COLEGIUL ECONOMIC ,, GHEORGHE DRAGOS" SATU MARE

TEHNOLOGIA AMENAJARII MAGAZINELOR DE

MARFURI ALIMENTARE

Proiect pentru examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala

TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

INDRUMATOR DE PROIECT

Profesor: Popa Camelia

Absolvent

Marian Raluca
 Cuprins

Cuprins.................................................................................................................................2

Argument.............................................................................................................................3

Capitolul 1 Tehnologia amenajarii unui magazin................................................................4

Capitolul 2 Dimensionarea magazinului...........................................................................7

Capitolul 3 Implementarea raioanelor si a suprafetei de vanzare.......................................8

Capitolul 5 Fluxul de circulatie al marfurilor si al clientilor............................................10

Capitolul 6 Modul de etalare a marfurilor alimentare in magazine...................................12

Studiu de caz......................................................................................................................16

Bibliografie........................................................................................................................17
Argument
 Capitolul 1
Tehnologia amenajarii unui magazin.

O unitate comerciala este un loc de vânzare permanent în care clientii îsi efectueaza
cumparaturile indiferent de tipul si volumul lor.
În mod similar unui produs care are succes pe piata doar daca raspunde nevoilor acesteia un
punct de vânzare este frecventat pentru avantajele pe care le ofera clientilor (accesibilitate,
posibilitati de alegere, preturi, spatii de parcare, alte servicii comerciale); mai rar un magazin este
frecventat pentru el însusi.
Denumirea uzuala a unitatii comerciale este de magazin. Magazinul este unitatea
operativa de baza a comertului cu amanuntul adica achizitioneaza marfuri în cantitati mai mari
de la diversi furnizori (întreprinderile comerciale cu ridicata, firme producatoare etc.) si le
revinde în cantitati mici direct populatiei sau altor consumatori
Un magazin functioneaza într-un spatiu propriu, dotat si amenajat special pentru
primirea, pastrarea si vânzarea marfurilor.
Magazinul se gaseste în ipostaza de expozitie permanenta cu marfuri, reflectând într-
un anume sens nivelul de dezvoltare a societatii si structura consumuluipopulatiei.
Principalul rol al magazinului este acela de vânzare a bunurilor de consum, constituind
sursa de aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populatiei.
În cadrul retelei comerciale cu amanuntul, magazinul reprezinta veriga principala în
comercializarea marfurilor, locul unde se produce trecerea marfurilor din sfera circulatiei în sfera
consumului, realizeazând-se legatura dintre consumatori si produse.
Prin locul pe care îl ocupa în procesul circulatiei marfurilor, întreprinderea comerciala cu
amanuntul are posibilitatea sa cunoasca îndeaproape evolutia cererii populatiei si în consecinta sa
exercite o influenta activa asupra productiei, fie prin intermediul firmei comerciale cu ridicata fie
direct. De altfel. întreprinderea comerciala cu amanuntul se plaseaza pe primul loc în ceea ce
priveste studierea cererii populatiei si aprovizionarea acesteia cu marfuri.
Principalele elemente definitorii ale unui punct de vânzare cunoscute sub denumirea de
marketingul-mix al punctului de vânzare sau "retailing-mix" sunt:
 localizarea, pusa în valoare printr-un set de atribute corelate cu marimea zonei comerciale,
cota de piata (prin cifra de afaceri) si dimensiunea suprafetei;
 produsul, respectiv marimea si structura asortimentului de marfuri, dotarea tehnica; forme de
vânzare si serviciile suplimentare oferite;
 preturile;
 promovarea. Promovarea are în vedere actiunile si mijloacele care stimuleaza vânzarea unui
produs contribuind la cresterea satisfactiilor clientelei: etalarea si prezentarea marfurilor, arta
de a vinde.
Localizarea punctului de vânzare
Stabilirea locului de amplasare a unui punct de vânzare este una din deciziile esentiale pe
care trebuie sa le ia un comerciant. Caracterul deosebit al acestei decizii este dat de natura
actiunilor pe care le reclama, de ceea ce se poate numi marketingul spatial al unei firme
comerciale.
Localizarea unui punct de vânzare are importante implicatii financiare si se face prin
determinarea ariei de piata în care va opera, definirea ariei de atractie propriu-zise a exercitate si
pe baza previziunii vânzarilor.
Aria de piata este distanta maxima pe care un consumator este dispus sa o parcurga pentru
procurarea unui bun. Altfel spus, aria de piata este acel spatiu relativ autonom în plan comercial în
cadrul caruia o populatie bine determinata geografic se aprovizioneaza. Aceasta arie poate fi un oras,
un judet, o regiune sau o parte a unei aglomerari urbane. Se pune problema de a delimita o arie
comerciala în care mai multe puncte de vânzare îsi atrag clientela proprie. Prin urmare, aria de
piata este constituita din zone comerciale mai mult sau mai putin suprapuse.
Aria de piata a unui punct de vânzare se delimiteaza fie cu ajutorul unor modele
matematice gravitationale sau probabilistice (de tip Reilly-Converse sau Huff), fie pe baza
sondajelor în rândul cumparatorilor.
Utilizarea unor astfel de modele impune analiza comportamentului spatial al populatiei,
realizarea cumparaturilor în anumite centre, strazi comerciale si puncte de vânzare.
Comportamentul fiecarui individ este rezultatul unui proces de evaluare a teritoriului care, în
esenta, se reduce la trei faze componente si anume:
- cunoasterea teritoriului ce trebuie parcurs
- distanta obiectiva definita fie prin unele caracteristici geografice (traseul în linie dreapta,
pe sosea sau cale ferata) fie prin unii indicatori economici (costul de transport, timpul de
deplasare);
 - distanta subiectiva este data de asa-zisul "simt al distantei" - rezultat al reactiei
psihologice a cumparatorului la spatiul ce urmeaza sa-l parcurga pentru a ajunge la magazin.
Parcurgerea spatiului este legata de distanta.Astfel, pentru un consumator, costul de
cumparare a unui bun este egal cu:
C = P + KT
C- costul cumparaturii totale;
P - pretul de cumparare al bunului;
K - distanta parcursa;
T - costul pentru parcurgerea unei unitati de distanta.

