COLEGIUL ECONOMIC ,, GHEORGHE DRAGOS" SATU MARE

CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A GRUPELOR

DE PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALA

Proiect pentru examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala

TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

INDRUMATOR DE PROIECT

Profesor: Popa Camelia

Absolvent

Tataran Naomi

-2015-
CUPRINS

Argument.............................................................................................................................3

Capitolul 1 Marfuri de morarit si panificatie:......................................................................4

Capitolul 2 Legume, fructe, produse industrializate din prelucrarea lor:............................6

Capitolul 3 Produse zaharoase.............................................................................................9

Capitolul 4 Produse gustative............................................................................................11

Capitolul 5 Bauturile alcoolice si nealcoolice...................................................................12

Studiu de caz Caracterizarea merceologica generala a capsunilor....................................14

Bibliografie........................................................................................................................18
 Argument

Ştiinţa mărfurilor a căpătat o dezvoltare şi o importanţă deosebită în condiţiile economiei

de piaţă unde cunoştinţele despre calitate şi sortimente devin indispensabile în cadrul
negocierilor dintre partenerii de afaceri pentru stabilirea preţurilor în condiţiile variabile ale
cererii şi ofertei de mărfuri. Merceologia este o disciplina cu caracter economic al carei obiect il
constituie studierea proprietatilor marfurilor in stransa legatura cu calitatea, determinata de
acestea. Ea asigură competenţa necesară pentru conducerea firmelor, pentru alegerea furnizorilor
după calitatea ofertei, pentru contractarea fondului de marfă şi stipularea corectă a condiţiilor de
calitate în documentele încheiate între partenerii de afaceri.
Merceologia studiază numai valoarea de intrebuintare a marfurilor, adica gradul sau
nivelul in care o marfa satisface nevoile de consum. Ea studiaza astfel, atat factorii care
influeteaza aceasta valoare cat si posibilitatile de crestele a nivelului calitativ al acestora.
Calitatea produselor alimentare este conferită de ansamblul însuşirilor fizice, chimice,
organoleptice, tehnologice şi proprii ale produselor sau/şi dobîndite prin procesele de prelucrare.
Prin obiectivele urmarite in studierea marfurilor, merceologia contribuie la pregatirea
profesionala a elevilor, transmitandu-le cunostinte si formandu-le deprinderi necesare activitatii
de circulatie a marfurilor. De asemenea, participa activ la educarea intelectuala a elevilor prin
explicarea stiintifica a factorilor ce contribuie la obtinerea si valorificarea superioara a
produselor precum si prin formarea deprinderilor de studiere, observare a marfurilor ca obiect al
muncii lor viitoare. Elevii au posibilitatea sa-si dezvolte capacitatea de a obtine independent
date, informatii prin observatii, sa descrie si sa interpreteze stiintific anumite abateri constatate la
analiza calitatii produselor.
Astfel, pentru a asigura o alimentatie echilibrata, este necesara consumarea alimentelor
din diferite grupe. O alimentatie echilibrata permite mentinerea unei bune stari de sanatate si
scade posibilitatea de a face unele boli. Este bine sa se consume o mare diversitate de alimente
pentru a obtine energia, proteinele, vitaminele si fibrele necesare unei sanatati optime.
Mi-am ales acest subiect, deoarece consider ca, caracterizarea merceologica a grupelor de
produse alimentare de origine vegetala este un capitol important al merceologiei si de
cunoasterea acestor proprieteti depinde in mare masura sanatatea noastra.
 Capitolul 1
Marfuri de morarit si panificatie:

