Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADEVARAT / FALS
13. Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie să fie
limitează, periclititează, anulează libertatea individului.A*
MULTIPLE CHOICE
5. Cum este definită, din perspectiva raportului dintre cultură şi societate, starea de
sănătarea mentală a unei societăţi ?
a. prin capacitatea exmplarã de expresie a nevoilor individului;
b. prin capacitatea de retenţie a impulsurilor neacceptate cultural;
c. prin balansul dintre modelele represive şi cele expresive; *
d. prin balansul dintre modelele retentive şi cele pulsionale.
19. Faptul moral, din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, poate fi analizat prin
raportul dintre:
a. trăire şi percepţie;
b. ceea ce este şi ceea ce trebuie să fie;
c. starea de fapt actuală şi starea viitoare, posibilă;
d. starea de fapt reală şi starea necesară, ideală.
20. Morala heteronomă se opune moralei autonome prin aceea că Eul ideal:
a. este bine adaptat realităţii;
b. este adaptat atât realităţii cât şi stării de fapt specifice;
c. normează a priori în raport cu fapta care constituie obiectul judecăţii morale;
d. supune Eul real la comandamente necondiţionate de situaţia de facto.
22. Rezistenţa (în faţa discutării problematicii reale) se poate manifesta în cura
psihanalitică (dar şi în relaţia de consiliere) prin:
a. bavardaj (a comunica foarte multe pentru a nu spune nimic);
b. tăcere;
c. discurs delirant;
d flatarea continuă a psihologului.
24. Din perspectiva lui Carl Rogers congruenţa în relaţie cu clientul şi autenticitatea
consilierului se referă la:
a. capacitatea consilierul de a fi conştient de trăirile suscitate de client;
b. capacitatea consilierului de a-i comunica pacientului, sub anumită formă, trăirile pe
care i le suscită;
c. necesitatea consilierului de a-şi reprima trăirile negative faţă de client;
d. capacitatea consilierului de a evita subiectele cu impact negativ.
29. Cărei perspective aparţine enunţul: nevroza reprezintă una din modalităţile prin care
indiviul îşi protejează propriul centru existenţial.?
a. gestaltistă;
b. existenţialistă; *
c. tranzacţională;
d. psihanalitică;
e. analitică.
30. Care din următoarele caracteristici ale individului aparţin perspectivei raţional-
emotive:
a. individul este condamnat la libertatea de alegere;
b. tulburările afective sunt determinate de gândirea iraţională;
c. gândirea iraţională originează în ilogismul învăţării timpurii;
d. gândirea iraţională reprezintă esenţa fiinţei umane;
e. cogniţiile negative şi defensive trebuie deconstruite prin reorganizarea percepţiei şi
gândirii în sensul de a deveni logică şi raţională
39. Eficienţa consilierului se află în raport direct cu personalitatea sa şi este indicată de:
a. capacitatea de a accepta propriile experienţe;
b. gândire şi atitudine negativ-neutră faţă de lume;
c. anxietate existenţială, raportarea la trauma mortii;
d. capacitatea de angajare în relaţie;
e. capacitatea de a se lăsa percepuţi de ceilalţi aşa cum sunt.
40. Pentru că represia axiologică a consilierului în raport cu clientul său este imposibilă,
influenţa produsă de consilier prin expresia propriilor valori:
a. trebuie să fie deliberată;
b. trebuie să fie conştientizată;
c. nu trebuie să fie deliberată.
d. nu trebuie conştientizată.
43. În care dintre zonele indicate de proxemică se recomandă situarea consilierului faţă
de clientul său ?
a. zona intimă;
b. zona personală;
c. zona socială; *
d. zona publică;
e. zona etnicã.
44. Care sunt modalităţile prin care clientul poate încerca să forţeze cadrul temporal,
durata şedinţelor ?
a. intrarea în problematica reală spre finalul şedinţei;
b. depresie şi manie;
c. întârziere;
d. intelect liminar;
e. compactarea discursului spre finalul şedinţei pentru a fi dificil de întrerupt.
46. Care sunt aspectele personalităţii consilierului vizate de client în prima întâlnire ?
a. gradul de acceptanţă;
b. capacitatea de a impune limite;
c. capacitatea de a ocoli momentele trăirile dificile;
d. cultura sa specifică;
e. interesul personal şi material.
49. Care sunt caracteristicile „consilierului atotputernic” după cum poatre fi imaginat de
clientul ?
a. avansează soluţiile necesare;
b. ia, în numele său, deciziile care se vor impune pe parcursul procesului;
c. ascultă şi susţine discursul clientului;
d. indicã relaţiile în care să se implice.
