacientul în satisfacerea


nevoilor, îl ajut în desfășurarea

7
activităților zilnice: alimentație,
hidratare, igienă

-ajut pacientul să facă mișcări


pasive ale degetelor de la mâini
și picioare

-asigur condiții de mediu


adecvate: camera aerisită,
luminoasă, temperatură
adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice


gimnastică abdominală după
administrarea medicației

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă


de medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi


(perfuzie)

-Diazepam 1 compr./seara

3. Nevoia de a se odihni odihnă insuficientă cantitativ și Pacienta să aibă un somn Intervenţii autonome -Dupa administrarea
calitativ din cauza dispneei odihnitor, să fie liniștită -creez un mediu ambiant tratamentului, pacienta prezinta
manifestată prin anxietate, liniştitor, am aerisit salonul şi un somn odihnitor timp de 5h.
neliniște. încurajez pacienta pentru a-şi –Dupa o perioada de veghe de
recăpăta echilibrul psihic si 1h pacienta doarme încă 3h.
identific prin discuţii cu
pacienta cauza insomniei.
-recomand pacientei cunsumul

8
unui pahar de lapte înainte de
culcare.
Intervenţii delegate
-adminstrez sedative :Diazepam
1 comp./ seara.
4. Nevoia de a se alimentație inadecvată din cauza Pacienta să se hrănească Rol propriu:
alimenta și hidrata grețurilor și vărsăturilor corespunzător. Să fie echilibrată
manifestată prin deshidratare, hidroelectrolitic. -asigur alimentație pasivă
inapetență. pacientei, la pat, în decubit
dorsal

-regim îmbogățit hidric și


caloric prin alimente
semilichide, dietetice, ușor
digerabile (supă de
zarzahat,piure de cartofi, ouă
fierte moi, morcovi sote).

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu


lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese


mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-


excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă


de medic:

-administrez soluție izotonică de


glucoză 5%, vitamine,

9
electrolizi 500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

10
Epicriza

Pacienta C. I., de 82 de ani, se internează în secția de Cardiologie a Spitalului


Județean de Urgență Galați pentru perioada 10.04.2020-26.04.2020 cu durere retrosternală
intensă şi prelungită, în repaus, cu iradiere posterioară. Durerea a debutat în cursul serii
precedente şi nu a cedat la nitroglicerină.

Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise


de medic, cu următoarele medicamente:
- Antialgice: Mialgin
- Vasodilatatoare: Nitroglicerină
- Sedative: Diazepam
- Trombolitice: Streptokinază
- Antiaritmic: Xilină
- Corectarea tulburărilor hemodinamice: Dopamină
- Anticoagulante: Heparină
- Antiagregant plachetar: Aspenter
- Blocante de calciu: Diltiazem
- Betablocante: Metoprolol
- Antiemetice: Metoclopramid
- Antitermice: Paracetamol
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (ECG), i s-a recoltat sânge
pentru examene de laborator. Se externează cu stare generală amelioratǎ în urma
tratamentului efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
 respectarea tratamentului medicamentos;
 respectarea regimului dietetic şi a măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat, evitarea supraalimentaţiei cu reducerea aportului caloric şi de
grăsimi animale
 evitarea stresului;
 control periodic la medical cardiolog.