PUERICULTURA SI PEDIATRIE

CURS 1

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

COPILULUI

Puericultura se ocupă de copilul sanatos,fiind alcatuita din ansamblul

mijloacelor ce pot asigura creşterea şi dezvoltarea somato- psihică normala
a copilului si ocrotirea sănătatii prin masuri profilactice.
Originea cuvantului este din limba latina:puer=copil;cultura=crestere.
Puericultura este o latură profilactică a pediatriei, pune accent pe
particularitatile de crestere si dezvoltare ale copilului normal de la 0 la 16
ani( particularitati anatomo-fiziologice, metabolice si nutritionale,psihice
si emotionale,igiena mediului copilului etc.)

Pediatria este o ramura a medicinei care se ocupa cu

descrierea,diagnosticul si tratamentul bolilor copilului.
Originea cuvantului este din limba greaca: paidos=copil;iatreia=tratament.

Perioadele dezvoltării

Viaţa începe odată cu fecundarea ovulului, ce are loc în timpul ovulaţiei

între a 12 a şi a 14 a zi a ciclului menstrual.
Dezvoltarea prenatală se desfăşoară într-un ritm deosebit de accelerat
care nu se mai întâlneşte în nicio altă perioadă a vieţii.

VIATA PRENATALA

• Perioada embrionară - 0-3 luni de sarcina (trim.I) şi se

caracterizează printr-o organogeneză rapidă.
• Perioada fetală-precoce: trimestrul II al vieţii intrauterine; are loc
desăvârşirea organogenezei.
• Perioada fetală-tardivă: trimestrul III de viaţa intrauterină; se
produce perfecţionarea maturaţiei fătului.
 Un alt moment hotărâtor pentru copil îl reprezintă naşterea, văzută ca o
“probă” mecanică de rezistenţă la traumatismul obstetrical şi la asfixie.
Numeroşi factori prenatali pot influenţa evoluţia normală a sarcinii; pot
determina avort spontan, moartea fătului în uter, malformaţii fetale, naştere
prematură.

VIAŢA POSTNATALĂ

Prima copilarie -durează de la naştere până la 3 ani (când se

termină aparitia dentiţiei

Se divide în:
a) Perioada de nou-nascut (0-1 lună) şi are următoarele particularităţi:
✔ Creşterea rapidă staturo-ponderală; 
✔ Existenţa unor fenomene caracteristice, fiziologice:
- scăderea fiziologică în greutate;
-icterul fiziologic al nou-născutului;
-criza genitală sau hormonala;
-febra de sete;
-albuminurie fiziologică;
-meconium (primul scaun al nou-născutului). 
✔ Slaba dezvoltare a scoarţei cerebrale, a funcţiilor de relaţie;
Importanţa imunităţii transmisă transplacentar (de la mama la fat);

✔ Deficienţe ale funcţiei de barieră a pielii şi mucoaselor;
✔ Tendinţa de a face infecţii cu caracter septicemic; 
✔ Punerea în evidenţă a unor malformaţii congenitale si afecţiuni legate
de actul naşterii (traumatisme, infecţii).

b) Perioada de sugar ( 1 luna-1 an) cu următoarele particularităţi:

 Creşterea staturo-ponderală continuă în ritm rapid; 

 Dezvoltarea treptată a funcţiei de relaţie;
 Dezvoltarea funcţiei locomotorii, care lărgeşte sfera de cunoaştere a
copilului; 
 Apariţia primului sistem de semnalizare; 
 Apariţia primilor dinti de lapte şi dezvoltarea funcţiei digestive, ceea
ce permite diversificarea alimentaţiei; 
 Dezvoltarea imunitaţii active proprii în timp ce imunitatea
transplacentară se reduce;
 Patologia este dominată de boli ale aparatului respirator, digestiv,
ale urechii medii.

c)Perioada de copil mic= antepreşcolar (1-3ani) 

 Încetinirea ritmului de creştere; 

 Modificarea proporţiilor dintre cap,trunchi,membre;
 Completarea primei dentiţii (cea de lapte); 
 Desăvârşirea funcţiei motorii şi a reflexelor condiţionate- cuvantul
capătă valoarea unui nou sistem de semnalizare.

Prima copilarie este caracterizată printr-o funcţie de nutriţie intensă.

ceea ce explică creşterea accentuată a copilului, care necesita îngrijiri
speciale in aceasta perioada.

Copilăria a 2-a (3 ani-6/7ani)=preşcolar.

Particularităţi:

 Dentiţia de lapte este complet apăruta şi încep să apară şi primii

dinţi definitivi; 
 Dezvoltarea completă a S.N.C şi implicit a gândirii, vorbirii,
locomoţiei, ceea ce duce la creşterea independenţei copilului; 
 Ritm de creştere mai lent; 
 Patologia este dominată de boli infecto-contagioase;
 apar şi alte boli ca:RAA( reumatism articular acut), cardiopatii
câştigate, tuberculoză osteoarticulară.

Copilăria a 3-a (de la 6-7 ani la pubertate).

 La fete pubertatea apare la 12-14 ani, iar la baieţi la 14-16 ani.

Particularităţi:
 Maturizarea zonelor corticale ale creierului; 
 Încetinirea creşterii în prima parte a perioadei, urmată de o accelerare
a acesteia catre pubertate; 
 Se incheie aparitia dinţilor definitivi;
 Patologia cuprinde boli contagioase din ce în ce mai rar datorită
dobandirii imunitătii spontane, naturale (prin trecerea prin boala) sau
provocate ( prin vaccinare).