Importanta alimentara:
Cerealele si produsele obtinute din acestea au o importanta deosebita in alimentatie,
deoarece asigura circa 65% din totalulu caloriilor necesare zilnic si 45% din totalul proteinelor.
Cerealele aduc in organism un aport de glucide, vitamine si saruri minerale. Cerealele
cuprind un numar mare de specii, insa cele mai cultivate sunt: graul, secara, orezul, porumbul,
orzul, ovazul.
Leguminoasele au o compozitie asemanatoare cerealelor. Cele mai raspandite sunt:
fasolea boabe, mazarea, soia si lintea.
1.Produse de morarit: Din prelucrarea sumara a bobului cerealier rezulta produsele de
morarit, si anume: crupele si faina.
a. Faina: se obtine prin macinarea boabelor de grau dupa care se separa particulele
rezultate prin cernere cu ajutorul sitelor. In comert se intalnesc urmatoarele tipuri de faina: faina
alba, faina semialba, faina neagra, faina integrala.
b. Crupele: sunt produse obtinute printr-o prelucrare speciala a boabelor de cereale sau
de leguminoase. Sortimentul de crupe se poate clasifica, dupa modul de prelucrare astfel:
-Crupe normale:
-integi: decorticate (hrisca)
-decorticate, slefuite, polizate (orez)
-fragmentate (brizura de orez, malai, gris)
- Crupe laminate:
-oparite (fulgi de ovaz)
-prajite (fulgi de porumb)
-- Crupe expandate (pufarin, pufuleti)
c. Malaiul: sau faina de porumb se obtine prin macinarea boabelor de porumb, cu sau
fara separarea germenului
d. Grisul: se obtine concomitent cu faina alba, avand o structura granulara
e. Orezul: se obtine din boabe de orez prin indepartarea invelisului, prin slefuire,
polizare, glasare
f. Arpacasul: se obtine prin decorticarea, degerminarea si slefuirea bobului de orz sau
grau. Arpacasul se prezinta sub forma rotunda, de culoare alb-galbuie, cu nuanta rosiatica, fara
gust si miros strain.
g. Pufarinul: este un drajeu cu miez de crupe care este expandat si drajat.
h. Pufuletii: se obtin din granule de porumb prin expandare si granulare cu diferite
adaosuri.
i. Fulgii de porumb: se obtin prin prelucrarea hidro-termica a miezului bobului de
porumb, la care se adauga zahar, glucoza, malt, sare.
2.Paste fainoase: Pastele fainoase sunt produsele obtinute din aluat crud nedospit,
modelat in diferite forme, ulterior uscate. Pastele fainoase sunt mult solicitate de cumparatori
datorita calitatilor gustative si variatelor utilizari culinare pe care le pot avea.
3.Produse de panificatie: In panificatie, se intrebuinteaza ca materie prima: faina,
drojdie, sare iar ca materii auxiliare: zahar, grasimi, oua, condimente.
 Capitolul 2
Legume, fructe, produse industrializate din prelucrarea lor:

Datorita valorii nutritive, calitatilor gustative si gradului ridicat de asimilare de catre