În masura în care cumparatorul dispune de un venit dat, cu cât locul sau de domiciliu este
mai îndepartat de locul de vânzare, cu atât costul de parcurgere a spatiului creste si el va cumpara
o cantitate mai mica de produse
În cadrul procesului de cunoastere a teritoriului, de catre fiecare cumparator, o
importanta deosebita are acumularea informatiilor necesare privind amplasarea si profilul punctelor
de vânzare, orarul lor de functionare, nivelul de servire, posibilitatile de a ajunge la aceste puncte de
vânzare (mijloacele de transport, timpul necesar), vecinatatile dintre magazine etc. Aceasta etapa
initiala de evaluare a unui teritoriu, sub aspectul atractivitatii comerciale, constituie pentru fiecare
individ prima conditie necesara in luarea unor decizii legate de localizarea viitoarelor cumparaturi.
Aria de atractie a unui punct de vânzare este acel spatiu delimitat geografic din care îsi
"atrage" clientii si, implicit, îsi asigura desfacerea.
Aria de atractie a fost considerata ca fiind zona teritoriala în cadrul careia o unitate
comerciala poate sa-si desfaca marfurile în conditii de rentabilitate .
Potrivit unei alte opinii aria comerciala este aria delimitata a unei colectivitati din cadrul
careia magazinul îsi asigura aproximativ 90% din vânzarile unei categorii reprezentative de
bunuri. Aria de atractie nu trebuie înteleasa ca un spatiu compact, fiind compusa dintr-un sir de
zone concentrice a caror cota de participare în numarul total al clientilor se diminueaza direct
proportional cu cresterea distantei pâna la magazin.
 Capitolul 2
Dimensionarea magazinului.

