REZERVAȚII NATURALE

CUPRINS

• Ce sunt rezerva țiile naturale?

• Delta Dun ă rii

• Parcul Național Munții Rodnei

• Pe ștera Ur șilor

• Cascada Putnei

• Parcul Na țional Cheile Bicazului -

H ășma ș
CE SUNT REZERVAȚIILE NATURALE?

• Rezervatiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege cu

scopul de a proteja si conserva unele zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice.
• Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un
complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri
de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si
faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate
din amenajarea traditionala a teritoriului, comunitati umane a
caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale.
• Primele preocupări de a ocroti natura datează încă din secolul
al XIX-lea, iar în 2008 în România existau 20 de parcuri
naționale și naturale și 927 de arii de protecție, la care se
adaugă 58 de specii de plante și 288 de animale.
• Pe langa activitatile stiintifice, administratiile rezervatiilor
naturale incurajeaza desfasurarea activitatilor traditionale si a
ecoturismului care sa nu afecteze peisajul natural. Aici nu este
permisa utilizarea resurselor naturale.
 CLASIFICARE

Rezervațiile naturale se pot împărți în următoarele categorii:

• Rezervații botanice (floristice)
• Rezervații zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice
• Rezervații geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sau
locuri fosilifere)
• Rezervații speologice
• Rezervații peisagistice
• Rezervații mixte
• Rezervații de zonă umedă
• Rezervații de resurse genetice
DELTA DUNĂRII
• Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede
din Europa. Lânga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate:
Chilia, Sulina si Sfântu Gheorghe, si formeaza multe alte
canele pe cuprinsul Deltei, inundând in fiecare primavara si
toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie.

• Delta Dunarii este de asemenea tinutul cel mai tanar al

Europei - in fiecare an, prin aluviuni, aceasta isi mareste
dimensiunea cu 4 m.
• Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de plante, Delta
Dunarii se mandreste cu cea mai bogata fauna ornitologica
(mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de
pelicani) si ihtiologica (ex. : heringul) de pe continent.

• Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In

acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele
dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din
China si India.
 FAUNA

• 327 specii de pasari =81% din avifauna Romaniei

• 141 specii avifauna acvatica
• 65 de specii de pesti
• vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea,
lupul, dihorul, pisica salbatica.
• Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii
de serpi.
 FLORA
• Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii
de plante(nuferii galbeni si albi impanzesc apele), aici aflându-
se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista
si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu
nenumarate capcane.
• Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu
stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de
caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante
cataratoare, ca in padurile tropicale.

• Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei,

dintre acestea facând parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si
bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si
cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru
a-si depune icrele.
PARCUL NAȚIONAL MUNȚII
RODNEI
• Parcul Na țional Rodna este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național)
situată pe teritoriul administrativ al județelor Bistrița-Năsăud,
Maramureș și Suceava, în zona centrală a Munților Rodnei.

• Parcul Național Munții Rodnei este desemnat internațional ca

Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO "Omul și
Biosfera".

• În 1990 a fost declarat parc național datorită intenției

Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a
constitui un număr de 13 parcuri naționale printre care și
Parcul Național Rodna. Parcul Național Munții Rodnei este
cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali,
având o suprafață de 46.339 ha.
• Importanța parcului național se datorează geologiei şi
geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de
faună şi floră, endemite şi relicte glaciare.

• Parcul național oferă peisaje variate, are 5 complexe

morfologice de un real interes: Ineu, Omu-Gărgălău, Galat-
Puzdrele, Pietrosul Rodnei, Bătrâna. Relieful remarcându-se
prin numeroase lacuri, văi, circuri glaciare.

• Scopul principal al parcului este conservarea biodiversității,

dezvoltarea activităților turistice facându-se de așa manieră
încât să nu cotravină obiectivelor de conservare.
 FLORA