organismul uman, legumele si fructele sunt produse alimentare, de larg consum, utilizate in
alimentatie in stare proaspata sau preparate sub forma de conserve.
A. Legumele:
a) legumele radacinoase: sunt: morcovul, patrunjelul, pastarnacul, telina, sfecla si ridichile
b) legume tuberculifere: cartoful reprezinta partea ingrosata a extremitatilor tulpinilor
subterane in care se acumuleaza substanta de rezerva, in mare parte amidonul
c) legume bulboase: legumele din aceasta grupa: ceapa, prazul, usturoiul se consuma
pentru bulbul bogat in substante nutritive, precum si pentru frunze, cand sunt tinere
d) legume solano-fructoase: legumele din aceasta grupa: tomatele, vinetele, ardeiul sunt
bace si fac parte din aceeasi familie botanica avand caracteristici comune
e) legume pastaioase: legumele din aceasta grupa: mazarea, fasolea, bamele se consuma
sub forma de pastai verzi sau boabe proaspete, uscate sau conservate
f) legume bostanoase: in aceasta grupa sunt cuprinse legumele la care fructul se foloseste
cand a ajuns la maturitatea de consum: castraveti, dovlecei sau cand au ajuns la
maturitatea fiziologica: pepeni galbeni, pepeni verzi
g) legumele din grupa verzelor: aceste legume sunt plante bienale, pretentioase fata de
umiditate si rezistente la temperaturi foarte scazute: varza, conopida si guliile
h) legumele frunzoase: se cultiva pentru continutul mare de vitamine, saruri minerale,
hidrati de carbon: spanacul, salata verde, andivele
i) legumele condimentare: apartin diferitelor familii botanice, au un continut bogat in
uleiuri eterice fapt pentru care se folosesc in alimentatie pentru imbunatatirea gustului
diferitelor mancaruri cat si in industria conservelor: mararul, leusteanul, cimbrul si
tarhonul
j) ciupercile comestibile: sunt plante criptogame care se intrebuinteaza in stare proaspata
in arta culinara si in indrustria conservelor
B. Fructele:
Sunt alimente ce nu trebuie sa lipseasca din hrana zilnica, deoarece au functia de
stimulare a secretiei sucurilor digestive, au valoare nutritiva si gustativa deosebita.
1) Fructele semintoase: sunt bace false sau adevarate, fiind formate din pielita, pulpa carnoasa
si loji seminale ce contin seminte de forma, marime si culoare diferite.
Merele sunt fructe care reprezinta o importanta deosebita atat pentru multiplele
utilizari culinare si industriale cat mai ales pentru faptul ca se pastreaza un timp mai indelungat,
se pot manipula si transporta mai usor.
Perele sunt fructe cu pulpa mai suculenta si mai sticloasa decat la mere de aceea se
transporta mai greu si se pastreaza un timp mai scurt.
Gutuile sunt fructe valoroase atat prin compozitia chimica cat si prin rezistenta la
pastrare.
2) Fructele cu samburi: sunt caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in
interior samanta: caisele, prunele, piersicile, visinile, ciresele.
3) Fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi: au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte
mici raspandite in pulpa fructului.
4) Fructele nucifere: coaja nu trebuie sa prezinte pete de la cojire. Miezul trebuie sa fie sanatos,
cu gust normal, trebuie sa poata fi usor scos din coaja.
5) Fructele din import: Citricele ocupa primul loc in cadrul fructelor importate.
Portocalele sunt citricele cele mai importantne pentru insusirile gustative, au fructe
mijlocii, mari si foarte mare. Coaja este de marime variabila.
Mandarinele sunt mai mici decat portocalele. Au forma tipica de sfera turtita sub forma
de para, coaja subtire, cu gust dulce-acrisor.
Lamaile se consuma in cantitati importante, datorita gustuluui acru si aromei placute a
cojii.
Grapefruitele sunt fructe foarte mari, de forma sferica, turtite, cu coaja groasa de
culoare galbena limonie.
Bananele au forma cilindrica sau lunguiat, usor incovoiate. Fructul are o coaja groasa
care se desface in 3 valve, pulpa este carnoas, fainoasa sau zaharoasa, de culoare galben-pai, cu
gust dulce, placut si aromat.
 Curmalele sunt fructe lunguiete sau ovale, de marime mica, au o pielita lucioasa, galben
roscata
Smochinele se primesc in stare uscata. Fructele au o coaja subtire, fara rupturi, de
culoare brun-deschis, consistenta moale, gust dulce.
 Capitolul 3
Produse zaharoase

Materiile prime zaharoase:

a) Amidonul este o pulbere alba, formata din granule fainoase foarte mici si de diferite
forme. Amidonul este intrebuintat la obtinerea unor produse zaharoase cum sunt glucoza,
dextrina si este folosit in industria farmaceutica la fabricarea comprimatelor, in industria
cosmetica la obtinerea pudrei, in industria textila si in uzul casnic la apretarea tesaturilor.
b) Glucoza este substanta dulce, mult raspandita in natura, mai ales in fructe si mierea
de albine. Pe cale industriala, glucoza se obtine din amidon prin hidroliza cu acizi, rezultand
glucoza lichida si glucoza solida.
c) Mierea este cel mai dulce produs al naturii, care rezulta din prelucrarea de catre
albine a nectarului florilor sau a unor secretii mai dulci de pe anumite plante. Culoarea mierii se
datoreste pigmentior pe care ii contine. In general sunt preferate sorturile de miere mai deschise
la culoare, cum este mierea de salcam. Mierea de tei este galben-portocalie, iar mierea de padure
este brun-inchis.
d) Zaharul este un aliment rafinat cristalizat, obtinut industrial prin prelucrarea coplexa
a sfeclei de zahar sau a trestiei de zahar. Calitatea zaharului, mai ales cu privire la culoare si
puritate, este influentata in mod deosebit de rafinare. Zaharul se fabrica in patru tipuri: zahar
cristal, zahar bucati, zahar pudra sau farin, zahar candel.

