Sunteți pe pagina 1din 14

COLEGIUL ECONOMIC ,, GHEORGHE DRAGOS" SATU MARE

CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A
PRODUSELOR TEXTILE

Proiect pentru examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala

TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

INDRUMATOR DE PROIECT

Profesor: Popa Camelia

Absolvent

Sofran Marius

-2015-
Cuprins:

Contents
Argument.............................................................................................................................3

Capitolul 1 Marfuri textile...................................................................................................4


Argument

Scopul proiectului meu este de a demonstra in situatia de examen nivelul de dobandire a


unui ansamblu de competente tehnice generale, competente tehnice specializate si competente
tehnice cheie specific specializarii:
-tehnician in activitati de comert cum ar fi:
1. Unitati de competente cheie:
-studierea merceologica a produselor textile
-utilizarea calculatorului si preluarea informatiei, a documentelor de gestiune-receptie
marfa
-analiza calitativa a produselor textile
2.Unitati de competente tehnice specializate:
-analiza produselor textile
-clasificarea marfurilor textile dupa criterii
Pentru realizarea scopului mi-am propus utilizarea cunostintelor dobandite, identificarea si
prezentarea in atestat si studierea bibliografiei recomandate.
Merceologia ca disciplina de sine statatoare studieaza gradul de acoperire si de
satisfacere al nevoilor inciplite si exprimate prin intermediul calitatii si sortimentului de marfuri.
In evolutia sa, aceste domenii au purtat variate denumiri. Cea mai cunoscuta dintre aceste
denumiri este cea de ,,Merceologie”. Acest termen este echivalent in limba romana cu ,,studiul
(stiinta) marfurilor)”. Aceasta expresie a fost imprumutata din DEX-ul Italian , unde s-a format
din expresia latina mercis(al marfii) si expresia greceasca, logos (stiinta, cunoastere).
In Romania prima denumire a merceologiei a fost Cunostiinta Marfurilor, in
prima carte de merceologie aparuta in 1879 cu titlul ,,Manual commercial pentru cunostiinta
marfurilor”, autor N. Mallian –profesor de contabilitate si marfuri la Scoala Publica Comerciala
din Craiova. De asemenea, in Romania in anul 1895 Arsenie Vlaciu a elaborate primul manual
classic de merceologie ,,Merceologia si tehnologia pentru scoliile comerciale profesioanale si
studiul privat”, din Brasov.
Capitolul 1
Marfuri textile

Marfurile textile sunt produse care au un rol important in satisfacerea cerintelor


zilnice ale fiecarui om in parte.
Prin cucerirea si prin studierea stiintei si tehnicii, s-a extins si sortimentul de marfuri
textile, permitand largimea sferei lor de intrebuintari. Numarul mare de tipuri de fibre care se
folosesc in present pe plan mondial, precum si denumirea lor uneori lungi sau complicate, se
foloseste un cod conventional pentru notarea fibrelor.
In Romania pentru cresterea productiei industriei textile, se vor valorifica superior
resursele de materii prime indigene, se reintroduce in procesul tehnologic material recuperabile
si refolosibile, se vor retehnologiza procesele de productie.