Dimensionarea raioanelor unui magazin se face prin stabilirea spațiului de vânzare

acordat fiecăruiadintre acestea sau familiei de produse, prin utilizarea cifrei de afaceri
previzionată a magazinului. Deexemplu, dacă prognoza vânzărilor cămășilor pentru bărbați este
de 10% din totalul vânzărilor,atunci pentru cămăși va fi alocată o suprafață comerciala de 10%
din total.
Această evaluare inițială va fi modificată ulterior în funcție de următorii factori:
1.Profitabilitatea produsului. Regula de bază presupune mărirea suprafeței articolelor și
familiilor de produse care au o profitabilitatemai mare pe unitate de produs
2.Formele de expunere și vânzare. De exemplu, aceleași cămăși pot fi expuse pe rafturi,
în stare ambalată sau atârnate pe cuiere;
3.Sezonalitatea și ciclul de viață al produsului. În perioada de crestere a vânzărilor
suprafața va creste si viceversa.
4.Stimularea reciprocă a vânzărilor este legată de vecinătatea unor produse.
Având în vedere că spațiul de vânzare pe care îl are la dispoziție comerciantul este
limitat, problema cea mai dificila este alcatuirea linearului de vanzare.
Linearul de vânzare este unitatea de măsură utilizată de specialiștii în merchandising
pentru a evalua lungimea spațiului ocupat în cadrul suprafeței comerciale de anumite produse,
categorii de produse sau mărci.
Există două modalități de evaluare a acestei lungimi:
1.Linearul la sol, adică lungimea acelei părți a mobilierului atribuite unei categorii de
produse,unui produs sau unei mărci;
2.Linearul dezvoltat, adică lungimea totală a suprafeței ocupate de o marcă, un produs
sau ocategorie de produse ce beneficiază de o amplasare pe mai multe niveluri ale mobilierului
de expunere.
 Capitolul 3
Implementarea raioanelor si a suprafetei de vanzare.

Implantarea raioanelor de vânzare este operațiunea complexa de dimensionare, amplasare

a raioanelor, mobilierului si a produselor într-o concepție sistemica, astfel încât sa asigure
prezentarea unei cantități de mărfuri adecvate în raport cu cerințele clientelei, precum si ușurarea
alegerii de către cumpărători a mărfurilor.
Obiectivele implantarii raioanelor este utilizarea rationala a întregii suprafete disponibile,
dirijarea circuitului clientilor, reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor,
realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie, facilitarea cumparaturilor;
Repartizarea suprafetei de vânzare pe raioane are drept scop:
 gasirea cu usurinta de catre clienti a unei grupe de marfuri sau a unor articole;
 selectarea de catre client a unui articol din rândul mai multor articole similare;
 întregirea cumparaturii efectuate de client prin prezentarea de articole
complementare si stimularea unei vânzari suplimentare;
 stimularea deciziei de cumparare a clientului si pentru marfurile de impuls;
 tinerea evidentei vânzarilor pe grupe de marfuri, subgrupe, articole;
 utilizarea judicioasa a personalului, concomitent cu realizarea unei specializari a
acestuia, pe grupe de marfuri;
 efectuarea în conditii mai usoare a inventarelor.
 Capitolul 4.
Echipamente folosite la amenajarea raioanelor

Echipamentul comercial este format din mobilier si utilaje comerciale.

Echipamentul serveste la desfasurarea celor mai multe din activitatile din magazin,
usurarea muncii lucratorilor, folosirea optima a suprafetei de vânzare, etalarea unei cantitati cât
mai mari de marfuri.
Durata de utilizare a echipamentului comercial variaza între 5 si 10 ani, în functie de tip,
calitatea materialelor si intensitatea deteriorarii.
Echipamentul comercial se poate uza fizic sau moral, ambele forme necesitând înlocuirea.
Echipamentul uzat moral nu mai corespunde comercializarii optime a marfurilor, si cerintelor de
rentabilitate si productivitate a activitatii comerciale.
Un exemplu elocvent este cel al caselor de marcat clasice care în ultima perioada de timp
au fost înlocuite în totalitate nu numai datorita uzurii fizice ci si faptului ca nu mai corespund
cerintelor unei gestiuni moderne.
Casele de marcat moderne sunt echipamente performante multifunctionale reunind un
numar mare de caracteristici tehnico - functionale: sistem de citire a codurilor de bare, cântar
electronic, ceas /calendar încorporate în masa terminalului, sertar pentru bani (cu deschidere
automata la închiderea bonului), imprimanta termica, afisaj alfanumeric pentru client, display
LCD, rulare automata a rolei, hârtie copiativa sau dublu autocopiativa si functionare în regim de
imprimanta fiscala cu memorarea sumelor in memorie, jurnal elecronic, interfata de conectare la
PC, autonomie electrica si control automat al procesului de încarcare a bateriei, citor de carduri,
e-button, posibilitati de memorare a unui variabil de coduri de produse în regim de lucru magazin
sau restaurant, posibiltati înregistrare a unui variabil de cumparaturi pe bon, posibilitate lucru
simultan a unui numar mare de operatori cu nume si parola, eliberare numar multiplu de bonuri
de casa, memorie fiscala energoindependenta pentru rapoarte zilnice "Z", posibilitati de emitere
rapoarte zilnice fiscale pe articole, pe subgrupe de marfuri, pe operatori, pe grupe fiscale, pe
conturi neîncheiate (deschise), operare cu numere întregi si fractionare reduceri si adaosuri
procentuale, programate sau libere, acceptare diverse modalitati de plata (tichete, card, CEC,
numerar),imprimare si vizualizare sume intermediare, corectare (stergere) înscrieri gresite înainte
de închiderea bonului, calcularea restului, blocare în caz de functionare incorecta.
 Capitolul 5
Fluxul de circulatie al marfurilor si al clientilor.