Produse zaharoase:
Grupa produselor zaharoase cuprinde un sortiment larg de alimente caracterizate printr-
un continut mare de zahar, aspect atragator, gust dulce si aroma placuta.
-produsele de caramelaj: caramelul este un semifabricat care se obtine prin fierberea si
concentrarea unui sirop de zahar si glucoza. Masa vascoasa de caramel imbogatita cu diferite
adaosuri, coloranti si aromatizata este modelata la cald in bomboane de diferite forme si marimi.
-drajeurile: sunt produse de forma sferica, ovoidala sau lenticulara, lucioase si colorate
diferit
-caramelele: sunt produse obtinute prin prelucrarea termica a unui amestec de zahar,
glucoza, lapte, unt sau grasimi vegetale, solidificate. Sortimentul cuprinde: caramele cu lapte,
caramele cu lapte si rom, caramele cu fructe, cu cacao, caramele racoritoare
-produse de laborator: includ produsele cu o consistenta relativ moale si valoarea
nutritiva ridicata. Ca produse reprezentative se mentioneaza: bomboane fondante, jeleurile,
bomboane spumoase, serbetul, cremozele
-serbetul: se obtine din sirop de zahar si glucoza cu adaosuri de coloranti, aromatizanti,
cacao, fructe, dupa sortiment
-jeleurile: sunt produsele obtinute prin fierberea unui sirop de zahar, glucoza, coloranti,
acizi care gelifica la racire datorita adaosurilor de gelatina. Dupa fierbere, compozitia se toarna
in tipare de forme diferite realizate in pudra de amidon, dupa care se acopera cu zahar cristal
-produsele de ciocolata: sunt produse mult apreciate datorita gustului, aromei agreabile
si valorii nutritive ridicate. La obtinerea ciocolatei se folosesc ca materii prime de baza: pudra de
cacao, zahar, lapte praf, lecitina, iar ca adaosuri in functie de sortiment pot fi: grasimi vegetale,
samburi grasi, fructe confiate, stafide, fulgi de porumb, faina de biscuiti, cafea, esente
alimentare, coloranti
-halvaua: este un produs apreciat atat pentru gustul placut, cat si datorita valorii nutritive
ridicate. Poate fi imbogatita cu miez de nuca, alune, ciocolata sau fructe zaharisite, dupa
sortiment
-rahatul: este un produs gelificat, preparat prin fierberea unui amestec de zahar, glucoza
si amidon, cu adaos de arome si coloranti.
 Capitolul 4
Produse gustative

In subgrupa stimulentelor se includ cafeaua, ceaiul si pudra de cacao.

1) 1.Cafeaua, reprezinta semintele arborelui de cafea. Obtinerea semintelor se face
prin deshidratarea fructelor si separarea semintelor de partea carnoasa.
2) 2.Ceaiul, se obtine prin prelucrarea frunzelor arbustului Theo Sinensis, care are o
arie de cultura in China, Japonia, America Latina. Frunzele au o forma ovala-
alungita, cuvarful ascutit,cu marginile crestate, prinse de ramuri cu codite scurte.
Ceaiul contine o substanta asemanatoare cofeinei, numita theina.
3) 3.Pudra de cacao, are la origine fructul arborelui de cacao Theobroma cacao. Prin
presarea acestuia rezulta turtele din care se extrage untuul de cacao, iar prin
macinare rezulta pudra de cacao. Substanta activa din pudra de cacao este
theobromina.

Condimentele sunt produse alimentare de origine vegetala, cu exceptia celor saline, care
se adauga preparatelor culinare si in unele cazuri la cele de cofetarie.
a. Codimente acide: Cele mai reprezentative sunt:
1) Otelul alimentar: se prezinta sub forma de lichid si poate fi obtinut prin fermentatie si
prin distilare
2)Sarea de lamaie: se obtine in procesul de vinificatie din tartratul de potasiu, din
tescovina sau drojdia de vin
3)Acidul citric: este produsul obtinut din sucul de lamaie, prin fermentatia citrica a
zaharurilor
b. Condimente vegetale: pot fi picante si aromate:
*condimente picante: piperul, mustarul, boiaua de ardei
*condimente aromate: vanilia, coriandrul, enibaharul, frunzele de dafin, scortisoara,
cuisoarele
c. Condimente saline: se utilizeaza drept condiment dar si la conservarea alimentelor: peste,
legume, carne. Sortimentul sarii de bucatarie este variat si alcatuit din: sare extrafina, sare fina,
sare marunta, uruiala si sare sub forma de bulgari.
 Capitolul 5
Bauturile alcoolice si nealcoolice