• Specii de plante ocrotite:

 tisa (Taxus baccata);
 zada (Larix decidua);
 bujorul de munte (Rhododendron kotshyi);
 zâmbru (Pinus cembra);
 floarea de colț (Leontopodium alpinum);
 angelica (Angelica archangelica);
 narcisa (Narcissus stellaris);
 bulbuci de munte (Trollius europaeus);
 crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);
 ghințură galbenă (Gentiana lutea);
 laleaua pestriță (Fritillaria meleagris).
 FAUNA
• Animale ocrotite:
 capra neagră (Rupicapra rupicapra);
 marmota (Marmota marmota);
 ursul carpatin (Ursus arctos);
 râsul (Lynx lynx);
 acvila de stâncă (Aquila chrysaetos);
 acvila mică (Hieratus penatus);
 ciuful pitic (Otus scops);
 buha (Bubo bubo);
 cucuveaua (Athene noctua);
 barza albă (Ciconia ciconia);
 stârcul cenușiu (Ardea cinerea);
 corbul (Corvus corax);
 cocoșul de munte (Tetrao urogallus);
 cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix).
PESTERA
URSILOR
• Pe ștera Ur șilor este una dintre principalele obiective turistice
ale Munților Apuseni, ea aflându-se în jude țul Bihor.

• A fost descoperita pe 17 septembrie 1975 când golul subteran a

fost deschis artificial prin dinamitarea por țiunii de la intrare, în
timpul lucrărilor de exploatare a calcarului .

• Cu toate ca la momentul descoperirii pesterii s-a incercat

distrugerea acesteia pentru ca exploatarea miniera sa poata
continua, pana la urma s-a reusit salvarea, conservarea si
amenajarea pesterii pentru ca aceasta sa poata fi vizitata de turisti.
• Numele peşterii se datorează numeroaselor fosile de “urşi de
cavernă” Ursus spelaeus ,vechi de peste 100.000 de ani,
descoperite aici.
• In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca pestera a fost locuita
doar de aceasta specie de urs. Cu cca 17.000 ani in urma, dupa
un cutremur puternic, probabil, singura intrare in pestera s-a
inchis iar ursii aflati in acel moment in interior au ramas captivi,
acestia murind de foame.
• Pestera Ursilor este structurata pe 3 galerii vizitabile si o
"Rezervatie Stiintifica".
• Galeria Oaselor din Pestera Ursilor este sectiunea din pestera care
se afla la intrare, fiind astfel denumita datorita numeroaselor oase
ale ursilor de Caverna, gasite in acest loc.
• Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din portiunea
amenajata a pesterii; ea contine formatiuni calcaroase
spectaculoase, stalactite, stalacmite, coloane, care au diferite forme
si marimi.
• Galeria Lumanarilor din Pestera Ursilor, si-a primit numele dupa
numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari.
Galeria Oaselor
Galeria Emil Racovita
Galeria
Lumanarilor
CASCADA PUTNEI
 Cascada Putnei  (Săritoarea Putnei) este
situată în judetul Vrancea, fiind o rezervatie
naturala in miniatura.
Importanța Cascadei Putnei constă în caracterul
peisagistic și hidromorfologic.
PARCUL NA ȚIONAL
CHEILE BICAZULUI -
H ĂȘMA Ș
Amplasarea Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș
• Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș este o arie
protejată de interes național aflat în România, în Munții
Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor Harghita și
Neamț.
• Are o suprafața de 6575 ha, incluzând o zonă de conservare
specială.
• Parcul este localizat în Munții Hășmaș, situați în grupa
centrală a Carpaților Orientali. Parcul se află în zona central-
nord-estică a României, pe raza județelor Harghita și
Neamț.
•  În acest parc sunt incluse mai multe rezervații naturale,
printre care:
• Lacul Roșu, un lac de baraj natural din România.
• Cheile Bicazului
• Masivul Hășmașu Mare - Piatra Singuratică
• Avenul Licaș
• Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas  este
formata in proportie de 95% din paduri de molid care
imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de
rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie
subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile
de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in
Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt,
Sangele-voinicului, Tisa, etc.
• Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas  cuprinde
o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta
unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca
broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de
munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra,
broasca raioasa, broasca roşie de munte, soparla de munte,
vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca,
ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul
de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere,
cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul, lupul.
CHEILE BICAZULUI
 SANGELE
FLOARE DE
VOINICULUI
COLT
BROASCA CU BURTA
GALBENA CAPRA NEAGRA
• Bibliografie:
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural
%C4%83
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor
• http://www.pesteraursilor.net/index.html
Au prezentat:
• Acatrinei Roxana • Diac Sabina Ana
Georgiana • Diac Lorena Elena
• Anghelu ş Petru Iulian • Enachi Diana
• Boanc ă Estera • Enea Cezara Maria
• Chelban Isabella Diana • Guzg ă Mih ă i ţă
• Ciubotariu Andrei • Horghidan Elena
• Damian Alice Lorena
• Damian Cristina • Ioni ţă C ă t ă lina
Daniela