Fluxul marfurilor

Acest flux reprezinta miscarea marfurilor pe intregul circuit al magazinului din

momentulprimirii lor de la furnizori pana in momentul vanzarii lor si eliberarii catre cumparator,
acestafiind punctul de plecare in actiunea de proiectare a magazinului.
Cerintele privind organizarea moderna si eficienta a fluxului marfurilor:
1.separarea fluxului marfurilor de fluxul cumparatorilor, se recomanda ca
intrareamarfurilor in magazin sa se faca prin curtea interioara sau in cazul in care magazinul
estede tip vechi (cu o singura intrare) in afara orelor de program sau in zilele cu flux redus de
cumparatori.
2.reducerea distantei parcurse de marfuri intre punctele de intrare si desfacere a acestora
in unitate.
Fluxul personalului

Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumparatorilor, in cazul magazinelor

marisau moderne, dar se suprapune cu fluxul marfurilor, accesul personalului se realizeaza
printr-unpunct controlat iar circulatia personalului spre grupurile sanitare se face pe un circuit
secundar.

Fluxul cumparatorilor

Reprezinta caile de circulatie a acestora, de la intrarea in magazin catre toate grupurile de

marfurietalate in sala de vanzare si pana la iesirea din magazin.Circulatia lesnicioasa a clientilor
printr-un magazin este conditionata de marimea si localizareaspatiala a cailor de comunicatie in
cadrul salii de vanzare. In functie de destinatia lor se impartin: cai de circulatie principale,
culoare pentru efectuarea cumparaturilor, spatii de stationare.
 Capitolul 6
Modul de etalare a marfurilor alimentare in magazine.

Etalarea mǎrfurilor constituie un ansamblu de procedee şi reguli de prezentare

amǎrfurilor, este o activitate de bazǎ a tehnologiei comerciale.Scopul etalarii mǎrfurilor este
acela de a realiza o ofertǎ active şi de a contribui lacreşterea volumului vânzǎrilor, implicit, la
creşterea beneficiului comerciantului .Etalarea, ca element al promovǎrii vânzǎrii mǎrfurilor
printr-o prezentare deosebit de bine conceputǎ acţioneazǎ asupra consumatorilor în mai multe
sensuri ;
- pune in valoare articolul, creând o legǎturǎ între presǎ sau radio şi locul devânzare al
articolului .
-poate modifica dorinţa de cumpǎrare a unui client, care hotǎrât sǎ cumpere un produs,
convins de alt produs, renunţǎ la cel iniţial şi îl cumpǎrǎ, în final, pe cel dinurmǎ, doar convins
de etalare.
Scopul final al etalǎrii constǎ în :
-atenţionarea clientului, care poate fi preocupat sau neatent, determinându-l sǎse opreascǎ
şi sǎ se informeze, favorizând o posibilǎ idee de cumpǎrare .
-vinderea articolului sau produsului, clientul luând hotǎrârea de a cumpǎra subimpulsul
informaţiilor legate preţ, calitǎţi şi modalitǎţi de întrebuinţare .Tema proiectului este structuratǎ
în douǎ pǎrţi :în prima parte este prezentatǎ etalarea mǎrfurilor alimentare pe grupe de produse,
îninteriorul magazinului .În partea a doua a proiectului se prezintǎ etalarea mǎrfurilor
nealimentare pe grupe de produse, în interiorul magazinului .