Pubertatea corespunde apariţiei ciclului menstrual la fete şi

dezvoltarii funcţiei sexuale la baieţi.

Pubertatea are următoarele particularităţi:

 Se încetineşte ritmul creşterii staturale; 
 Se accelerează creşterea în greutate; 
 Se modifică dimensiunile unor segmente ale corpului în aşa fel încat
înfăţişarea este armonioasă si apropiată de cea a adultului.

Copiii de astazi au valori medii ale taliei şi greutăţii mai mari decât
copiii de aceeaşi vârstă de acum 50-60 ani în urmă. Această
schimbare în dezvoltarea copilului este denumită “tendinţa secolului”
sau “creşterea seculară”, fenomen favorizat de condiţiile socio-
economice mult mai bune şi progresele înregistrate în domeniul
nutriţiei.

Creşterea şi dezvoltarea:reprezintă cele mai importante

fenomene din cursul copilăriei.

Creşterea înseamnă mărirea cantitativă a celulelor,ţesuturilor şi

organelor copilului.

Dezvoltarea este fenomenul de modificare structurală şi funcţională

a organelor şi aparatelor în scopul adaptării la condiţiile de viaţa.

Ambele fenomene au loc concomitent într-un proces unitar, complex,

desfăşurându-se continuu din momentul concepţiei şi până la
maturitate, sub actiunea combinata a factorilor
genetici,nutritionali,economici si sociali.

LEGILE CRESTERII

Au fost formulate de catre un biolog numit Molcianov si sunt

urmatoarele:
 1.Ritmul de crestere scade odata cu inaintarea in varsta.
 2.Ritmul de crestere accelerat din primul si al doilea an de viata
scade ulterior, se accentueaza prepubertar si scade din nou, la
stabilirea maturitatii sexuale.
 3.Cresterea si dezvoltarea nu se fac simultan in aceleasi proportii la
nivelul organismului; diferitele segmente cresc inegal.
 4.Variatiile de crestere oscileaza in cadrul unor limite fiziologice,
fiind conditionate pe de o parte de substratul ereditar, iar pe de alta
parte de influenta factorilor de mediu.
 5. In raport cu ritmul de crestere si dezvoltare a organelor,se disting:
a)organe cu creştere şi dezvoltare rapidă în cursul primului an de
viaţă şi la pubertate:scheletul,muşchii,aparatul respirator,aparatul
digestiv,aparatul renal şi marile vase.
b)organe a căror mărime atinge dimensiunile adultului la sfârşitul
primului an de viaţă:creierul,organele de simţ.
c)organe a căror creştere şi dezvoltare este lentă şi se accelerează la
pubertate:organele genitale.
d)organe cu creştere rapidă în cursul copilăriei şi care descresc
ulterior:timusul, ganglionii limfatici.

FACTORII DE CRESTERE

Factorii care influenteaza creşterea si dezvoltarea organismului sunt

de mai multe tipuri: 
 Factori endogeni (genetici şi hormonali) 
 Factori exogeni (alimentaţia,mediul geografic,factorii socio-
economici,factorii afectivieducativi) 
 Factorii patologici (diverse boli care interfera cu cresterea si
dezvoltarea copilului).

Factorii endogeni:
 - factorii genetici sunt responsabili de caracteristicile constituţionale
individuale ale copilului.
 Influenţa factorilor genetici poate fi constatată în creşterea
staturală.Astfel copiii cu talie mai mare provin din părinţi înalţi.
 Factorul genetic are rol asupra inteligenţei şi aptitudinilor deosebite
ale copilului. Exemple: Gemenii monozigoti crescuţi în condiţii
diferite din punct de vedere instructiv au coeficientul de inteligenţă
 apropiat.Din părinţi cu anumite aptitudini rezultă copii cu aptitudini
similare.

Factorii hormonali acţionează intra-uterin şi postnatal.

 Hipofiza intervine în creştere prin STH (hormonul somatotrop).
Tiroida, prin tiroxină influenteaza funcţia metabolică,dezvoltarea
creierului şi a dinţilor.
 Glandele suprarenale, prin hormonii glucocorticoizi şi
mineralocorticoizi contribuie la creşterea şi dezvoltarea
organismului.
 Timusul influenţează creşterea în primele luni de viaţă, după care
involuează; de asemenea participă şi la apărarea specific
antiinfecţioasă stimulând limfocitele T.
 Pancreasul endocrin, prin hormonii insulină şi glucagon participă la
creştere şi la metabolismul glucidelor.
 Paratiroidele, prin parathormon intervin în calcifierea scheletului.
 Glandele sexuale, prin hormonii androgeni şi estrogeni inhiba
creşterea şi intervin în modificările pubertare.
 Androgenii participă la diferenţierea şi maturarea sexuală ( la
pubertate inhibă creşterea si faciliteaza calcifierea cartilajului de
creştere).
 Estrogenii au rol în calcifierea cartilajului de creştere şi participă la
diferenţierea şi maturarea sexuală.
 Epifiza, se pare că are rol inhibitor al creşterii.

Factorii patologici care influenţează creşterea sunt de două feluri:

-Factori care acţionează asupra gravidei: infecţii acute,

(sifilis,malarie),diabet zaharat, intoxicaţii cronice (intoxicaţia cu
mercur, alcoolismul), tulburări de nutriţie etc. 
- Factori care acţionează asupra copilului: tulburări cronice de
nutriţie,tulburari de digestie si metabolism, tulburari ale SNC,boli
congenitale cardiace,boli ereditare.