Bauturile alcoolice sunt produse obtinute prin fermentarea alcoolica a glucidelor din materii
prime vegetale. Bauturile alcoolice se clasifica astfel:
A. Berea: este o bautura naturala obtinuta prin zaharificarea plamezii de orz germinat,
fierberea cu hamei si fermentarea alcoolica a mustului obtinut. Hameiul este planta ale carei flori
dau berii gustul amarui, aroma si limpezimea.
B. Vinul: este bautura rezultata din fermentarea alcoolica a mustului de struguri.
Calitatea vinului este dependenta direct de calitatea materiei prime - struguri si de respectarea
disciplinei tehnolgice de vinificatie
Bauturile alcoolice naturale distilate: aceste bauturi se mai numesc si rachiuri naturale,
care se obtin prin fermentarea si distilarea fructelor si a subproduselor de la vinificatie - drojdia
si tescovina. Acestea sunt: slibovita, rachiurile de fructe, rachiul de drojdie, rachiul de tescovina,
rachiul de vin, coniacurile comune, coniacurile superioare, romul natural si whisky.
Rachiurile industriale sunt bauturi preparate din spirt rafinat, diluat cu apa, la care se
adauga esente sau extracte de plante, cu sau fara zahar. Acestea sunt: rachiurile simple, rachiurile
aromate, romul industrial, ginul si lichiorurile.
--
Bauturile nealcoolice consumarea bauturilor nealcoolice stinge sau diminueaza senzatia
de sete, aparuta ca urmare a pierderilor apei din organism. Bauturile nealcoolice cuprind o mare
varietate sortimentala cu perspective de diversificare continua datorita nivelului inalt al
solicitarilor cumparatorilor. Acestea sunt: apele minerale, apa gazoasa, sucurile naturale de fructe
si legume, siropurile de fructe si bauturile racoritoare.
 Studiu de caz
Caracterizarea merceologica generala a capsunilor

Progresul continuu al societatii umane a dus la o omniprezenta a tehnologiei in toate

domeniile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul tehnologiilor si
procedeelor moderne, iar cererea tot mai mare care se inregistreaza duce la o supraproductie si o
oferta variata din partea producatorilor alimentari.
Astfel se face tot posibilul ca alimentele sa aiba succes, sa poata fi conservate pe perioade
cat mai lungi, sa aiba culori cat mai atractive, sa fie cat mai bogate in vitamine chiar daca sunt
obtinute pe cale artificilala.
Marfa alimentara, sau alimentul reprezinta toate substantele sau produse prelucrate,
partial prelucrate sau neprelucrate destinate sa fie ingerate de oameni
Conform acestei definitii fructele sunt alimente care se pot consuma atat in stare
prelucrata (compoturi, sucuri, etc.), cat si in stare neprelucrata.
Romania se situeaza pe locul 12 in Europa in ceea ce priveste consumul de fructe pe cap
de locuitor - 55 kg./cap de locuitor. Este o valoare destul de mica, comparativ cu Italia - 123
kg./cap de locuitor - sau Bulgaria - 116 kg./locuitor - , dar inaintea unor tari ca Marea Britanie -
doar 40kg./cap de locuitor - sau Polonia - 50 kg./locuitor. Consumul optim pe tipurile de fructe
se situeaza in ceea ce priveste merele la 28 kg./locuitor, piersici - 2,6 kg./locuitor, capsuni - 2
kg./locuitor, iar punele - 18,1 kg./locuitor. (2003)
Fructele, datorita continutului ridicat in vitamine, saruri minerale, glucide usor
asimilabile, accizi si alte principii fiziologice active, constituie un factor indispensabil in
alimentatia rationala a omului.
apsunul (fragaria grandiflora) este un arbust fructifer; originea lui este diferita in functie
de soiul din care apartin; astfel Gorella- Olanda, Pocahontas- S.U.A., Red Gauntlet- U.K.,
Regina- Germania, Senga Sengana- Germania, Talisman- U.K., Benton- S.U.A., Aiko- S.U.A.,
Dukat- Polonia, Elsanta- Olanda etc.
Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar
deosebit datorita potentialului mare de productie, calitatii fructelor, continutului in vitamina C si
alte substante utile pentru alimentatia omului.
 Capsunele se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in
timpul anului (mai-iunie).
Capsunul este o planta perena formata in conditii de padure, la umbra, intr-un sol reavan
aerat si acoperit an de an cu straturi noi de frunze, ceea ce a determinat formarea unui sistem
radicular nu prea profund.
Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung
la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de
capsune a unui hectar de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri.
Pentru prima data in Romania o astfel de plantatie a fost infiintata la Simleul-Silvaniei de
Schill Margareta in 1958.
Pentru cultura anuala se aleg terenuri de gradina, plane sau usor inclinate pana la 7%,
pretabile la mecanizare si irigare.
Pe teritoriul tarii noastre, in flora spontana regasim 3 specii ale genului Fragaria: Fragaria
vesca sylvestris, Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior.
Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide. Se intalneste
in flora spontana, in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat,
dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta
economica.
Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se
desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in
valcele, etc.
Sortimentul cultivat la noi in tara este format din urmatoarele soiuri: Premial, Sunrice -
soiuri timpurii, Gorella, Elsanta, Magic, Redgauntlet, Roreal - soiuri cu coacere mijlocie, Senga
Sengana, Benton - soiuri cu coacere tardiva.