Etalarea mǎrfurilor alimentare pe grupe de produse

 Conserve de legume, conserve de fructe, conserve de carne, conserve mixte,conserve pentru
copii, conseve dietetic
 Bǎuturi
 Produse zaharoase
 Preparate din carne, mezeluri
 Brânzeturi şi lactate
 Peşte şi semiconseve din peşte
 Carnea
 Produse de panificaţie
.
Conserve de legume, conserve de fructe, conserve de carne, conserve mixte,conserve pentru
copii, conseve dietetice :
 -sunt expuse în raft sau gondole pe grupe comerciale de consum ; de legume,de fructe, de
carne, de peşte, pentru copii şi consum dietetic ;
 -expunerea se face pe verticalǎ cu evidenţierea sistemului pe orizontalǎ ;
 -locul de etalare va fi marcat cu indicatoare de grupǎ ;
 -se folosesc elemente de reclamǎ comercialǎ cu trimiteri la firma producǎtoare, cu sublinierea
valorii nutritive ;
 -conservele de carne se expun alǎturi de bǎuturi, de conserve mixte şi produsecare folosesc
aceeaşi materie primǎ în conţinut ;
 -conservele de peşte se pot grupa cu produse complementare (lǎmâi, bǎuturi spirtoase ) ;
 -conservele pentru copii şi dietetice se expun în raioanespeciale sau colţuri distincte .

Bǎuturi
 -datoritǎ ambalajului din sticlǎ etalarea se va face pe verticalǎ, cu excepţiavinurilor şi
bǎuturilor alcoolice ;
 -se expun în rafturi şi gondole, grupate astfel:bauturi alcoolice nedistilate,bauturi alcoolice
distilate,bauturi nealcoolice;
 -se folosesc elemete de decor, inspirate de activitǎţile viticole ;
 -locul de expunere va fi marcat de un indicator ;
 -fiecare grupǎ sortimentalǎ va fi însoţitǎ de etichetǎ de preţ cu denumirea produsului ;
 -în raionul apelor minerale vor fi panouri cu texte evidenţiind provenienţa,compoziţia
chimicǎ şi efectul terapeutic ;
 -se vor organiza şi expuneri ( etalǎri ) sub formǎ de expoziţie, însoţitǎ deelemente de
prezentare ajutǎtoare : mulaje de struguri, obiecte de artizanat ( butoaie, ploscǎ, teasc,
ştergare şi ceramicǎ popularǎ ).

Produse zaharoase ( dulciuri )

  -expunerea acestora se va face în ambalaj sau în vrac ;
 -gruparea pe sortimente ( produse de caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri,
produse de ciocolatǎ ) forme dimensiuni şi culori ;
 -dulciurile fiind preferate de copii, raionul specializat va oferi o ambianţǎ placutǎ,
veselǎ, cu elemente de décor pline de fantezie ;
 -realizarea unei etalǎri artistice se va face prin folosirea unor compoziţii delinii,
spirale, linii frânte sau zig-zag în planuri şi la înalţimi diferite ;
 -se amplaseaza în prim-plan produsele de dimensiuni mici ( bomboane,drajeuri
şi caramele ) expuse in vrac, în borcane, coşuri, cutii decorative ;
 -produsele preambalate se pot etala sub formǎ de pachete cu cadouri ;
 -decorul va fi subodonat tematicii de sezon 9 elemente florale, simboluri
dinsǎrbatorile de iarna ).

Preparate din carne, mezeluri

 -se expun în vitrine frigorifice ( cele perisabile ) şi pe cârlige ( cele uscate ) ;
 -în vitrina frigorificǎ produsele se vor expune în mod obligatoriu pe tǎvi,grupate,
respectând vecinǎtatea admisǎ ;
 produsele vor fi tǎiate în secţiune diagonalǎ ;
 -se vor folosi elemente decorative (frunze de zarzavat, legume ).