Clasificarea marfurilor textile


Capitolul 2
Structura si proprietatile generale ale fibrelor textile

Fibrele textile sunt corpuri solide naturale, de origine animală, vegetală sau minerală sau
obţinute prin procedee chimice, din polimeri naturali sau sintetici.
Ele constituie materia primă de bază în obţinerea firelor, care la rândul lor, se prelucrează
în ţesături şi tricoturi, pot fi împletite sub formă de frânghii, parâme şi sfori, pot fi împâslite
(cunoscute sub numele de materiale neţesute: pâsle, postavuri etc.) sau, cele foarte rezistente, se
utilizează ca întăritor în cadrul materialelor compozite.
Fibrele pot fi clasificate după mai multe criterii.
Astfel, un prim criteriu este cel al originii lor, în funcţie de care, fibrele se împart în:
 fibre naturale de origine animală: mătasea, lâna şi părurile;
 fibre naturale de origine vegetală: bumbacul, kapocul, fibrele liberiene dicotiledonate
(inul, cânepa, ramia, chenaful, teişorul etc.) şi fibrele liberiene monocotiledonate (manila,
sisal etc.);
 fibre naturale de origine minerală:azbestul;
 fibre din polimeri naturali obţinute prin procedee chimice:viscoza, cupro, acetat etc.;
 fibre din polimeri sintetici obţinute prin procedee chimice: poliamidice, poliesterice,
polietilenice, polipropilenice, fibre de sticlă, de zgură etc.
Un alt criteriu de clasificare este cel al lungimii fibrelor, din acest punct de vedere,
sortimentul comercial cuprinzând fibre:
 scurte (cunoscute sub numele de ştapel sau fibre retezate, fărâmiţate);
 fibre continue sau infinite (monofilamentare);
 fascicule de filamente continue nerăsucite (fuior);
 fascicule de filamente continue răsucite (tort).
Un al treilea criteriu de clasificare este cel al compoziţiei chimice al fibrelor, în funcţie
de care, ele pot fi:
 fibre pe bază de hidraţi de carbon: bumbac, kapoc, fibrele liberiene;
 fibre pe bază de substanţe proteice: lâna şi părurile animale, mătasea;
 fibre pe bază de silicat de calciu şi de magneziu: fibra naturală de azbest;
 fibre din polimeri naturali hidratcelulozice: viscoză, polinoze, cupro;
 fibre din polimeri naturali estercelulozice: acetat;
 fibre din polimeri naturali proteice: de cazeină, zeină, glicină, din soia şi din
sămânţă de bumbac;
 fibre din polimeri sintetici obţinute prin policondensare: poliamidice, poliesterice,
policarbonice;
 fibre din polimeri sintetici obţinute prin polimerizare: polietilenice,
polipropilenice şi derivate vinilice, din copolimeri sintetici;
 fubre din sticlă, zugure şi roci eruptive.
Din punct de vedere al structurii celulare, fibrele pot fi:
 fibre unicelulare: bumbac, kapoc;
 fibre pluricelulare: fibrele liberiene: in, cânepă, iută, chenaf, manila, sisal etc.;
 fibre cu structură celulară: lâna şi părurile animale;
 fibre fără structură celulară: mătasea.

Proprietati fizice: masa specifica se exprima prin rapoartul dintre masa si volumul
apparent si real al fibrelor. Masa specifica redusa permite obtinerea unei suprafete mai mari de
tesuturi cu un consum mai mic de fibra.
Culoarea este influentata de pigmentii naturali si de substantele care insotesc polimerul.
Ea varieaza de la alb la negreu.
Luciul este diferit si depinde de natura, aspectul si tratamentele chimice la care a fost
supusa fibra in timpul prelucrarii.
Lungimea fibretlor este un criteriu important de apreciere a claitatii. Fibrele pot fi: scurte
(bumbac, celofibra), lungi (in, canepa), de lungime medie (lana), continue-filamentale (matasea,
fibre sintetice). Lungimea fibrelor se exprima in mm.
Proprietati chimice: comportarea fibrelor fata de agenti chimici si atmosferici este
diferita. Acizii minerali descompuun celuloza formand hidroceluloza. Sub actiunea de scurta
durata a solutiilot diluate se formeaza eteri si esteri. Fibrele animale prezinta o stabilitate mai
buna. Substantele alcaline ataca fibrele celulozice formand alcalizeluloza. Fibrele animale sunt
sensibile la actiuniea substantelor alcaline.
Proprietati mecanice: rezistenta la rupere se defineste prin efortul maxim suportat de 1
mm patrat din sectiunea fibrei pana la rupere. O data cu aceasta proprietate se setermina si
alungirea la rupere, tot cu dinamometrul, dar exprimarea se face in %.
Elasticitatea este proprietatea fibrei de a se intinde si reveni la forma initiala fara
deformari. Fibrele cu proprietati elastice corespunzatoare sunt: lana, fibrele poliamidice si
poliesterice.