Compozitia biochimica a fructelor de capsuni si valoarea lor in alimentie

Procentual capsunele in stare proaspata contin:
- 87-91% apa
- 4,5-9,7% glucide (glucoza, fructoza)
- 0,72-1,19% acizi organici
- 0,1-0,5% pectine
 - 0,94-1,74% proteine
- saruri minerale, in special potasiu, fier, fosfor, mangan, calciu
- vitamine (continutul in vitamina C este egal cu cel al lamailor si in plus, au un continut
ridicat de vitamina B si vitamina K, acid pantotenic, vitamina E).
In tratamentul insomniilor, se recomanda consumul de capsune proaspete datorita
procentului ridicat de vitamina B si de mangan, care regleaza activitatea sistemului nervos.
In tratamentul anemiilor capsunele sunt deopotriva indicate din pricina continutului lor in
fier si cupru, iar datorita vitaminei K ajuta la buna functionare a ficatului.
Sistemul imunitar este stimulat de prezenta acidului pantotenic, un acid indispensabil
formarii anticorpilor.
Iodul dupa cum este bine cunoscut are un rol esential in fucntionarea glandei tiroide.
Efectul remineralizant al capsunelor deriva din continutul mare in magneziu si calciu,
fosfor dar si provitamina A. Din aceasta cauza capsunele sunt recomandate in alimentatia
bolnavilor de TBC, in tratamentul osteoporozei.

Pocesul tehnologic la capsuni; comercializarea, depozitare, transport

Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele raman exact in stadiul in care au fost
culese.
Datorita continutului mare in apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu
umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri.
Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile
din plastic.

Caracteristici calitative
Capsunii in forma naturala sau in conserva trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici
calitative pentru a putea fi comercializate pe piata romaneasca si internationala.
Calitatea lor se apreciaza in functie de starea sanitara, gradul de maturitate, aspectul
exterior, calibrul, continutul in suc etc.
Conform standardelor comunitare, marfa trebuie sa fie insotita de un certificat de
conformitate care sa ateste ca este conforma cu normele de calitate la categoria de calitate
respectiva, in momentul exportului. Sunt mentionate in mod detaliat modalitatile de control,
verificarile de conformitate, de prezentare pentru clasele de calitate.
Legumele si fructele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici de calitate: forma,
marimea, aspectul epidermei si a miezului, consistenta si suculenta pulpei, gustul, aroma, etc. La
aprecierea caliatatii se iau in considerare si alte caracteristici: autenticitatea soiului, starea de
prospetime, starea de sanatate si curatenie, gradul de maturitate.
Standardele precizeaza dimensiunile fructelor pe clase de calitate, folosindu-se in acest
scop limita minima sau maxima a dimensiunilor si claselor de calibrare.
In mod obisnuit in schimburile internationale, pentru fructele proaspete se tine seama de
culoarea epidermei, iar pentru prelucrarea lor si de culoarea pulpei.
Gustul este una dintre caracteristicile cele mai importante ale fructelor care determina atat
consumarea in stare proaspata cat si prelucrarea industriala; este determinat de continutul si
raportul intre glucide, acizi organici, substante tanate, etc.
 Bibliografie

 -Ileana Raducanu si Roxana Procopie - MERCEOLOGIE; editura ASE- 2004

 -Mihaescu, Grigore - Cultura capsunului, Editura Ceres, 1998
 -Chira, Lenuta - Cultura arbustilor fructiferi, Editura MAST, 2000
 -Al. Lazar, L. Bobes, L. Comes, A. Dracea, M. Hatman - Fitopatologie, Editura
Didactica si Pedagogica, 1977
 Vieru R., Hedesan Gh., Panait Elisabeta - Aprecieri asupra comportarii la
congelare a unor soiuri de capsuni, Lucrari stiintifice-Institutul de Cercetari si
Proiectari pentru Pastrarea si Valorificarea Legumelor si Fructelor, 1971