Brânzeturi şi lactate
-Se expun în vitrine frigorifice separate, grupat, respectându-se cu mareatenţie
vecinǎtǎţile admise, datoritǎ faptului cǎ aceste produse împrumutǎ cel mai uşor mirosul ;
-In rafturi şi pe poliţe se expun numai brânzeturi topite ambalate în carton, plastic sau
folie metalizatǎ ;
-In vitrinele frigorifice produsele se expun pe tǎvi, folosindu-se pentruagrementare
diferite legume ( roşii, ardei gras, etc.) ;
-Cu elemente decorativ-publicitare se pot realiza frize, panouri, afişe,indicatoare ;

Peşte şi semiconserve din peşte.

-expunerea peştelui se face în conservatoare, bloc sau vrac ;
-în vitrinele frigorifice se expun pe tǎvi cu ornamentaţii de verdeaţǎ, citrice,mǎsline
 -semipreparatele din peşte se expun numai în vitrine frigorifice, în vase şi tavi speciale ;
-peştele congelat se va prezenta în tǎvi numai in cantitǎţile care se apreciazǎca se vor
desface într-o unitate de timp pentru a preveni deprecierea produselor serecomandǎ folosirea
unui decor pescǎresc : plase, imagini din activitatea de pescuit,ancore, vâsle, stuf, etc.
Carnea
se expune în vitrine frigorifice şi pe cârlige, în vrac, porţionatǎ sau preambalatǎ ;
-expunerea se face grupat, pe sortimente, respectându-se şi vecinǎtǎţileadmise ;
-carnea de pasǎre se va expune în vitrine frigorifice separate ;

Produse de panificaţie
-expunerea se face pe rafturi speciale pentru vânzarea pâinii, pe sortimente ;
-se vor expune şi produse complementare ( pesmet, fǎina, mǎlai, paste fǎinoase ) ;
-se recomandǎ folosirea pentru reclamǎ a unor imagini din industria panificaţiei sau din
agricultuǎ ;
 Studiu de caz
Amenajarea magazinului Penny Market

Penny Market este un lant de supermarketuri din Romania care se bazeaza pe

achizitionarea de marfa din Romania, astfel incat ponderea principala a articolelor oferite spre
vanzare este de provenienta autohtona. Magazinele Penny Market au o suprafata de aproximativ
750 mp si un sortiment de peste 2000 de articole: alimente de baza, bauturi, detergenti, produse
proaspete si congelate, legume, fructe si non food. Sortimentul este completat de ofertele
promotionale disponibile in cantitati limitate. Acestea sunt valabile o saptamana si se regasesc in
pliantul curent. Adresa magazinului este :STR.STRANDULUI,Nr.3,Municipiul Satu
Mare,Judetul Satu Mare.
Este un supermarket ce se bazeaza pe vanzarea en-detail si care se adreseaza persoanelor
cu toate tipurile de venituri, pentru a realiza cumparaturile zilnice si/sau programate. Preturile
variaza in functie de produsele comercializate si de calitatea acestora. Supermarketul se axeaza
pe produse si servicii de calitate si lucreaza intr-un sistem modern de autoservire.
Sortimentul magazinului numara aproximativ 3000 de produse, impartite in diverse
categorii, precum lactate, mezeluri, legume si fructe proaspete, dulciuri, sucuri, bauturi,
cosmetice si detergenti. Magazinul ofera si un numar variat de produse electrice si
electrocasnice, precum si articolele textile si de intretinere a casei.

Sloganul " " a fost realizat in scopul promovarii principalelor

politici ale firmei (atat produse la preturi mici, cat si calitative), adresandu-se diferitelor clase de
cumparatori: cei care doresc produse calitative si nu tin cont de pret, cei care doresc produse
ieftine si nu sunt interesati de calitatea produselor, si cei care cauta produse de calitate la un pret
avantajos.