69. Tăcerea clientului poate reflecta următoarele piedici în evoluţia procesului consilierii:
a. rezistenţe masive;
b. senzaţia clientului că este adecvat şi acceptat;
c. anxietate sau neplăcere;
d. încercarea de manipulare a consilierului;
e. impas în relaţie;
79. Conform modelului lui E. Kubler Ross, care este prima reacţie a trăirii unei situaţii de
pierdere?
a. acceptarea;
b. negare;
c. depresia;
d. furie;*
e. negociere.
80. În ordinea etiologiei supranaturale a maladiei, cum se numeşte acţiunea voluntară sau
involuntară a unui subiect dotat cu capacităţi (malefice) înnăscute ?
a. magie;
b. vrăjitorie;*
c. descântec.
89. Din perspective relaţiei dintre cultură şi personalitate, modelele expresive sunt:
a. supape de siguranţă ale ordinii sociale;
b. condiţionări transculturale ale comportamentelor;
c. o formă de „comentariu meta-social” care codifică tensiunile societăţii.
102. Din perspectivă viziune raţional-emotivă clientul poate să susţină următoarele ideile
iraţionale majore:
a. evenimentele din trecut determină comportamentul prezent şi nu pot fi schimbate;
b. individul trebuie să se gândească în mod constant la posibilitatea de a fi implicat într-o
situaţie periculoasă;
c. indivizii au nevoie să depindă de ceilalţi şi să fie conduşi de cineva cu autoritate, mai
puternic;
d. este mai uşor să fugi de responsabilitate şi dificultăţi decât să te implici, să te confrunţi
cu acestea;
e. există întotdeauna un răspuns precis şi corect la orice problemă şi este catastrofal să nu
îl găseşti.
103. Care din următoarele categorii de obiective sunt comune oricărui proces de
consiliere ?
a. creşterea capacităţi mnezice;
b. vindecarea afecţiunilor psihosomatice;
c. îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale;
d. dezvoltarea potenţialului clientului;
e. îmbunătiţirea metabolismului.
104. Din perspectivă comportamentală, care sunt elementele ce trebuie avute în vedere
pentru a obţine modificarea unui comportament:
a. comportamentul ţintă;
b. afectele conexe comportamentului;
c. capacităţile mnezice ale clienţilor;
d. antecedente comportamentului ţinţă;
e. consecinţele comportamentului ţinţă, care pot acţiona ca factor de întărire.
105. Din perspectivă trazacţională, clientul este dominat de Eul parental atunci când are
tendinţa să:
a. dea ordine, să impună, să folosească un comportament autoritar;
b. judece, să ameninţe, să blameze;
c. emită reguli univoce;
d. (supra)protejeze, consoleze;
e. decidă, rezolve.
109. Care sunt calităţile necesare consilierului recunoscute de Asociaţia pentru Formarea
şi Supervizarea Consilierilor din SUA:
a. dedicare profesională;
b. respectarea valorilor individuale;
c. înţelegere de sine;
d. interes pentru lume;
e. capacitate mnezică.
119. A accepta şi susţine tăcerea clientului are ca efect trasmiterea către acesta a
senzaţiei:
a. că este ascultat şi că i se permite experimentarea relaţiei actuale cu consilierul fără a i
se impune constrângeri;
b. că este acceptat şi adecvat;
c. că trebuie neapărat să îşi interzică anumite comportamente;
d. că este capabil să negocieze cu propria experienţă.
125. Asociaţia Naţională de Ghidare Vocaţională din SUA a indicat, în 1949, următoarele
calităţii necesare consilierului :
a. subiectivism;
b. interes pentru oameni;
c. empatie;
d. capacitatea de a inspira încredere şi respect;
e. stabilitate afectivă.
127. Filtrul şi factorul integrativ esenţial al teoriei şi tehnicii din domeniul consilierii este:
a. personalitatea consilierului;*
b. personalitatea clientului;
c. cadrul consilierii.
132. Care sunt principalele obstacole în calea adoptării şi menţinerii, de către consilier, a
atitudinii de neutralitate binevoitoare:
a. problemele afective şi comportamentale ale consilierului;
b. lipsa informaţiilor despre client;
c. dificultăţi ale consilierului la nivelul imaginii de sine;
d. confuzia imaginară a clientului cu persoane semnificative din viaţa consilierului.