Proprietati tehnologice: capacitatea de filare se exprima prin numarul de kilometric


de fir rezultat in urma filarii unui kilometru de fibra. Capacitatea de acoperire reprezinta numarul
de milimetri patrati ce pot fi acoperiti cu 1 mg de fibra textila.
Proprietati microbiologice: fibrele naturale, datorita structurii se compozitiei chimice,
pot fi atacate de microorganisme. Procesul de degradare a fibrelor este accentuat si de gradul de
umiditate, de lumina, de aer, etc. Fibrele sintetice sunt rezistente la microorganisme.
Capitolul 3
Caracteristicile generale ale firelor

Firele textile:firele textile sunt produse obtinute prin paralelizarea si torsonarea fibrelor
scurte sau prin procedee de extrudere si laminare in cazul fibrelor chimice continue, a celor
metalice sau din sticla.
Fineţea: este cel mai important parametru de structură şi constituie elementul de bază în
proiectarea firelor şi a produselor din fire. Fineţea influenţează alegerea parametrilor tehnologici
de filare, răsucire, cablare..Totodată, fineţea influenţează în mare măsură principalele
caracteristici ale firelor şi a produselor realizate din fire.
Torsiunea firelor: se exprima prin numarul de torsuri (la firele simle) sau numarul de
rasuciri (la firele multiple) pe care le are firul pe lungimea de 1 metru. Torsiunea este variata in
functie de densitatea firelor, sensul ei fiind orientat spre dreapta (in z) sau prin stanga (in s).
Torsiunea influenteaza rezistenta, flexibilitatea, aspectul general al firelor.
Rezistenta la rupere si alungirea firelor: depinde de natura firelor, de torsiunea,
structura si grosimea lor. Se masoara prin forta sau greutatea la care rezista firul la alungire sau
la rupere si se exprima in gf/mm patrati.

Uniformitatea firelor: se refera la aspectul exterior la aspectul exterior al acestora si la


uniformitatea grosimii. Aceasta caracteristica influenteaza calitatea si destinatia tesaturilor care
se vor fabrica din anumite fire. Ea indica prezenta eventuala a defectelor (numarul defectelor
100m fir) exprimandu-se prin cele de uniformitate (1,2 sau 3)dupa etaloanele fotografice cu care
se compara.

Clasificarea firelor
In Romania se produc urmatoarele tipuri de fire textile:
Fire obisnuite:care se clasifica in mai multe grupe in functie de natura materiei prime si
de procedeele de toacere:
-fire cardate, obtinute din fire cu lungime mijlocie si intrbuintate la obtinerea produselor
textile de larg consum;
-fire pieptanate, obtinute din fibre din bumbac de calitate superioara cu finete si lungime
mare. Se intrebuinteaza pentru tesaturi fine si pentru ate;
-fire de vigonie, obtinute din fibre scurte de bumbac, din deseuri de la celelalte filaturi,
din celofibra. Sunt cele mai groase fibre, au aspect paros si neuniformitate in grosime,
intrebuintandu-se in special ca batatura pentru tesaturile de tip barchet, molton, finete etc;
Alte tipuri de fire: fire din lana si tip lana, fire din fibre liberiene, fire din fibre liberiene,
fire din matase naturala, fire chimice.
Fire texturate: sunt fire sintetice cu insusiri imbunatatite prin modificarea structurii
geometrice aplicand diferite procedee: incretirea prin torsionare-detorsionare, prin tricotare-
desirare. Firele texturate au elasticitatea mare, volumul sporit, tuseu placut si mare capacitate de
absorbtie si izolare termica. Se intrebuinteaza la fabricarea ciorapilor,manusilor, articolelor
sportive.
Fire de efect: se deosebesc de celelalte fire prinn aspect si forma deosebita prin vopsire,
prin natura fibrelor sau prin tehnica de fabricatie. Dupa structura, aceste fire pot fi simple sau
rasucite. Firele simple au efect prin procedeul de vopsire folosit sau prin filare deosebita.
Firele volumizate: care se obtin prin tehnologii bazate pe contractarea diferita a firelor
componente. Astfel se obtin fire din fibre poliacrilice contractabile si necontractabile, fire din
fibre policlorvinilice contractabile cu alte fibre.
Firele brocard: obtinute din fire groase din bumbac, infasurate cu fire de matase sau
metalice.
Capitolul 4
Caracteristicile tesaturilor si tricoturilor
Capitolul 5
Caracteristicile confectiilor textile
Studiu de caz
Bibliografie

S-ar putea să vă placă și