Suprafata de vanzare reprezinta aproximativ 65% din suprafata magazinului. Suprafața

comercială a magazinului Penny se poate diviza, în funcție de mărimea și profilul magazinului,
modul de realizare a construcției astfel:

• Sala de vânzare, în cadrul căreia are loc stocurilor, în vederea asigurării pregătirii
mărfurilor și continuității procesului de vânzare
• Spații auxiliare, (ex: spațiul pentru primirea, dezambalarea și recepționarea mărfurilor,
spațiul pentru depozitarea temporară a ambalajelor, spații anexe sanitare și sociale,
birouri, spații tehnice, etc.).
• Spațiul pentru rezerva de mărfuri, destinat păstrării stocurilor,in vederea asigurarii
pregatirii marfurilor si continuitatii procesului de vanzare

La dimensionarea spațiului destinat rezervei de mărfuri este necesar să se aibă în

vedere următoarele elemente:

• specificul mărfurilor comercializate;

• volumul mărfurilor ce urmează a fi recepționate, păstrate și pregătite pentru vânzare;
• frecvența aprovizionării cu mărfuri și, în consecință, durata de stocare a mărfurilor;La
Penny se face zilnic si de aceea suprafata spatiului destinat rezervei de marfuri nu e prea
mare.
• formele de vânzare practicate și, în corelație cu acestea, modul de etalare a mărfurilor în
sala de vânzare;
• capacitatea de încărcare cu mărfuri a mobilierului utilizat în sala de vânzare;
• sistemul de păstrare a mărfurilor

Funcționalitatea eficientă a magazinului este condiționată de modul cum se va soluționa

repartizarea suprafeței de vânzarepe raioane, dimensionarea optimă a acestora având
consecințe nemijlocite asupra cifrei de afaceri, ca și asupra nivelului de servire a clienților.
Distribuirea pe raioane a sălii de vânzare are ca scop:
• găsirea cu ușurință, de către clienți, a unei grupe de mărfuri care îi interesează;
• selectarea de către client a unui articol din rândul mai multor articole similare;
• întregirea cumpărăturii efectuate de client prin prezentarea de articole complementare și
stimularea unei vânzări suplimentare
La Penny sala de vanzare are forma dreptunghiulara datorită condițiilor optime de
vizibilitate și de orientare a cumpărătorilorîn sala de vânzare, de amplasare a mobilierului
și utilajelor, de stabilire a celor mai raționale fluxuri ale mărfurilor, personalului și
cumpărătorilor.
 În ceea ce privește înălțimea sălii de vânzare, aceasta va fi, de regulă, de 3,0-
3,5m. Sala de vânzare are create condiții de iluminare naturală care să asigure, în timpul
zilei, vizibilitatea până la cele mai îndepărtate locuri, să permită studierea amănunțită a
mărfurilor expuse, precum și distingerea, fără efort, a întregii palete coloristice a
produselor.

Echipamentul comercial îndeplinește un rol important în activitatea unui magazin,

contribuind la folosirea optimă a suprafeței de vânzare, la etalarea unei cantități cât mai
mari de mărfuri și la crearea condițiilor favorabile de muncă pentru vânzători.La
magazinul Penny mobilierul comercial nu e prea inalt,avand doua sau maxim trei etajere,
permitand clientului sa aiba vizibilitate in intreg magazinul.
Se folosesc in acest magazin utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice,
mașini pentru tăiat, cântărit, ambalat, marcat
Casele de marcat fac parte din utilajele de bază ale sălii de vânzare, având un rol
important în toate punctele de vânzare, cu deosebire însă în cele de mari suprafețe. Procesul de
încasare a contravalorii mărfurilor trebuie să se deruleze cât mai operativ, cumpărătorii apreciind
buna funcționare a magazinului și după felul în care se desfășoară încasarea contravalorii
mărfurilor.
Numărul necesar al caselor de marcat se stabilește, în general, în funcție de: numărul
maxim al clienților care se află într-un anumit interval de timp în magazin;tipul mediu de servire
la casă a unui client. La Penny exista doua case de marcat in apropierea iesirii din magazin.
Amplasarea raioanelormi
In interiorul suprafetei de vanzare exista zone calde (circulate mai mult de cumparatori si
cu un potential al vanzarilor mai mare) si zone reci (frecventate mai putin de cumparatori si cu
un potential al vanzarilor mai scazut), astfel nu se vor amplasa raioanele cu vanzari scazute in
zonele reci ale magazinului!
Ideea de baza in amenajarea generala a suprafetei de vanzare si apoi a raioanelor este de a
determina clientul sa circule cat mai mult pe suprafata de vanzare. De exemplu painea este
amplasata in coltul diametral opus intrarii in magazin, astfel cumparatorul trebuie sa treaca prin
tot magazinul pentru a-si cumpara paine. Deasemenea se va tine cont de tendinta naturala a
oamenilor de a se intoarce spre dreapta, astfel incat produsele care se doresc a fi vandute vor fi
amplasate pe rafturile din dreapta.
 Produsele vandute de catre supermarket se regasesc in cadrul a cinci raioane:
 Alimentar(food);
 Bauturi;
 Igiena-Intretinere-Cosmetica (non-food);
 Bazar(diverse);
 Audio-Video-Electrocasnice.

Prezentarea mărfurilor pe mobilierul comercial din suprafața de vânzare a magazinului

face parte din ceea ce se numește ca fiind „limbajul silențios al comunicării”. Dacă prezentarea
mărfurilor este realizată în mod eficient, ea poate să influențeze foarte mult comportamentul
consumatorilor.
Prezentarea mărfurilor este una din variabilele merchandisingului care reprezintă un
instrument de productivitate necesar creșterii rentabilității spațiului magazinului.
O prezentare eficace a mărfurilor trebuie:
 să „oprească” potențialul client; claritatea și coerența asortimentului permit
atingerea acestui obiectiv;
 să „orienteze„ , „seducându-l”; acest merchandising de seducție se efectuează cu
ajutorulunui sistem se semnalizare precis pentru fiecare categorie de produs;
 să-l „tenteze”, prezentându-i de o manieră succesivă produsele care se cumpără
prin impuls și produsele care fac obiectul cumpărăturilor planificate;
 să-l „facă să cumpere” facilitând accesul la produse
Percepţia zonelor de raft

Zona de extensie Primul contact vizual

cu raftul - zona situata
Zona de vizibilitate la 15° sub nivelul de
vizibilitate
Zona de apucare

Zona de aplecare

Zona de vizibilitate:
cea mai elastică şi mai eficientă pentru creşterea vânzărilor

Amplasarea produselor pe raft

Reguli generale

Zona de extensie Mici/Usoare

Produse cu
Zona de vizibilitate profit mare
Inovatii
Zona de apucare
Produse cu
Voluminoase/
frecventa
Zona de aplecare mare de
Grele
cumparare

Plasarea produselor în funcţie de mărime şi greutate.

Dispunerea produselor pe lungimea gondolelor

Sens de circulaţie

Magazinul in autoservire are 3 tipuri de alei:

Alei principale;
Alei secundare
Alei periferice

ALEI
A PERIFERICE
L
E

S
E
C
U ALEE
N PENETRANTĂ
ALEE
D PRINCIPALĂ
A
R
E

Implantarea / amenajarea raioanelor

 Implantarea / amenajarea raioanelor magazinului in autoservire trebuie sa se faca
astfel incat clientul ``sa fie obligat`` sa circule in tot magazinul.
Magazinul este astfel divizat in 2 zone:
Zona calda
Zona rece.

ALEI
A PERIFERICE
L
E ZON
I A
REC
S
E
ZON E
C A ALEE
U
N CAL PENETRANTĂ
ALEE
D PRINCIPALĂ
A DĂ
R
E
Zona calda reprezinta locul/locurile în care mărfurile sunt cel mai bine vizitate de catre
cumparatori.
Zonele calde includ:
Stelajele amplasate de-a lungul perimetrului;
Zona caselor de marcare;
Zona de la intrare pe dreapta (în direcția deplasării);
 Rafturile și stelajele situate la nivelul ochilor.

Zonele reci sunt zonele din magazin care sunt cel mai puțin vizitate de cumpărători. Și,
respectiv, vânzările aici sunt mici.
Zonele reci includ:
Partea finala a magazinului (din acest motiv, aici se vând lactate, carne și articole de
panificație);
Locurile mai puțin vizibile și pasajele înguste, colțurile sălii;
Colțul din stânga și cel de jos al raftului;
Ambele capete ale raftului;
Partea de la intrare, care rămâne în spatele cumpărătorului.
 Bibliografie

1.http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/tehnologie-comerciala-
11651.html
2.http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnologia-amenajarii-
magazinu95967.php
3.http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnologia-comerciala-concept-
24986.php
4.http://www.referatele.com/referate/economie/online8/Functionarea-
magazinului---AMPLASAREA-MAGAZINULUI-DE-MARFURI-
ALIMENTARE--AMBIANTA--FIRMA-SAU-EMBLEMA.php